Noul Cod penal deschide porţile puşcăriilor

[dcp100168]

Noul Cod penal deschide porţile puşcăriilor

Instanţele de judecată au dispus, în cursul zilei de sâmbătă, punerea în libertate a unei persoane aflată în custodia Penitenciarului Galaţi, ca urmare a aplicării prevederilor legale din noul Cod Penal şi ale noului Cod de Procedură Penală.

În plus, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 836 din 30 octombrie 2013 şi Ordonanţa de Urgenţă 116 din 23 decembrie 2013, la nivelul Penitenciarului Galaţi s-a constituit şi au funcţionat două comisii mixte, formate din judecători, procurori şi personal din cadrul Biroului Evidenţă al unităţii. Acestea au avut sarcina de a evalua incidenţa legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale.

Ca urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate. "Menţionăm că modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Galaţi, Simona Costache.

adevarul.ro

[dcp100168]

După aplicarea prevederilor noilor coduri, doi deţinuţi gălăţeni au scăpat de închisoare

* Cele două comisii de analiză a dosarelor au mai trimis instanţelor de judecată şi alte dosare, acestea urmând însă să fie judecate în perioada următoare

La 1 februarie au intrat în vigoare noile coduri, cel penal şi cel de procedură penală, acte normative care, la nivel naţional, au favorizat aproximativ 400 de deţinuţi. Asta după ce, încă de anul trecut, comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate, conform unui raport al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
„În conformitate cu  HG nr. 836 din 30 octombrie 2013 şi OUG 116 din 23 decembrie 2013, la nivelul Penitenciarului Galaţi s-a constituit şi au funcţionat două comisii mixte, formate din judecători, procurori şi personal din cadrul Biroului Evidenţă al unităţii. Acestea au avut sarcina de a evalua incidenţa legii penale mai favorabile în cazul tuturor persoanelor aflate în executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale. Ca urmare a acestei analize, s-a constatat că se impune sesizarea instanţelor de judecată, pentru ca acestea să se pronunţe asupra eventualei încetări a executării pedepsei privative de libertate”, ne-a explicat Simona Costache, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Galaţi.

122 la nivel naţional, unul singur la Galaţi

Chiar pe 1 februarie, la nivel naţional, au fost eliberaţi 122 de deţinuţi, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor legale din noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală. De asemenea, pentru 176 de deţinuţi a fost înlocuită pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
La Galaţi, în urma analizei efectuate de cele două comisii, instanţa de judecată a fost sesizată cu şapte dosare, pentru tot atâţia deţinuţi. „Instanţele de judecată au dispus, în cursul zilei de 1 februarie, punerea în libertate a unei persoane aflate în custodia Penitenciarului Galaţi, ca urmare dispoziţiilor din noul Cod penal şi ale noului Cod de Procedură penală”, ne-a declarat Simona Costache.
Tot pe 1 februarie, judecătorii gălăţeni, au dispus pentru un alt deţinut înlocuirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
Acestea nu sunt însă singurele cazuri din Penitenciarul Galaţi. Cele două comisii de analiză a dosarelor au mai trimis instanţelor de judecată şi alte dosare, acestea urmând însă să fie judecate în perioada următoare. „Menţionăm că modificarea unei pedepse ori a unei măsuri educative definitiv aplicate reprezintă atributul exclusiv al instanţei de judecată, comisiile având doar sarcina de a sesiza instanţele competente în situaţiile în care apreciază că se impune modificarea sancţiunii, ca urmare a succesiunii în timp a legilor penale”, a conchis Simona Costache.
Există însă posibilitatea ca aceste prevederi, care au fost favorabile deţinuţilor, să fie modificate printr-o ordonanţă de urgenţă. Actul normativ va face probabil referire şi la cazurile deja finalizate, în urma cărora aproximativ 122 de persoane din întreaga ţară au ieşit de după gratii.

viata-libera.ro

[riaji]

Cred ca scartarul ala de Boghici isi roade unghiile de ciuda M-apuca rasul numai cand mi-l amintesc cum plangea ca o fata mare pe la toate televiziunile locale si pe la OTV de teapa de 2 milioane $ primita..

Edited February 10, 2014 by riaji

[dcp100168]

Încă cinci deţinuţi gălăţeni eliberaţi de noul Cod

Efectele noului Cod penal şi Cod de procedură penală continuă să se vadă prin creşterea numărului persoanelor private de libertate din Penitenciarul Galaţi care sunt lăsate în libertate sau cărora li se schimbă pedeapsa. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Galaţi, Simona Costache, au mai fost puşi în libertate, în urma modificărilor codurilor, încă cinci condamnaţi. Aceştia fuseseră închişi fie pentru viol, fie pentru tâlhărie sau pentru înşelăciune. Instanţa a fost cea care a decis eliberarea lor după ce comisia din cadrul Penitenciarului le-a verificat dosarele şi le-a înaintat instanţelor competente. Altor şase persoane instanţa le-a înlocuit pedeapsa cu închisoarea cu măsura internării într-un centru de detenţie.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Pedepse mai mici pentru trafic de minori şi fraudă electorală

Minorii nu mai pot fi sancţionaţi cu închisoarea, doar funcţionarii publici dintr-o instituţie de stat (nu şi alţi simpli angajaţi) vor putea fi pedepsiţi pentru  fapte de corupţie, iar la aplicarea pedepsei în cazul şoferilor băuţi care au comis fapte penale se va lua în consideraţie doar alcoolemia rezultată în urma analizelor biologice, nu a celor determinate de aparatul Drager – acestea sunt doar câteva din noile reglemetări prevăzute de Noul Cod Penal şi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă de judecătorul Marcian Istrate, din cadrul Curţii de Apel Galaţi. Prin aplicarea noilor prevederi, la nivelul tuturor instanţelor din ţară va fi nevoie de mult mai mulţi judecători, de săli suplimentare de judecată (de pildă, pentru desfăşurarea activităţilor de cameră preliminară) dar şi de suplimentarea personalului auxiliar – de pildă a celui de la serviciul de supraveghere şi probare, care, de acum înainte, va avea de urmărit atât persoane mature, cât şi minori care au săvârşit diverse fapte penale.

În plus, prin aplicarea noului Cod Penal scad inexplicabil pedepsele pentru anumite infracţiuni grave – precum cea de trafic de minori (scade pedeapsa de la 5 la 15 ani, în vechiul Cod, la 3-10 ani) sau pentru cea de aplicarea de rele tratamente aplicate minorului (unde maximul pedepsei, de 15 ani, scade la 7 ani) -,   dar cresc altele, precum pentru infracţiunea de şantaj (de la 6 luni, la un an), divulgarea secretului profesional (de la 2 la 3 ani) sau pentru infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale (de la 2-7 ani, pe vechiul Cod, la 3-10 ani – pe noul Cod).  „Nu pot spune clar acum dacă noile prevederi sunt mai bune sau mai rele… Se va dovedi în timp. Problema este că în acest moment, coexistă vechiul Cod Penal şi noul Cod Penal şi se dă pedeapsa mai favorabilă, ceea ce probabil că va crea multe discuţii… Toate faptele anterioare intrării în vigoare a noului Cod Penal – adică cele comise până la 31 ianuarie 2014 – vor fi analizate din prisma celor două coduri… “, a mai declarat judecătorul Marcian Istrate, care nu a emis judecăţi de valoare în privinţa noilor pedepse stabilite, limitându-se în a spune că „legiuitorul aşa a considerat…”.

Mita în instituţii publice, furtul de voturi şi „pumnul lui Băsescu”

La capitolul „infracţiuni de corupţie şi de serviciu”, „limita maximă a pedepsei legale pentru luare de mită este mai mică cu 2 ani, cumpărarea de influenţă mai mică cu 3 ani, pe când la darea de mită şi traficul de influenţă creşte limita maximă cu 2 ani; la infracţiunea de conflict de interese minimul creşte cu 6 luni. Apare o nouă infracţiune, „folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual”, comisă de către un funcţionar public care întocmeşte sau nu un act solicitând favoruri de natură sexuală şi sancţionată cu închisoare 6 luni-3 ani. Vor fi prevenite scurgerile de informaţii prin incriminarea a două noi infracţiuni: divulgarea informaţiilor secrete de stat, respectiv divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice”, prevede noul Cod Penal. Acesta mai introduce o noutate: infracţiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice („La unele infracţiuni de fals în înscrisuri creşte minimul special cu 3 luni. Apare o nouă infracţiune – falsificarea unei înregistrări tehnice”) – probabil introdusă după celebrul caz al „pumnului lui Băsescu”, înregistrarea video apărută în 2009 potrivit căreia Traian Băsescu lovea un copil cu pumnul, la o întâlnire electorală din 2004.

La infracţiunile electorale, „scade cu 2 ani maximul special pentru infracţiunile de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot” – o decizie discutabilă, având în vedere că după fiecare scrutin electoral curg acuzaţiile de fraudarea votului. Cât priveşte infracţiunea contra securităţii naţionale, „scade cu 5 ani minimul şi maximul pentru infracţiunile de trădare, trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat, acţiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sancţiona de acum cu închisoare 10-20 ani. Este incriminată pentru prima dată infracţiunea de înaltă trădare, la care face referire Constituţia şi care pot fi comise de Preşedintele ţării sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale de la  la 2-7 ani la 3-10 ani”, prevede noul Cod Penal.

Infracţiuni mai blând sancţionate şi clarificări faţă de infracţiunea de viol 

„Faţă de Codul penal 1969, sunt modificări în ce priveşte cuantumul pedepsei, care în general scade. Apar noi infracţiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifică conţinutul constitutiv. Pentru unele infracţiuni limita superioară a pedepselor este mai mică decât în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 20 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la un an, pentru delapidarea de la 15 ani închisoare, la 7 ani închisoare, pentru înşelăciune în formă simplă de la 12 ani la 3 ani, iar pentru înşelăciune în formă calificată de la 20 de ani la 5 ani. Pentru alte infracţiuni scade atât minimul, cât şi maximul legal: pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani sau amendă; Pentru un număr mai mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani. Iar pentru altele cresc ambele limite: la încăierare pedeapsa era o lună-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivă era sancţionată cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2-7 ani. Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani. Cele mai multe infracţiuni se urmăresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un număr de 5 infracţiuni din Codul penal (ex. furtul simplu, furtul calificat în timpul nopţii, furtul de folosinţă a unui vehicul) şi mai multe infracţiuni din şase legi speciale, părţile pot pune capăt procesului prin împăcare. Există şi un număr de 25 de infracţiuni în Codul penal şi alte infracţiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca să înceapă urmărirea penală”, prevede noul Cod Penal. Potrivit judecătorului Marcian Istrate, „unele pedepse s-au diminuat, pentru că oricum limita maximă era nerealistă şi nu se aplica decât în foarte puţine cazuri. De pildă, pentru furt calificat – chiar şi de o pâine – limita maximă era de 20 de ani, pedeapsă maximă care nu s-a dat din câte ştiu eu, niciodată”.

Tot prin noul Cod Penal  „minorul este ocrotit în mod special: nu poate fi folosit în scop de cerşetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate să îşi dea un acord valabil pentru acte sexuale dacă are sub 13 ani, nici măcar nu poate fi racolat pentru astfel de întâlniri convocate prin internet sau telefon. Comite infracţiunea de abandon de familie cel care nu plăteşte pensia de întreţinere timp de trei luni, nu două ca până acum. Conţinutul infracţiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrângere, iar pedeapsa este aceeaşi, de 3-10 ani. Restul actelor de natură sexuală comise prin constrângere constituie o nouă infracţiune numită „agresiune sexuală” pedepsită cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de şefi, ci de acum şi de către colegi, intimidând sau umilind victima constituie infracţiunea de „hărţuire sexuală”.

Mediatorii din procesul penal, paguba avocaţilor  

Noul Cod Penal mai prevede că fie şi în cazul unui proces penal, părţile se pot împăca în prezenţa unui mediator, fapt ce poate însemna încetarea procesului. „Dreptul la un mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală) – pe latura civilă a procesului aceasta va duce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar pe latura penală a procesului va constitui un element care să permită judecătorului să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei. Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord”, arată noul Cod Penal.

O prevedere care ajută judecătorii care de multe ori se găseau în faţa unor procese în care părţile poate ar fi dorit să pună capăt cazului, dar în care avocaţii continuau acţiunile. Deşi avocaţii nu recunosc public, intervenţia mediatorilor în astfel de cazuri este păguboasă pentru ei, căci un proces care încetează înseamnă şi un onorariu mai mic…

presagalati.ro

[dcp100168]

Zeci de condamnaţi au fost puşi în libertate conform noului Cod Penal

Noile modificări aduse Codului Penal au impus instanţelor de judecată să reanalizeze pedepsele aplicate la zeci de gălăţeni, în contextul în care condamnaţilor trebuie să li se aplice legea penală mai favorabilă.

Lui Cătălin Nicolae Teodoraşcu, condamnat iniţial la 12 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, i-a fost redusă pedeapsa la doar cinci ani de închisoare. Tribunalul Galaţi a constatat că pedeapsa a fost deja executată de bărbat şi l-a pus imediat în libertate.

Situaţia este similară şi în cazul lui Ştefan Roman, condamnat într-o primă fază la 15 ani de închisoare tot pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, pentru ca ulterior instanţa să îi reducă pedeapsa la 8 ani şi să constate că aceasta a fost executată.

Alţi condamnaţi au beneficiat de reduceri de pedepse, chiar dacă au ajuns după gratii pentru infracţiuni foarte grave. Florin Amza a fost condamnat iniţial pentru omor şi violare de domiciliu la 21 de ani de închisoare, iar în urma modificărilor aduse Codului Penal va ispăşi acum 19 ani de închisoare.

Şi măsurile educative intră sub incidenţa noilor modificări

Zeci de sesizări transmise comisiei prevăzută de HG 836/2013 se aflat pe masa judecătorilor de la Tribunalul Galaţi. Comisiile prevăzute de HG 836/2013 au ca atribuţii evaluarea incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale. Membrii comisiilor amintite analizează dosarele persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate şi ale persoanelor condamnate aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă. În vizorul acestora intră şi persoanele aflate în întreruperea executării pedepselor sau măsurilor educative, persoanele evadate şi cele transferate temporar pentru punerea la dispoziţia autorităţilor judiciare ale altor state.

monitoruldegalati.ro