Jump to content

10.000 de hectare de culturi agricole eco la Galaţi


dcp100168

Recommended Posts

10.000 de hectare de culturi agricole eco la Galaţi

* Suprafeţele cultivate ecologic în judeţul nostru sunt mult peste media naţională * Subvenţii pentru culturi ecologice se plătesc pentru mai mult de 10.000 de hectare * Din păcate, transformarea unei ferme clasice într-una eco poate dura şi trei ani

Mult mai mulţi bani vor avea la dispoziţie, începând din acest an, gălăţenii care fac deja agricultură ecologică, dar şi cei care abia acum se gândesc să-şi înfiinţeze o astfel de fermă. În noul Plan de Dezvoltare Rurală (PNDR) pe care ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, l-a prezentat încă din a doua zi a anului, agricultura ecologică va fi finanţată prin intermediul Măsurii 7, căreia i s-au alocat 200 de milioane de euro. Evident, pe lângă subvenţionare, agricultura ecologică ar trebui să aducă un profit consistent şi din vânzarea produselor. Cel puţin teoretic, eco ar trebui să mănânce gălăţenii cu bani, pentru că produsele obţinute fără aplicarea de tratamente solului şi culturii înfiinţate nu pot fi tocmai ieftine. Din nefericire, cel puţin până acum, agricultura ecologică n-a prea îmbogăţit pe nimeni în Galaţi. Avem şi produse ecologice unice în ţară, dar care nu pot deocamdată să fie valorificate aşa cum trebuie.

Câţi bani ia fermierul

Subvenţiile pe care le încasează fermierii care fac agricultură ecologică sunt mai mari decât ale celor care practică agricultura clasică, bazată de tratamente aplicate solului şi culturilor. Spre exemplu, subvenţia pe suprafaţă pentru un hectar de cultură pe teren arabil - singura pe care o încasează un fermier cu cultură mare în câmp - a ajuns la 139 de euro. Cei care au cultură în regim ecologic încasează 162 de euro la hectar. Asta, în condiţiile în care culturile din teren arabil sunt cel mai slab subvenţionate dintre toate. Mai exact, legumele produse în regim eco sunt subvenţionate cu nu mai puţin de 335 de euro la hectar, iar pentru un hectar de vie se plătesc 393 de euro. Bine subvenţionate sunt şi culturile de plante aromatice, pentru care un fermier primeşte 270 de euro pe hectar.

Ce şi cât se produce în judeţ

Cultură ecologică în câmp, în judeţ, pun 74 de fermieri, pe o suprafaţă totală de 9.987 de hectare. Doar trei fermieri fac, însă, legumicultură eco, pe o suprafaţă de numai 47 de hectare. Tot trei sunt şi cultivatorii de plante medicinale ecologice. Un singur cultivator de vie ecologică avem în acest moment. Acesta cultivă 0,58 de hectare de vie ecologică. Cereale, plante tehnice şi legume s-au cultivat, în anii din urmă, pe aproape 260.000 de hectare, în judeţ. Se mai adaugă şi vreo 8.000 de hectare de vie nobilă.
Per total, deci, din circa 268.000 de hectare de culturi, cele ecologice ocupă un procent de circa 3,7 la sută. Stăm bine, judecând din acest punct de vedere. Media europeană de suprafeţe cultivate eco este de 3,7 la sută din total, în vreme ce în România doar 0,4 la sută din suprafeţe sunt cultivate ecologic.

Înfiinţarea fermei durează până la trei ani

Chiar dacă subvenţia ar putea fi motivantă pentru fermier, înfiinţarea unei afaceri din această categorie poate dura până la trei ani, astfel că prima producţie ecologică se poate lăsa aşteptată până la patru ani.
Pentru fiecare categorie de produs eco, este nevoie de o perioadă de „dezintoxicare” a terenului sau a efectivului zootehnic. Spre exemplu, un teren trebuie să nu fie tratat vreme de cel puţin doi ani înainte de a fi însămânţat cu o cultură care să poată fi considerată ecologică.
O păşune trebuie să se „odihnească” trei ani înainte ca iarba recoltată de pe suprafaţa ei să poată fi transformată în furaj ecologic. Carnea de vită eco provine de la animale care au fost hrănite doar cu furaje ecologice în ultimele 12 luni. Perioada de conversie pentru ovine este de şase luni, iar pentru păsările de carne aduse în exploataţia eco înainte de a împlini trei zile trebuie să treacă minim zece săptămâni pentru a putea fi sacrificate. Păsările pentru producţia de ouă au perioadă de conversie de şase săptămâni, iar în apicultură trebuie să treacă minim un an de conversie până când mierea să poată fi considerată ecologică.

Merge şi nu prea

Perioada mare de conversie a unei suprafeţe sau a unui efectiv zootehnic este unul dintre aspectele care îi descurajează pe fermierii gălăţeni să investească în agricultura ecologică. Din păcate, chiar şi atunci când specialiştii ştiu să facă totul ca la carte, apar piedici. Un exemplu este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Târgu Bujor, care produce singurul merlot ecologic din ţară. Nesubvenţionat, din păcate, pentru legea nu le permite unităţilor de stat să primească subvenţii. Din cauză că nu are linie de îmbuteliere proprie, pe care să o poată folosi în scopuri comerciale, vinul nu poate fi vândut ca atare. Se dă astfel la preţul celorlalte vinuri şi, cel mai probabil, situaţia va mai continua cel puţin câţiva ani de-acum încolo.

Ce spun specialiştii

Via ecologică gălăţeană dă rod bun şi ar putea fi cultura viitorului, în judeţul nostru. Subvenţionată mai bine, dar mai greu de întreţinut, acest tip de viţă ar rodi, fără doar şi poate, doar în mâinilor profesioniştilor. Totuşi, acest lucru ar însemna ca profesioniştii culturii de vie să înceapă să cultive ecologic. Sau, în cazul celor de stat, să primească subvenţii pentru ceea ce cultivă şi sprijin pentru a-şi valorifica producţia aşa cum trebuie.
„Noi am pornit cu patru hectare de Merlot ecologic. La finalizarea proiectului, când am vrut să ne înscriem şi să autorizăm suprafaţa respectivă, cei de la Ecoinspect (n.r. organismul de control în acest domeniu) au spus că nu putem avea într-o unitate şi Merlot eco, dar şi convenţional. A trebuit, astfel, să lucrăm pe 35 de hectare cu producţie ecologică. Am primit subvenţii, în primi ani, dar ulterior nu ni s-a mai mai permis, din cauza faptului că noi suntem de stat şi numai privatul poate obţine subvenţii. Nu mi se pare deloc corect, având în vedere că noi facem aşa cum trebuie această cultură. Şi nu este deloc una uşoară. Am avut ani în care, din cauza ploilor abundente, am pierdut jumătate din producţie”, ne-a declarat directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă din Târgu Bujor, ing.Cristina Simion.
„Chiar mă tentează acest fel de agricultură. Şi la vie, bineînţeles, dar nu numai. E cu totul altceva. Oricum, şi ierbicidele, şi fungicidele sunt scumpe, aşa că nu avem cum spune că investiţia într-o cultură clasică e mică. Mai rentabil ar fi cu gunoi de grajd. Apoi, mergând pe ecologic, produci mai puţin şi mai bun. Nici nu mai e supraproducţie care să afecteze piaţa şi preţul şi nici nu te mai tot îmbolnăveşti consumând. Chiar aş vrea să fac acest fel de agricultură, în perioada următoare„ ne-a declarat inginerul agronom Elena Gavrilă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.