Autostradă Galaţi - Ploieşti, până în 2018

[dcp100168]

Galaţiul nu va avea autostradă până în 2020

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional, Dan Şova, a dat asigurări, luni seară, că pe alocarea financiară 2014 - 2020 se va construi o autostradă în Moldova, însă nu a putut să spună exact care va fi aceasta. Întrebat când va putea avea Moldova o autostradă, acesta a răspuns că pe alocarea financiară 2014 - 2020 se va construi una. „De la Botoşani la Galaţi nu cred că vom avea o autostradă în exerciţiul financiar următor, dar se va construi una în Moldova. Pe alocarea financiară 2014 - 2020 în mod evident se va construi autostradă în Moldova. Dacă se va construi pe Coridorul IX, adică Ploieşti - Iaşi, dacă se va construi pe Iaşi - Bacău - Braşov, îmi este greu să vă spun. Asta este o chestiune de decizie a Guvernului“, a afirmat Şova la Realitatea TV. Ministrul delegat a ţinut să precizeze că tronsonul de autostradă Craiova - Piteşti este unul strategic necesar industriei grele din România şi a celei de automobile, care va ajuta ca produsele acestora să ajungă în Portul Constanţa.

adevarul.ro

[gelu]

Ne-am linistit referitor la caile de transport terestre. Traiasca marele sant Galati -Cuca- Barlad! Acum ma gandesc ca astia, isteti cum ii stim, vor sa-l lase asa, sa se adanceasca si sa-l transforme in canal navigabil si sa-l uneasca cu Bahluiul.

Sau poate pluseaza Stan, impulsiv cum il stim si degraba varsator din bugetul public, cu tunelul lui si se hotaraste sa uneasca Tulcea de Voronet (cu escala pe Domneasca).  

[dcp100168]

Autostradă Galaţi - Ploieşti, până în 2018

 

 

Guvernul şi-a planificat să finalizeze până în 2018 o autostradă care să traverseze de la vest la est România, între Nădlac şi Constanţa, dar care nu va ajunge şi pe ruta Sibiu-Piteşti, aşa cum era stabilit iniţial, ci pe ruta Sibiu-Braşov-Ploieşti, potrivit unui document publicat de guvern, intitulat România 100, cu sugestie la faptul că în 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire.

Tot până în 2018 guvernul promite că va finaliza mai multe alte autostrăzi, printre care Calafat-Craiova-Piteşti, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Alexandria-Bucureşti, Ploieşti-Galaţi, Braşov-Iaţi-Ungheni, Piatra Neamţ-Roman, Borş-Oradea-Cluj Napoca-Sebeş, Turda-Târgu Mureş. Statul ar urma să construiască în concesiune tronsoanele Suplacu de Barcău-Gilău, Comarnic-Braşov, Comarnic-Ploieşti, respectiv Piteşti-Craiova. Deşi a demarat procedurile de concesiune anul acesta şi pentru inelul de centură sud al Capitalei la standard de autostradă, guvernul nu pomeneşte nimic despre acest tronson în documentul România 100.

Guvernul şi-a asumat să folosească în perioada 2014-2020 3 miliarde de euro din fonduri europene de coeziune şi alte 1,8 miliarde de euro din fonduri europene de dezvoltare regională. De asemenea, guvernul promite circa 750 de milioane de euro anual de la bugetul de stat, din fondul ce ar urma să fie creat din indexarea accizei pe combustibil. O altă modalitate de finanţare a autostrăzilor vor fi concesiunile şi parteneriatele public-private, în cadrul cărora fondurile de la bugetul de stat nu pot depăşi 49%.

zf.ro

[dcp100168]

Conform proiectului, tronsonul Galaţi - Buzău va fi finanţat din bugetul pe 2015, iar tronsonul Buzău - Ploieşti se va face din fonduri europene

[Legumix]

zau....

[LaurX82]

Mor eu si nu mai apuc acea autostrada, oare copiii mei  (nenascuti) apuca ?

[riaji]

Autostrazi am vrut, autostrazi o sa avem. O sa ne duduie curu` in masini, in timp ce-o sa murim de foame..

[LaurX82]

Eu unul nu sunt fan autostrazilor... mai bine pe alt drum decat pe autostrada ca nu conduc nimic de viteza sa imi trebuiasca autostrada...

[toto]

In judetul Salaj... orasul "Salaj"  (poate Zalau)... (in niciun judet desenat... nu e trecut numele judetului ci numai orase).

Nu stiu cat de "profi" e facuta harta, daca la nivel oficial se greseste... doar superficialitate adica vrajeala.

[dcp100168]

Pe site-ul guvernului a fost publicat un document in care harta autostrazilor a suferit modificari. Practic, autostrada Ploiesti - Buzau - Braila - Galaţi are acum traseul Ploiesti - Buzau - Focsani - Galati - Braila.

Documentul poate fi consultat pe hotnews.ro

[toto]

E clar! Am vazut si eu dimineata la un post de stiri.  Acum va dati seama cu cata seriozitate e tratata problema  .  Gargara pentru fraieri.

[dcp100168]

Ce spun datele de trafic despre autostrăzile lui Ponta?

Sibiu-Braşov, Bucureşti-Alexandria şi Piteşti-Craiova sunt câteva exemple de autostrăzi a căror construire nu era necesară. Traficul relativ redus de pe acestea justifică doar lărgirea actualelor drumuri naţionale. Cu economiile rezultate Guvernul ar fi putut construi autostrada Piteşti-Sibiu care, de departe nu costă cele 4 miliarde de euro invocate de premierul Victor Ponta.

Potrivit specialiştilor în trafic de la firmele de construcţii, un drum naţional poate face faţă la o medie zilnică anuală (MZA) de 15.000 de vehicule. Intr-adevăr, odată depăşit acest nivel, drumul intră în clasa E (cea mai scăzută calitativ, în care viteza scade dramatic, iar riscul accidentelor creşte). O autostradă poate deservi în condiţii calitative medii un volum de 60.000 de vehicule MZA. Când se face însă proiectarea se consideră că un drumul naţional poate deservi optim 3.500-4.500 de vehicule MZA, iar autostrada 13.000-15.000 vehicule MZA. O autostradă dublată de un drum naţional pe două benzi poate satisface în condiţii optime nevoile de transport pentru aproximativ 20.000 de vehicule.

Traficul existent între Braşov şi Sibiu, Piteşti şi Craiova sau Bucureşti şi Alexandria este însă la jumătate. Potrivit recensământului rutier din 2010,  între cele două oraşe din Transilvania au circulat 7.000-10.000 vehicule MZA, între Piteşti şi Craiova 8.500-9.500, iar între Capitală şi Alexandria  10.000-12.000 MZA. Valorile superioare se înregistrează în jurul localităţilor.

Cele trei autostrzăi au însumat 350 de kilometri iar construirea lor va costa împreună 2,1 miliarde euro. Potrivit standadelor de cost aprobare de Ministerul Transporturilor construirea a două benzi de drum naţional nou ar costa 1,2 milioane euro deci de 5 ori mai puţini bani decât realizarea unei autostrăzi. Corespunzător celor 350 de kilometri, economiile ar fi putut fi de aproape 2 miliarde de euro, bani ce ar fi putut fi folosiţi pentru la Curtea de Argeş-Sibiu.

Aceleaşi calcule pot fi extinse şi la propusa autostradă Buzău-Brăila-Galaţi, municipii între care traficul variază între 5.000 şi 10.000 vehicule MZA.

„Brasov-Sibiu nu are trafic nici de 4 benzi. Drumul este pe trei sferturi lărgit la patru benzi. Mai faci şi o autostradă paralelă? Eventual trebuiau realizate încă două benzi în plus, acolo unde lipsesc. In plus, drumul prin Braşov e mai lung cu 30 de kilometri (faţă de Piteşti-Sibiu - n.red.). Din banii cheltuiţi suplimentar cu carburanţii se făcea autostrada pe valea Oltului. Aceeaşi situaţie este între Piteşti şi Vraiova. O lărgire a drumului la patru benzi şi trei centuri ocolitoare rezolvau toată problema”, spune el. Autostradă spre Alexandria, fieful vicepremierului Liviu Dragnea, ”este o glumă”, consideră şeful unei importante firme româneşti din domeniul construcţiei de drumuri.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Guvernul s-a sucit. Autostrada Galaţi-Ploieşti trece, mai nou, şi pe la Focşani

* Guvernul a refăcut, de pe o zi pe alta, strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi * În timp ce Opoziţia susţine că influenţa baronilor locali va „dicta” viitoarele construcţii, Puterea afirmă că „premierul încearcă să creioneze etape şi priorităţi”

Dacă marţi reprezentanţii Guvernului anunţau în Parlament că urmează să construiască, până în anul 2018, o autostradă Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti, la nici 24 de ore de la prezentarea proiectului privind strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi, Executivul şi-a schimbat, subit, poziţia şi a modificat hărţile în care erau creionate viitoarele autostrăzi, astfel încât judeţul condus de Marian Oprişan să nu fie ocolit de ruta de mare viteză Galaţi-Ploieşti. Ieri, pe hărţile întocmite de către reprezentanţii Guvernului, nu mai figura autostrada Galaţi-Brăila-Buzău-Ploieşti, ci o arteră de mare viteză Ploieşti-Buzău-Focşani-Galaţi-Brăila, fapt ce a generat adevărate tensiuni în mediul politic. Conform noii strategii a Guvernului, modificată din condei, la nici 24 de ore de la prezentarea iniţială a proiecţiei, tronsonul de autostradă Focşani-Galaţi-Brăila va fi finanţat din bugetul de stat din anul 2015 şi va reprezenta, practic, o extindere a tronsonului Ploieşti-Buzău-Focşani, care ar urma să fie finanţat din fonduri europene, conform planului Executivului.

Autostrăzile, baronii şi priorităţile Guvernului

Modificările aduse, peste noapte, strategiei de dezvoltare a reţelei rutiere de mare viteză au generat confuzie şi tensiuni în mediul politic, dar şi în plan social. Parlamentarii opoziţiei acuză reprezentanţii Guvernului că „desenează” autostrăzi în funcţie de cererile baronilor politici locali, iar hărţile prezentate reprezintă doar „un joc de imagine”.
„Depind de influenţa baronilor locali. Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţului Vrancea şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, vrea să treacă drumul şi pe la el. Este clar că acele hărţi nu sunt făcute decât ca joc de imagine. Important este ca Galaţiul să fie racordat la drumul cel mai scurt. La acest moment, sunt toate aruncate în vânt. Nu este nimic clar. Galaţiul nu trebuie uitat, oricum ar fi, iar primul pas spre a ne impune îl reprezintă aglomerarea urbană Galaţi-Brăila. Dacă s-ar crea acea conurbaţie am avea numai de câştigat”, ne-a declarat deputatul Mircea Toader, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi.
Deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, susţine, în schimb, că premierul Victor Ponta „încearcă să creioneze nişte etape şi nişte priorităţi”, iar „acea proiecţie care a fost prezentată, privind etapele de dezvoltare a infrastructurii rutiere (2018, respectiv, 2023), va face obiectul unei legi”. „Acum este o dezbatere şi fiecare este interesat. Noi suntem de trei ori mai mult interesaţi, pentru că Galaţiul are o situaţie nefericită, nu suntem pe niciun culoar european în afară de Dunăre. Din punctul nostru de vedere, este mai apropiată conexarea cu Buzău, dar nu respingem nici varianta Focşani. Obiectivul este conexarea prin autostradă la autostrăzi sau prin drum expres”, ne-a declarat liderul liberalilor gălăţeni.
Am încercat să îl contactăm şi pe preşedintele CJ Vrancea pentru a ne oferi un punct de vedere pe marginea acestui subiect, însă Marian Oprişan se afla la Bucureşti, iar telefonul său mobil era închis.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Victorie, am înfrânt! Galaţiul este conectat la autostradă!

* Potrivit Guvernului Ponta, până cel târziu în 2022, investitorii străini vor veni încolonaţi, la Galaţi, pe autostradă * Gălăţenii nu cred în promisiuni, mai ales că nici măcar drumul expres Galaţi-Brăila nu a fost realizat!

 

S-a rezolvat problema legată de lipsa infrastructurii, adică exact ceea ce investitorii au invocat mereu, până acum, drept motiv principal pentru faptul că ocolesc acest colţ de ţară şi de Uniune Europeană. Galaţiul se află pe harta autostrăzilor din România! Vestea bună este însoţită, ca în orice poveste românească, de o veste proastă: abia peste nouă ani vom putea circula pe autostradă până la Bucureşti (via Buzău-Ploieşti), iar de acolo, către Braşov-Sibiu-Deva-Timişoara-Arad-Nădlac. Concluzia la care am ajuns se bazează pe proiectul guvernamental care tocmai s-a lansat, „România 100”, şi care prezintă reţeaua de autostrăzi pe care Executivul şi-a propus să o înceapă în acest mandat. De finalizat, mai vedem…

Un proiect frumos pe hârtie

Guvernul României tocmai a lansat, în apropierea sărbătorilor de iarnă, proiectul „România 100”, care prevede construcţia de autostrăzi în ţară, astfel încât să se mărească numărul actual de kilometri de autostradă – doar aproximativ 500. Deşi primul ministru Victor Ponta le-a vorbit parlamentarilor USL despre un proiect de construcţie de autostrăzi care să se deruleze până în 2018, în proiectul Guvernului apare harta autostrăzilor care vor fi realizate până în anul 2022. „Prezint un proiect al USL, acela de a avea în mod realist o reţea de autostrăzi care să fie construită, nu doar proiectată. Am stabilit anul 2018 ca orizont posibil de realizare a acestor autostrăzi. Nu întâmplător 2018 – sunt 100 de ani de când România a fost unită politic, dar nu este unită ca infrastructură”, a spus Ponta. El le-a propus parlamentarilor USL să facă un proiect de lege privind strategia de construcţie a autostrăzilor care să fie votat de Parlament şi care să rămână ca obligaţie pentru viitoarele guverne să continue proiectele începute.

Potrivit premierului, anual va fi alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi un miliard de euro, Parlamentul şi Guvernul urmând să decidă în fiecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară. În prezent, în România sunt doar 530 de km de autostradă pe următoarele rute: Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Ploieşti, Bucureşti-Piteşti, Timişoara-Arad, Cluj Napoca-Turda şi Deva-Orăştie. 

Ce folos de fondurile europene, noi asfaltăm cu banii statului român!

Galaţiul se află în primele 15 oraşe, după Bucureşti, incluse în programul guvernamental de construcţie de autostrăzi. Municipiul nostru figurează (ca şi Brăila, de altfel)  ca având posibilitatea conectării la autostrada Buzău-Vest, Buzău-Moldova. Alături de cele două oraşe de la Dunăre selectate în această listă se mai află următoarele municipii: Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Ploieşti, Oradea, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău şi Tg. Mureş.    

Conform proiectului expus de Guvern, autrostrada care va lega Galaţiul de Brăila şi, mai departe, de Buzău şi Ploieşti va începe în 2015 şi nu se va finaliza mai târziu de 2022. Tot potrivit documentelor guvernamentale, fondurile alocate care vor pune Galaţiul pe harta autostrăzilor din România vor proveni de la bugetul de stat, cu toate că astfel de reţele de transport au, în teorie, patru surse de finanţare, iar bugetul statului ar trebui să fie ultima opţiune. Vorbim de fonduri europene (TEN-T coeziune) – valoarea lor fiind de trei miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, despre fondurile de dezvoltare regională (cunoscute sub denumirea de TEN-T dezvoltare regională), care însumează 1,8 miliarde de euro pentru aceeaşi perioadă şi nu în ultimul rând, despre fondurile provenite în urma încheierii parteneriatelor public-privat (în cadrul cărora cofinanţarea din bani publici nu poate depăşi 49% din valoarea totală a investiţiei).    

Mai credem în basme de Crăciun?

Gălăţenii dau din mâna a lehamite când îi întrebi ce cred ei despre viitoare autostradă a Galaţiului. „Păi, nici drum expres nu au fost în stare să facă, aşa că de ce mai vorbim de autostradă? Eu, ca să traversez ţara, când plec în Germania, fac două zile pe drum până la graniţă, iar de acolo ajung într-o zi în Germania, traversez Ungaria şi Austria fluierând. Pentru că au autostrăzi, de aia! Mai avem mult până vom ajunge acolo”, ne-a spus Marian Spiridon, şofer profesionist.    

Drumul expres, lansat ca proiect în mandatul 2000-2004, ar fi legat cele două oraşe de la Dunăre, ar fi fost construit paralel cu digul, pe o lungime de 10 km de-a lungul Dunării şi ar fi funcţionat ca un tronson de legătură între axele de circulaţie pe direcţiile sud – nord, est-vest şi Galaţi. Drumul ar fi făcut legătura „spaţiului metropolitan Galaţi‑Brăila” cu Autostrada Soarelui, de pe Coridorul IV pan‑european.

Într-adevăr, drumul expres Galaţi-Brăila este un deziderat de ani de zile pe care toţi politicienii l-au folosit în scop electoral. Prima oară, proiectul a fost lansat de Guvernul Năstase, după care a fost lăudat şi promovat – doar declarativ – de parlamentarii PSD. După această perioadă, proiectul drumului expres Galaţi-Brăila a fost preluat de Guvernul Tăriceanu, iar miniştrii liberali ai Transporturilor au vorbit despre realizarea acestei căi de acces. Evident, nu s-a construit nici măcar un kilometru din acest drum. A urmat Guvernul Boc şi din nou gălăţenii au fost momiţi cu povestea drumului expres. Nici fostul democrat-liberal Marius Necula nu a uitat să promită electoratului realizarea drumului expres, prin intermediul unui parteneriat public privat. În final, niciuna din promisiunile electorale nu s-a materializat.

Banii de pe drumul expres

Cum pentru construcţia drumului expres ar fi trebuit expropriaţi cei cu terenurile de-a lungul digului, statul ar fi urmat să acorde pentru construcţia drumului o sumă de  circa 177 milioane de euro, fără TVA. Potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, suma ar fi inclus toate costurile proiectului, de la construcţie la despăgubirile pentru exproprieri, relocarea utilităţilor şi altele. De construit, drumul nu s-a construit, însă, în schimb, de cheltuit bani publici pentru diverse proiecte şi studii de fezabilitate s-au tot cheltuit! Potrivit presei naţionale, studiul de fezabilitate a drumului expres Brăila – Galaţi a costat 8.000 de euro/kilometru. Un document intern al CNADNR demonstrează că preţurile au fost umflate mult peste limitele bunului-simţ. Per total, devizele pentru efectuarea de studii de fezabilitate depăşesc 26 milioane de euro pentru cinci drumuri expres! Michael Stanciu, preşedintele Search Corporation, principalul beneficiar, a afirmat că preţurile sunt corecte şi că sunt justificate şi de graba cu care s-au dorit aceste studii.

presagalati.ro

[dcp100168]

Autostrada Galaţiului, eliminată din proiectele Guvernului Ponta III

* Chiar dacă în decembrie Guvernul Ponta II promitea realizarea unei autostrăzi care să includă şi Galaţiul, proiectul a fost „uitat” de Guvernului Ponta III * În programul de guvernare se regăsesc şapte proiecte de autostradă, dar toate ocolesc Galaţiul * S-ar putea să nu prindem nici măcar „expresul” de consolare

 

Chiar dacă la sfârşitul anului trecut premierul Victor Ponta promitea că şi Galaţiul va fi prins în unul dintre proiectele majore privind construcţia de autostrăzi, la redactarea variantei actualizate a programului de guvernare în formula Ponta III s-a uitat de ce se spunea cu câteva luni înainte. Nici un cuvânt despre Galaţi, deşi programul prezintă care vor fi în următorii ani proiectele prioritare. Asta se întâmplă, poate, şi din cauză că, în timp ce alte oraşe precum Oradea, Iaşi, Focşani sau Piteşti ştiu să-şi susţină cauza şi să o apere dacă e cazul, factorii de decizie şi reprezentanţii Galaţiului se complac într-un soi de apatie care omoară economia.

Decalaje de dezvoltare

Despre necesitatea unei autostrăzi care să lege Galaţiul de restul ţării nu se vorbeşte de ieri, de azi, ci tocmai de la sfârşitul anilor ’60, când pe proiectele de modernizare a infrastructurii realizate de fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) figura şi Galaţiul, cu o bretea de autostradă care mergea spre Brăila, iar din zona Giurgeni - Vadul Oii urmau mai multe legături spre Buzău, Bucureşti şi Constanţa. De altfel, acesta este proiectul de la care s-a plecat şi în schiţarea programelor de autostrăzi de după ’89, programe din care Galaţiul a fost însă exclus.

„Un proiect amplu de modernizare a infrastructurii rutiere ar fi asigurat premizele atragerii unor investiţii în noi unităţi de producţie, în condiţiile în care cele dependente de sistemul centralizat începeau să aibă probleme. Aşa, s-au pierdut societăţi, s-au pierdut locuri de muncă, dar nu s-a pus nimic în loc. Iar acum nu puţini sunt cei care spun că, de ce să facem autostradă la Galaţi, că doar economia locală merge prost! Şi uite aşa, banii se duc în altă parte, iar decalajele între noi şi restul ţării se adâncesc”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Dezbinaţi, ratăm ocazii

Una dintre cauzele care au dus la izolarea Galaţiului este şi aceea că, deşi „e sublimă”, colaborarea pe proiecte concrete cu Brăila şi Tulcea a lipsit cu desăvârşire. Astfel, s-a ratat poate cea mai mare ocazie din ultimii ani de a fi incluşi într-un proiect major, respectiv Autostrada inelară a Mării Negre. Cu o lungime de 7.000 de kilometri, autostrada, considerată a fi unul dintre proiectele forte realizate sub egida Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEM), dar şi a UE, prin politicile de vecinătate, urmează să facă legătura între Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, R.Moldova, Bulgaria, fiind prevăzută şi o ramificaţie spre Grecia.

Cu toate că, şi economic, şi social, şi demografic conurbaţia Galaţi-Brăila-Măcin este cea mai importantă după Bucureşti, ea a fost pur şi simplu ştearsă de pe harta autostrăzii inelare a Mării Negre, iar aceasta a fost proiectată să treacă pe la Albiţa-Focşani-Ploieşti-Bucureşti-Giurgiu. Spre comparaţie, în vestul ţării, cooperarea dintre judeţele Arad, Bihor şi Timiş a dus la includerea anul trecut a acestor judeţe în traseul autostrăzii „Via Carpatica”. Trebuie spus că negocierile, la care au participat inclusiv autorităţile publice din cele trei judeţe s-au purtat încă din 2010. Rezultatul? „Via Carpatica”, care va uni Ţările Baltice cu Grecia va intra şi în România, pe la Oradea, va trece prin Arad, Timişoara şi va ieşi prin recent inauguratul pod peste Dunăre de la Calafat. Mai mult, „Via Carpatica” a fost recent inclusă în reţeaua centrală de transport transeuropeană (TEN-T) şi va beneficia de finanţare din fonduri europene încă din exerciţiul bugetar 2014-2012.

Concurenţă pe proiecte

Din păcate, o altă problemă a Galaţiului este că nu reuşeşte să-şi facă vocea auzită. În decembrie, Guvernul anunţa Strategia de Dezvoltare a Reţelei de Autostrăzi conform căreia, până în 2018, urmau să se demareze lucrările la o autostradă Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti, dar la doar o zi după lansarea ei oficială, traseul autostrăzii era retrasat pe la Focşani. În aceeaşi strategie, proiectul autostrăzii Sibiu - Piteşti era înlocuit cu cel al autostrăzii Sibiu - Braşov. Acest lucru a stârnit un val de proteste la Piteşti, unde economia locală, cu tot cu industria automobilelor, riscă să rămână fără căi de comunicare moderne. Fie că vorbim de mediul politic, cel sindical sau cel al mediului de afaceri, iniţiativele locale de apărare a intereselor comunităţii au fost numeroase, inclusiv prin proteste de stradă şi petiţii cu strângere de semnături. Acelaşi sistem a fost aplicat şi în Bacău şi Iaşi. Cu succes, se pare, dat fiind faptul că, printre cele şapte proiecte de autostradă pe care, mai nou, şi le asumă Guvernul Ponta III se numără, printre altele, autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni şi autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani. De remarcat că, până în prezent, în regiunea noastră, Focşaniul a reuşit, indiferent de variantele vehiculate, să cadă mereu în picioare, ceea ce, desigur, nu se poate spune despre Galaţi.

Expresul de consolare

Fără autostradă, Galaţiul s-ar putea alege, de consolare, cu un drum-expres, fie spre Focşani, fie spre Brăila şi Tulcea. Dar nici aici nu putem fi siguri. Chiar dacă ar fi trebuit finalizat încă de la sfârşitul anului trecut, elaborarea Master Planului General de Transport (MPGT) este mult întârziată, iar în lipsa acestui document cadru nici nu se poate şti, cu certitudine, care vor fi până la urmă proiectele care au şanse să se materializeze. Şi aici nu este vorba de autostrăzi sau drumuri care îşi schimbă traseul de la o zi la alta, ci de un plan agreat de Comisia Europeană, cu o viziune în domeniul transporturilor până în 2030. În acelaşi timp, concurenţa pentru alocarea fondurilor va fi acerbă. Pornind de la datele puse la dispoziţie de autorităţile române, compania AECOM, care realizează Master Planul, a făcut încă de pe acum cunoscut că resursele bugetare limitate şi situaţia politică va duce la amânarea unor proiecte de investiţii programate, teoretic, pentru acest an. Acest lucru va însemna, desigur, că reţeaua de transporturi deficitară va fi în continuare o problemă pentru agenţii economici ce vor rămâne la periferia marilor proiecte. Galaţiul riscă să rămână prins în această periferie şi, ceea ce este, poate, şi mai grav, pare a nu-şi găsi dorinţa de a lupta pentru propria supravieţuire.

O soluţie neglijată: zgura ieftineşte autostrăzile

Proiectele de autostradă ocolesc Galaţiul în ciuda faptului că, în plan local există resurse care ar reduce considerabil costurile de execuţie. E vorba de sterilul din halda de zgură de la combinatul siderurgic ArcelorMittal, material care poate înlocui cu succes pietrişul şi balastul extras din albiile râului sau de la munte. Metoda a fost folosită în ţări precum Germania şi Austria, dar chiar şi în România. Pe segmente precum Drajna-Feteşti sau Feteşti-Cernavodă s-au obţinut costuri 2-2,6 milioane de euro/km, la jumătate decât media costurilor pe kilometru la nivel european! Se pare însă că nu neapărat costul cel mai mic este cel care stă la baza construcţiei de autostrăzi în România. Halda de zgură conţine în jur de 60 milioane de tone de steril, cinci milioane de tone fiind suficientă pentru construcţia a 350 kilometri de autostradă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul va avea autostradă în 2020

* Primele imagini cu masterplanul pentru transporturi - ce autostrazi vrea sa faca Guvernul Ponta pana in 2022

Ministerul Transporturilor a facut publice marti, 8 aprilie, primele planse orientative cu masterplanul pentru transporturi (cadrul general pentru realizarea investitiilor in domeniu). Imaginile postate la Palatul Parlamentului arata planurile Guvernului Ponta pentru autostrazi pana in 2022.

Dintre investitii se remarca proiecte care nu au fost puse niciodata in discutie pana acum, precum autostrazile din perimetrul Gilau - Bistrita - Dej - Targu Mures. In toate planurile apare si celebra autostrada care leaga Bucurestiul de Alexandria, fieful lui Liviu Dragnea.

[gelu]

primele planse orientative 

 

Nu cumva a zis Ponta ceva de genul "Pe cinstea mea ca le fac! Va dau cuvantul ca nu am copiat!"

Ura! La sfarsitul celor doua mandate de presedinte ale mincinosului (Doamne apara si pazeste!) ne dam pe autostrada!

 

Se pare ca si la Guvern a inceput saptamana altfel, saptamana in care ministrii isi exerseaza talentul la tras dungi albastre!

[dcp100168]

Autostrada Buzau-Braila-Galati, finanţată prin Fondurile de Coeziune

Ministrul Transporturilor, Dan Sova, a vorbit despre programul autostrazilor pana in 2020, a explicat cum spera sa fie finantate autostrazile Bucuresti-Alexandria, Targu Mures-Iasi, Sibiu-Brasov-Bacau, Buzau-Braila-Galati sau podul peste Dunare de la Braila.

...
Concret, pe Fondurile de Coeziune in perioada 2014-2020 guvernul isi propune sa realizeze circa 690m km de autostrada astfel:

Pitesti-Sibiu: 116,6 km

Bucuresti-Alexandria: 80,5

Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani: 339,3 km

Targu Neamt-Iasi-Ungheni: 100,14

Centura Bucuresti Nord: 52,77 km

Total: 689, 31 km
Cu toate acestea, numai Pitesti-Sibiu (fiind o autostrada partial montana) ar costa circa 2 miliarde de euro. Pe langa aceasta, avem mai bine de 440 de km de autostrada in Moldova.
Si trebuie sa reamintim ca Fondurile de Coeziune includ si Caile Ferate si cele maritime, precum si fondurile din Facilitatea Connecting Europe destinate infrastructurii de transport. (iar pe Connecting Europe guvernul spera sa finanteze autostrada Buzau-Braila-Galati (120 km) si podul peste Dunare de la Braila).

Toate tronsoanele de autostrada pe care guvernul spera sa le finanteze doar prin Fondurile de Coeziune (85% fonduri europene nerambursabile) ar costa mai mult decat intreaga alocare pentru Romania pe Fondul de Coeziune - 3,7 miliade de euro (in care sunt incluse si Caile Ferate si cele maritime spre exemplu).

...

hotnews.ro

[dcp100168]

Guvernul promite noi autostrăzi pentru Galaţi şi pod peste Dunăre... la Brăila

* Potrivit planşelor orientative realizate de Ministerul Transporturilor, până în 2020 vom avea autostrada Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti şi pod peste Dunăre * În plan figurează, până în 2022, şi o autostradă Galaţi - Brăila - Tulcea - Constanţa

Mult-aşteptatul Master Plan al Ministerului Transporturilor, ce va reprezenta cadrul general pentru realizarea investiţiilor din domeniu în următorii ani, ar putea avea o componentă care să cuprindă şi Galaţiului. Cel puţin aşa rezultă din primele planşe orientative ale Master Planului, făcute publice, ieri, de Ministerul Transporturilor, în cadrul unei prezentări la Palatul Parlamentului şi în care sunt cuprinse planurile Guvernului Ponta pentru construcţia de autostrăzi până în 2022.
Printre imaginile surprinse de HotNews cu ocazia prezentării se numără şi două care vin să le redea speranţa gălăţenilor că vor avea parte de o autostradă şi asta nu în viitorul foarte îndepărtat. Astfel, în proiecţia „Programul de construcţii autostrăzi - Master Plan” apar chiar… două autostrăzi ce au legătură cu Galaţiul. Prima dintre autostrăzi ar urma să fie pe traseul Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti. A doua autostradă ar urma să fie pe traseul Galaţi - Brăila - Tulcea - Constanţa. Cireaşa de pe tort este că, pe hărţile orientative ale Master Planului întocmit de Ministerul Transportului figurează şi podul peste Dunăre... de la Brăila!
Ca orizont de timp, potrivit hărţii „Programul de construire autostrăzi - Autostrăzi în exploatare 2020”, gălăţenii ar avea de aşteptat doar… şase ani pentru a vedea gata autostrada Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti, cu tot cu podul peste Dunăre pe deasupra.
În ce măsură planurile Guvernului sunt serioase, rămâne de văzut. Autostrăzile desenate pe la Galaţi s-au schimbat de câteva ori în ultimele luni, iar în programul de guvernare Ponta III, printre cele şapte proiecte de autostradă pe care şi le asuma Executivul nici nu se (mai) număra şi vreo autostradă care să lege Galaţiul de restul lumii. Ce-i drept, programul de guvernare era până în 2016. Poate că, prin acest Master Plan, s-a dat o „erată” la o strategie de dezvoltare regională ce nedreptăţea profund Galaţiul…
Forma finală a Master Planului pentru Transporturi urmează a fi analizată de Comisia Europeană. De altfel, acest document ar trebui să devină cheia de boltă a Programului Operaţional Sectorial (POS) Transporturi, prin care vor fi puse la dispoziţie fondurile europene în exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020. După cum declarau oficiali europeni, „elaborarea Master Planul este o condiţie esenţială pentru investiţiile europene de durată, cu impact maxim posibil, concentrat în mod strategic”. Desigur, astfel de planuri strategice s-au mai făcut şi în trecut, dar (ne)respectarea lor s-a soldat cu un grad redus de absorbţie a fondurilor europene.

viata-libera.ro

[riaji]

N-avem nevoie. Preferam benzina la 1 dolar/litru..

[dcp100168]

Pe hârtie, avem ba drumuri-expres, ba autostrăzi

* În ultimele luni, viziunea Guvernului privind infrastructura rutieră a Galaţiului s-a sucit de patru ori * Să fie, să nu fie, să fie… autostrada Galaţi - Brăila - Buzău, cu lungime de 120 km, finanţată din fonduri europene * Traseul Galaţi - Brăila - Tulcea - Constanţa s-a pierdut „pe drum”, între Strategia România - 100 şi planurile orientative ale Master Planului pe Transporturi

Fondurile europene puse la dispoziţia României prin Mecanismul de Conectare a Europei – Connecting Europe Facility (CEF) – vor fi principala sursă de finanţare pentru autostrada Galaţi – Brăila – Buzău, susţine ministrul Transporturilor, Dan Şova. Ideea realizării acestei autostrăzi a fost (re)lansată în cadrul Infrastructure Business Summit organizat în această săptămână la Palatul Parlamentului. Elemente „de decor” la această conferinţă au fost pe holurile Parlamentului o serie de hărţi orientative extrase, potrivit titluri explicative, din proiectul Master Planului pentru Transporturi, din acestea rezultând că, până în 2022, Galaţiul va fi inclus în două trasee de autostrăzi: Galaţi – Brăila – Buzău – Ploieşti, respectiv Galaţi – Brăila - Tulcea- Constanţa.

Acum suntem în măsură să vă prezentăm şi detalii din prezentarea făcută în cadrul conferinţei de ministrul Transporturilor, Dan Şova, în care se face referire inclusiv la proiectele privind Galaţiul. Prima observaţie ar fi aceea că, deşi pe holuri se vorbea de Master Plan, ministrul s-a bazat în prezentarea efectivă pe planurile cuprinse în Strategia România - 100. Desigur, cele două documente ar trebui să fie convergente, diferenţa este însă că Master Planul este un document ce stă la baza acordului cu Comisia Europeană pentru acordarea fondurilor europene, în timp ce Strategia România - 100 este un document programatic, cu caracter mai degrabă politic, ce poate suferi modificări, fără ca Guvernul să dea prea multe explicaţii. De altfel, acest lucru s-a şi întâmplat.

În varianta revăzută şi adăugită a strategiei privind autostrăzile, Guvernul îşi propune să construiască, până în 2020, o reţea de autostrăzi cu o lungime de 2.440 de kilometri, fiind indicat inclusiv un calendar de realizarea a tronsoanelor de autostrăzi şi a surselor de finanţare. În acest calendar se specifică faptul că, până la sfârşitul acestui an vor fi realizate studiile de fezabilitate pentru 1.798 km de autostrăzi, printre care se numără şi tronsoanele Galaţi – Brăila – Galaţi, cu o lungime de 120 km, precum şi, în continuare, tronsonul Buzău – Ploieşti, cu o lungime de 75 km. De interes pentru gălăţeni ar fi însă şi studiile de fezabilitate pentru realizarea de autostrăzi pe traseul Buzău-Focşani-Bacău-Iaşi, dat fiind faptul că, aceasta din urmă ar deveni principala arteră rutieră din Moldova. Următorul pas, potrivit angajamentelor Guvernului, ar fi lansarea în execuţie, în 2015, a unor tronsoane de autostradă, în total 1.429 km, printre care se numără şi cele de interes pentru Galaţi.

Care ar fi sursele de finanţare

Ca surse principale de finanţare, Guvernul indică „la o primă strigare” fondurile obţinute din supraacizele la combustibil, ce ar ajunge, se susţine, pentru construirea a 697 km de autostradă, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) din care ar urma să fie finanţată construcţia a 291 km de autostradă şi Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) din care ar urma să fie construiţi 122,54 km de autostradă. Această din urmă sursă de finanţare face referire strict la tronsonul de 120 km Galaţi-Brăila-Buzău, în timp ce restul de 2,54 km reprezintă, în fapt,… podul peste Dunăre de la Brăila. Nu se specifică însă nimic despre sursa de finanţare a tronsonului de la Buzău la Ploieşti, iar tronsoanele ce vin în continuarea Galaţi – Brăila spre Tulcea şi Constanţa nici măcar nu mai sunt pomenite, deşi ele sunt specificate în primele hărţi făcute publice privind Master Planul pe Transporturi.

Uite autostrada, nu-i autostrada

Dacă este să facem o trecere în revistă a proiectelor de autostrăzi anunţate cu mai mult sau mai puţin tam-tam de Guvern vom observa că planurile privind Galaţiul s-au modificat de patru ori din decembrie 2013 şi până în prezent. Astfel, în prima versiune a Strategiei România – 100, figura traseul de autostradă Galaţi-Brăila-Buzău, având ca sursă de finanţare nu fondurile europene, ci sumele obţinute din accizele la combustibil, iar traseul Buzău-Ploieşti finanţabil printr-un parteneriat public-privat. La doar o zi de la prezentarea Strategiei, pe hărţile Guvernului tronsonul Galaţi – Buzău făcea un ocol… pe la Focşani. Apoi şi această variantă a dispărut din sfera imediată de interes a Executivului, o dovadă în acest sens fiind aceea că, printre cele şapte proiecte de autostradă nominalizate ca prioritare în programul de guvernare Ponta III nu se spunea nici un cuvinţel despre autostrada Galaţiului. Iată însă că apare acum varianta prezentată de ministrul Dan Şova, asumată, de altfel, şi de premierul Victor Ponta. Dacă punem la socoteală şi Master Planul, deja, pe hârtie cel puţin, Galaţiul nu se poate plânge că duce lipsă de autostrăzi.

Dar chiar şi după ultimele expuneri ministeriale mai persistă o serie de semne de întrebare. Astfel, dacă tronsonul Galaţi-Brăila-Buzău va fi finanţat prin CEF, nu se spune din ce surse va fi finanţat mai departe tronsonul Buzău-Ploieşti, chiar dacă acesta apare pe harta finală a autostrăzilor finalizate în 2020, versiunea Strategia România – 100. Un alt aspect este acela că, în strategie, nu se face referire la nici o autostradă care să lege Galaţiul şi Brăila de Tulcea şi Constanţa. Acest traseu apare în hărţile orientative ale Master Planului, cu orizont de realizare 2022, fără să fie precizat când se va lansa realizarea studiilor de fezabilitate sau licitaţiile privind execuţia şi durata lucrărilor. Să se fi pierdut deja „pe drum”, înainte ca măcar Master Planul să fie definitivat?

Bizarerii la drumul mare
Una din bizareriile din planurile Guvernului este aceea că, deşi, într-adevăr, segmentele rutiere Galaţi-Brăila-Buzău şi Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa au fost incluse în reţeaua globală a TEN-T (Reţeaua de transport transeuropeană – n.r.), eligibile pentru finanţarea prin CEF, proiecţiile vizau doar realizarea de drumuri-expres şi nu de autostrăzi. De altfel, studiul de fezabilitate pentru tronsonul de drum-expres Galaţi-Brăila există din 2008, însă acesta zace în sertarele CNADR din lipsă de fonduri. Iată că, mai nou, se vorbeşte de autostrăzi. Pentru că, nu-i aşa, la urma-urmei, promisiunile nu costă nimic.

viata-libera.ro

[gelu]

Si acum sa ne linistim! Nu o sa avema autostrada!

[dcp100168]

350 de proiecte ce urmeaza a fi "testate" pentru viabilitate

15 aprilie a fost termenul-limita asumat de ministrul transporturilor, Dan Sova, pentru publicarea primei forme a Master Planului de Transport - document esential pentru a atrage fonduri europene. Ce a publicat insa ministerul? Surpriza: o serie de ghiduri, metodologii, rapoarte, precum si o lista extinsa cu 350 de proiecte de infrastructura ce urmeaza a fi "testate" pentru viabilitate. Conform premierului Ponta, lista proiectelor va intra in dezbatere publica, insa opozitia acuza ca dezbaterile vor viza nevoile baronilor locali, "altfel nu se explica de ce consultantii platiti cu peste 2 milioane de euro nu au fost suficient de buni pentru a evalua si prioritiza proiectele de transport".

Pe lista celor 350 de proiecte de infrastructura se află următoarele proiecte care vizează Galaţiul sau zonele apropiate:

Autostrada Buzău - Brăila - Galaţi

Autostradă Constanţa - Brăila (inclusiv pod la Brăila)

Modernizare DN 25 Tecuci - Şendreni

Modernizare DN 26 Galaţi - Murgeni

Modernizare DN 2B Buzău - Brăila

Centură (variante de ocolire) Galaţi

Pod Dunăre Brăila

Consolidare pod Prut Oancea - Cahul

Consolidare pod Prut Galaţi - Giurgiuleşti

Reabilitare căi ferate zona Galaţi

Electrificare CF Doaga - Tecuci - Barboşi

Amenajare depou CFR Galaţi

Centru de electrificare CF Galaţi

Dane specializate cereale şi mărfuri vrac în portul Galaţi

Platformă multiport şi terminal intermodal Galaţi

Dezvoltare strategică a portului Galaţi

Infrastructură trafic fluvial de pasageri Galaţi

Conexiuni rutiere/feroviare în portul Galaţi

Repararea navei Perseus

[gelu]

Cai verzi pe pereti, planuri facute de un Mickey Mouse pentru o majoritate de 50% de Guffy  votanta.

In ritmul in care evolueaza lucrurile pe Galati singurul punct din lista realizabil (dupa ce-l editam un pic) este ranfluarea navei Perseus!

[Mikka]

 

ranfluarea navei Perseus

 

S-a scufundat si asta?!