Bugetul Galaţiului în 2014

[dcp100168]

Bugetul Galaţiului în 2014

* Modernizarea Orăşelului Copiilor, două campusuri de locuinţe sociale, noul sediu al Primăriei, modernizarea străzii Mihai Bravu, dar şi finalizarea străzilor din Valea Oraşului, plus studiul de fezabilitate pentru subtraversarea Dunării sunt printre cele mai importante obiective de investiţii finanţate în proiectul de buget al Galaţiului pentru anul 2014

Nu mai puţin 604.458.000 de lei, adică peste 134 milioane de euro reprezintă bugetul consolidat estimat cu care Galaţiul ar putea porni la drum în 2014. Suma ar putea părea, la prima vedere, mai mică decât cea din 2013, când autorităţile locale se lăudau că au în vistierie peste 800 milioane de lei. Numai că, în aceşti bani, incluseseră şi creditul în valoare de peste 200 de milioane de lei pe care Primăria avea în plan să-l contracteze pentru realizarea unor obiective de investiţii, dar n-a mai făcut-o. În plus, mulţi dintre banii alocaţi generos în 2013 pentru dezvoltare s-au transferat, în cursul anului, la funcţionare. Aşa că, în ceea ce priveşte valorile, bugetul anului 2014 este similar celui din 2013, după cum ne-a explicat city-managerul Galaţiului, Aurel Vlaicu.

Funcţionare şi investiţii

Potrivit datelor afişate pe site-ul Primăriei, din bugetul consolidat al oraşului, 483 milioane sunt alocate pentru funcţionare, iar 120 milioane pentru dezvoltare. Bugetul local de venituri şi cheltuieli pe 2014 este de 445 milioane de lei - în condiţiile în care anul trecut era de 483 milioane de lei. Bugetul instituţiilor publice finanţate din surse proprii şi subvenţie este de 139 milioane de lei, ceva mai mare decât anul trecut, când număra 132 milioane de lei. Bugetul creditelor interne este de 20 milioane de lei, bani contractaţi pentru reparaţia străzilor la BRD.
Iată şi cele mai importante alocări bugetare. În bugetul local de venituri şi cheltuieli, pentru funcţionarea unităţilor şcolare şi salariile profesorilor au fost alocate 139 milioane de lei, în condiţiile în care anul trecut erau programate doar 126. În bugetul de subvenţii, pentru Sănătatea noastră şi spitalele aflate în grija Primăriei sunt rezervate 55,9 milioane de lei, mai mult decât în 2013, iar pentru Ordine publică, 12,4 milioane de lei. Pentru Cultură, distracţie şi religie sunt prinse în bugetul local 29,5 milioane de lei.

Ce construim   

„Printre cele mai importante obiective de investiţii cuprinse în proiectul de buget sunt: studiul de fezabilitate pentru tunelul pe sub Dunăre, sediul Primăriei, străzile din Valea Oraşului, un studiu de trafic, modernizarea Parcului Orăşelul Copiilor - pe care sperăm să-l şi finalizăm anul acesta, modernizarea străzii Mihai Bravu, construirea a două cartiere de locuinţe sociale. Pentru noi este important să terminăm strada Ana Ipătescu, să demarăm lucrări de apă şi canalizare pe strada Traian, dar şi să achiziţionăm un sistem de ticketing care să ne spună clar câte persoane folosesc transportul în comun şi ce rute sunt mai circulate”, ne-a declarat city-managerul Aurel Vlaicu. 

„Noi am gândit bugetul, anul acesta, în două etape. Pentru primul semestru ne-am concentrat să asigurăm partea de cheltuieli pentru capitolele importante cum ar fi sănătatea, educaţia, iar în ceea ce priveşte obiectivele noi şi investiţii, în prima jumătate a anului vrem să facem studiile, proiectele şi apoi, după rectificarea din vară, vom stabili finanţările prioritare pentru finalizarea proiectelor”, ne-a explicat city-managerul Aurel Vlaicu.
Rămâne de văzut ce schimbări ar putea suferi bugetul pe 2014 în Comisiile Consiliului Local şi cum va arăta după ce va fi aprobat în şedinţa viitoare a Legislativului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bugetul pe 2014 a fost aprobat/ 28 de milioane de euro pentru dezvoltarea Galaţiului

Prin votul aleşilor locali, în anul 2014, Galaţiul porneşte la drum cu un buget general de venituri şi cheltuieli în sumă totală de 605.799.000 de lei - echivalentul a 134 milioane de euro. Din aceşti bani, 479 milioane de lei - 106 milioane de euro - constituie bugetul de funcţionare, iar 126 milioane de lei - 28 milioane de euro - reprezintă bugetul de dezvoltare.
in păcate, veniturile din fonduri europene pentru dezvoltare sunt mai reduse comparativ cu anul 2013, pe fondul scăderii aportului fondurilor nerambursabile în 2014, în contextul începerii unui nou exerciţiu bugetar la nivelul UE.
Proiectul de buget local a suscitat numeroaase discuţii, în condiţiile în care atmosfera politică era deja tensionată.

Câţi bani s-au alocat pentru tunel

Democrat-liberalul Victor Dobrea a declarat că bugetul i se pare realist şi bine formulat, dar a ridicat o obiecţie asupra sumei alocate pentru tunelul pe sub Dunăre. „Zece milioane de euro este o sumă extrem, extrem de mare pentru posibilităţile oraşului nostru şi problemele pe care le are, înseamnă 7 la sută din buget. Dacă facem acest studiu, cheltuim banii şi în final n-o să facem lucrarea este un mare păcat. Părerea mea este că ar trebui să aşteptăm să se termine cu regionalizarea, să se stabilească o politică la nivel de regiune şi, dacă noi avem şanse, atunci să continuăm. Este riscant din punctul meu de vedere să începem o astfel de acţiune fără a şti ce se întâmplă în final”, a declarat consilierul. Răspunsul a venit din partea preşedintelui Comisiei de Buget Finanţe, viceprimarul PSD Florin Popa, care a punctat că în proiectul de buget pentru 2014 suma înscrisă pentru studiul de fezabilitate pentru subtraversarea Dunării este de doar 9 milioane de lei, nicidecum de 10 milioane de euro. „Alocarea pentru 2014 este la nivelul eventualului avans pe care îl va primi cel care va câştiga studiul de fezabilitate în vederea elaborării documentaţiei. Am încercat să acoperim nevoile de funcţionare pentru Primărie, aparatul propriu, învăţământ, sănătate, să ţinem cont de solicitările făcute pentru investiţii, modernizări şi dotări”, a punctat Florin Popa. Cu un vot împotrivă şi o abţinere din partea grupului PDL, bugetul oraşului a fost aprobat.

Care sunt finanţările

Iată, potrivit documentelor care însoţesc hotărârea, care sunt cele mai importante alocări bugetare. Nu mai puţin de 139 milioane de lei sunt alocate pentru plata salariilor pentru profesori, pentru celelalte drepturi salariale, pentru bursele elevilor, cât şi pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. Pentru sănătate sunt repartizate 54,9 milioane de lei, bani pentru finanţarea celor trei spitale subordonate CL. Pentru administraţia publică locală sunt prevăzute 19 milioane de lei, pentru Ordine publică 12,8 milioane de lei, iar pentru cultură, recreere şi religie 29,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 12,6 milioane vor asigura cheltuielile de funcţionare, salariile şi programul artistic pentru teatre, 10,5 milioane de lei vor acoperi acţiunile sportive, culturale şi religioase, iar 6,4 milioane de lei întreţinerea parcurilor, a zonelor verzi şi acţiunile cultural-sportive. Alte 27,8 milioane de lei vor susţine asistenţa socială. Pentru salubrizarea oraşului şi colectarea deşeurilor menajere vor pleca de la buget 12,1 milioane de lei, iar 8,4 milioane de lei sunt pentru întreţinerea străzilor.

„Cele mai importante investiţii, pentru mine, sunt studiul de fezabilitate pentru subtraversarea Dunării şi cele două cartiere de locuinţe sociale. Mai avem un program amplu pentru modernizarea şcolilor, pentru dotări la spitale şi la maternitate, modernizarea Orăşelului Copiilor. Toate sunt proiecte importante, dar acestea sunt majore pentru Galaţi”, a declarat primarul Marius Stan.

viata-libera.ro

[Mikka]

Daca modernizarea unui parc e "obiectiv major pentru Galati" e cam trista treaba. La fel si "investitia" intr-un studiu de fezabilitate. Nemaivorbind ca locuintele sociale pot fi trecute cam greu    la "cheltuieli de dezvoltare".

[dcp100168]

Anul a început foarte prost pentru Primărie. Planuri de investiţii date peste cap

* Nici 16 la sută din bugetul alocat cheltuielilor pentru dezvoltarea oraşului nu a fost folosit * Autorităţile dau vina pe insolvenţa unei firme, care a blocat câteva investiţii, pe bulibăşeala modernizării străzii Traian şi pe contestaţiile care blochează licitaţiile

Aleşii locali s-au luat cu mâinile de cap când au văzut ce "performanţe" a izbutit Primăria municipiului Galaţi în primele trei luni ale acestui an. Cu ocazia aprobării contului de execuţie al bugetului general de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe trimestrul întâi, consilierii au constatat cu surprindere că banii alocaţi pentru dezvoltarea oraşului nu s-au cheltuit nici în proporţie de 16 la sută. În schimb, la capitolul venituri, încasările s-au realizat şi 200 la sută!

Buget de funcţionare cu datorii

Primăria a raportat că veniturile bugetului local de funcţionare s-au realizat peste plan (111 la sută), adică în loc de 113 milioane de lei s-au adunat 127 milioane de lei, deoarece gălăţenii s-au grăbit să-şi plătească impozitele şi taxele locale. Din cele 113 milioane de lei alocate, pentru cheltuieli de funcţionare s-au dus doar 87 milioane de lei. Partea proastă e că, la finele lunii martie, Primăria înregistra restanţe la plata utilităţilor de care beneficiaseră o şcoală şi trei licee.

Dezvoltare pe sponci

Primăria nu se poate plânge că n-are sau n-a avut bani de investiţii! Veniturile bugetului local de dezvoltare s-au realizat, conform raportărilor Primăriei, în proporţie de 207 la sută. În schimb, din cele 51,9 milioane de lei câte fuseseră repartizate la începutul anului pentru dezvoltare nu s-au cheltuit decât 8,1 milioane de lei, adică doar 15,6 la sută.
Procentul i-a îngrozit pe aleşi. Democrat-liberalul Victor Dobrea a catalogat procentul cheltuit pentru dezvoltare ca fiind total nesatisfăcător, mai ales că în niciun an nu s-a înregistrat un asemenea record trist. Explicaţii a cerut şi consilierul PSD Zanfir Ilie, care a sesizat că „ne aflăm într-un stadiu de realizare a programului de investiţii de doar 15 la sută pe primul trimestru. Nu e posibil acest lucru!”.

Cine e de vină

Potrivit documentelor oficiale, plăţile la finele trimestrului I pentru investiţii au fost într-un procent atât de mic deoarece nu au fost furnizori restanţi la sfârşitul anului 2013 pentru investiţii, iar în anul 2014 s-au încheiat contracte de proiectare şi sunt întârzieri la încheierea de contracte de lucrări din cauza procedurilor de licitaţie. De altfel şi city-managerul Aurel Vlaicu a pus realizarea modestă pe seama insolvenţei firmei Super A Plus K, din cauza căreia o serie întreagă de investiţii, în frunte cu modernizarea străzii Ana Ipătescu, au rămas de izbelişte, dar şi a contestaţiilor care au blocat atribuirea unor lucrări la licitaţie. Bâlbâielile de de pe strada Traian, unde autorităţile au constatat că este nevoie mai întâi de reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, apoi de asfaltare au avut şi ele un cuvânt greu de spus. În aceste condiţii nu e de mirare nici faptul că banii rămaşi din creditul contractat de fostul primar Dumitru Nicolae de la BRD au rămas neatinşi, pentru că Primăria nu a avut ce investiţii să plătească cu ei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nicio investiţie majoră demarată la Galaţi. Peste 60 la sută din bani au rămas neatinşi

* Pentru a doua oară în acest an, aleşii locali au luat act de faptul că banii pentru investiţii au rămas necheltuiţi

La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au aprobat contul de execuţie al bugetului local de dezvoltare la finele trimestrului al doilea al anului 2014 şi au constatat că din cele 77 milioane de lei planificate pentru investiţii nu s-au cheltuit decât 27,5 milioane de lei, adică 35,7 la sută. Explicaţia trecută negru pe alb pe documentele votate era că „plăţile pentru investiţii au fost într-un procent atât de mic, deoarece nu am avut furnizori restanţi la sfârşitul anului 2013, iar în 2014 s-au încheiat contracte de proiectare şi sunt întârzieri la încheierea de contracte de lucrări din cauza procedurilor ANRMAP".
Propunerea consilierului local PDL Victor Dobrea a fost să se renunţe la proiectele mari, prea puţin realizabile, în favoarea unor proiecte mai mici, dar sigure. „Să facem o analiză a tuturor obiectivelor pentru acest an şi dacă sunt proiecte mari, care nu au şanse să se întâmple în acest an, să cheltuim banii pe proiecte mici, dar care să schimbe faţa oraşului!”, a propus Dobrea.

„Proiecte cu probleme”

Primarul Marius Stan a dat vina pe situaţii independente de voinţa Primăriei, pe care nu le putea intui. „Vă dau ca exemple proiectele mari, însemnând cartierul de locuinţe sociale din Micro 17 şi cel din Drumul Viilor. La cel din Micro 17, când să înceapă lucrările, au apărut, din senin, nişte plângeri care ne mai amână lucrarea vreo trei luni. Dacă constructorul, din momentul preluării amplasamentului, era lăsat să muncească, în nouă luni de zile era gata. Al doilea proiect, din Drumul Viilor, deşi e aproape la indigo cu cel din Micro 17, a fost respins de ANRMAP de două ori. Dumnezeu să-i mai înţeleagă! Unul e acceptat, unul nu!”, a spus Stan. Al treilea proiect de valoare mare este sediul Primăriei, scos la licitaţie pe SEAP, cu o întârziere de trei luni. „Nu mai puţin de trei luni am stat la o autoritate regională de cultură, de la Iaşi, să ne dea avizul, că nu le plăcea nu ştiu ce colţ al clădirii. Sunt lucruri pe care nu ai cum să le prevezi, nu le poţi intui. Acesta-i motivul pentru care suntem în întârziere. De aceea facem şi rectificările bugetare, pentru că văzând cât de greu decurg unele proiecte şi estimând că nu putem cheltui banii previzionaţi la începutul anului, încercăm să-i mutăm pe alte lucrări”, a spus Stan.

Edilul a admis, însă, ca o autocritică, faptul că Primăria întârzie foarte multe proceduri şi că până analizează ofertele şi ia o decizie se pierde timp.

De ce n-au început lucrările în Micro 17

Potrivit Primăriei, lucrările la cartierul social din Micro 17 nu au început încă pentru că firma constructoare, Vega, şi-a făcut organizarea de şantier încălcând proprietatea privată a unei persoane, care a reclamat situaţia la Primărie. S-a pus în vedere firmei constructoare să-şi refacă organizarea de şantier, situaţie care întârzie lucrările.

Împrumut bancar necheltuit

Primăria nu a reuşit, în al doilea trimestru al anului, să cheltuiască decât 21.780 de lei din creditul moştenit de la fostul primar, la BRD, de unde plănuise, la începutul anului, trageri de 7,1 milioane de lei. Este, totuşi, un progres, dacă avem în vedere că pe primul trimestru nu s-a tras nici măcar un leu din respectivul împrumut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria a "golit" puşculiţa cu banii de investiţii. Dezvoltarea oraşului, amânată pentru 2015

* Modernizarea Orăşelului Copiilor, realizarea a zece parcuri de cartier şi noul sediu al Primăriei sunt doar câteva dintre investiţiile de la care Galaţiul şi-a luat adio anul acesta * Peste 3,7 milioane de euro, alocate iniţial pentru investiţii, vor susţine funcţionarea oraşului

Dezvoltarea Galaţiului a primit o dublă lovitură. Pe de o parte, aleşii locali au constatat cu nemulţumire că Primăria a cheltuit, în trimestrul al treilea al anului, doar 36 la sută din banii alocaţi pentru investiţii, în condiţiile în care nici pe trimestrele anterioare cheltuielile n-a fost depăşit acest procent. Pe de altă parte, bugetul de dezvoltare a oraşului a fost văduvit de 16,5 milioane de lei - peste 3,7 milioane de euro, renunţându-se la o serie întreagă de investiţii, banii fiind transferaţi în bugetul de funcţionare. Vinovaţi pentru această situaţie au fost găsiţi funcţionarii Primăriei.

Te miri ce şi mai nimic

La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au aprobat execuţia bugetului oraşului pe trimestrul al treilea al anului. Şi au constatat cu nemulţumire că, în vreme ce banii de funcţionare au fost cheltuiţi în proporţie de peste 85 la sută, din fondurile alocate dezvoltării - 115,7 milioane de lei - s-au chletuit doar 42,6 milioane, adică 36,87 la sută. Nu că pe trimestrele anterioare s-ar fi depăşit acest modest procent.

"Un procent de 36,87 la sută pe trei trimestre nu ne face cinste. Mai mult, veniturile la bugetul de dezvoltare au scăzut vertiginos, până la 51,81 la sută, ceea ce e un mare semnal de alarmă asupra a ceea ce se întâmplă referitor la dezvoltarea oraşului", a remarcat preşedintele de şedinţă, Victor Dobrea (PDL). Explicaţia autorităţilor a fost că "plăţile pentru investiţii au fost într-un procent atât de mic deoarece în anul 2014 s-au încheiat contracte de proiectare şi sunt întârzieri la încheierea contractelor de lucrări din cauza procedurilor".

Un minus pentru investiţii

În cadrul şedinţei de joi, consilierii au rectificat bugetul Galaţiului şi au diminuat bugetul de dezvoltare cu suma de 16,5 milioane de lei, pe care i-au transferat în bugetul de funcţionare. Consilierul local independent Alin Mihai a remarcat că este a treia rectificare negativă a bugetului de dezvoltare şi că unul dintre obiectivele de investiţii la care s-a renunţat nu era chiar aşa de greu de realizat - modernizarea Orăşelului Copiilor.

Nu este singura investiţie suprimată. De pe lista de investiţii au dispărut şi realizarea a zece părculeţe de cartier după modelul celui realizat în Micro 39, şi finalizarea campusului Colegiului Cuza, şi sediul Primăriei, pentru care nu s-a primit nici acum avizul autorităţilor regionale de cultură.

S-au mai luat bani de la achiziţia unei autospeciale pentru intervenţie şi salvare de la înălţime, de la consolidarea Pavilioanelor 1 şi 2 ale Spitalului de Psihiatrie şi a dispensarului TBC de pe strada Regiment 11 Siret, dar şi de la actualizarea unui studiu de fezabilitate cuprins în strategia de dezvoltare a oraşului. Şi din banii alocaţi pentru studiul de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre s-a luat! De asemenea, s-a renunţat la o serie întreagă de proiecte, cum ar fi modernizarea Parcului Eminescu, asupra cărora vom reveni.

Consilierii caută vinovaţi

"Rectificăm negativ bugetul de dezvoltare, după ce trei trimestre la rând am înregistrat un coeficient de 38 la sută din ceea ce ne-am propus la începutul anului. Şi ştim cu toţii că ne-am propus mult, am alocat un fond de aproximativ o sută de milioane de lei pentru realizarea unor obiective de investiţii, dar, din păcate, suntem aproape la sfârşitul celei de-a zecea luni din an şi, cu regret, constatăm că pentru multe din obiectivele pe care le-am fi putut realiza nici măcar nu au fost depăşite procedurile legate de organizarea licitaţiilor şi contractarea lucrărilor, motiv pentru care simt un sentiment de regret. Aş vrea să-i cer primarului o analiză atentă, să vedem cine şi-a făcut şi cine nu şi-a făcut treaba", a declarat viceprimarul PSD Florin Popa.
Analize au cerut şi alţi doi aleşi, Victor Dobrea şi Alin Mihai.

Primarul Marius Stan a admis că aparatul din Primărie trebuie primenit şi chiar nu-şi face treaba aşa cum trebuie. "Sunt şi eu de acord că organigrama nu e cea mai grozavă, nu avem cei mai grozavi oameni, poate că nici noi nu ştim să-i exploatăm la maximum, dar , ne place sau nu, e un aparat pe care aşa l-am moştenit”, a spus edilul, promiţând că va continua analiza.

Primarul vede partea plină a paharului

Primarul nu părea însă foarte afectat nici de execuţia derizorie a bugetului de dezvoltare, nici de rectificarea negativă. „Acea cheltuire a banilor de 37 la sută din cât am avut pentru investiţii se va duce, până la sfârşitul anului, undeva la 70 la sută, pentru că sunt sume deja angajate. Eu zic să luăm partea cealaltă, bună, a lucrurilor. Ne propunem foarte multe! Până acum cred că nu ne propuneam mai nimic şi, când nu-ţi propui nimic, realizezi şi mai puţin. Când îţi propui mult, ai speranţa şi certitudinea că realizezi o parte din lucruri”, a declarat Marius Stan.

Cine urmează să fie schimbat

Doi dintre directorii generali ai primarului Marius Stan sunt deja istorie. Silviu Bacalum nu mai conduce Direcţia de Servicii Publice, iar Radu Dinu a demisionat din fruntea Direcţiei de Infrastructură şi Lucrări Publice. Pe lista neagră a primarului se află, potrivit surselor noastre, şi Adrian Bucur, directorul Direcţiei de Dezvoltare. Primarul a declarat că abia la finele anului se va termina evaluarea activităţii şefilor din Primărie. „Din păcate, sunt niveluri unde nu am lucrat cu demisia dinainte şi a renunţa la un angajat înseamnă nişte proceduri legale care sunt anevoioase şi nu întotdeauna îţi permiţi să faci ce vrei, pentru că abuzul în serviciu este o acuzaţie clară ca bună ziua”, a spus Marius Stan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum a cheltuit Primăria 557,3 milioane de lei. Bani de investiţii au fost, dar nu s-au folosit

La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au luat act de modul în care Primăria a cheltuit banii oraşului în anul 2014. Aprobarea contului anual de execuţie a bugetului local de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe anul 2014 s-a făcut în unanimitate, fără comentarii, deşi ar fi fost multe de spus. De pildă, faptul că, din nou, banii rezervaţi pentru dezvoltarea Galaţiului au rămas necheltuiţi!

Istoria se repetă

Astfel, potrivit documentelor votate de aleşi, municipalitatea a avut de cheltuit o sumă de 557,3 milioane de lei, din care pentru funcţionarea oraşului - 444,8 milioane de lei, iar pentru dezvoltare - 112,4 milioane de lei. În vreme ce banii pentru funcţionare s-au cheltuit în proporţie de 97,70 la sută, făcându-se plăţi de 434,6 milioane de lei, din cele 112,4 milioane de lei pentru dezvoltare s-au făcut plăţi de numai 76,2 milioane de lei, adică doar 67,77 la sută. Trebuie spus că banii pentru dezvoltare au fost mai mulţi cu 48,3 milioane de lei datorită cuprinderii excedentului bugetar al anului anterior, adică a banilor rămaşi necheltuiţi! Nu că asta ar fi o surpriză! În 2013, Primaria a avut pentru dezvoltare 104,4 milioane de lei, dar n-a folosit decât 76,8 milioane de lei, adică 76,3 la sută. Şi asta în condiţiile îi mai rămăseseră 33,4 milioane de lei din excedentul anului 2012…

Pe ce s-au dus banii

Dacă sunteţi curioşi să ştiţi cum au fost folosite cele 434,6 milioane de lei pentru funcţionare, vă oferim nou un top al celor mai consistente cheltuieli. Una dintre cele mai mari sume de bani, 174,9 milioane de lei, s-a dus la Învăţământ. Nu mai puţin de 30,2 milioane de lei au acoperit subvenţia pentru transportul public de persoane, iar alte 27 milioane de lei au constituit subvenţia de la bugetul local pentru diferenţa de preţ pentru populaţie la energia termică. Asistenţa socială a înghiţit 21,7 milioane de lei, iar pentru servicii de salubrizare şi colectare deşeuri menajere s-au dat 21,4 milioane de lei. Câte 13 milioane de lei s-au cheltuit pentru cele două teatre, respectiv, pentru întreţinerea parcurilor oraşului. Pentru apărare, ordine publică şi siguranţă s-au cheltuit 11,9 milioane de lei, iar pentru reparaţii curente străzi - 10,6 milioane de lei.

"Nu e o tragedie!"

Aşa declara primarul Marius Stan, la finele anului trecut, când era convins că şi 2014 se va încheia tot cu excedent. „Bugetul pe care noi l-am întocmit la începutul anului pentru investitii nu s-a realizat în întregime. Era ideal să putem să cheltuim toţi banii, asta însemnând să fi putut să terminăm cel puţin primul cartier de locuinţe sociale, cum era preconizat. Ştiţi cu toţii foarte bine că am avut probleme de proceduri, de licitaţii. Sunt lucruri care se întâmplă peste tot în lume. Nu e o tragedie!”, a declarat atunci Stan.

Am început cu stângul

Fără să cobim, atragem atenţia că e posibil ca şi anul viitor, pe vremea asta, să scriem despre aceeaşi situaţie. Şi asta pentru că recent, când au votat contul de execuţie al bugetului local de venituri şi cheltuieli al municipiului Galaţi pe anul 2015, trimestrul I, s-a constatat că din banii alocaţi pentru cheltuielile de investiţii (61,1 milioane de lei) s-au consumat doar 20,5 milioane de lei, adică abia 33 la sută. Cu alte cuvinte, aproape două treimi din fonduri au rămas neatinse…
Rămâne de văzut dacă autorităţile vor reuşi să ne contrazică şi să cheltuiască banii disponibili pentru dezvoltare şi investiţii.

viata-libera.ro