Galaţiul a atras investiţii străine de 600 milioane de euro

[dcp100168]

Doar două companii străine înregistrate la Galaţi în ianuarie 2011

Companiile straine, principalele generatoare de capital, nu se mai inghesuie la poarta Romaniei, asa cum se intampla in anii de boom 2007 -2008. Ca dovada, inceputul acestui an este cel mai slab din ultimii cinci ani in privinta numarului de societati straine care isi deschid afaceri in Romania!

Analiza vizeaza inceputul acestui an, mai exact, luna ianuarie. De altfel, cele mai recente date sunt din aceasta luna. Prima concluzie este trista: numarul de companii straine inmatriculate in prima luna a acestui an este de aproape trei ori mai mic decat numarul de companii straine inregistrate in prima luna din 2007! In plus, ianuarie 2011 a adus cel mai redus numar de firme straine in Romania din ultimii cinci ani. In cifre, situatia se prezinta astfel: 404 societati cu capital strain s-au inmatriculat in Romania in ianuarie 2011. In schimb, in ianuarie 2007, numarul acestora a fost de 1.107!

Numarul unu: Bucuresti!

In privinta amplasarii geografice, Capitala ramane prima destinatie in ceea ce priveste inmatricularile companiilor straine. Un aspect important trebuie precizat: multe din aceste companii au ales Capitala nu neaparat pentru ca ar derula aici afaceri, ci pentru ca sunt mai aproape de institutiile comerciale si fiscale.

Un alt aspect demn de notat: criza a concentrat investiile in judetele cu cel mai mare potential, anume in cele mai mari si mai dezvoltate judete. Aceasta tendinta exista si inainte de criza, dar ea s-a accentuat in ultimii ani. De exemplu, al doilea judet ca destinatie pentru investitori a fost Timis in prima luna din 2007, 2008 si 2009. In schimb, incepand cu 2010, Timisul a cazut pe locul trei, a doua pozitie fiind ocupata de catre Ilfov. In opt judete nu s-a inmatriculat nici o companie straina in ianuarie 2011! Cele opt judete in care nu s-a inmatriculat nici o societate straina in prima luna din acest an sunt: Alba, Calarasi, Gorj, Ialomita, Neamt, Olt, Teleorman, Vaslui.

La polul opus, cele mai multe societati comerciale cu capital strain s-au inmatriculat, dupa cum spuneam, in Bucuresti. Din totalul de 404 companii straine care s-au deschis in Romania in prima luna a anului, 139 au ales Capitala. Ceea ce inseamna o treime din total. Pe locul doi se afla Ilfov, cu 31 de companii, iar pe trei este judetul Timis, cu 28 de companii. Pe a patra pozitie este Cluj, cu 23 companii, iar pe cinci este Bihor, cu 19 companii.

econtext.ro

Iata harta cu numarul de companii straine inmatriculate in ianuarie 2011 in toate judetele Romaniei

[dcp100168]

Galaţiul a atras investiţii străine de 600 milioane de euro

* La începutul lui 2014, la Galaţi erau înregistrate aproape 1.500 de firme cu participare străină * Ca valoare a capitalului social subscris, olandezii, austriecii şi nemţii sunt pe primele locuri la nivel naţional * Cele mai numeroase firme sunt însă companiile cu participare italiană, germană şi turcă * La nivel de regiune, Galaţiul este devansat net de Constanţa, însă întrece Brăila, Vrancea, Tulcea şi Buzăul

Investiţiile străine au fost privite adesea drept „colacul de salvare” al economiei româneşti în general, al celei gălăţene în particular. Într-o mare măsură, opinia este îndreptăţită. În ultimele două decenii, firmele cu capital străin au fost un stimulent pentru spiritul antreprenorial, au adus noi tehnologii şi, nu în ultimul rând, au repus ideea de productivitate pe o poziţie care, într-o bună măsură, a fost neglijată în perioada economiei centralizate. În ceea ce priveşte Galaţiul, e suficient să amintim aici că principalii poli industriali în jurul cărora gravitează economia locală sunt combinatul siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen, ambele dezvoltate acum cu investiţii străine. Există însă şi un număr destul de mare de companii cu capital străin în zona IMM-urilor. Iar numărul acestora nu este deloc mic.
La nivel naţional, am intrat în 2014 cu un număr de 192.416 de companii străine, cu 6.624 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris la aceste firme a atins, în timp, aproape 38 miliarde de euro. Trebuie însă spus că valoarea capitalului social subscris reprezintă doar vârful icebergului, patrimoniul efectiv al companiilor fiind considerabil mai mare.
În acest peisaj investiţional, Galaţiul se poate lăuda cu o zestre de 1.493 de firme cu participare străină, la care valoarea capitalului social subscris se cifrează la aproape 600 milioane de euro! În competiţia cu celelalte judeţe în atragerea investitorilor, Galaţiul se află pe locul 23 ca număr de societăţi şi pe locul 12 ca valoare a capitalului subscris. Spre comparaţie, lăsând la o parte Bucureştiul, care şi-a tras partea leului (peste 83.000 de firme, 17,3 miliarde euro capital subscris), Galaţiul este departe ca număr de firme de judeţe precum Timiş (12.530), Cluj (7.521) sau Bihor (6.911), iar la valoarea capitalului social subscris este o diferenţă mare faţă de Ilfov (2,2 miliarde de euro), Timiş (1,2 miliarde de euro), Bihor (1,0 miliarde euro) sau Mureş (886 milioane de euro).

Din ce ţări sunt investitorii

Dacă ar fi să facem un top ca valoare a capitalului social subscris, atunci, pe primul loc la nivel naţional s-ar afla Olanda, cu o valoare de 7,3 miliarde de euro, urmată de Austria (4,9 miliarde euro), Germania (4,3 miliarde de euro), Cipru (2,4 miliarde euro) şi Franţa (2,1 miliarde de euro). Peste un miliar de euro capital social subscris mai au firmele din Grecia (1,68 miliarde de euro), Italia (1,61 miliarde euro), Spania (1,12 miliarde de euro) şi Luxemburg (1,04 miliarde de euro). În ceea ce priveşte numărul de firme, pe primul loc se află Italia, cu nu mai puţin de 37.029 de firme, Germania (20.146 de firme), Turcia (13.461 de firme), Ungaria (12.266) de firme şi China (10.956 firme).
Şi la nivelul Galaţiului se regăsesc ecourile acestei dinamici investiţionale. Olandezii, de exemplu, au fost foarte activi nu numai prin relansarea activităţii la Santierul Naval Damen, dar şi printr-un veritabil cluster de firme axat pe industria navală şi nu numai, precum Den Breejen, Dutch Marine Trading Design, Aleweinje Marine, Eekels sau Helmers. Nu trebuie neglijate nici participarea italienilor de la Selir, companie pe profil informatic, cea germană de la Lacon Electronic, din domeniul componentelor pentru automatizări sau cea turcă de la Asil Group, din domeniul cosmeticelor şi detergenţilor.
În ceea ce priveşte viitorul, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi, Ion Mocanu, este de părere că trebuie să ne gândim mai mult la IMM-uri şi mai puţin la coloşi industriali: „Când ne gândim la investiţii străine, avem reflexul de a ne gândi la întreprinderi mari, gen ArcelorMittal. Realitatea este însă că investiţiile străine pornesc în general ca unităţi mai mici sau medii. Şi cred că şi viitorul este al acestor unităţi de producţie, care au desfacerea asigurată. În prezent, nimeni nu-şi permite să investească, să stea cu marfa în stoc până o va livra peste trei luni, un an de zile. Cam asta este optica: cumpărat (materie primă), produs, vândut (marfa)”.

Domeniile de interes pentru străini

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţiile străine, paleta este una destul de diversă. Cele mai multe dintre firmele cu capital străin (40,13 la sută) s-au orientat spre activităţile comerciale. Pe locurile următoare vin afacerile din industria extractivă şi prelucrătoare (13 la sută), activităţile administrative, ştiinţifice şi tehnice (9,22 la sută), construcţiile (8,74 la sută) şi transporturile (6,97 la sută). Pentru investitorii străini nu sunt de neglijat nici afacerile din zona de hoteluri şi restaurante (3,67 la sută) sau din domeniul agricol (3,42 la sută).
Clasamentul suferă însă mutaţii consistente dacă înlocuim criteriul numeric cu cel al valoric valorii capitalului social subscris. Din această perspectivă, aproape 39 la sută din capital a fost atras de industria extractivă şi prelucrătoare. Pe locurile următoare sunt intermedierile financiare şi asigurările (16,55 la sută), comerţul (11,75 la sută), construcţiile (7,52 la sută) şi transporturile (6,05 la sută).

Situaţia investiţiilor la nivel regional

Desigur, factorii care pot aduce investitorii într-o zonă sau alta diferă de la caz la caz. „Întrebarea pe care şi-o pune un investitor este de ce să investească la Galaţi şi nu în altă parte. Se uită la infrastructură, la facilităţi fiscale, la surse de materii prime sau desfacere, la calificarea forţei de muncă. Galaţiului, din păcate, i-a lipsit până acum o program coerent de atragere a investitorilor, fie ei autohtoni sau străini. Oricum nu stăteam foarte bine, acum decalajele dintre Galaţi şi judeţe precum Cluj, Braşov, Timiş sunt şi mai mari”, ne-a declarat la rândul său preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că nici la nivelul Regiunii Sud-Est - din care fac parte Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău, Vrancea - nu stăm atât de bine pe cât ne-am dori.
Într-adevăr, şi ca număr de firme, şi ca valoare a capitalului social subscris, Galaţiul este net devansat de Constanţa, care are peste 6.000 de firme cu participare străină, cu un capital social subscris de 768 milioane de lei. O surpriză este, poate, şi Buzăul, care, în ciuda unui ascendent economic nu tocmai favorabil, a reuşit totuşi să atragă, prin peste o mie de firme cu participare străină, peste 271 milioane de euro. Cel mai prost la nivel regional stă Vrancea, cu 707 firme cu participare străină, şi un capital social subscris de doar 14,5 milioane de euro. În ceea ce-i priveşte pe brăileni, aceştia au 902 firme ce-au reuşit să atragă un capital străin de 82 milioane de euro, sub Tulcea, cu doar 463 de firme, dar cu un capital social subscris de 105 milioane de euro.
Reprezentanţii mediului de afaceri sunt convinşi să investitorii „nu pică din cer” şi că promovarea Galaţiului ca mediu de afaceri, fixarea unor direcţii de dezvoltare şi valorificarea unor oportunităţi regionale sunt singurele care pot atrage investitori. Şi, desigur, investiţiile înseamnă până la urmă prosperitate.

Capitalul social, fundaţia dezvoltării companiilor

Capitalul social este reprezentat de suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionării unei societăţi comerciale. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii. În momentul constituirii societăţii, capitalul social este egal cu activul patrimonial, însă pe măsură ce societatea obţine profit, activul patrimonial depăşeşte capitalul social.

Distribuţia regională a capitalului străin

Din cele opt regiuni de dezvoltare la nivel naţional, Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se află pe locul cinci ca număr de societăţi cu participare străină, cu un total de 10.726 de societăţi. Pe primul loc se află Regiunea Bucureşti - Ilfov, cu 89.558 de societăţi, urmată de Regiunea Vest (21.594 de societăţi) şi Regiunea Nord-Vest (21.248 de societăţi). Ca valoare a capitalului social subscris, Regiunea Sud-Est se află pe locul şase, cu o valoare de 1,83 miliarde de euro. Primul loc revine tot regiunii Bucureşti - Ilfov (19,6 miliarde de lei), urmată de Regiunea Centru (2,45 miliarde de lei) şi Regiunea Vest (2,19 miliarde lei).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investitorii străini ocolesc Galaţiul

* Doar 11 la sută dintre firmele înregistrate în judeţul nostru au capital străin
Galaţiul se situează printre judeţele cu cei mai puţini investitori străini. Potrivit unui studiu realizat de Ziarul Financiar, cel mai bine, din acest punct de vedere, stau, evident, Bucureştiul şi Ilfovul. În Capitală, din 135.873 de firme în evidenţe, în anul 2013, 86.171 aveau participare străină, ceea ce indică faptul că 63 la sută dintre firme au şi capital străin. În Timiş, 43 la sută dintre firme – adică 13.264 dintr-un total de 27.290 – au participaţie străină. În Arad, 5.542 de firme (42 la sută) din totalul de 14.021 înregistrate, aveau participaţie străină, la începutul anului. Pe a treia poziţie se află Ilfov, unde erau 19.470 de firme înregistrate, dintre care doar 7.064 (36 la sută) aveau şi capital străin.
La polul opus, cel mai rău stau judeţele: Vaslui şi Gorj (şapte la sută dintre firme cu capital străin), Vâlcea, Tulcea şi Teleorman (opt la sută dintre firme cu capital străin) şi Olt (nouă la sută dintre firme cu capital străin).
În judeţul nostru, dintre cele 13.710 firme, doar 1.555 aveau capital străin. Procentual, 11 la sută dintre firmele noastre au participaţie străină, iar acest fapt ne plasează pe o poziţie la fel de proastă cu judeţele Buzău, Călăraşi şi Ialomiţa.
La nivel naţional, oamenii de afaceri străini generează circa jumătate din cifra de afaceri anuală a companiilor. Cei mai prezenţi investitori străini, la nivel naţional, sunt olandezii. Acestora li se adaugă şi cetăţenii români care îşi administrează afacerile din România prin intermediul unor firme deschise în Olanda. La Galaţi, cele mai mari investiţii olandeze se fac la Damen Shipyard şi prin intermediul firmelor de pe platforma şantierului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investiţii străine de 600 milioane de euro, la Galaţi

* Banii se regăsesc în capitalul social al celor 1.626 de firme cu participare străină care şi-au deschis afaceri la Galaţi * Marile investiţii sunt derulate, la nivel naţional, în special de olandezi, austrieci şi nemţi, dar nu lipsesc nici micile afaceri făcute de italieni, turci şi chinezi * La nivel regional, lipsa unor strategii comune între Galaţi şi Brăila îi goneşte pe investitori la Constanţa

Investiţiile străine rămân, chiar şi în condiţiile în care criza economică a temperat ritmul de dezvoltare, unul din motoarele principale ale economiei româneşti în general, al economiei gălăţene în particular. E suficient să amintim aici că principalii poli economici ai Galaţiului sunt rezultatul unor investiţii străine, respectiv Şantierul Naval Damen şi combinatul siderurgic ArcelorMittal.

Dincolo însă de marii investitori, cu vizibilitate în peisajul economic, deloc de neglijat este aportul micilor investitori, care nu vin neapărat cu milioane de euro după ei, dar care aduc în zona IMM-urilor un stimulent pentru spiritul antreprenorial. Iar numărul lor nu este deloc de neglijat. La nivel naţional, la începutul acestui an erau înregistrate 198.635 de companii cu capital străin, cu 6.219 mai multe decât în anul precedent, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris la acest firme a depăşit 41 miliarde de euro. Trebuie însă precizat că valoarea capitalului social subscris reprezintă doar nivelul de bază al investiţiilor, patrimoniul efectiv al companiilor devenind considerabil mai mare pe măsură ce firmele s-au dezvoltat.

În ceea ce priveşte strict judeţul Galaţi, acesta a intrat în 2015 cu 1.626 de firme cu participare străină, la care valoare capitalului social subscris se cifrează la 598 milioane de euro. La aceste valori, Galaţiul se află pe locul 23 pe ţară ca număr de societăţi străine şi pe locul 13 ca nivel al capitalului subscris.

„Dacă ar fi să mergem strict pe aceste date, în prezent am fi undeva în zona de mijloc ca atractivitate pentru investitori. Pe de altă parte, Galaţiul era cândva printre primele cinci judeţe din ţară ca forţă economică, iar acum a rămas doar o umbră… Şi, din păcate, dispariţia unor societăţi nu a fost compensată printr-un mediu atractiv pentru investiori, fie ei mari sau mici, străini sau autohtoni. Cazul Yazaki, în care din cauza indiferenţei autorităţilor gălăţene s-a ratat crearea a 3.500 de locuri de muncă, spune multe. Nu cred că ne permitem o asemenea neglijenţă administrativă, în condiţiile în care şi-aşa suntem vitregiţi, de exemplu, de lipsa unei infrastructuri de transport moderne”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Spre comparaţie, lăsând la o parte Bucureştiul, care se poate lăuda cu 89.197 de firme, cu 20,9 miliarde de euro capital subscris, Galaţiul este de departe depăşit ca număr de firme de judeţe precum Timiş (13.965), Cluj (8.425) sau Bihor (7.796). Ca valoare a capitalului subscris, de asemenea, mai avem mult până să ajungem Ilfovul (2,7 miliarde de euro), Timişul (1,28 miliarde de euro) sau Bihorul (1,1 miliarde de euro).

De unde vin marile investiţii

Dacă ar fi să se facă un top al investitorilor străini, Olanda ar domina categoric ca valoare a capitalului subscris (8,22 miliarde de euro), urmată de Austria (5,26 miliarde de euro), Germania (4,52 miliarde de euro), Cipru (3,43 miliarde de euro) şi Franţa (2,42 miliarde de euro). De altfel, şi la Galaţi, Şantierul Naval, prin grupul olandez Damen, este cea mai puternică companie locală, iar aceasta s-a dezvoltat tocmai tradiţiei pe care Galaţiul o avea în domeniu.

„Pot să spun că sunt absolut surprins de calitatea oamenilor din Galaţi. Cei cărora li se oferă o şansă încearcă să o valorifice cât mai bine în favoarea lor. Există potenţial în Galaţi - şcolile, întregul sistem educaţional încearcă să ajungă la standardele pe care noi îl dorim, există şi partea noastră pe care ne-o asumăm, există un potenţial foarte mare şi lucrul acesta ne avantajează în acest moment”, ne declara recent Florin Spătaru, directorul de Afaceri Corporatiste al Damen Galaţi. Acesta ne-a amintit însă şi de o investiţie de 6 milioane de euro, într-o nouă hala de vopsire şi sablare, care a fost anul trecut pe punctul de a fi ratată, pentru că, la nivelul Galaţiului, nu exista un PUG care să definească în mod clar care sunt zonele pentru dezvoltarea industrială a oraşului.

A neglija îmbunătăţirea mediului de afaceri local este o atitudine aproape sinucigaşă în condiţiile în care investiţiile străine au avut pentru Galaţi inclusiv rolul de ancoră economică în perioada furtunoasă a crizei economice. Un exemplu în acest sens este cazul combinatului ArcelorMittal, care nu ar fi reuşit în ultimii ani să reziste pe piaţă fără sprijinul primit la nivel de grup.

„Am trecut prin mai mult de patru ani de pierderi operaţionale, adică am avut costuri de producţie mai mari ca veniturile din vânzări. Dacă ne întrebăm cine a finanţat diferenţa, răspunsul este simplu: Grupul ArcelorMittal a acoperit toate aceste pierderi, de zeci de milioane de euro anual. Mai mult, în condiţii de pierderi, ArcelorMittal a “injectat” peste 200 de milioane de euro doar în investiţiile derulate la Galaţi după izbucnirea crizei. Sprijinul a fost vital pentru a putea evita închiderea”, ne declara Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

Afaceri mai mici, dar mai multe

Pe de altă parte, din punct de vedere numeric, la nivel naţional, cele mai multe companii au investitori din Italia (39.556), Turcia (13.929), Ungaria (12.692) şi China (11.453). E vorba în general de mici întreprinzători, care caută să valorifice oportunităţile de pe piaţa locală.

Cum privesc aceştia mediul de afaceri românesc, ne-a spus Atilla Baykara, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea: „În general, oamenii de afaceri turci sunt mulţumiţi de oportunităţile oferite de statul român, dar, desigur, pachete dedicate mediului de afaceri care să cuprindă, de exemplu, facilităţi la furnizarea de utilităţi, la chiriile în zonele ce se doresc a fi dezvoltate sau un sistem fiscal pentru noile investiţii n-ar putea decât să contribuie la dezvoltarea firmelor, cu toate beneficiile ce decurg de aici pentru comunitatea locală în ansamblul ei”.

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţiile străine, paleta este una destul de diversă. Cele mai multe din firmele cu capital străin (39,85 la sută) s-au orientat spre activităţile comerciale. Pe locurile următoare vin afacerile din industria extractivă şi prelucrătoare (12,88 la sută), activităţile administrative, tranzacţiile imobiliare (11,28 la sută), construcţiile (9,79 la sută) şi transporturile (7,03 la sută). Pe de altă parte, ca valoare a capitalului social subscris, grosul a fost atras de industria extractivă şi prelucrătoare (36,92 la sută) şi intermedierile financiare şi asigurările (16 la sută). Cote importante de piaţă mai au însă comerţul cu ridicata (12,29 la sută), construcţiile (7,8 la sută) şi activităţile din domeniul energiei (6,31 la sută).

Situaţia investiţiilor la nivel regional

Dacă Galaţiul nu se poate compara ca nivel al investiţiilor străine cu judeţele din vestul sau centrul ţării, ar trebui cel puţin să valorificăm avantajele pe care le avem la nivel regional.

„Este mare păcat că Galaţiul şi Brăila, eventual împreună cu Tulcea, nu au găsit un limbaj comun pentru o strategie de dezvoltare regională. Împreună ar putea oferi mai multe oportunităţi investitorilor, ar putea exista o viziune de ansamblu, s-ar putea derula şi proiecte cu un impact mai mare. Dar iată că orgoliile de tot felul sunt decontate în plan economic şi social, iar în Regiunea Sud-Est, de exemplu, suntem net devansaţi de Constanţa”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Într-adevăr, la nivelul Regiunii Sud-Est sunt 11.688 de companii, cu un capital social subscris de 1,95 miliarde de euro. Însă, mai bine de jumătate dintre acestea sunt localizate în Constanţa (6.609 de firme, 890 milioane de euro capital subscris). Teoretic, cu cele 1.626 de firme cu participare străină, Galaţiul se află pe locul doi la nivel regional, dar împreună cu Brăila (996 companii cu capital străin) şi Tulcea (508 companii) forţa economică ar fi mult mai mare. O surpriză este, poate, Buzăul, cu 1.163 de firme cu capital străin, în timp ce Vrancea are doar 786 de firme străine. „Investitorii urmează oportunităţile şi direcţiile de dezvoltare pe care şi le promovează o regiune”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi. Din păcate, în ultimii ani, Galaţiul a rămas în multe privinţe un „no man’s land” nu foarte încurajator nici pentru investitorii străini, nici pentru cei autohtoni.

Distribuţia regională a firmelor străine

Din cele opt regiuni de dezvoltare la nivel naţional, Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se află pe locul cinci ca număr de societăţi cu participare străină, cu un total de 11.688 de societăţi. Pe primul loc se află Regiunea Bucureşti - Ilfov, cu 96.835 de societăţi, urmată de Regiunea Vest (24.017 societăţi), Regiunea Nord-Vest (23.647 societăţi) şi Regiunea Centru (20.340 de societăţi). În urma noastră se află Regiunea Sud-Muntenia (9.818 societăţi), Regiunea Nord-Est (9.147 societăţi) şi Regiunea Vest-Oltenia (5.549 societăţi).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul este ocolit de investiţiile străine din cauza mediului economic sufocat politic

În cei 25 de ani de economie de piață, nivelul investițiilor străine atrase de țara noastră a fost de 41,6 miliarde euro, aceasta reprezentând valoarea capitalului social subscris de cele 198.635 de societăți cu participare străină la capital înființate în perioada 1991-2014, conform ultimelor date publicate de Registrul Comerțului (ORC). Din acest total valoric, 60,6% revine regiunii București-Ilfov, în timp ce regiunea Sud-Est (în care se regăsește și județul nostru) a beneficiat de investiții străine în valoare de doar 1,96 miliarde euro (cca 5% din totalul național). Strict în Galați, cele 1.626 societăți cu participare străină la capital, înființate în perioada analizată, plasează județul nostru pe un modest loc 23 în țară, cu o valoare a capitalului social subscris de acestea ce depășește cu puțin 598 milioane euro.

În ce privește structura pe domenii de activitate a firmelor cu capital străin înființate în România post-decembristă, privind din punct de vedere numeric, cele mai multe (27,2% din total) au fost înființate în construcții, urmate de cele ce operează în industrie (25,9% din total) și de cele ce activează în sectorul serviciilor profesionale – 19,3%. Clasamentul primelor 50 de ţări după participarea străină la capitalul social total subscris, în perioada 1991 – 2014, este dominat de investitorii olandezi (cu 8,22 miliarde de euro), urmați de cei austrieci (5,26 miliarde euro) și de cei germani, cu 4,52 miliarde de euro, sume aduse ca aport în economia românească. 

Anul 2014 s-a dovedit a fi unul bun prin prisma nivelului investițiilor străine în România, nivelul acestora de 3,88 miliarde de euro fiind în top 3 al anilor cu cele mai însemnate intrări de capital străin din țara noastră după decembrie 1989. Doar anii 2008 și 2010, atunci când nivelul participațiilor străine la capitalul social subscris s-a apropiat de 4 miliarde de euro, au fost prolifici pentru economia națională.

Aceste trenduri nu ating însă și județul nostru. În luna aprilie 2015 – ultima analizată de ORC – intrările de capital străin în Galați sunt puțin peste 229.000 de euro, la această valoare ajungându-se prin majorări de capital social al firmelor deja existente și nicidecum prin noi investiții. În schimb, am asistat la radierea unui operator economic cu participare străină la capital în valoare de peste 2,5 milioane de euro ce a spus adio sufoca(n)tului mediu de afaceri local. În contrapartidă, este suficient să amintim aici că în aceeași lună aprilie, topul primelor trei investiții/majorări de capital social străin din România cumulează peste 175 de milioane de euro, dintre care o nouă investiție germană în componente auto, de 20 de milioane euro, în județul Alba.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Investiţii străine de 591 milioane de euro

• Aproape 1.700 de societăţi gălăţene au fost constituite cu participare de capital străin
• Cei mai mari investitori sunt din Olanda, Austria şi Germania
• Serviciile, construcţiile şi comerţul atrag cei mai mulţi bani
• În Regiunea Sud-Est, Constanţa are de patru ori mai multe societăţi cu capital străin decât Galaţiul

În condiţiile în care forţa capitalului autohton este încă destul de modestă, investiţiile străine reprezintă, pentru Galaţi, una dintre puţinele posibilităţi de a repune în mişcare economia locală. Pe de altă parte, capitalul străin se aşează acolo unde găseşte mediul de afaceri cel mai favorabil, iar din acest punct de vedere suntem încă departe de judeţele din vestul ţării, dar nici la nivel regional nu am putea să ne lăudăm că reuşim să atragem investitori pe măsura aşteptărilor.

Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Galaţiul avea la început acestui an 1.688 de societăţi cu participare străină de capital, adică firme la a căror constituire au participat, integral sau parţial, persoane fizice sau juridice străine. Numeric vorbind, Galaţiul se plasează pe locul 22 la nivel naţional ca număr de firme cu capital străin. Iar dacă luăm în calcul şi valoarea capitalului subscris la constituirea acestor societăţi, am ajunge pe locul 13 la nivel naţional, cu un total de 591,3 milioane de euro.

Sunt valori care plasează Galaţiul undeva pe la mijlocul clasamentului la nivel de ţară, dar acest lucru nu trebuie să ne încânte prea mult în condiţiile în care au fost vremuri în care Galaţiul era pe primele locuri ca forţă economică, prin urmare era şi un centru mai atractiv pentru investitorii străini. De altfel, chiar şi în condiţiile actuale, nu trebuie uitat că axa economică a Galaţiului este dată de doi investitori străini: ArcelorMittal şi Damen. E nevoie însă de mai mult pentru ca mediul de afaceri să-şi recapete forţa de altădată.

Dacă ar fi să facem comparaţie cu alte zone ale ţării, atunci din capul locului se detaşează regiunea Bucureşti - Ilfov. Din totalul de 204.466 de firme cu capital străin care erau înregistrate la începutul acestui an, mai bine de 92.000 (44,12 la sută) erau înregistrate în Bucureşti. Iar din valoarea totală de 42,8 miliarde de euro a capitalului subscris, Bucureştiul a atras nu mai puţin de 21,9 miliarde de euro.

Ca număr de companii, fie ele multinaţionale sau IMM-uri care acum se ridică pe piaţă, Galaţiul este departe de Timiş, care are o zestre de 14.536 de societăţi, Cluj, cu 8.840 de societăţi sau Ilfov, cu 8.187 de societăţi. Iar în ceea ce priveşte valoarea capitalului subscris, suntem devansaţi net de Ilfov (3,05 miliarde de euro), Timiş (1,34 miliarde de euro) şi Bihor (1,2 miliarde de euro). De pragul de un miliard de euro capital social subscris de investitori străini au mai sărit Braşov (1,16 miliarde de euro), Prahova (1,12 miliarde de euro) şi Mureş (1,15 miliarde de euro).

Desigur, dacă ar fi să ne comparăm cu judeţe care n-au reuşit să sară la capitalul subscris nici de 40 milioane de euro, precum Vaslui (34,6 milioane de euro) sau Botoşani (38 milioane de euro), poate că ne-am simţi ceva mai bine, însă dacă Galaţiul nu va încerca să ajungă din urmă plutonul fruntaş, atunci disparităţile de dezvoltare faţă de alte zone vor creşte şi mai mult.

Cei mai mari investitori

În ceea ce priveşte topul investitorilor străini la nivel naţional, Olanda şi-a consolidat, pe parcursul anului trecut, prima poziţia în ceea ce priveşte capitalul subscris, printr-o creştere de la 8,22 miliarde de euro la 8,4 miliarde de euro. Pe locul următor se plasează Austria, care însă a pierdut din „terenul” investiţiilor, de la 5,26 miliarde de euro la 4,87 miliarde de euro. Pe locurile următoare în top ca valoare a capitalul subscris se plasează Germania (4,5 miliarde de euro), Cipru (3,79 miliarde de euro), Franţa (2,43 miliarde de euro). De un miliard de euro au mai sărit Grecia (1,77 miliarde de euro), Italia (1,57 miliarde de euro), Spania (1,65 miliarde de euro), Luxemburg (1,36 miliarde de euro) şi Marea Britania (1 miliard de euro).

Cum diversitatea afacerilor este un factor la fel de important precum valoarea investiţiilor, IMM-urile reprezentând, până la urmă, baza mediului de afaceri, merită să vedem şi de unde au venit cele mai multe investiţii. Din acest punct de vedere, topul firmelor la nivel naţional este dominat de Italia, de unde au venit investitori pentru 41.759 de societăţi, adică 20,7 la sută din total. Urmează Germania, cu 21.106 societăţi (10,46 la sută), şi Turcia, cu investitori în 14.369 de societăţi (7,12 la sută). Deloc de neglijat este însă aportul întreprinzătorilor din China, cu 11.834 de societăţi (5,86 la sută), şi Ungaria, cu 12.990 de societăţi (6,44 la sută).

Ce domenii atrag bani

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţii, cele mai multe firme cu capital străin (27,2 la sută) s-au orientat spre construcţii. Pe locurile următoare sunt afacerile din domeniul industriei (25,9 la sută), serviciilor (19,3 la sută) şi comerţului (15,4 la sută). Pe agricultură s-au axat 5,7 la sută dintre firme, spre turism - 5,1 la sută, iar spre transporturi - 1,3 la sută din companii.

Ierarhia se modifică însă semnificativ dacă luăm ca indicator de referinţă valoarea capitalului social subscris la companiile în cauză. În acest caz, cei mai mulţi bani au atras serviciile (41,8 la sută), construcţiile (16,1 la sută), comerţul (12,8 la sută) şi industria (12 la sută). Spre celelalte domenii, distribuţia a fost de 11 la sută în transporturi, 7,6 la sută în turism şi 4 la sută în agricultură.

Care este situaţia la nivel regional

Unul dintre marile impedimente în dezvoltarea Galaţiului este acela că, în ultimele decenii, nu s-a derulat niciun mare proiect de modernizare a infrastructurii, în special a celei de transport. De asemenea, un alt obiectiv ratat a fost cel al îmbunătăţirii colaborării administrative dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea. După Bucureşti, aici am avea cea mai mare aglomerare urbană din ţară, însă orgoliile nu numai că i-au pus pe investitori pe fugă, dar au creat şi condiţiile de a fi devansaţi în plan economic de Constanţa. Aşa se face că, la nivelul Regiunii Sud-Est, deşi sunt 12.068 de firme cu participare străină, cu un capital social subscris de 1,92 miliarde de euro, aproape jumătate dintre ele au fost atrase de Constanţa, respectiv 6.814 firme, cu un capital social subscris de 964,7 milioane de lei. Galaţiul s-ar afla pe locul doi în acest clasament, cu 1.688 de companii străine şi cu un capital social subscris de 591,3 miliarde de lei, urmat de Buzău (1.217 societăţi, capital subscris de 203,7 milioane euro). În ierarhia regională ar urma Brăila, cu 1.020 de societăţi, însă capitalul social subscris este de doar 56 milioane de euro, Vrancea, cu 808 societăţi şi 55 milioane de euro capital subscris, şi Tulcea, cu 521 de societăţi, dar un capital social de 92 milioane de euro.

Distribuţia regională a firmelor străine

Ca număr de firme cu participare străină, Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se plasează pe locul şase, cu 12.068 de societăţi. Pe primul loc se află Regiunea Bucureşti - Ilfov, cu 100.259 de societăţi, urmată de Regiunea Vest (24.986 de societăţi), Regiunea Nord-Vest (24.688 de societăţi) şi Regiunea Centru (20.962 de societăţi). În urma noastră se află Regiunea Nord-Est (9.623 de societăţi) şi Regiunea Sud-Vest (5.817 societăţi).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Capitalul vine, dar nu intră singur în traistă. Galaţiul nu reuşeşte să atragă investiţii străine

• În primul semestru al acestui an, numărul de companii cu capital străin a crescut la nivel naţional cu 2.700 de firme
• La Galaţi, s-au înfiinţat 27 de societăţi cu participare străină, dar s-au radiat alte 21 * Cele mai mari investiţii vin din Olanda, Austria şi Germania

Numărul societăţilor cu participare străină de capital, adică firme la a căror constituire au participat, integral sau parţial, persoane fizice sau juridice străine, a crescut în prima jumătate a acestui an, la nivel naţional, cu aproape 2.700 de companii, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Astfel, în total, la sfârşitul primului semestru al acestui an, în România erau înregistrate 207.153 de companii cu participare străină, capitalul social subscris fiind de 43,55 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 650 milioane de euro faţă de începutul anului. Din păcate, dintre acestea, doar o parte relativ restrânsă se regăsesc în Galaţi, respectiv aproape 1.700 de companii, cu un capital social subscris de aproximativ 591 milioane de euro.

Dincolo de aceste cifre, ce ar trebui să dea de gândit este relativa imobilitate a investiţiilor străine, fie ele mai mari sau mai mici, din zona noastră. Mai exact, în primele şase luni ale acestui an, la Galaţi au fost înmatriculate doar 27 de companii cu capital străin. Ar fi fost, poate, bine şi cu astea, dacă, în aceeaşi perioadă de timp, nu ar fi fost radiate 21 de companii cu participare străină. Astfel, trăgând linie, după primele şase luni ale acestui an, mediul de afaceri gălăţean s-a îmbogăţit doar cu… şase companii cu capital străin. Desigur, contează, la o adică, şi puterea lor economică şi planurile viitoare de investiţii, dar lipsa de atractivitate pentru mediul de afaceri gălăţean este evidentă, iar ea blochează, în ultimă instanţă, perspectivele de dezvoltare ale întregii comunităţi locale.

De ce batem pasul pe loc

Această situaţie este generată deopotrivă de o serie de cauze cu caracter general şi unele cu caracter particular. De exemplu, după cum reiese şi din studiile realizate de patronatele din cadrul Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene, din categoria dificultăţilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri, cel mai des amintite se numără birocraţia (61,41 la sută), fiscalitatea excesivă (54,74 la sută), corupţia (45,16 la sută) şi controalele excesive (44,98 la sută). Desigur, dincolo de aspectele mai degrabă de ordin instituţional, care ţin mai mult de interacţiunea mediului privat cu organele statului, pe lista frânelor economice se mai pot adăuga şi cauze precum concurenţa neloială (40,33 la sută), scăderea cererii interne (36,31 la sută) sau problemele ce ţin de angajarea şi menţinerea personalului (26,37 la sută). Toţi aceşti factori se manifestă, cu mici diferenţe de ordin regional, la nivelul întregii ţări. În cazul Galaţiului, mai sunt însă şi o serie de circumstanţe agravante. Cea mai serioasă dintre ele este lipsa infrastructurii, în special cea de transport, fără de care orice investiţie serioasă este pusă sub semnul întrebării. Practic, după 1989, deşi promisiuni au fost nenumărate, niciun mare proiect de modernizare a infrastructurii nu a vizat Galaţiul sau măcar vecinătatea acestuia.

Mai mult, obtuzitatea autorităţilor publice a dus la blocarea dezvoltării urbane Galaţi - Brăila, chiar dacă ea reprezintă cea mai mare concentrare de populaţie după Bucureşti. Mai mult, ambele oraşe, declasificate ca importanţă regională la nivelul administraţiei publice, au de pierdut şi în raport cu polii urbani principali definiţi la nivel naţionali - Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Timişoara. Iar investitorii străini, dincolo de imperfecţiunile generale de ordin general ale mediului de afaceri, se duc acolo unde, cât de cât, ştiu că au parte şi de ceva infrastructură, că se au în vedere planuri de investiţii publice şi, nu în ultimul rând, că găsesc o administraţie publică mai puţin obtuză şi care oferă un cadru general de dezvoltare mai coerent.

Acest lucru se vede fie şi comparând dinamica investiţiilor străină din iunie, ultima lună cu datele centralizate de Registrul Comerţului. De departe, Bucureştiul a luat „crema”, cu 185 de noi firme cu capital străin înfiinţate. La distanţă considerabilă, dar primii la nivel judeţean se plasează Timişoara, cu 36 de noi firme străine înfiinţate în iunie. „Coincidenţă”, pe locurile următoare se află tot nişte judeţe mai din vestul ţării - Cluj, cu 24 de noi companii străine, şi Braşov, cu 20 de firme.

Ce înseamnă puterea economică în percepţia asupra mediului de afaceri putem vedea şi strict în Regiunea Sud-Est. Spre Constanţa s-au orientat 15 dintre noile firme cu capital străin. Spre comparaţie, în iunie, la Galaţi s-au înfiinţat doar cinci astfel de firme. În urmă vin Buzău şi Vrancea, cu câte trei societăţi cu capital străin nou înfiinţate, şi Brăila, cu două firme. Că există alte judeţe mai „pârlite” decât Galaţiul, precum Vaslui, Călăraşi şi Caraş-Severin, care n-au văzut nici măcar o firmă străină nou înfiinţată, n-ar trebui să ne consoleze prea mult, dat fiind faptul că niciodată sărăcia altuia nu ne ţine nouă de „strategie de dezvoltare”.

De unde vin investitorii străini

Dacă este să se facă un top al investitorilor străini, ca valoare a capitalului social subscris, Olanda este ţara care se detaşează net, cu un total, la sfârşitul primului semestru al acestui an, de 8,66 miliarde de euro, participare la societăţile înfiinţate în România, cu peste 246 milioane de euro mai mult faţă de începutul anului. Pe locurile următoare se plasează Austria şi Germania, cu o valoare a capitalului social subscris de 4,92 miliarde de euro, respectiv, 4,59 miliarde euro. În „top 10” investitori străini, ca valoare a capitalului subscris, mai intră Cipru (3,77 miliarde de euro), Franţa (2,41 miliarde de euro), Grecia (1,82 miliarde de euro), Italia (1,6 miliarde de euro), Spania (1,7 miliarde de euro), Luxemburg (1,37 miliarde de euro) şi Marea Britanie (1 miliard de euro). Aceste sunt, de altfel singurele ţări din care investitorii au reuşit să sară, în România, de ştacheta de un miliard de euro. Un lucru care ar trebui să dea de gândit este că investitori din ţări cu forţă economică ridicată au ezitat, totuşi, să vină în România, iar asta se vede în valoare participaţiilor în companii. De exemplu, capitalul social subscris de investitorii din Statele Unite era, la sfârşitul primului semestru al acestui an, de doar 970 miliarde de euro, iar a celor din China de 314 miliarde de euro, mult sub posibilităţile economice ale acestor ţări. Cote mai mici decât ne-am fi aşteptat au însă şi ţări precum Ungaria (885,3 miliarde de euro), în ciuda legăturilor cu comunitatea maghiară din Transilvania, dar şi Turcia (517 miliarde de euro) sau Israel (63,4 milioane de euro).

Ce-i drept, unele dintre aceste ţări se regăsesc într-un top care, dincolo de valoare capitalului social subscris, să ţină cont de numărul de companii înfiinţate. Astfel, pe primul loc ca număr de companii înfiinţate se numără întreprinzătorii din Italia, cu un total de 42.754 de firme, şi Germania, cu 21.352 de firme. Pe locurile următoare se află Turcia, cu investitori în 14.540 de societăţi, China, cu 11.941 de societăţi, şi Ungaria, cu 13.123 de societăţi.

Care sunt domeniile care atrag bani

Strict la nivelul lunii iunie, domeniul de activitate care, la nivel naţional, a atras cea mai mare valoare a capitalului subscris este comerţul, cu un procent de 39,56 la sută din investiţii. Pe locurile următoare, cu procente peste 10 la sută, se plasează industria extractivă şi prelucrătoare (12,6 la sută), tranzacţiile imobiliare (10,85 la sută) şi activităţile profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (10,22 la sută). Cote mai mici au avut, printre altele, firmele din construcţii (8,86 la sută), transporturi (7,19 la sută), hoteluri (3,78 la sută), agricultură (3,45 la sută).

Topul regional al capitalului străin

În total, la nivelul întregii ţării, valoarea capitalului social subscris de întreprinzători străini în luna iunie a fost, strict la înfiinţare unor noi companii, fără alte eventuale majorări ulterioare, de 470 milioane de euro. Grosul, de 215 milioane de euro, a mers în Regiunea Bucureşti - Ilfov. Pe locurile următoare s-au plasta Regiunea Vest şi Regiunea Nord-Vest, cu câte 55 milioane de euro, precum şi Regiunea Centru, cu 47 milioane de euro. Regiunea Sud-Est a atras 29 milioane de euro, cu doar un milion de euro peste Regiunea Nord-Est. Ultimii în opţiunile înfiinţării de companii străine au fost Regiunea Sud-Muntenia, cu 21 milioane de euro, şi Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 20 milioane de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investiţii străine de 591 milioane de euro în economia Galaţiului

Capitalul subscris la societăţile cu participaţie străină era în judeţul Galaţi, la sfârşitul anului trecut, de peste 591 milioane de euro, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional a Registrului Comerţului (ONRC), un nivel deloc de neglijat, însă deocamdată mult sub potenţialul şi necesităţile mediului de afaceri regional.

Dacă ar fi să facem un clasament la nivel naţional, Galaţiul s-ar plasa abia pe locul 13 în ceea ce priveşte capitalul social subscris, în condiţiile în care principalele „ancore” ale economiei locale (câtă ne-a mai rămas) sunt două companii cu participare străină – ArcelorMittal Galaţi şi Şantierul Naval Damen. Un indicator al atractivităţii zonei pentru potenţialii investitori străini ar fi acela că Galaţiul se află abia pe locul 22 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de societăţi cu participare străină, în condiţiile în care această zonă era „pe vremuri” pe primele locuri ca forţă economică. Principalul handicap rămâne lipsa infrastructurii de transport, dar şi lipsa unei viziuni coerente de stimulare a investiţiilor în zona Galaţi – Brăila.

De unde vin investiţiile

La nivel naţional, potrivit datelor Registrului Comerţului, erau înregistrate la sfârşitul anului trecut 209.814 societăţi cu participare străină, cu un capital social subscris de 44,8 miliarde de euro. În ceea ce priveşte provenienţa investiţiilor, pe primul loc se află Olanda, cu un capital subscris de 8,71 miliarde de euro (4.919 societăţi), adică 20,87 la sută din total! Urmează, destul de departe, investitorii din Austria, cu un total de 4,93 miliarde de euro capital social subscris în 7.199, precum şi investitorii germani, cu 4,65 miliarde de euro capital social subscris în 21.560 de societăţi. „Top 10” capital investit este completat de Cipru (3,73 miliarde de euro, 5.834 societăţi), Franţa (2,4 miliarde de euro, 8.648 societăţi), Italia (2,29 miliarde de euro, 43.627 de societăţi), Grecia (1,82 miliarde de euro, 6.578 societăţi), Spania (1,74 miliarde de euro, 5.693), Luxemburg (1,6 miliarde de euro, 883 societăţi) şi Cehia (1,34 miliarde de euro, 926 societăţi). După cum se observă, partenerii europeni sunt cei mai importanţi în materie de investiţii străine în România, la acest contribuind, desigur, apartenenţa la UE şi normele comune în materie de piaţă internă şi comerţ exterior.

Cum stăm la nivel regional

Dacă ar fi să ne referim strict la Regiunea de Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se observă o balanţă a investiţiilor net în favoarea Constanţei, ce avea la sfârşitul lui 2016 un palmares de 6.814 societăţi cu participare străină, cu un capital social subscris de aproape 965 milioane de euro. Acest lucru ar trebui să fie un argument în plus pentru Galaţi şi Brăila pentru a încerca, împreună, să creeze un pol economic bine articulat, care să reechilibreze disparităţile majore de dezvoltare care se manifestă nu numai în raport cu Bucureştiul sau cu regiunile din vestul şi centrul ţării, dar chiar şi la nivelul Regiunii Sud-Est. Până una alta, Galaţiul are o zestre de 1.688 societăţi mixte, cu un capital social subscris de 591 milioane de euro, iar Brăila are 1.020 societăţi cu participare străină, cu 57 milioane de euro capital social subscris. Iar în lipsa unor proiecte de dezvoltare comune vor rămâne şi pe mai departe, separat, mult în urma Constanţei, cu toate consecinţele ce decurg de aici. Dar, la nivel regional n-ar trebui neglijate nici potenţialele colaborări cu vecinii din Tulcea (521 societăţi, 92,6 milioane de euro capital social subscris), Buzău (1.217 societăţi, 203 milioane de euro capital subscris) şi Vrancea (808 societăţi, 55,3 milioane de euro). Infrastructura de transport rutier este, de exemplu, cea care „doare” pe toată lumea, dar la fel de importante ar fi dezvoltarea porturilor de la Dunăre sau chiar construirea mult râvnitului aeroport regional.
Dincolo de toate, însă, susţinerea la nivel regional a unor proiecte comune nu numai că ar da mai multă vizibilitate acestora, importantă inclusiv în stabilirea ierarhiei alocărilor bugetare, dar ar fi şi o dovadă de determinare şi coerenţă a autorităţilor publice şi a mediului de afaceri local în faţa potenţialilor investitori.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul a intrat în 2019 cu 1.870 de firme cu capital străin

Economia naţională a intrat în 2019 cu 221.334 de companii cu capital străin, adică firme la a căror constituire au participat, integral sau parţial, persoane fizice sau juridice străine, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea totală a capitalului subscris era de peste 48,26 miliarde de euro, însă această valoarea reprezintă doar "fundaţia" procesului investiţional, patrimoniul efectiv al companiilor fiind considerabil mai mare.

În ceea ce priveşte ţările de origine ale investitorilor străini şi valoarea capitalului social subscris, pe primul loc se plasează Olanda, cu 5.258 de companii şi o valoare de 9,83 miliarde de euro a capitalului subscris. Pe locurile următoare se află Austria (7.589 de companii, 4,9 miliarde de lei valoare a capitalului subscris), Germania (22.682 de companii, 4,87 miliarde de lei capital subscris) şi Cipru (6.029 companii, 4,86 miliarde capital subscris). În acelaşi timp, nu sunt de neglijat nici afacerile atrase din Italia (47.239 de companii, 2,6 miliarde euro capital subscris) sau Franţa (9.309 companii, 2,31 miliarde euro capital subscris).

În condiţiile în care capitalul autohton este încă destul de firav, investiţiile străine sunt o componentă importantă şi pentru economia Galaţiului. De altfel, principalii piloni de dezvoltare industrială din zonă sunt combinatul siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen. Per ansamblu, la începutul acestui an, în judeţul Galaţi erau înregistrate 1.870 de companii cu capital străin. Dacă este să ne comparăm cu alte judeţe, Galaţiul se plasa pe locul 22 la nivel naţional ca număr de firme cu capital străin atrase. Dacă se ia în calcul şi valoarea capitalului subscris la constituirea acestor societăţi, am ajunge pe locul 13 la nivel naţional, cu un total de 590,28 milioane de euro.

Dincolo de aceste cifre, la nivel naţional se constată diferenţe majore între zona Bucureşti-Ilfov şi celelalte regiuni de dezvoltare, chiar dacă unele dintre acestea, respectiv cele din vestul ţării, sunt ceva mai dinamice. Capitala şi zona adiacentă a atras nu mai puţin de 110.597 de firme cu capital străin (48 la sută din totalul la nivel naţional), valoarea capitalului subscris fiind de peste 28,54 miliarde de lei. Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul are o zestre de doar 13.213 companii cu capital străin, cu o valoare totală de 2,29 miliarde de lei a capitalului subscris. Ca forţă economică, Galaţiul este devansat de Constanţa (7.468 de companii, 1,03 miliarde euro capital subscris). Vecinii din Brăila au 1.101 companii străine (62,3 milioane de euro capital subscris), iar cei din Buzău au 1.317 companii cu capital străin (465 milioane de euro capital subscris). În Vrancea erau înregistrate 882 firme cu capital străin (56,7 milioane de euro capital străin), iar Tulcea avea 575 de companii (86,7 milioane de euro).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Societăţi cu participare străină

În anul 2018, în judeţul Galaţi au fost înmatriculate 41 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, reprezentând 0,72 la sută din totalul societăţilor comerciale cu participare străină înregistrate în ţară, potrivit datelor prezentate de Prefectura Galaţi. Valoarea capitalului social total subscris a fost de 392.200 de lei, adică 86.014 euro. Faţă de 2017, numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social subscris înmatriculate în judeţul Galaţi a scăzut anul trecut cu 26,8 la sută.

viata-libera.ro

 

Valoarea totală a capitalului subscris în societăţile cu participare străină din judeţul Galaţi:

1 ianuarie 2014 - 598,9 milioane de euro

1 ianuarie 2015 - 598,0 milioane de euro

1 ianuarie 2016 - 591,3 milioane de euro

1 ianuarie 2017 - 594,5 milioane de euro

1 ianuarie 2018 - 589,6 milioane de euro

1 ianuarie 2019 - 590,2 milioane de euro

[dcp100168]

Cine a băgat bani în Galați în ultimii cinci ani. Primăria numără investitorii străini

Probabil că nu multă lume știe, dar în cadrul Primăriei Galați există un Birou pentru Relații externe și investitori. Am încercat să aflăm ce rezultate concrete a avut activitatea acestui birou, în perioada 2016-2020.

Conform răspunsului oferit de Biroul de presă al Primăriei Galați, la solicitarea de informații pe acest subiect adresată de "Viața liberă", "Biroul Relații externe și investitori organizează vizitele și delegațiile municipalității gălățene în străinătate și în alte localități din țară, în colaborare cu departamentele implicate în evenimentul respectiv, gestionează parteneriatele cu colaboratorii externi ai instituției; participă la târguri și evenimente de business; îndrumă pe cei interesați în activitățile lor de investigare, cercetare și cooperare în plan economic; sprijină potențialii investitori interesați; inițiază, implementează și evaluează proiecte bilaterale/trilaterale din domeniul relațiilor externe cu orașe partenere ale municipiului Galați". De sunat, sună foarte bine!

Dacă ieși în stradă și-i întrebi pe primii zece oameni care-ți ies în cale care sunt lucrurile de care are nevoie Galațiul cel mai mult și mai mult, probabil că mai mult de jumătate dintre ei ți-ar răspunde "investitori străini". E destul de vizibil că, în ultimii ani, Galațiul nu stă deloc bine la capitolul investiții, în general, și la cel al investițiilor străine, în special. Este și destul de greu, în condițiile existente. Parcul de Soft practic s-a închis, după ce și-a pierdut sediul, Parcul Industrial are sediu, dar e în litigiu și nu a produs nici măcar un leu, Terminalul multimodal nu reușește să treacă de faza de licitații, Faleza Dunării e încă la stadiul de proiect și poze (frumoase, e drept) pe calculator, autostradă nu avem, nu avem nici măcar drum expres, centura abia se construiește, aeroport nu avem și este din ce în ce mai clar că nici nu vom avea vreodată, iar Dunărea, săraca de ea, cea pe care o menționăm ca pe un atu foarte important la toate întâlnirile cu investitorii, așa cum ajunge la noi, tot așa curge mai departe, neavând nici măcar un amărât de port de ambarcațiuni mai de Doamne-ajută. Singura investiție cu adevărat răsunătoare din ultimii ani a fost transformarea combinatului ArcelorMittal în Liberty, dar aici, ca să fim cinstiți, un indian a cumpărat de la un alt indian. Așa că, de ce ar veni marii investitori străini în Galați?

Aproape 250 de firme cu capital străin nou-apărute

Cu toate astea, Galațiul a primit niște investitori străini mici și mijlocii, să le spunem așa, în ultimii cinci ani, după cum reiese din datele furnizate de Primăria Galați, pe baza cifrelor de la Registrul Comerțului. Astfel, în perioada 2016-2020, în județul Galați s-au înființat 248 de firme cu capital parțial sau integral străin, cu un capital total subscris de 6.750.317 lei. În anii 2016 și 2017 s-au înființat câte 58 de astfel de firme, în 2018 au fost 52, în 2019 s-au înființat 46 de firme, iar în 2020, numai 33.

Cele mai multe firme cu capital străin înființate în această perioadă, 56 la număr, au ca țară de proveniență Italia. Urmează cele din Moldova (23), Olanda și Turcia (câte 18), Ucraina (15), Germania și Marea Britanie (câte 12), SUA (7), Belgia și Norvegia (câte 6), Bulgaria, China și Grecia (câte 5), Albania și Egipt (câte 4), Australia, Franța, Cipru, Israel și Polonia (câte 3), India (2) etc. Principalele domenii de activitate ale firmelor străine înființate în ultimii cinci ani sunt comerțul, transporturile, construcțiile și agricultura.

Și Pakistanul, și Indonezia ne-au vizitat

La întrebarea "Câți investitori străini au inițiat contacte cu administrația publică locală în perioada 2016-2020 și în ce stadiu sunt eventualele propuneri?", răspunsul Biroului de presă al Primăriei Galați se referă la întâlnirile pe care, cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură și în colaborare cu Prefectura și Consiliul Județean, le-a "inițiat și organizat cu reprezentanți ai misiunilor diplomatice însoțiți de potențiali investitori". Am aflat, astfel, că la Galați au venit ambasadorii din Belarus, Georgia, Indonezia și Pakistan, președintele Camerei de Comerț din Rijeka (Croația), șeful Secției Ambasadei Germaniei la București și directorul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, consulul general al Turciei la Constanța (însoțit de reprezentanții celei mai mari companii de organizare de târguri din Țara semilunei), o delegație a Camerei de Comerț și Industrie a regiunii Mykolaiv (numită și Nikolaev, din Ucraina), dar și consilierul comercial regional pentru Europa de Sud-Est al Ambasadei Statelor Unite, însoțit de reprezentanți ai Departamentului de Comerț american.

"Cu alte ocazii, a fost prezentat și promovat municipiul Galați, evidențiind domeniile cu potențial și oportunitățile ce pot fi exploatate datorită așezării strategice de nod comercial" (Dunărea, conexiunile cu Estul și Vestul Europei, cu Marea Neagră și piețele emergente)", precizează răspunsul primit.

Cât privește "stadiul în care sunt propunerile de afaceri", răspunsul primit de la Primărie pare un pic de Radio Erevan: "rezultatele le găsiți în răspunsul anterior", adică în partea cu numărul firmelor cu capital străine înființate. Cu alte cuvinte, investitorii străini în cauză au aflat avantajele pe care le oferă Galațiul și au dat buzna să-și deschidă firme în orașul nostru. Chiar așa să fie oare?

viata-libera.ro