Cod galben de ninsori, polei şi vânt în judeţul Galaţi

[Mikka]

 

Am cerut angajaţilor noştri de la salubritate să facă oraşul lună până mâine

Ei bine, nu le-a reusit. Gunoaiele sunt (in majoritatea punctelor) cam pe la 1-1,5 m, binenteles pubelele fiind de mult umplute.

[dcp100168]

Prefectul Dorin Otrocol: Nicio localitate nu mai este blocată!

Nicio localitate din judeţul Galaţi nu mai este blocată la această oră, a declarat pentru PresaGalati.ro, preşedintele comandamentului judeţean pentru situaţii de urgenţă, prefectul Dorin Otrocol. Potrivit acestuia, ultimul sat care mai era blocat în această dimineaţă, Roşcani, a fost deblocat.

Reamintim că, ieri dimineaţă erau blocate 33 de localităţi din judeţul Galaţi.  Şi DN 24 D a fost deblocat, circulându-se, în condiţii de iarnă, pe un fir, în special pentru urgenţe medicale şi transport de alimente şi combustibil.  Pe DN 24 D, pe segmentul Bălăbăneşti-Vârlezi-Cuca se circulă cu restricţii de mare tonaj (maxim 3,5 tone).

presagalati.ro

[dcp100168]

Deszăpezire cu zgârieturi

După ce mulți șoferi nu și-au mai putut scoate mașinile din parcare, din cauza nameților, acum unii au descoperit că autoturismele le-au fost zgâriate de utilajele de deszăpezire. S-a întâmplat noaptea trecută într-o parcare din Galati, unde  un cameraman amator a surprins cu telefonul mobil cum un excavator zgârie o mașină în timp ce deszăpezește parcarea. Se pare că manipulantul utilajului nu a observat momentul în care a lovit mașina, pentru că după ce a terminat de curățat zona a plecat în alta.

Reprezentanții Primăriei Galați spun că nu au primit nicio plângere din partea  șoferului care s-a ales cu mașina zgâriată. Aceștia spun că dacă se adeverește că utilajul care a avariat autoturismul, aparține Primăriei, situația se va rezolva amiabil. „În astfel de cazuri, care se întâmplă câteodată în procesul de deszăpezire, intervine răspunderea civilă auto. Trebuie să știți că toate utilajele Primăriei și cele ale subcontractorilor cu care lucrăm sunt asigurate și în cazul în care vom avea o solicitare de acest gen, problema se va rezolva pe cale amiabilă, așa cum prevede legea”, a precizat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galați.

presagalati.ro
 

[dcp100168]

Comandament de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, coordonat de AFDJ Galaţi

Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre, care supraveghează şi coordonează acţiunile de intervenţie pentru distrugerea gheţii pe sectorul Dunării cuprins între Baziaş şi Sulina, a fost activat de vineri, informează Ministerul Transporturilor (MT).

Comandamentul de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre este organizat în grupe operative de lucru, în porturile Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina. "Comandamentul a fost activat întrucât condiţiile meteo din ultimele zile au dus la formarea unor sloiuri şi poduri de gheaţă pe Dunăre. În prezent, în Tulcea şi în aval de Tulcea, curg gheţuri. Navele care din cauza construcţiei nu corespund navigaţiei, în actualele condiţii, trebuie adăpostite sau urcate pe mal", se arată într-un comunicatul transmis, sâmbătă, MEDIAFAX.

În activitatea de intervenţie împotriva gheţii sunt folosite navele aparţinând RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, instituţiilor publice sau companiilor naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea Ministerului Transporturilor, precum şi alte nave ale companiilor de navigaţie româneşti. Pe timpul acţiunilor, navele participante sunt scutite de plata tarifelor de cheiaj, acvatoriu şi a taxelor percepute de căpităniile de port. În prezent, potrivit MT, se organizează misiuni de patrulare în amonte şi aval de Tulcea şi pe Canalul Sulina.

Sursa citată mai precizează că în fruntea Comandamentului de acţiune împotriva gheţii pe Dunăre se află conducerea Regiei Autonome Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, care colaborează permanent cu căpităniile de port din zonele afectate şi informează Direcţia Navală din cadrul Ministerului Transporturilor asupra tuturor acţiunilor întreprinse.

mediafax.ro

[LaurX82]

Deszăpezire cu zgârieturi

După ce mulți șoferi nu și-au mai putut scoate mașinile din parcare, din cauza nameților, acum unii au descoperit că autoturismele le-au fost zgâriate de utilajele de deszăpezire. S-a întâmplat noaptea trecută într-o parcare din Galati, unde  un cameraman amator a surprins cu telefonul mobil cum un excavator zgârie o mașină în timp ce deszăpezește parcarea. Se pare că manipulantul utilajului nu a observat momentul în care a lovit mașina, pentru că după ce a terminat de curățat zona a plecat în alta.

Reprezentanții Primăriei Galați spun că nu au primit nicio plângere din partea  șoferului care s-a ales cu mașina zgâriată. Aceștia spun că dacă se adeverește că utilajul care a avariat autoturismul, aparține Primăriei, situația se va rezolva amiabil. „În astfel de cazuri, care se întâmplă câteodată în procesul de deszăpezire, intervine răspunderea civilă auto. Trebuie să știți că toate utilajele Primăriei și cele ale subcontractorilor cu care lucrăm sunt asigurate și în cazul în care vom avea o solicitare de acest gen, problema se va rezolva pe cale amiabilă, așa cum prevede legea”, a precizat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galați.

presagalati.ro

 

Uni o merita, poate asa o sa invete minte, dar nu cred...

[dcp100168]

Încă avem drumuri judeţene blocate

La mai bine de două zile de la oprirea vicolului, în judeţul Galaţi încă există drumuri blocate. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, Eugen Chiriţă, la această oră nu se poate circula în zona Călmăţui, pe Drumul Judeţean 254 şi nici la Băleni, pe Drumul Judeţean 253. De asemenea, pe Drumul Naţional 24D se circulă cu dificultate, traficul fiind restricţionat pentru autovehicule mai mari de 3,5 tone.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Serele din Matca, distruse de zăpadă

După trecerea ninsorilor, zeci de legumicultori din localitatea gălățeană Matca își văd munca distrusă. În urmă cu o săptămână pregăteau răsadurile pentru trufandale, însă vremea rea le-a dat planurile peste cap. Zăpada care altădată proteja culturile, de această dată s-a așternut în strat de peste un metru pe solarii. Unii legumicultori s-au văzut nevoiți să taie folia de protecție pentru a-și salva căpriorii.

„Aici nu aveam nimic deocamdată plantat, am salvat structura. După 1 martie plantăm castraveți. Am un prieten al cărui solar a cedat total și a căzut și el. Am pe un unchi care a căzut de la solar, are trei coaste rupte. Oamenii au fost disperați să salveze structura. Sunt cheltuieli enorme”, povestește Mircea Croitoru, legumicultor din Matca.

Omul spune că recolta de anul acesta va întârzia cel puțin două săptămâni pentru că folia ruptă nu este singura lui problemă. Răsadurile de salată au înghețat și nu vor mai produce rod. Alți legumicultori au avut ghinion și mai mare.

„Am dat-o cât am putut, dar a venit prea multă. A depășit în înălțime solarul… A rupt tot și nu am mai putut să fac nimic. Nu mai pot să scot nimic în primavară. 30 de metri trebuie să îl stric și să îl repar din nou. La ora 02:00 noaptea am ieșit să dau zăpada din solar, dar cât poți să dai?! Nu am reușit”, relatează un legumicultor.

În acest caz, legumicultorul și-a salvat răsadurile, dar nu are unde să le planteze. Alții nici acum nu pot intra în solarii ca să-și evalueze stricăciunile.

Chiar și cu un așa necaz pe cap, legumicultorii spun că nu pot scumpi legumele de teama concurenței. Ei susțin că oricum prețul pieței este dictat de legumele din import.

reporterntv.ro

[dcp100168]

Administraţia gălăţeană a depăşit cu bine impasul celor zece zile iarnă grea

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc astăzi, prefectul Dorin Otrocol şi ceilalţi membri ai Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă au prezentat concluziile faţă de modul în care s-a acţionat în cele zece zile în care judeţul s-a confruntat cu efectele viscolului. Prefectul Galaţiului a prezentat şi reuşitele dar şi unele sincope şi greşeli în funcţionarea comandamentului de iarnă, între acestea fiind unele erori în comunicare. Potrivit prefectului, principalul obiectiv a fost asigurarea a tot ceea ce le era necesar sătenilor din comunele izolate între zăpezi. Cea mai dificilă situaţie a fost înregistrată pe 30 ianuarie, atunci când asupra Galaţiului s-a abătut cel de al doilea viscol.

„Cea mai grea situaţie am avut-o în noaptea de miercuri spre joi, 30 ianuarie. După ce, cu eforturile deosebite ale celor care se ocupau de deszăpezirea drumurilor judeţene şi a drumurilor naţionale, miercuri dimineaţă nu mai aveam nicio localitate izolată, miercuri pe la prânz a început să viscolească din nou, astfel încât joi dimineaţa aveam 33 de localităţi izolate şi 17 drumuri judeţene şi drumul DN 24D blocate. Pentru această acţiune, comitetul a luat unele măsuri, pe care le-am adus la cunoştinţă publicului prin intermediul presei”, a precizat Dorin Otrocol.

Au intervenit 578 de angajaţi de la ISU, Poliţie, Jandarmerie, Poliţia de Frontieră şi Ambulanţă

Prefectul a ţinut să le mulţumească tuturor reprezentanţilor instituţiilor publice care au luat parte la aceste intervenţii: „Vreau să vă spun că în această perioadă s-a lucrat cu peste 150 de cadre de la ISU, 277 de cadre de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, şefi de post, agenţi, ofiţeri, 65 de colegi de la Inspectoratul Judeţean al Jandarmeriei şi 25 de la Poliţia de Frontieră, cărora le mulţumesc. Le mulţumesc şi colegilor de la Armată, celor 50 de militari care ne-au ajutat şi au intervenit pentru rezolvarea a două situaţii complicate, una a fost în cătunul de la Lupele, iar celaltă în zona Bereşti Meria, unde au intervenit în cele şapte sate care la un moment dat erau blocate. Le mulţumesc şi celor 11 persoane de la Ambulanţă care s-au implicat activ. În această perioadă, cei de la Drumuri Naţionale au acţionat cu 43 de utilaje, iar societatea care se ocupă de drumurile judeţene a acţionat cu 36 de utilaje”, a spus prefectul. 

Reuşite, dar şi şi sincope

Prefectul Dorin Otrocol s-a referit şi la unele sincope care s-au produs în modul de funcţionare a comandamentului de iarnă: „Ceea ce vă prezentăm nu are scopul de a ne lăuda, cât de repede şi de corect am acţionat, ci dorim să vă prezentăm o situaţie reală. Au fost sincope, au fost erori în comunicarea dintre noi, lucruri pe care am încercat să le remediem la timp. Am avut şi tot felul de apeluri telefonice, unele adevărate, altele neadevărate. De aceea, am încercat să obţinem informaţii pe toate căile posibile, de la primari, dar şi de la cetăţeni şi de la lucătorii de la ISU şi de la poliţie”.

S-a reuşit buna gestionare a situaţiei în condiţiile în care pe alocuri zăpada a depăşit doi metri, iar frezele ruseşti de mare putere, de tipul Zil, înaintau cu 300 de metri pe oră. La fel de dificil le-a fost şi celor de la Drumuri Naţionale să străpungă DN 24D, pe care în continuare circulaţia este dirijată şi restricţionată pentru autovehicole cu greutatea mai mare de 7,5 tone.

Primarii au acţionat bine

Prefectul a ţinut să le mulţumească şi primarilor comunelor gălăţene care au încercat să ajute şi localităţile învecinate:

„Marea majoritate a primarilor s-au zbătut să îşi ţină căile de acces deschise. Iar unii dintre ei au încercat să intervină  inclusiv pe drumurile judeţene, pentru că se întârzia din cauza zăpezii mari. Primarul de la Valea Mărului a deszăpezit până la colegul lui de la Corni şi la fel au acţionat cei de la Brăhăşeşti, Iveşti, Buciumeni şi Nicoreşti, nu au avut somn şi s-au ocupat pentru ca oamenii să nu sufere”.

Deszăpezirea drumurilor judeţene costă 1,5 milioane de euro

Potrivit vicepreşedintelui CJ Galaţi, Cornel Hamza, „deszăpezirea pe drumurile judeţene a făcut-o doar firma contractantă, Vega 93 şi merită felicitată pentru cum a acţionat”. „Contractul de deszăpezire încheiat cu Vega 93 are o valoare de 1,5 milioane lei, cu TVA inclus, pe durata celor şase luni de iarnă. Să nu se spună că cine ştie ce bani se cheltuies. Sunt foarte puţini. O oră de funcţionare a unei freze costă 700 de lei, adică 7 milioane de lei vechi. Acolo unde nu s-a putut, pentru că nu poţi să acţionezi simultan pe cei 800 de kilometri, cât este reţeaua de drumuri judeţene, primarii, cu utilaje proprii sau închiriate de la terţi, au înaintat pe diverse segmente de drumuri judeţene şi au rezolvat problema. În ajutorul lor, am primit de la Rezervele Statului, 10 tone de motorină şi două tone de benzină”, a adăugat vicepreşedintele CJ.

La deszăpezirea din acest au fost înregistrate trei premiere

Potrivit dr Mihai Polinschi, directorul Serviciului de Ambulanţă Galaţi, la deszăpezirea din acest an au fost înregistrate trei premiere. În primul rând a fost o situaţie deosebită, pentru că Galaţiul a fost foarte aproape de zona în care a fost instituită alerta de „cod roşu” şi chiar dacă judeţul nostru a fost doar în „cod portocaliu”, în unele zone din sudul judeţului au fost intemperii caracteristice „codului roşu”.

În opinia directorului Serviciului de Ambulanţă s-a lucrat mai bine decât în alte situaţii similare, pentru că actualul prefect, Dorin Otrocol, a fost director  la SC Drumuri şi Poduri SA Galaţi şi în baza acestei experienţe profesionale a ştiut cum să organizeze intervenţiile: „Avem un prefect care ştie foarte bine ce înseamnă aceste intervenţii, având în vedere istoricul domniei sale în carieră şi ca atare lucrurile au mers foarte bine. Şi pentru prima oară, comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă s-a întâlnit des şi a luat toate măsurile necesare. A funcţionat non-stop şi sub o presiune deosebită”, a spus dr Mihai Polinschi.

În altă ordine de idei, şeful Ambulanţei a menţionat că au fost reuşite intervenţiile în salvarea unor pacienţi aflaţi în situaţii critice în satele izolate între zăpezi datorită utilajelor de care au beneficiat în acest an forţele de intervenţie, cu cele două snowmobile şi şenilata achiziţionate de CJ Galaţi, chiar în luna decembrie, pentru ISU.

În cele zece zile au fost înregistrate 1.561 de solicitări. Au fost necesare intervenţiile echipajelor de la Ambulanţă pentru salvarea din localităţile izolate a 42 de gravide şi a 17 persoane care se aflau în şoc hipotermic. Au fost necesare patru intervenţii cu snowmobilul aflat în dotarea Ambulanţei gălăţene, două în zona Tecuciului şi alte două în zona oraşului Târgu Bujor, ambele locaţii fiind situate la 80 de kilometri de Galaţi. Au fost necesare şi cinci intervenţii cu şenilata, pentru preluarea unor pacienţi în stare critică. În patru cazuri s-a intervenit cu elicopterul. O asistentă de la Ambulanţă a rezistat în viscol cinci ore, pentru a prelua o pacientă.

presagalati.ro

[dcp100168]

Peste 4.000 de gălăţeni, izolaţi din cauza unui conflict politic

* Mii de oameni au rămas blocaţi în Schela şi în Negrea de marţea trecută * De-abia duminică au trimis autorităţile judeţene utilaje să-i scoată din nămeţi * Primarul comunei susţine că drumul nu a fost deblocat fiindcă el a plecat din PSD

Câteva sute de persoane riscă să îşi piardă locul de muncă, alţi oameni nu pot să îi conducă pe cei dragi pe ultimul drum, iar o comună aflată la aproximativ 20 de kilometri de Galaţi a rămas izolată de mai bine de o săptămână. Totul se întâmplă la Schela, localitate ce a fost deblocată de-abia ieri de autorităţile judeţene, iar motivul nu e viscolul, ci, se pare, conflictul politic.
Mai exact, primarul de aici, Maricel Petrea, şi-a trădat partidul, recte PSD-ul, la ultimele alegeri şi a candidat pentru postul de edil din partea UNPR-ului. "Nu am primit nicio explicaţie solidă vizavi de faptul că nu a venit nimeni până aici să ne scoată din zăpezi. Tot ce a ţinut de noi, de mine, s-a făcut. Inclusiv uliţele au fost deszăpezite cu wolele Primăriei. De asemenea şi şoseaua ce duce spre Negrea a fost deblocată, putându-se circula pe un singur fir. Pe de altă parte, noi nu aveam posibilitatea să deblocăm drumul judeţean. Drept pentru care, încă de luni (27 ianuarie n.a.), nu s-a mai putut circula", a explicat Primarul din Schela. "Din cauza faptului că drumul a fost blocat, navetiştii nu au mai putut ajunge la muncă. Conducerea judeţului ne-a transmis că se putea circula prin Slobozia Conachi. Din păcate, cei care fac naveta la Galaţi sau la Smârdan nu au maşini, ca să poată merge prin Slobozia Conachi", a mai spus acesta. "Din punctul meu de vedere, cel care s-a ocupat de deszăpezire a fost total depăşit de situaţie. Vorbesc aici de Nicu Năvodaru, directorul departamentului Drumuri din cadrul Consiliului Judeţean", a explicat Maricel Petrea, primarul din Schela.
Conform aceleiaşi surse, localnicii din Schela au fost lăsaţi izolaţi din cauza unei răzbunări personale. "Nu este posibil ca aceşti oameni să-şi piardă locurile de muncă doar pentru fiindcă eu deranjez pe cineva. Cât au fost aceste zăpezi, am avut deces la Negrea. Ne-am descurcat cu ce am avut, însă rudele nu au putut veni la înmormântare. Firmele care ar fi trebuit să deszăpezească acest drum nu au făcut absolut nimic", a mai spus edilul.
Timp de o săptămână, comuna Schela a fost practic ruptă de Galaţi. Nici măcar medicul Ştefan Popa, omul care se ocupă de sănătatea sătenilor, nu a putut ajunge în comună. "Norocul nostru este că avem un asistent aici. Acesta a ţinut permanent legătura cu medicul prin telefon. Dacă am avut ceva mai grav, am chemat ambulanţa", a conchis primarul.
Nici sătenii nu sunt tocmai fericiţi pentru situaţia creată. "Este incredibil. Eu lucrez pe vapor la Galaţi, vine colegul de la Vaslui şi mă schimbă, iar eu de la Schela nu pot să ajung. E bătaie de joc. Plătim taxe şi ne cred fraieri", ne-a spsu Viorel Ifrim.
"Când au vrut votul a fost bine. Ne-au lăsat aici să murim precum câinii. Suntem sătui de aşa ceva. Avem pâine de vineri şi acum este luni", ne-a spus şi doamna Irina.
Ieri, în interval de o oră, între Galaţi şi Schela nu am găsit niciun utilaj de deszăpezire. Din contră, soluţia autorităţilor a fost să pună o maşină de la Rutieră perpendicular pe drum, pentru a bloca accesul de la Schela la Izvoarele. Distanţa de 20 de kilometri dintre Galaţi şi Schela se poate parcurge în aproximativ o oră, circulându-se pe un singur fir.

Ce spun autorităţile judeţene

În ciuda sesizărilor venite din partea locuitorilor din Schela şi a declaraţiilor primarului comunei, Cornel Hamza, vicepreşedintele Consiliului Judeţului, coordonator al acţiunilor de deszăpezire pe drumurile judeţene, a declarat, luni, că circulaţia este deschisă către comuna Schela şi a dat vina pe şoferi pentru blocajele din trafic. Cornel Hamza a afirmat că abia duminică seară, în jurul orei 18,00, o freză a ajuns la Smârdan pentru a acţiona pe drumul judeţean care face legătura cu Schela. „Aseară (n.r. duminică), la ora 18,00, a fost adusă o freză, descărcată de pe platformă la Smârdan. A început să funcţioneze. De la Smârdan a ajuns la Schela. Acum s-a adus un alt mecanic, se urcă pe ea şi continuă drumul până la Pechea. Drumurile au fost deschise circulaţiei pe un singur sens, în condiţii de iarnă. Dacă şoferul care vine din faţă nu vrea să îi dea voie celuilalt, abătându-se puţin în dreapta, şi ciocnindu-se unii cu alţii, au făcut caramboluri, asta este vina lor. Tot ce s-a putut în aceste condiţii, s-a făcut”, a afirmat vicepreşedintele CJ. Cornel Hamza a ţinut chiar să laude societatea Vega '93, care se ocupă de deszăpezirea drumurilor judeţene, despre care a spus că „nu a lucrat numai pentru bani, ci şi din solidaritate faţă de oameni” şi a reproşat reprezentanţilor mass-media că nu au scris despre cei ce manevrau utilajele de deszăpezire. „Nu am văzut niciun reportaj sau un articolaş mic în care să laude eforturile celor care conduc frezele sau celelalte utilaje, care se mai defectează şi, cu mâinile îngheţate, se repară pe loc”, a spus Cornel Hamza. „Acum, că aţi pomenit de Schela - nu ar fi trebuit să o spun, dar o spun: el (n.r. primarul) s-a luptat să îşi rezolve problemele în cele două sate şi a reuşit să îşi ţină cât de cât activitatea sub control. Dar joi seară, când eu l-am sunat pe primar – îmi pare rău că trebuie să o spun, deşi este un băiat destoinic şi muncitor – când l-am întrebat dacă se circulă spre Smârdan şi spre Slobozia şi să verifice personal, mi-a zis că nu ştie şi că, deocamdată, „sunt acasă, mă uit la televizor”. Sigur că a ieşit imediat din casă şi a verificat şi s-a convins că nu stătea blocat de patru zile”, a spus şi prefectul de Galaţi, Dorin Otrocol.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viscolul trece, munţii de zăpadă rămân/ Gălăţenii încă înoată prin omăt

La o săptămână de la marea ninsoare, oamenii încă înoată prin zăpadă pe trotuare, chiar şi prin centrul oraşului. Pe străzile secundare, cum ar fi Prelungirea Traian, spre Faleză, oamenii merg pe stradă, pe lângă maşini, pentru că nimeni n-a făcut nicio umbră de cărare pe trotuar, iar de deszăpezire organizată, nici vorbă.
La intersecţia străzilor Brăilei cu Domnească, gălăţeniii trebuie să escaladeze un munte de zăpadă ca să poată înainta. În miezul zilei, luni, pe strada Domnească, între Hotel Galaţi şi Winmarkt, erau vreo cinci angajaţi Ecosal care încercau să facă drum prin zăpadă pe ambele trotuare. În zona Potcoava de Aur doi angajaţi dădeau, ieri, tot pe la ora prânzului, zăpada la o parte, iar pe Roşiori tot vreo doi. Mult prea puţini pentru cantitatea impresionantă de zăpadă pe care o aveau de dat la o parte.
Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, 168 de angajaţi ai Srviciului s-au ocupat, luni, de eliberarea trotuarelor de zăpadă. „Ritmul de deszăpezire pe timp de zi este mai scăzut, pentru că încercăm să strângem zăpada şi să o duce la punctele de depozitare pe timp de noapte. De asemenea, ne ocupăm şi de sesizări, mergem acolo unde ne spun oamenii că sunt drumurile impracticabile pentru automobile”, ne-a spus directorul Ecosal.
Ieri, deszăpezirea stradală era realizată de către Serviciul Public Ecosal cu două fadrome, un utilaj TIH, trei bene Ecosal, patru autocontainere şi 10 utilaje închiriate, respectiv cinci încărcătoare frontale şi cinci autobasculante.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Băleni-Cudalbi, singurul drum judeţean „cu probleme", conform anunţului oficial

Dorin Otrocol, prefectul judeţului Galaţi, a anunţat, ieri, că pe un singur drum judeţean mai existau probleme din punct de vedere al traficului rutier. Este vorba despre Băleni-Cudalbi, acolo unde, potrivit reprezentantului Guvernului în teritoriu, luni, în jurul prânzului, utilajele de deszăpezire acţionau pentru deblocarea arterei rutiere. „Acolo se acţionează din două direcţii, cu freză dinspre Băleni şi cu două încărcătoare dinspre Cudalbi. Înainte de a intra noi în această discuţie, deja utilajele se vedeau, asta înseamnă că erau la câteva sute de metri. Această înaintare, chiar şi cu frezele, s-a făcut extrem de greu, pentru că în foarte multe locuri zăpada a depăşit doi metri, iar frezele, deşi de mare putere, înaintau cu 300 de metri pe oră”, a precizat prefectul de Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Până acum, deszăpezirea Galaţiului ne-a costat 3,3 milioane de lei, dublu faţă de deszăpezirea celor 800 km de drumuri judeţene

Primarul Marius Stan a prezentat astăzi modul în care s-a intervenit în cele aproape două săptămâni pentru deszăpezirea oraşului. Cele 13 zile de deszăpezire, aşa cum s-a făcut şi cât s-a făcut deszăpezire la Galaţi, mai mult pe străzile principale şi într-o foarte mică măsură pe străzile secundare, au costat peste 3 milioane de lei. Costurile cu utilajele au fost de 2.338.158 de lei, materialul antiderapant a costat 896.862 lei, iar manopera la deszăpezirea la lopată a costat 144.862 lei. O zi de deszăpezire a costat 259.926 de lei. În total, aceste intervenţii au costat 3.379.463 lei. Pentru că era prevăzută în buget o sumă de numai 3 milioane de lei, diferenţa va fi acoperită de la fondul de rezervă al Primăriei.

Pe lângă Ecosal, s-au ocupat de deszăpezire toate firmele din Galaţi care deţin utilaje de deszăpezire: Tancrad, Vega 93, Romsit, Venetagal, etc. „Nu am lista, dar toţi care au avut utilaje au fost solicitaţi şi au răspuns prompt”, a spus primarul.

Apare o discrepanţă între costurile deszăpezirii străzilor Galaţiului şi costurile deszăpezirii drumurilor judeţene. În oraş, deszăpezirea s-a făcut pe străzile principale şi parţial pe străzile secundare şi a costat 3,3 milioane de lei. Deszăpezirea celor 800 de kilometri de drumuri judeţene a costat 1,5 milioane de lei. „Contractul de deszăpezire încheiat cu Vega 93 are o valoare de 1,5 milioane lei, cu TVA inclus, pe durata celor şase luni de iarnă. Să nu se spună că cine ştie ce bani se cheltuiesc. Sunt foarte puţini”, declara ieri vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza.

Primarul Marius Stan explică diferenţa prin numărul diferit de utilaje utilizat la intervenţiile din oraş şi cele din judeţ: „În zilele acelea, cele mai dense în zăpadă, am avut pe străzi, simultan, 82 de utilaje. Dacă facem o comparaţie, că noi am avut 82 de utilaje şi pe drumurile judeţului am găsit 15 utilaje, probabil că diferenţa se explică cum nu se poate mai bine. Număraţi câte utilaje au fost, câte ore au lucrat şi atunci putem stabili”, a spus Marius Stan.

Diferenţa dintre numărul de utilaje de pe străzile din oraş şi de pe drumurile judeţene nu este totuşi chiar atât de mare încât să justifice diferenţa de 1,8 milioane lei. Pe cei 800 de kilometri de drumuri judeţene s-a lucrat non-stop cu 36 de utilaje. Potrivit cifrelor Primăriei Galaţi, numărul orelor de funcţionare a utilajelor cu care s-a lucrat în oraş a fost 12.829, adică 534 de zile. Împărţit la numărul zilelor de intervenţie, asta ar însemna că în fiecare zi, în oraş, au lucrat non stop 41 de utilaje. De aici rezultă că în oraş s-a lucrat cu 5 utilaje în plus, iar deszăpezirea a costat cu 1,8 milioane de lei mai mult.

Troienele vor rămâne în oraş

La costurile deszăpezirii se adaugă cele pentru căratul zăpezii din oraş, punctele de depozitare fiind platoul de la Sala Sporturilor, într-o locaţie de la Barboşi şi  platformele betonate de la Plaja Dunărea. Şi cum costurile transportului zăpezii sunt mult prea mari în raport cu rezultatele, este foarte posibil ca troienele să rămână pe străzi, până când se vor topi: „Trebuie spus că de când am început să cărăm şi zăpada, până la momentul de faţă s-au făcut peste 2.500 de curse. Practic, asta este o muncă de Sisif, o muncă în zadar, pentru că, oricât de multă zăpadă am căra, parcă în oraş nici nu se simte. Cantitatea de zăpadă a fost atât de mare, încât e aproape imposibil să îţi propui să cureţi oraşul de toată zăpada. Rămâne să vedem, în perioada următoare, cum vom aborda acest subiect, ce strategie o să folosim, pentru că a continua această muncă de Sisif înseamnă costuri enorme şi rezultatele nu sunt chiar atât de vizibile”, a explicat primarul.

La transportul zăpezii, o autobasculantă costă 130 lei/oră, un buldozer 500 lei/oră, iar manopera 9 lei/oră.

Următoarele priorităţi, zonele şcolilor şi străzile secundare

În zilele următoare se va lucra la deszăpezirea zonelor din preajma şcolilor şi a străzilor secundare: „Ne vom axa, în zilele următoare, pe deszăpezirea în jurul şcolilor şi vom continua să intervenim pe străzile secundare, pe care circulaţia este anevoioasă”, a spus primarul Marius Stan.

presagalati.ro
 

[riaji]

Cred ca de la Saghian incoace n-am mai vazut un tartan mai mare ca maimutoiul asta de Hamza. Ba inca ala a stiut sa-si tina gura la timp, dar cica pe nenea vicepresedinte CJ il paste debarcarea, de cand s-a aruncat la mustaciosul sef si a inceput sa se incordeze aiurea.

[Mikka]

Suma e imensa pentru "rezultele" obtinute.

[dcp100168]

Gălăţeni uitaţi sub zăpadă la marginea oraşului

Traian Nord pare a fi cartierul cel mai năpăstuit al Galaţiului. La aproape o săptămână de la ultima ninsoare, pe trei dintre străzile acestui cartier nu a intrat niciun utilaj de deszăpezire. Chiar dacă oamenii şi-au făcut curat aşa cum au putut în faţa curţilor, străzile Zambilelor, Tufănelelor şi Privighetorii sunt impracticabile. Practic, pe aici nu poate intra absolut nicio maşină a serviciilor de intervenţii.
Marghioala Patrichi este una dintre femeile care locuieşte în această zonă. "Eu am suferit un accident vascular mai demult. Chiar ieri (n.r. luni) am sunat la Primărie şi i-am rugat frumos să ne ajute. Ne-au spus că ştiu problema şi atât. Ne-au închis telefonul", a spus femeia.
Unul dintre cititorii ziarului, Costel Radu, a trimis un e-mail atât pe adresa redacţiei cât şi pe cea a city managerului, Aurel Vlaicu. Iată conţinutul acestui mesaj: "Vă deranjez din nou, să vedeţi pozele cu maşina ARO a pompierilor ISU, care a rămas astăzi, 3.02.2014, ora 15.00, înzăpezită pe strada Zambilelor, unitatea lor fiind vecină cu strada noastră. Vă rugăm să nu plătiţi facturile pentru dezăpezire aferente cartierului nostru şi vă invităm să vedeţi realitatea din teren. Vă rog să ne precizaţi ce trebuie să facem ca să ne dezăpezim... inclusiv unitatea ISU?", s-a întrebat Costel Radu.
"De când au fost zăpezile astea, o singură dată a intrat un utilaj de deszăpezire pe aici. Ne chinuim să ne facem singuri cărări. Este inuman ce se întâmplă", a spus şi Petrică Spânu.

Ce spune Primăria

Conform municipalităţii, vinovaţi pentru respectiva situaţie sunt oamenii. "Echipele de deszăpezire ale Primăriei au intervenit în două rânduri pe străzile menţionate de dumneavoastră. Din păcate, există oameni în cartier care îşi scot zăpada din curţi şi de pe căile de acces şi o aruncă în mijlocul drumului. Vom analiza situaţia de pe cele trei străzi, în cursul zilei de astăzi, şi se va lua o decizie privind necesitatea unei noi intervenţii în zonă", a explicat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi. "Precizăm însă că intervenţia utilajelor de deszăpezire este costisitoare, variind între 150 şi 500 de lei pe oră, şi nu ne putem permite să risipim banii publici pentru a curăţa zăpada pe care unii oameni o aruncă necontrolat pe străzi", a mai spus aceasta.
În ceeea ce priveşte intervenţia echipelor de urgenţă, "suntem pregătiţi să acţionăm în orice moment, în caz de urgenţă, pentru a sprijini eventualele intervenţii ale echipajelor de Pompieri, Salvare, SMURD sau Poliţie în zonă. Până acum, nu am avut nicio solicitare în acest sens", mai susţine reprezentantul municipalităţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Plăteşte cineva pentru solariile rupte? Daunele mătcașilor se ridică la zeci de mii de euro

Ninsorile de săptămâna trecută au rupt iarăşi foliile de pe multe dintre solariile mătcaşilor, cauzându-le pierderi serioase. Unele dintre asociaţiile de producători estimează pagubele la câteva zeci de mii de euro, având în vedere faptul că puţini au fost legumicultorii din comună care au scăpat fără ca povara zăpezii să nu le rupă măcar folia de pe solarii, dacă nu şi căpriorii de lemn din structură.
Primăria nu poate interveni activ, dar primeşte constatările pagubelor, din teren. "Am considerat că putem face acest lucru pentru legumicultorii noştri. Nu avem cum altfel să-i ajutăm, dar în cazul în care vreo autoritate va dori să inventarieze pagubele, noi vom fi deja cu o săptămână înaintea celorlalţi şi vom avea toate datele centralizate. Mergem în teren, cu reprezentatul Registrului Agricol din primărie, şi înregistrăm. Altceva nu prea putem face, momentan”, ne-a declarat primarul comunei, Nelu Costea.
Surse din rândul mătcaşilor informaţi asupra fenomenului ne-au spus, însă, că în cursul anului trecut una dintre firmele de asigurări şi-a manifestat interesul de a încheia contracte inclusiv cu cei care au solarii pe structură de lemn. Puţini ar fi fost, însă, mătcaşii dispuşi să se asigure. Or, în cazul în care culturile puteau fi asigurate, iar fermierii n-au făcut totul pentru a-şi minimiza pierderile financiare, s-ar putea ca în acest an să nu primească nici un sprijin financiar de la stat.

viata-libera.ro

[riaji]

Pe de o parte, chiar e culmea.. vrei sa vina altu` sa-ti dea jos zapada de pe solarii?

[LaurX82]

Pe de o parte, chiar e culmea.. vrei sa vina altu` sa-ti dea jos zapada de pe solarii?

Asa s-a invatat romanu sa ii faca alcineva treaba, ei sa stea sa manance, sa bea sa se distreze, de muncit.. lasa ca vine militarii si alti... Ca ce zice, daca se distruge ii da statul bani sa isi repare...

Edited February 5, 2014 by LaurX82

[dcp100168]

Operaţiunea „ţurţurele”

Mai multe echipaje de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Galați au intervenit astăzi la sediile mai multor instituții publice pentru a înlătura zăpada și țurțurii care puneau în primejdie siguranța trecătorilor. Prima intervenție a fost la Consiliul Județului, unde pompierii s-au chinuit minute bune pentru a îndepărta „burta” de zăpadă care amenința să cadă.

„E pericol mare pe aici prin zonă. Trebuie să stai cu ochii în sus că nici nu știi când îți cade o bucată de gheață. Pe jos e sticlă, nici nu știi unde să te uiți mai întâi. Am un nepot s-a speriat îngrozitor că i-a căzut în fața lui o bucată de zăpadă. Dacă îl lovea în cap, acolo rămânea”, a spus o gălățeancă.

Pompierii au intervenit cu ajutorul scării telescopice și pe acoperișul Direcției Regionale pentru Dezvoltare. Și acolo bucăți mari de zăpadă puteau să se desprindă în orice moment de pe acoperiș.

„Mai multe echipaje din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență au intervenit pentru îndepărtarea zăpezii și a țurțurilor de pe acoperișurile unor instituții. Precizez că intervenim doar în cadrul instituțiilor, nu și la clădirile private”, a declarat mr. Eugen Chiriță, purt. de cuv. al I.S.U. Galați.

presagalati.ro

[dcp100168]

Curăţarea zăpezii de pe trotuare şi a ţurţurilor de pe clădiri este o obligaţie, nu o opţiune

Primăria Galaţi avertizează atât persoanele fizice cât şi firmele că va aplica amenzi drastice celor care nu respectă legea şi nu-şi îndepărtează zăpada.

Primăria municipiului Galaţi atrage din nou atenţia cetăţenilor, agenţilor economici, asociaţiilor de proprietari şi instituţiilor publice că au obligaţia legală de a-şi curăţa zăpada şi gheaţa, inclusiv ţurţurii, de pe trotuarele şi rigolele din faţa casei, blocului, sediului şi punctelor de lucru, de pe căile de acces, din incinte şi spaţii comune, acoperişuri şi streşini, imediat după producerea fenomenului meteorologic (ninsoare, polei, îngheţ).

Potrivit legii, obligaţia revine atât proprietarilor, cât şi chiriaşilor.

Apelurile repetate ale Primăriei vin ca urmare a faptului că vremea intră în proces de încălzire şi există pericolul ca gheaţa (ţurţurii) şi zăpada de pe acoperişuri şi streşini să se desprindă şi să cadă, situaţie ce ar putea produce victime sau pagube materiale importante.

Nerespectarea prevederilor legale privind obligativitatea curăţării zăpezii şi gheţii atrage după sine sancţionarea contravenienţilor cu amenzi cuprinse între 100 şi 600 lei, în cazul persoanelor fizice, şi între 500 şi 3.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Constatarea contravenţiilor şi sancţionarea acestora intră în sarcina Poliţiei Locale.

adevarul.ro

[dcp100168]

La zece zile de la ultima ninsoare, strada Cometei, uitată sub zăpadă

Deşi au trecut mai bine de zece zile de la ultima ninsoare, încă sunt străzi în Galaţi pe care nu se poate circula. Una dintre ele este strada Cometei. Marian Ionaşcu, unul dintre locatarii acestei străzi, ne-a trimis pe adresa redacţiei mai multe fotografii realizate luni, 10 februarie. "Azi, 10 febuarie 2014, strada Cometei, aflată în oraşul Galaţi, este blocată de zăpadă. Acest lucru se întamplă după ce în Galaţi nu a mai nins de aproximativ şapte zile. Am înţeles că au fost alte priorităţi mai mari, dar totuşi au trecut două săptămâni de când nu am mai scos maşina din curte. Să înţeleg că voi putea fi scutit două săptămâni de la plata impozitului datorat Primăriei Galaţi? Vă mai precizez că gunoiul nu a mai fost ridicat pe strada Cometei de trei săptămâni. În cazul unei urgenţe medicale, maşina ambulanţei nu poate intra pe stradă pentru a prelua pacientul", scrie Marian Ionaşcu.
"Nu a venit nicio wolă pe aici. Este incredibil. Stăm în centrul Galaţiului, plătim impozite de centru, dar autorităţile nu dau doi bani pe noi", ne-a spus şi Vasile Boşan, un alt om ce locuieşte în zonă.

Şeful Ecosal ştia că se lucrează

Şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu, adică exact firma care s-a ocupat de deszăpezire în Galaţi, era ferm convins ieri că utilajele municipalităţii îşi făceau treaba pe stradă. "Încă de sâmbătă am primit reclamaţii vizavi de strada Cometei. Ştiu că, azi dimineaţă, cel care este responsabil de acea stradă urma să se ocupe", ne-a explicat acesta. În momentul în care i-am comunicat că în momentul discuţiei telefonice cu domnia sa suntem chiar pe strada Cometei, şeful Ecosal s-a scuzat. "În acest moment, nu sunt în ţară. Voi da câteva telefoane pentru a vedea ce se poate face", a spus Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii au fost în mare parte nemulţumiţi de modul în care au acţionat autorităţile. Iată însă cum se vede din partea cealaltă...

 

Deszăpezirea. Brăila vs. Galaţi

• când vine vorba despre costurile deszăpezirii, Brăila întrece de departe Galaţiul la valoarea facturilor • în timp ce noi avem de plată 50 miliarde de lei, gălăţenii dau doar 35 miliarde, în condiţiile în care există voci care spun că străzile lor ar fi fost mai eficient curăţate de zăpadă • "La Brăila a nins de două ori mai mult", se justifică primarul Aurel Simionescu

5 milioane de lei (50 miliarde de lei vechi - n.n.) - atât estimează municipalitatea că a cheltuit iarna aceasta pentru deszăpezirea oraşului. Suma a fost reconfirmată de primarul Aurel Simionescu şi după ce camioanele au încetat să mai care zăpada adunată de pe străzi spre depozitele amenajate temporar la marginea municipiului. 

Multor brăileni suma aceasta li se va părea exagerat de mare, mai ales că, după cum se ştie, pe străzile secundare s-a acţionat cu mare întârziere şi cu eficienţă scăzută, astfel că, la zile bune după încetarea viscolului, accesul pe multe străzi continua să fie blocat. În plus, dacă se face o comparaţie cu eternul rival al Brăilei, oraşul vecin Galaţi, constatăm că acolo deszăpezirea a costat mai puţin, în condiţiile în care mulţi spun că modul de intervenţie ar fi fost mai eficient, inclusiv pe străzile mai puţin importante. Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul săptămânii trecute, primarul Galaţiului, Marius Stan, a declarat că sumele cheltuite pentru deszăpezire se ridică iarna aceasta la 3,4 milioane lei (34 miliarde de lei vechi). Ar fi, deci, o diferenţă de aproape 15 miliarde de lei vechi între cât a cheltuit Brăila şi cât a cheltuit Galaţiul, în condiţiile în care străzile oraşului nostru se întind pe o lungime totală de doar 285 kilometri, în timp ce străzile Galaţiului însumează circa 471 km.
Întrebat cum îşi explică diferenţa atât de mare între costurile presupuse de deszăpezire în cele două oraşe, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, şi-a exprimat, în primul rând, uimirea că vecinii de la Galaţi au finalizat deja calculele şi au stabilit exact la cât se ridică valoarea lucrărilor. "Nu ştiu cât de exacte sunt sumele la care fac referire cei din Galaţi. Noi nu am pus încă facturile cap la cap, ca să vedem costurile finale. Eu, când am vorbit despre 5 milioane de lei, am vorbit estimativ. La final, e posibil să fie atât, e posibil să fie mai puţin. Dacă ar fi să explicăm de ce a costat mai mult la noi decât la ei, nu trebuie să uităm că am avut o cantitate de zăpadă cel puţin dublă decât cea de la Galaţi. Noi am fost sub cod roşu de ninsoare, în timp ce ei nu s-au confruntat cu acest aspect. Îmi amintesc că la videoconferinţa la care conducerea Administraţiei Naţionale de Meteorologie anunţa cod roşu pentru Brăila, Buzău şi Vrancea, au intervenit cei de la Galaţi întrebând dacă nu e cazul să se instituie şi la ei cod roşu, măcar pentru zona Tecuciului, unde se părea că ninsorile sunt mai abundente. Specialistul ANM le-a spus că nu se întrunesc condiţiile necesare legate de volumul de precipitaţii, deci iată că nu se poate compara cantitatea de zăpadă căzută la Brăila cu cantitatea de zăpadă căzută la Galaţi. În plus, trebuie să precizăm că la noi costurile au fost ridicate foarte mult de operaţiunile de scoatere a zăpezii din municipiu. Am cărat, în total, cam 200.000 metri cubi, ceea ce nu este puţin deloc", a ţinut să precizeze primarul Simionescu.
O hartă emisă de ANM, în care se precizează care era grosimea stratului de zăpadă, luni, la ora 8.00, în diferite zone ale ţării, nu arăta însă o cantitate dublă de zăpadă la Galaţi faţă de Brăila, chiar dacă, e adevărat, exista o oarecare diferenţă. Astfel, în timp ce Galaţiul figura cu o grosime de 30 cm a stratului de zăpadă, la Brăila erau consemnaţi 37 cm, în condiţiile în care în ultimele două zile temperaturile au fost pozitive, iar topirea zăpezii a fost destul de accentuată în ambele oraşe despărţite, în fond, de doar 15 km. Este drept că atunci când la Brăila era cod roşu, viscolul a fost mult mai puternic, ceea ce a îngreunat intervenţia utilajelor.

Diferenţă notabilă la tarife

În ceea ce priveşte tarifele plătite, presa gălăţeană relatează că în oraşul vecin o autobasculantă pentru căratul zăpezii percepe 130 lei pe ora de funcţionare. La Brăila, în conformitate cu tarifele stabilite printr-o hotărâre emisă de Consiliul Local Municipal în 2010, se plătesc 209 lei/oră pentru camioanele mai mici de 16 tone folosite la transportarea zăpezii şi 245 lei/oră pentru utilajele mai mari de 16 t. La Galaţi, în schimb, un buldozer costă 500 lei pe oră, în timp ce la Brăila un utilaj cu lamă percepe un tarif de 324 lei pe ora de funcţionare, iar pentru încărcătoarele frontale se plăteşte 131 lei/oră.

Zăpada de pe străzile oraşului, aruncată în Dunăre

Un alt aspect pe care l-a consemnat presa gălăţeană este că autorităţile din oraşul vecin nu au aruncat zăpadă în Dunăre, deoarece nu au primit un accept în acest sens de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, care a considerat că există riscul poluării fluviului, din cauza impurităţilor existente în stratul de omăt. La Brăila, în schimb, o parte din zăpada scoasă de pe străzi a fost aruncată direct în Dunăre. Primarul Simionescu a precizat că autorităţile de mediu brăilene au fost de acord cu această operaţiune, atât timp cât zăpada dusă la fluviu era curată. "Avem hârtie de la Mediu prin care ni se dă voie să deversăm în Dunăre o parte din surplusul de zăpadă scos din municipiu. Ni s-a pus, totuşi, în vedere să aruncăm doar zăpadă curată. Oricum, noi am dus la Dunăre doar 10% din ceea ce s-a scos din oraş, şi am făcut-o numai în primele zile, când zăpada încă nu avusese timp să se murdărească", ne-a declarat edilul-şef al Brăilei.
Ciprian Cuzmin, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila, ne-a confirmat faptul că Primăriei i s-a dat acceptul să deverseze în Dunăre o parte din zăpada adunată de pe străzi. "S-au făcut analize, iar concluzia a fost că acest aspect nu are un impact semnificativ asupra mediului. Din acest motiv, au avut acceptul nostru. Oricum, le-au fost impuse anumite condiţii, atât din partea Agenţiei de Mediu cât şi din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, condiţii pe care le-au respectat", ne-a declarat directorul APM Brăila.

obiectivbr.ro

[LaurX82]

La Galati zapada de pe strazi e depozitata si aruncata pe trotuare, ca pieton nu poti merge prin oras, peste 50% din trotuare e zapada si chiar munti de zapada, trebuie sa inconjori pe strada unde merg masinile si de multe ori pe acolo sunt balti si mai trece un netot cu masina si te stropeste de tot... uni soferi mai sunt cu mila, iti face loc, cand vede o balta merge incet, dar nu toti fac asta.

 

Pai da ca smekerii de la primarie merg cu masina nu ca pieton, ce treaba are cu pietonii... sa isi cumpere masina nu ? Cam asa gandesc ei...

[Mikka]

Nu stiu cum a fost/este in Braila, dar in Galati muntii de zapada sunt bine-mersi. Ce-i drept, de un maro jegos si ceva mai mici din vina soarelui. Ca din cea a Ecosalului, slabe sperante.

Daca in Braila s-a miscat lumea mai repede si au mai si aruncat in Dunare si buna parte din zapada, bravo lor.