"Taxa de stâlp" loveşte tot mediul privat

[dcp100168]

"Taxa de stâlp" loveşte tot mediul privat

* Impact redus pentru bugetul local şi societăţile publice

* ArcelorMittal Galaţi ar putea vira suplimentar bugetului de stat în jur de un milion de euro anual * Transurb nu trebuie să plătească pentru stâlpi, pentru că îi are concesionaţi de la Primărie * Municipalitatea, la rândul ei, nu va avea cheltuieli, deoarece instituţiile publice sunt scutite de la plata taxei

"Taxa pe stâlp" nu afectează bugetul public al Galaţiului. Doar o serie de societăţi publice locale trebuie să dea nişte bani în plus la stat începând cu 2014, însă, potrivit unor estimări făcute deja de cei din administraţie, sumele nu sunt foarte mari. Ceea ce înseamnă că nu există un motiv real de îngrijorare în ceea ce priveşte preţul serviciilor publice, acestea urmând foarte probabil să rămână la acelaşi nivel.
În schimb, mediul privat din Galaţi primeşte o lovitură destul de serioasă la acest capitol. Potrivit unor estimări neoficiale, ArcelorMittal, de exemplu, ar urma să plătească peste un milion de euro anual doar pentru această taxă.
ArcelorMittal, "constructor special" al bugetului de stat
Deşi conducerea ArcelorMittal nu a avansat deocamdată niciun fel de cifre pe cale oficială, se pare că suma totală pe care va trebui să o plătească Combinatul bugetului de stat sub formă de taxă de stâlp depăşeşte un milion de euro anual. Conducerea companiei afirmă că încă se fac calcule pentru a determina cu exactitate efortul financiar suplimentar pe care va trebui să îl facă de la începutul lui 2014. "Deocamdată evaluăm impactul acestei decizii a Guvernului, este o surpriză neplăcută pentru noi. Din punctul nostru de vedere, nu este un pas în direcţia cea bună. Şi repet ceea ce am spus de multe ori atunci când am vorbit despre situaţia Combinatului: nu mai trebuie să fim văzuţi ca o vacă de muls. Vaca nu mai are lapte, chiar sângerează", a declarat Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi.
O taxă care se adaugă altor biruri
Departamentul de Relaţii Publice al ArcelorMittal a venit cu explicaţii suplimentare pe tema "taxei de stâlp". "Ne aşteptăm ca noua taxă pe construcţii speciale să aibă un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale companiei. În plus, rezultatele companiei corespunzătoare anului 2014 vor fi afectate şi de creşterea mai multor taxe impuse asupra preţului energiei electrice (dacă se menţine actuala tendinţă), de majorarea accizelor, calculate în funcţie de rata inflaţiei, de creşterea, în două etape, a salariului minim pe economie şi majorarea redevenţelor asupra activităţilor miniere cu 25 la sută. Drept urmare, eforturile continue ale companiei de a reduce costurile pentru a menţine competitivitatea la nivel local, european şi internaţional sunt anulate de creşterea sarcinii fiscale", se arată într-un răspuns oferit de Dorian Dumitrescu, purător de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi.
De asemenea, conducerea companiei este nemulţumită şi de faptul că, în momentul în care s-a publicat Ordonanţa cu noua taxă, bugetul ArcelorMittal pe 2014 fusese deja întocmit. "În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, acesta ar trebui modificat doar prin lege, publicată, de regulă, cu şase luni înaintea intrării în vigoare a modificării", au mai comentat reprezentanţii combinatului siderurgic.
În schimb, o altă companie care deţine şi la Galaţi multe construcţii speciale, Electrica, susţine că nu poate face deocamdată o estimare asupra impactului pe care îl va avea noua ordonanţă. "Aplicarea Ordonanţei  102 ar trebui să se facă după o metodologie care, până la această dată, nu a fost elaborată de organele în drept. Aşadar aşteptăm metodologia", a declarat Minodora Bute, şef compartiment Relaţii Publice şi Comunicare, Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Muntenia Nord.
Bugetul local nu are de suferit
În ceea ce priveşte Primăria Galaţi, care este proprietar asupra stâlpilor din oraş, lucrurile sunt oarecum simple. "Introducerea taxei pe construcţii, ca modificare a Codului Fiscal prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102 din 14.11.2013, nu afectează bugetul local sub nicio formă, întrucât instituţiile publice sunt exceptate de la plata taxei pe construcţii, în această categorie intrând şi stâlpii pe care Primăria Galaţi i-a dat în concesiune societăţii locale de transport public, Transurb", se arată într-un răspuns al Biroului de Presă al Primăriei Galaţi.
Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre societăţile locale de interes public, cum ar fi Transurb, Apă Canal etc. Totuşi, valoarea pe care trebuie să o plătească aceste societăţi este relativ mică, ceea ce înseamnă că preţul pe care gălăţenii îl vor plăti pentru aceste servicii nu se va majora. "Transurb, spre exemplu, mai deţine şi alte construcţii supuse impozitării de la 1 ianuarie 2014. Este vorba despre garduri, rezervoare de combustibil, rampe din beton, reţele electrice exterioare şi altele. Potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal, toate aceste construcţii vor fi taxate, de la 1 ianuarie 2014, cu 1,5 la sută din valoarea lor de inventar. Estimările arată că, în total, pentru aceste construcţii taxabile din 2014, Transurb va avea de plătit în jur 60.600 de lei", se mai arată în răspunsul Primăriei Galaţi.
Doar Apă Canal ar putea să plătească ceva mai mult pentru construcţiile speciale pe care le deţine în proprietate, însă, din nou, nici în acest caz nu se pune problema creşterii tarifelor, cu atât mai mult cu cât aici ar trebui să intervină şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. În plus, profitul consistent pe care îl face Apă Canal ar trebui să acopere lejer aceste taxe suplimentare, fără a mai fi nevoie de ajustări de preţ la serviciile livrate populaţiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nu scapă nimeni! Agricultor sau petrolist, plăteşti „taxă de stâlp”!

De „taxa de stâlp” nu scapă nici fermierii, nici marii jucători din industria extractivă şi nici cei din industria producţiei de energie.
Spre exemplu, agricultorii gălăţeni care deţin canale de irigaţii vor trebui să plătească, anual, către stat, un procent de 1,5 la sută din valoarea de inventar a acestor construcţii. La fel se presupune că va face Petrom pentru sondele de la Schela şi în acelaşi mod vor fi taxaţi producătorii de energie electrică eoliană, care şi-au construit (sau urmau să îşi construiască) tehnologie pentru transportul şi stocarea energiei.
Din câte se arată în textul de lege, nici Hidroelectrica n-ar scăpa de impozitarea cu 1,5 la sută pentru lacuri de acumulare şi baraje precum cel de la Movileni. Cu alte cuvinte, aproape toţi cei care au investit serios pe teritoriul judeţului nostru - de la fermier la multinaţională - vor fi forţaţi să scoată bani din buzunar ca să achite noua „taxă de stâlp” gândită de Guvern.

Ai canal, plăteşti impozit!

Parte dintre canalele de irigaţii din judeţ - cele decolmatate, de regulă - sunt administrate de fermieri. Celelalte - de cele mai multe ori necurăţate - sunt în administrarea filialei judeţene a Agenţiei pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Dar cum ţine de stat, ANIF nu plăteşte taxa de 1,5 la sută din valoarea de inventar a canelelor de irigaţii, pe care, de altfel, le administrează destul de prost. Fermierii, însă, vor plăti.
„Canalele de irigaţii nu se află în proprietatea fermierilor, ca persoane fizice, ci sunt de utilitate publică, administrate de Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Acestea din urmă au fost înfiinţate de fermieri. Impozitul se va împărţi între agricultorii care folosesc infrastructura. Cât vom plăti depinde de câţi fermieri folosesc un canal sau un pod sau altele asemenea. Spre exemplu, dacă o societate utilizează singură un pod, va trebui să plătească singură impozitul. Eu şi domnul Dediu folosim împreună un pod şi deci se va împărţi impozitul la doi. Tot noi plătim, indiferent de forma dată taxei şi de modul de aplicare. Evident, vorbim aici despre cele câteva OUAI-uri care chiar îşi achită obligaţiile, nu despre cele care, orice le-ai face, nu plătesc”, ne-a declarat administratorul societăţii SC DruAgro SRL, Ştefan Druică.
De altfel, impozitarea platformelor de încărcare şi a pistelor îi va lovi pe cei mai mulţi dintre fermierii care au investit în fermele lor şi şi-au creat infrastructură modernă.

Şi construcţiile piscicole se impozitează

Cei mai mulţi dintre administratorii de bălţi din judeţul nostru au luat în concesiune luciul de apă, aşa că aici investiţia lor n-ar trebui să cadă sub incidenţa taxării proaspăt impuse de Guvern. Se va percepe, însă, procent din alte construcţii din ferma piscicolă, cum ar fi jgheburile.
„Avem staţie de pompare, dar canale între bălţi, care sunt într-adevăr construcţii speciale, nu. Nu ne-a spus nimeni că ar trebui să plătim un nou impozit. Oricum ar fi, acest procent de 1,5 la sută mi se pare foarte mare. Se ajunge la o sumă greu de suportat, mai ales că piscicultura nu este, în prezent, o afacere profitabilă”, ne-a declarat Ionuţ Mihalache, administratorul bălţii Mălina.
„Noi avem luciu de apă în concesiune. Nimeni nu ne-a informat cu privire la acest impozit, până la acest moment”, ne-a spus şi administatorul bălţii Lozova, Dumitru Popa.

Taxăm banii din vânt, din pământ şi din apă

Petrom, parte a grupului OMV, nu a răspuns solicitării "Vieţii libere" cu privire la poziţia companiei în raport cu introducerea noului impozit. Totuşi, cu doar câteva zile înainte, directorului grupului austriac de petrol şi gaze, David Davies, luase poziţie, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Viena, împotriva strategiei de impozitare a Guvernului de la Bucureşti. "Cine impune un impozit mare pe infrastructura extractivă nu se arată chiar interesat de susţinerea investiţiilor străine", este de părere Davies.
Hidroelectrica va trebui să vireze, anul viitor, la bugetul statului, circa 40 de milioane de euro în plus pentru a-şi achita taxele pe construcţii speciale, la nivel naţional, susţine Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Borza consideră că este "o măsură corectă", însă "momentul este prost ales" pentru introducerea unui astfel de impozit. ”Aceasta suprataxare va afecta listarea Hidroelectrica (...) Tot statul va ieşi prost, va pierde câteva zeci de milioane de euro la listare", a spus Borza. Declaraţia vine în contextul în care compania urmează să fie listată pe bursă în iulie 2014, conform angajamentelor luate în fata FMI.
Producătorii de energie electrică eoliană - deşi câştigă bine vânzând pe piaţa liberă - vor fi de asemenea nevoiţi să plătească sume importante pentru infrastructura creată în scopul de a transporta energia creată de turbinele eoliene şi de panourile fotovoltaice până la posturile de transformare şi apoi până la centrale.

Se vor reduce investiţiile

Investitorii români n-au primit, încă, date concrete cu privire la ce li se va impozita şi ce nu. Multinaţionalele, însă, şi-au creat deja o idee cu privire la cheltuielile suplimentare pe care trebuie să le suporte.
"Este un semnal prost pentru investiţii. Practic te determină să nu mai investeşti. Va avea un impact negativ asupra profitabilităţii Petrom şi a capacităţii de a investi. Unele proiecte de investiţii vor pica sub pragul de rentabilitate, pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5 la sută. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijoraţi. Ne va afecta abilitatea de a investi", a spus, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Viena, David Davies, directorul financiar al grupului OMV.
"Până la acest moment, nu ne-a anunţat nimeni că ar trebui să plătim vreun nou impozit. Dar nu-i târziu, dacă ne bazăm pe felul în care se fac lucrurile la noi", ne-a declarat administratorul bălţii Mălina, ing. Ionuţ Mihalache.
"La mine, din câte ştiu, se impozita suprafaţa ca teren agricol, chiar dacă eu construisem balta. Asta a fost ultima dată când am verificat, nu ştiu ce s-a mai întâmplat între timp. Voi mai verifica. Nu mi-a spus nimeni, până acum, că va trebui să plătesc un nou impozit", a precizat Viorel Ciomaga, administratorul complexului "La Salcâmi", din apropiere de Zătun.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un impozit contestat. Trei milioane de lei - taxa pe stâlp, la Galaţi

Unul dintre cele mai contestate impozite din ultimii ani – taxa pe construcţii speciale, cunoscută şi ca taxa pe stâlp – se dovedeşte a fi, cel puţin deocamdată, foarte bănos pentru buzunarul statului, care urmează să colecteze 1,5 miliarde de lei, cel puţin triplu faţă de cât se estimase iniţial.

Voci avizate din mediul economic afirmă, însă, că taxa pe stâlp este în realitate un impozit de investiţii, care a fost aprobat de guvern fără consultarea mediului de afaceri şi în lipsa unei analize temeinice a impactului financiar. Banii respectivi sunt scoşi din economie, făcând astfel ca taxa pe stâlp să devină cel mai antieconomic şi antinaţional impozit din ultimii zece ani. S-a mai afirmat că nicio ţară „sănătoasă la cap” nu trebuie să permită impozitarea investiţiilor, măsură care descurajează şi alungă investitorii.

Impozitul pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora. Impozitul este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare – descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, drumuri, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii. Măsura vizează companii care deţin astfel de construcţii, precum E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz. Cele mai afectate domenii de această taxă sunt energia, agricultura şi logistica, iar parcurile industriale sunt victime colaterale.

Jumătate din încasările Galaţiului, sub semnul întrebării

Conform datelor furnizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, declaraţii pentru impozitul pe construcţii speciale au fost depuse de 153 de operatori economici din judeţul Galaţi, dintre care trei din Tecuci, restul din municipiul Galaţi. Dintre aceştia, 85 sunt contribuabili mari şi 65 mijlocii.

La nivelul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi, declaraţiile pentru taxa pe stâlp însumează 3,059 milioane de lei, din care 1,529 milioane lei au fost scadente la data de 26 mai 2014. 

Totodată, societăţile aflate în insolvenţă au declarat sume datorate privind taxa pe construcţii speciale în valoare de 1,012 milioane lei. Tocnai pentru că firmele pe care le datorează sunt în insolvenţă şi au mari probleme financiare, evident că încasarea acestor sume este pusă sub semnul întrebării, iar reprezentanţii DGRFP Galaţi sunt conştienţi de acest lucru. 

„Foamea asta de bani a statului e uluitoare”

L-am întrebat pe preşedintele Patronatului IMM-urilor (PIMM) Galaţi, Marian Filimon, cum apreciază suma de trei milioane de lei care trebuie plătite ca taxă de stâlp de către firmele gălăţene. „Depinde din ce unghi priveşti. Dacă priveşti din punctul de vedere al statului, al administraţiei financiare, sigur că niciodată n-o să fie mult. Ei întotdeauna vor mai mult, niciodată nu sunt mulţumiţi cu cât strâng la buget. Foamea asta de bani e uluitoare la noi. Pe de altă parte, dacă priveşti din unghiul nostru, al celor care plătim această taxă pe stâlp, vreau să vă spun că noi n-am îmbrăţişat această idee încă de la început. Pentru că de regulă nu îmbrăţişăm astfel de idei când e vorba de taxe şi impozite. Cert este că, după atâta amar de vreme de piaţă liberă şi de economie de piaţă şi de <<sprijin>> din partea autorităţilor locale sau centrale, noi am ajuns la saturaţie când e vorba de taxe şi impozite. Am început chiar să facem alergie la ele, pentru că gradul de suportabilitate e depăşit. În aceste condiţii, atunci când a venit vorba de taxa aceasta pe stâlp, ne-am făcut cruce cu ambele mâini şi n-am acceptat-o ca idee. Numai că unde-i lege nu-i tocmeală. Astfel că efortul pe care îl depunem este mult mai mare şi asta se cunoaşte în contabilitatea noastră, care suportă şi ea cât suportă, iar când nu mai poate suporta, înseamnă că ne învârtim în jurul cozii. Adică dăm acolo la buget, că suntem obligaţi să dăm, iar dincoace suntem obligaţi să scoatem bani şi să acoperim golul produs de această taxă. Şi situaţia se reverberează, în primul rând asupra costurilor de producţie, pentru că trebuie să scoţi banii ăştia de undeva. Apoi, preţul utilităţilor creşte – iată, cei de la energie electrică au spus clar că vor scumpi, şi la fel şi alţii. Şi dacă mărim costul de producţie, avem un pericol extrem de mare, că devenim necompetitivi pe piaţă şi ne iau locul alţii. Şi aşa o să adâncim piaţa asta de tip colonial, bazată numai pe importuri. Iar costurile mărite vor fi suportate de pe de o parte de populaţie, automat prin creşteri de preţuri, iar pe de altă parte de propriii noştri angajaţi, cărora nu mai ai cum să le creşti salariul. Pentru că având taxe şi impozite mai mari la stat, de unde dracu’ să-i mai creşti salariul?”, a spus Marian Filimon.

„Administraţia, o fabrică de tocat bani aiurea”

În opinia întreprinzătorilor, există două soluţii pentru creşterea sumelor atrase la buget, afirmă preşedintele PIMM Galaţi. „De fapt, noi aşteptam cu totul altceva şi tot spunem acest lucru mereu. Iar în accepţiunea noastră, sunt două soluţii. Prima – haideţi să facem bani mai mulţi sprijinind mediul economic – aşa cum s-a procedat cu hotărârea privind profitul reinvestit, care din punctul nostru de vedere este una extraordinară –, hai să facem bani mai mulţi prin producţie şi prin valoare adăugată, iar atunci vom avea o creştere economică normală şi bani mai mulţi şi la bugetul de stat. Iar a doua soluţie din punctul nostru de vedere ar fi reducerea cheltuielilor bugetare. Avem un milion şi aproape trei sute de mii de bugetari, ceea ce ni se pare foarte mult în raport cu necesităţile ţării. Uite, România nu mai are 22 de milioane de locuitori, pentru că vreo cinci milioane sunt afară, dar numărul bugetarilor a rămas acelaşi. Să-mi explice cineva cum se poate asta!

La Galaţi, unde din 2004 şi până acum am pierdut vreo sută de mii de oameni şi zeci de mii de locuri de muncă în toate domeniile, singurul domeniu în care numărul angajaţilor s-a triplat în zece ani – de la trei mii şi ceva până la nouă mii – este cel al bugetarilor cuprinşi în administraţie. Cum e posibil? Asta şi în condiţiile în care am introdus informatizarea pentru care am cheltuit o groază de bani, am accesat fonduri de la Uniunea Europeană pentru modernizare. Deci, bag milioane pentru modernizare şi informatizare, îmi scade numărul populaţiei cu o sută de mii din 2004 şi până acum, scade numărul locurilor de muncă, dar mi se triplează numărul de bugetari! E ceva de science-fiction, de nebunie. Ca să nu mai spunem de cheltuielile bugetare făcute anapoda şi la care Curtea de Conturi vine şi spune <<Fraţilor, opriţi-vă, sunt foarte mulţi bani cheltuiţi aiurea şi de care vă bateţi joc>>. Este în administraţie o fabrică de tocat bani aiurea, iar noi nu mai putem rezista cu atâtea taxe şi impozite”, a încheiat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.

presadegalati.ro