Apă Canal Galaţi - preţuri umflate şi profituri nesimţite

[dcp100168]

Apă Canal a încheiat anul 2009 în profit

După ce anul 2008 s-a finalizat cu pierderi pentru Apă Canal, nu acelaşi lucru se poate spune în ceea ce priveşte anul 2009. Şi asta pentru că, potrivit declaraţiei directorului general al Apă Canal, Gelu Stan, societatea de furnizare a apei potabile a încheiat anul 2009 în câştig, înregistrând un profit estimat la circa 60 de miliarde de lei vechi. Faptul că s-a reuşit acest lucru poate fi considerat lăudabil, şi asta în condiţiile în care anul 2009, care a fost marcat de efectele crizei economice, nu a fost unul profitabil pentru foarte multe societăţi, indiferent că sunt în ograda Consiliului Local, şi aici se poate da exemplul Apaterm, care se confruntă cu o situaţie foarte grea potrivit declaraţiei viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, sau că îşi desfăşoară activitatea în mediu privat. „Nu am făcut anul trecut disponibilizări de personal dar am făcut modificări în organigrama societăţii şi am mai redus posturile de şefi. Am mai făcut şi unele investiţii în anumite dotări, care au condus la anumite economii, respectiv la reducerea unor cheltuieli”, ne-a mai declarat directorul general al Apă Canal, Gelu Stan. O altă măsură care a fost luată de conducerea societăţii, şi care a stârnit nemulţumirea locatarilor bun platnici, a fost restricţionarea furnizării apei reci către asociaţiile de proprietari rău platnice, măsură care a condus la creşterea nivelului de încasări, respectiv la recuperarea unei părţi din datoriile înregistrate de asociaţiile respective.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=15

[dcp100168]

Profit de jumătate de milion de euro la Apă Canal în 2010

Operatorul regional de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, Apă Canal, a încheiat anul financiar 2010 cu profit. Conform datelor comunicate de conducerea societăţii către Consiliul de Administraţie, Apă Canal a realizat anul trecut un profit net de 1.821.917 lei, adică aproape 450.000 de euro. Este al doilea an consecutiv în care operatorul de apă şi de canalizare face profit, după ce în 2009 a avut un plus de 541.345,26 de lei.

Câştigurile din aceşti doi ani sunt rezultatul politicii draconice de recuperare a creanţelor de la consumatori, introdusă de actualul director al societăţii, Gelu Stan. Acesta a lăsat mii de gălăţeni fără apă săptămâni sau chiar luni în şir, până când aceştia au achitat o parte din facturile restante ori şi-au asumat, în scris, angajamentul că vor plăti restanţele eşalonat.

Revenind la profitul realizat în 2010, acesta – ca şi cel din 2009 – va fi dirijat către acoperirea pierderilor înregistrate de Apă Canal în perioada 2004-2008, când la conducerea societăţii s-au succedat Ion Ştefan şi Marin Costel, reprezentanţi, la vremea respectivă, ai Partidului Conservator şi Partidului România Mare. În timpul mandatelor acestora, societatea a acumulat pierderi cifrate la 2.653.279,81 de lei, adică peste 650.000 de euro. Profitul realizat în 2009 a redus această sumă la 2.111.934,55 de lei şi este de aşteptat ca plusul din 2010 să ducă la diminuarea pierderilor istorice până la 290.017,55 de lei, adică puţin peste 70.000 de euro.

http://www.viata-libera.ro/articol-Profit_de_jumatate_de_milion_de_euro_la_Apa_Canal_2.html

[dcp100168]

Apă Canal face profit şi din zăpadă

Apă Canal face bani şi din zăpada care cade asupra oraşului. Practic, cu cât cade mai multă zăpadă peste proprietăţile gălăţenilor, cu atât cresc şi facturile la canalizare pe care le plătim către Apă Canal. Potrivit reglementărilor aprobate prin regulamentul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al Judeţului Galaţi, factura pentru canalizare nu depinde numai de cantitatea de apă evacuată din casele noastre, ci şi de cantitatea de precipitaţii care se abate asupra proprietăţilor, evacuate tot prin sistemul de canalizare.

Ninsoarea de acum se facturează la anul

E drept, dacă în această lună a nins mai mult, nu vom avea factura mai mare în luna februarie, ci abia la anul. "Facturarea apei meteorice se va realiza lunar, utilizând media anuală a cantităţilor de precipitaţii a anului anterior, transmise de A.N.M. Centrul Meteorologic Galaţi, urmând ca regularizarea să se realizeze în anul următor, în funcţie de cantitatea specifică comunicată pentru anul în curs", se arată la art. 136, alin. (2) din regulamentul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al Judeţului Galaţi.

În acelaşi document se precizează şi care este modalitatea prin care se calculează cantitatea de apă de ploaie şi zăpadă topită preluată în sistemul de canalizare. "Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru fiecare lună a anului anterior, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-2/2007", se mai spune în regulament.

Pe site-ul Apă Canal se mai şi spune care este motivul pentru care ni se facturează şi scurgerea de apă de ploaie de pe proprietate. "Nu plătiţi apa de ploaie, ci serviciul efectuat de Societatea Apă Canal S.A Galaţi, care include: colectarea, transportul şi epurarea apelor meteorice", se arată pe site-ul instituţiei, la capitolul "Întrebări frecvente".

Apă Canal este una dintre cele mai profitabile firme din Galaţi

Apă Canal intră, în acest fel, în cercul select al agenţilor economici care fac bani de pe urma zăpezii, cum ar fi pensiunile de la munte, firmele de închiriat echipamente de schi sau firmele care se ocupă cu deszăpezirea. În anul fiscal 2012, Apă Canal a înregistrat un profit considerabil pentru o societate publică, de aproape 9 milioane de lei, situându-se pe poziţii fruntaşe în toate topurile economice realizate la nivel local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apă Canal Galaţi - preţuri umflate şi profituri nesimţite

 

* Societatea pregăteşte şi în 2014 o majorare pentru apa livrată populaţiei şi pentru serviciile de canalizare * Din 2011 şi până acum apa s-a scumpit cu 33 la sută, iar preţul canalizării aproape că s-a triplat * Profitul Apă Canal a crescut şi el considerabil: 9,8 milioane de lei în 2011 şi 10,4 milioane de lei în 2012

 

Bugetul societăţii publice Apă Canal SA, proaspăt aprobat de Consiliul Local Galaţi, în şedinţa de la sfârşitul lunii ianuarie, prevede şi în 2014 o majorare de tarif. Atât preţul apei, cât şi cel al canalizării vor fi majorate, urmând ca aceste tarife să contribuie semnificativ la profitul Apă Canal. De altfel, cifrele din ultimii ani arată că, odată cu momentul în care s-a decis majorarea succesivă a preţurilor la serviciul public de apă şi canalizare, Apă Canal a înregistrat profituri uriaşe. În 2010, de exemplu, când tarifele nu fuseseră încă ajustate potrivit strategiei de tarifare, Apă Canal SA înregistra un profit brut de 3,2 milioane de lei. În 2011, an în care s-au majorat pentru prima dată tarifele, Apă Canal a avut un profit fabulos: 9,8 milioane de lei. La fel şi în 2012, când s-au continuat majorările succesive de preţ: profit brut de 10,4 millioane de lei. Deocamdată, Ministerul Finanţelor nu a publicat rapoartele pe anul 2013, însă potrivit Bugetului de Venituri şi Cheltuieli (BVC) pe 2014, şefii Apă Canal se aşteaptă la un profit de doar 1,5 milioane de lei.

 

Cu cât cresc tarifele la apă în 2014

 

Potrivit bugetului votat la sfârşitul lunii ianuarie, Apă Canal estimează că va practica, începând cu data de 1 iulie 2014 un preţ de 3,5 lei pe metrul cub fără TVA, adică 4,34 lei cu tot cu TVA. Faţă de preţul actual, 4,29 lei cu tot cu TVA, majorarea este de numai 5 bani, adică puţin peste 1 la sută. Conform Hotărârii nr. 619 / 19 aprilie 2011 privind aprobarea strategiei de tarifare, pentru anul 2014 era prevăzută o creştere de tarif la apă rece de 2 la sută, însă la fel de adevărat este că anul trecut procentul de majorare nu a fost respectat, Apă Canal adăugând şi inflaţia de 5 la sută, ceea ce a făcut ca anul trecut preţul metrului cub de apă rece să fie majorat cu 8 procente faţă de 2012. Dacă se va aplica aceeaşi strategie şi anul acesta, înseamnă că preţul apei reci va fi ajustat la 1 iulie cu peste aproximativ 5 la sută, BNR prognozând pentru acest an o inflaţie de 3,5 la sută. Asta înseamnă că în partea a doua a anului 2014 vom plăti peste 4,5 lei pentru un metru cub de apă rece. Şi dacă majorările faţă de anul trecut sau faţă de acum doi ani nu vi se par chiar mari, trebuie spus că, în 2011, când a fost aprobat planul de tarifare, apa rece la Galaţi se vindea cu 3 lei metrul cub, adică o majorare de peste 30 de procente.

Preţul canalizării, de trei ori mai mare faţă de 2011

La canalizare, însă, majorarea de tarif prognozată este mult mai mare. De la 2,17 lei, cât costă acum metrul cub de canalizare cu tot cu TVA (1,75 lei fără TVA), se va ajunge la 2,51 de lei cu tot cu TVA de la 1 iulie. Asta fără să mai punem la socoteală inflaţia prognozată, adică încă 3,5 la sută. Conform estimărilor noastre, la finalul acestui ani vom plăti 2,6 lei pentru metrul cub de apă evacuată în canalizare, un preţ care este mult peste cel din 2011, când plăteam puţin sub un leu. Asta înseamnă că preţul canalizării a crescut în trei ani de aproape trei ori. Dacă şi calitatea serviciilor Apă Canal a crescut de trei ori, asta rămâne să o aprecieze fiecare client în parte.

ArcelorMittal vinde apa cu nici zece bani metrul cub

Apa din Dunăre pe care o primeşte Apă Canal spre procesare din partea ArcelorMittal costă, potrivit reprezentanţilor combinatului, aproape zece bani pe metrul cub. Preţul este confirmat de bugetul Apă Canal pe 2014, care şi-a făcut planul pe baza unui tarif de 97 de lei pentru mia de metri cubi. Un calcul simplu ne arată că extragerea apei din Dunăre înseamnă doar două procente din costul final cu care este facturat consumatorul gălăţean. Restul de 4,2 lei (la preţurile de acum) pe metrul cub reprezintă costurile Apă Canal cu purificarea şi cu transportul prin reţele spre robinetul consumatorului. Reprezentanţii ArcelorMittal susţin că preţul de nouă bani şi ceva acoperă doar taxele de extragere a apei şi costurile cu energia. Întrebat dacă nu crede că ar mai trebui să ajusteze preţurile la apa livrată Apă Canal, în condiţiile în care aceasta obţine profituri de milioane de lei şi furnizează materie primă la preţul de producţie, conducerea ArcelorMittal Galaţi a sugerat că nu intenţionează să ajusteze preţul pentru a face profit. "Pentru noi, soluţia profitabilităţii nu este aici. Poziţia noastră este foarte simplă. Prin acest preţ noi dorim doar să ne acoperim costurile de mentenanţă şi de exploatare. Noi nu suntem producători de apă, suntem producători de oţel", a declarat Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi, la o întâlnire desfăşurată la finele anului trecut. Cu alte cuvinte, Apă Canal nu are niciun motiv să se teamă de o majorare a preţului materiei prime, care să îi afecteze profitabilitatea.

Profitul Apă Canal a început să crească în acelaşi timp cu preţurile pentru populaţie

În toţi aceşti ultimi ani în care preţul materiei prime a fost foarte scăzut, iar tarifele de apă şi canalizare pentru populaţie au fost ajustate semnificativ, profitul înregistrat de societatea Apă Canal a cunoscut cele mai înalte culmi ale gloriei. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, în 2008 de exemplu, Apă Canal a avut un profit decent de 1 milion de lei. Acesta a crescut un an mai târziu la 1,9 milioane de lei şi la 3,2 milioane în 2010. În acelaşi timp cu începerea programului de creştere a tarifelor la servicii, profitul Apă Canal pur şi simplu a explodat: 9,8 milioane de lei în 2011 şi 10,4 milioane de lei în 2012. Nu avem încă date oficiale privind profitul pe 2013, însă, cel puţin deocamdată, Apă Canal prevede un profit relativ modest pentru anul în curs: doar 1,5 milioane de lei. Adică mult sub profiturile din 2011 şi 2012.

 

Gelu Stan, un director de milioane de lei

 

Potrivit bugetului Apă Canal pe 2014, directorul general Gelu Stan va încasa 83.000 de lei în acest an numai din salariu. Asta înseamnă o leafă lunară de aproximativ 7.000 de lei. Dar asta nu este, probabil, totul, pentru că acelaşi buget mai prevede, pe lângă bonusurile obişnuite (tichete de masă, "Pom Crăciun"), şi o serie de "sporuri, prime şi alte bonificaţii aferente salariului de bază". În total, pe întreaga companie, aceste "sporuri, prime şi bonificaţii" înseamnă peste 7,5 milioane de lei noi pe an, adică aproximativ 625.000 de lei pe lună. Ceea ce înseamnă că, dacă s-ar împărţi în mod egal această sumă între toţi cei aproximativ o mie de angajaţii ai Apă Canal, aceştia ar trebui să primească suplimentar în fiecare lună, pe lângă salariul de bază, peste 600 de lei. Cum "sporurile, primele şi bonificaţiile" nu sunt niciodată împărţite în mod egal între angajaţi, foarte probabil conducerea companiei îşi rotunjeşte lunar încasările cu sume destul de consistente, pe care, deocamdată, nu am reuşit să le aflăm.
În orice caz, potrivit bugetului pe 2012, salariul mediu în Apă Canal ar trebui să fie undeva la 1.400 de lei pe lună, la care se mai adaugă şi tichetele de masă. Şi, evident, "sporuri, prime şi bonificaţii" pentru cei care le merită. Veşti bune ar fi chiar şi pentru salariaţii de rând ai Apă Canal. "Cheltuielile previzionate în Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 permit (...) acordarea unei creşteri salariale de 3 la sută începând cu ianuarie 2014", se arată în bugetul Apă Canal.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apă Canal: asociațiile nu au voie să repartizeze apă meteorică apartamentelor care au perfectate contracte individuale

În urma mai multor sesizări venite din partea consumatorilor, societatea Apă Canal vine cu câteva precizări importante privind calculul apei meteorice.

Astfel, din momentul perfectării contractului individual de furnizare cu Apă Canal Galați, apa meteorică este facturată direct clientului, în baza cotei indivize a apartamentului respectiv, așa cum reiese ea din actul de proprietate. Cota indiviză aferentă apartamentului se scade imediat din suprafaţa totală a blocului, suprafață pentru care apa meteo se facturează asociației de proprietari.

Nu în ultimul rând, repartizarea pe proprietăți individuale (altele decât cele care au contracte de furnizare cu Apă Canal Galați) a cantității de apă meteorică facturată asociației este responsabilitatea reprezentanților legali ai acesteia. Prin urmare, asociația de proprietari nu are nici un temei legal să repartizeze apă meteorică pentru apartamentele care au perfectate contracte individuale de furnizare cu APA CANAL SA Galați.

Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua de canalizare se determină prin înmulțirea cantității specifice de apă meteorică (comunicată de A.N.M. pentru fiecare lună a anului) cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite declarate de fiecare utilizator și cu coeficienții de scurgere recomandați de normele și normativele tehnice în vigoare.

Tariful pentru apa meteorică este unic (același atât pentru contractele individuale cât și pentru asociațiile de proprietari), respectiv 2,52 lei/mc, TVA inclus.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Gălăţenii ar putea fi scutiţi de plata apei de ploaie. Doar dacă aleşii locali vor fi de acord

Gălăţenii ar putea scăpa de controversata "taxă" pe apa de ploaie, îndelung comentată, contestată şi reclamată de populaţie, întrucât, în nenumărate rânduri, oamenii au fost obligaţi să plătească apa meteorică chiar şi în lipsa precipitaţiilor.

La iniţiativa parlamentarului brăilean Vasile Varga, Legea nr. 241/2006 privind Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare a fost modificată în aşa fel încât autorităţile locale pot scuti cetăţenii de la plata apei pluviale. Proiectul de lege, care a fost votat, săptămâna trecută, de Camera Deputaţilor (for decizional), permite consiliilor locale să adopte hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale, cu condiţia ca aşa-zisa "taxă" pe apa de ploaie să fie suportată de autorităţi, de la bugetul local. "La articolul 31, după alineatul (22) se introduc două noi alineate, alineatele (23) şi (24), cu următorul cuprins: "(23) Costurile generate de colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor pluviale sunt suportate de utilizatorii serviciului. (24) Prin excepţie de la prevederile alin. (23), autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie", se arată în proiectul de lege votat de parlamentari. În expunerea de motive a iniţiativei legislative, deputatul PNL de Brăila a arătat că "apa meteorică, pluvială nu este cuantificată, la acest moment, în niciun fel, adică nimeni nu ştie exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă. Aşadar, baza de impunere este ilegală, iar această taxă nu trebuie plătită de consumatorii casnici". "Una dintre problemele stringente cu care se confruntă beneficiarii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare este cea a felului în care este calculată factura la apă şi canalizare pentru utilizatorii casnici. Astfel, aceştia trebuie să plătească şi apa meteorică (pluvială). În prezent, taxa este plătită de către consumatorii casnici, aceştia fiind taxaţi indiferent dacă plouă, ninge sau este secetă. Apa meteorică sau apa de ploaie se scurge pe stradă în reţelele de scurgere a apelor care aparţin localităţilor. Responsabilitatea ca aceste reţele de scurgere a apei pluviale să nu se intersecteze cu reţeaua de canalizare a operatorului regional/local aparţine autorităţilor locale. Toate aceste reglementări legale demonstrează că serviciul de canalizare şi epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plătit doar de către primării şi eventual de persoane juridice (agenţi economici). Apa meteorică, pluvială nu este cuantificată, la acest moment, în niciun fel, adică nimeni nu ştie exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă. Aşadar, baza de impunere este ilegală, iar această taxă nu trebuie plătită de consumatorii casnici (...) Mai mult, această propunere legislativă vine în întâmpinarea doleanţelor cetăţenilor din mai multe localităţi, care, în ultima perioadă, au reclamat această nedreptate şi au încercat să se organizeze în vederea schimbării legislaţiei în această materie", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege iniţiat de parlamentarul brăilean.

La latitudinea aleşilor

Potrivit documentelor postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, deputatul Vasile Varga şi-a dorit iniţial să oblige, prin lege, autorităţile locale şi instituţiile publice să suporte costurile pentru apa meteorică, însă, conform recomandărilor Guvernului, a fost adoptată varianta prin care li s-a conferit autorităţilor locale posibilitatea prin care pot suporta din bugetul propriu această "taxă", scutindu-i pe cetăţeni.

"Considerăm necesare aceste reglementări, având în vedere faptul că prin proiectele finanţate prin fonduri europene pentru apă şi canalizare prin operatorii regionali s-au stabilit anumite condiţionalităţi privind tarifarea, fiind inclus şi acest tarif pentru apă pluvială, astfel că nu pot fi obligate unităţile administrativ teritoriale să suporte aceste tarife din buget, creându-se astfel temei legal pentru ca acestea să poată adopta hotărâri pentru a scuti populaţia, în limita disponibilităţilor bugetului local", au precizat reprezentanţii Guvernului, într-un punct de vedere în scris, sesizând totodată, în forma iniţială, o serie de vicii de constituţionalitate.

"Am iniţiat acest demers legislativ având în vedere tocmai nedreptatea la care sunt supuşi cetăţenii de către furnizorii de servicii de apă şi canalizare şi de unele administraţii locale. Initiativa are la bază numeroase petiţii şi sesizări pe această temă şi, numai la Brăila, o petiţie pentru eliminarea taxei a avut suportul a peste 10.000 de oameni. Nu sunt pe deplin mulţumit de modul în care va ieşi această lege, pe care am dorit-o imperativă, adică să oblige autoritatea locală să suporte taxa pe apa de ploaie, nu să dea acesteia libertatea de a alege dacă elimină taxa sau nu. De aici încolo se va vedea buna-credinţă a primarilor şi este oricum un pas important pentru eliminarea abuzurilor furnizorilor de servicii", a scris, pe pagina sa de Facebook, parlamentarul brăilean. După promulgare, noile modificări vor intra în vigoare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Taxa pe apa de ploaie” – un bir plătit la Galați, spre deosebire de alte orașe

• Pentru primul trimestru din 2019, gălățenii care locuiesc la curte plătesc canalizarea pentru 33,8 litri de ploaie pe metrul pătrat

Galațiul este printre orașele din țară în care mai este plătită o taxă pentru că ninge sau plouă, un bir asemănător „fumăritului” sau „coșeritului”, plătite în secolul XVII în Moldova și în Țara Românească pentru fiecare coș de fum al caselor în care se făcea foc.

Spre deosebire de gălățenii din Evul Mediu, care plăteau „fumăritul” din cauză că făceau ei ceva, aprindeau focul în sobă și pe coș ieșea fum, gălățenii de astăzi plătesc un bir pentru un fapt pe care nu îl provoacă și nu au cum să-l împiedice: pentru că plouă!

„Taxa pe apa de ploaie”!

Unul din costurile incluse de operatorul Apă Canal SA Galați în factura la canalizare este „taxa pe apa de ploaie”, bazată pe faptul că apele meteorice provenite din ploi și zăpezi ajung în canalizare, iar operatorii susțin că prin această taxă acoperă costurile pentru procesarea acestor cantități de apă.

„Nu plătiţi apa de ploaie, ci serviciul efectuat de Societatea Apă Canal S.A Galaţi, care include: colectarea, transportul şi epurarea apelor meteorice”, este explicația oferită consumatorilor pe site-ul Apă Canal SA Galați.

Cum se calculează „taxa pe apa de ploaie”

Aplicarea acestei taxe e realizată în baza datelor comunicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM): „Facturarea apei meteorice se va realiza lunar, utilizând media anuală a cantităţilor de precipitaţii a anului anterior, transmise de ANM Centrul Meteorologic Galaţi, urmând ca regularizarea să se realizeze în anul următor, în funcţie de cantitatea specifică comunicată pentru anul în curs”, se arată la art. 136, alin. (2) din Regulamentul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al judeţului Galaţi.

Cantitatea facturată se calculează prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de ANM, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi din standardul SR 1846-2/2007. La Galați, tariful pentru apa meteorică este unic, atât pentru contractele individuale cât și pentru asociațiile de proprietari, respectiv 2,52 lei/mc.

Spre exemplu, pentru primul trimestru al anului 2019, o familie din Galați care locuiește la casă va plăti canalizarea pentru o cantitate de precipitații, zăpezi și ploi, de 53,2 litri pe metrul pătrat. Au fost 33,8 litri/mp de precipitații în ianuarie, 10,6 litri/mp în februarie și 8,8 litri/mp în martie.

Spre exemplu, pentru o suprafață de curte destul de mică, de 250 mp, cu „incinte construite și neconstruite” cum se spune la Regulamentul Apă Canal SA Galați, se plătește canalizarea pentru o cantitate 13.300 litri de apă de ploaie sau apă provenită din topirea zăpezilor. Adică 33 de lei. De-a lungul unui an se ajunge la sume de ordinul sutelor de lei.

Sunt bani plătiți degeaba, pentru că o mare parte din apă se scurge în pământ, nu ajunge în canalizare.

Legea permite eliminarea opțională a „taxei pe ploaie”

Deși unele municipalități, din Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Craiova, Constanţa sau Baia Mare, au eliminat „taxa pe apa de ploaie”, mulți edili preferă să o păstreze, chiar dacă această taxă afectează și bugetele primăriilor.

În Parlament a fost promovată o inițiativă legislativă pentru eliminarea acestei taxe, bazată pe exemple din mai multe zone din țară care deemonstrau că în anumite orașe a fost achitată „taxa pe apa de ploaie” și în perioade secetoase, de peste 3 luni în care nu a plouat, „eroarea” provenind de la faptul că datele despre cantitatea de precipitații era comunicată de stații meteorologice aflate la distanță de zeci de kilometri.

În iulie 2018 Parlamentul a adoptat modificarea Legii 241/2006 introducând o prevedere potrivit căreia consiliile locale pot scuti consumatorii de plata acestei taxe: „autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”, se spune în noul text al legii.

La Galați, eliminarea taxei a fost de asemenea respinsă de majoritatea din Consiliul Municipal, pentru că eliminarea taxei e opțională și populistă.

Profituri mari, din ploi și zăpezi

În timp ce în facturi sunt incluse costuri extrem de controversate, operatorii se laudă cu profituri uriașe. Spre exemplu, societatea Apă Canal SA Galați e nelipsită din Topul IMM-urilor.

Nu avem încă datele din 2018, dar în 2017 Apă Canal SA a realizat un profit de 11,29 milioane de lei, iar în 2016 a avut un profit de 19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 97 milioane lei și 1.008 angajați. În 2015, a avut un profit de 12,7 milioane lei.

În pofida acestor profituri, Apă Canal SA nu se remarcă prin investiții în înlocuirea conductelor ruginite din cartiere, care recent au dus la surparea carosabilului pe strada Navelor și tasările carosabilului de pe strada Brăilei și Strada Basarabiei.

Sunt străzi din centrul Galațiului care nici acum nu au canalizare, dar operatorul local e pe profit.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Apă Canal SA: Profit de aproape 2 milioane de euro şi pierderi de apă în reţea de peste 40%

Societatea Apă Canal SA Galaţi, operator regional la nivelul judeţului Galaţi având ca principală activitate gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei, precum şi colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate, a înregistrat, în 2019, un profit brut de aproape 2 milioane de euro, adică mai exact 8.475.402 lei. Potrivit raportului de activitate pe anul 2019, societatea a înregistrat venituri totale de 115.758.878 lei, cheltuieli totale (fără impozit pe profit) - 107.283.475 lei, profit brut - 8.475.403 lei, impozit pe profit - 1.328.610 lei şi profit net 7.146.792 lei.

Repartizarea profitului pentru anul 2019 s-a făcut astfel: din profitul brut de 8.475.402 lei, s-a plătit impozit pe profit de 1.328.610 lei, iar profitul net de 7.146.792 lei a fost repartizat astfel: rezervă legală - 423.770 lei, rezerva din profit reinvestit - 497.935 lei, acoperirea pierderii contabile - 0.00 lei, dividende - 0,0 lei, profit alocat pentru Fondul IID (Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare) - 2.979.716 lei, profit alocat pentru cota de dezvoltare - 2.455.223 lei şi profit reinvestit din surse proprii de finanţare - 790.148 lei.

Trebuie menţionat că după 10 ani de când societatea Apă Canal SA Galaţi a devenit operator regional, gestionează serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare în 34 de UAT-uri din judeţul Galaţi, respectiv: municipiul Galaţi, municipiul Tecuci, oraşele Târgu Bujor şi Bereşti, comunele: Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea, Pechea, Şendreni, Movileni, Cosmeşti, Slobozia Conachi, Bereşti Meria, Smârdan, Tudor Vladimirescu, Cavadineşti, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Piscu, Braniştea, Fundeni, Independenţa, Gârboavele (UAT C.J. Galaţi), Rădeşti, Cudalbi, Valea Mărului, Cuca, Nicoreşti, Bălăbăneşti, Vârlezi, Griviţa, Vlădeşti și Băleni.

Populaţia din aria de operare este de circa 415.990 de locuitori, din care 92,93% beneficiază de servicii de alimentare cu apă în sistem centralizat, iar 71,55% de sistem centralizat de canalizare. La sfârşitul anului 2019, bilanţul societăţii indica un volum de apă facturat de 14.468.689 mc, din care 81% în municipiul Galaţi, însă volumul pompat se ridică la 25.329.220 mc, ceea ce indică pierderi în reţea de 42,88%. Demn de menţionat este şi faptul că, în 2019, Apă Canal SA Galaţi a majorat de două ori tarifele la apă potabilă şi canalizare şi că gălăţenii plătesc printre cele mai mari tarife din ţară, chiar dacă municipiul este înconjurat de ape.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Cum se plăteşte apa de ploaie la Galaţi. Calculele Apă Canal, pe baza datelor meteo

Când plouă, spunem că e bine pentru agricultură. Pe de altă parte, oricât de mult sau de puțin ar ploua, o cotă-parte avem de plătit și noi, lună de lună, pe facturile de la Apă Canal. "Nu plătiți apa de ploaie, ci serviciul efectuat de Apă Canal SA Galați, care include: colectarea, transportul și epurarea apelor meteorice", explică societatea, pe site-ul propriu.

"Am și eu o întrebare: când naiba a plouat sau nins la Galați în ianuarie - februarie, astfel încât să ai apa meteorică 1,11 metri cubi de apartament? Asta îmi miroase a furt pe față", se plângea, recent, un consumator din Galați, pe o rețea de socializare. Unui alt gălățean i se părea ciudat că la două apartamente vecine, din același bloc, s-au facturat cantități diferite de apă meteorică, 0,49 metri cubi la unul și 0,60 mc la celălalt: "Dacă apartamentele ar fi fost din cartiere diferite, mai înțelegeam, dar așa, în același bloc...".

Reprezentanții Apă Canal ne-au explicat că facturarea apei meteorice se face lunar, pe baza datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) cu două luni înainte și pe baza cotei indivize. Deci, pentru factura pe luna februarie 2021, calculul se face pe baza cantității din decembrie 2020. Facturarea se face prin înmulțirea cantității specifice de apă meteorică transmisă de ANM cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de fiecare utilizator (verificate cu datele din actul de proprietate) și cu coeficienții de scurgere recomandați de normele și normativele tehnice în vigoare.

În paranteză fie spus, cantitatea de precipitații lunară înregistrată la Stația Meteo Galați a fost de 11,2 l/mp în februarie, 49,8 l/mp în ianuarie și 79,6 l/mp în decembrie 2020.

Am întrebat-o pe purtătoarea de cuvânt a societății Apă Canal, Cornelia Arnăutu, cum se explică diferența de apă meteorică facturată pentru apartamentele din același cartier sau chiar din același bloc. "Sumele se calculează în funcție de cota-indiviză a fiecărei locuințe. Acestea sunt diferite, nu se compară un bloc de zece etaje cu unul de patru etaje. Cu siguranță, cele două apartamente din același bloc de care spuneți nu au aceeași cotă indiviză. Nu e aleatoriu, nu e la nimereală, este după cum au declarat proprietarii cota indiviză sau cum am găsit noi în contracte. Pentru a nu exista niciun fel de dubii, încă din 2015 publicăm lunar cantitățile de apă comunicate de ANM. Ele pot fi văzute pe site-ul societății noastre, la Relații Clienți, unde există și rubrica Apa Meteo", ne-a spus Cornelia Arnăutu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Potopul de luna trecută va fi facturat în august. Ploile din iunie, recordul ultimilor șase ani

Ploile diluviene care au inundat Galațiul în cursul lunii iunie se vor regăsi și pe facturile fiecăruia dintre noi, ce vor fi emise de Apă Canal în luna august. Părerile sunt, evident, împărțite, depinde de care parte a... facturii ești: "Plătim nejustificat apa de ploaie" - spun mulți dintre gălățeni; "Se plătește serviciul care include colectarea, transportul și epurarea apelor meteorice", scrie pe site-ul Apă Canal.

Așa cum am explicat în articolul "Cum se plătește apa de ploaie la Galați. Calculele Apă Canal, pe baza datelor meteo", publicat de "Viața liberă" pe 12 martie, facturarea apei meteorice se face de către Apă Canal lunar, pe baza datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) cu două luni înainte și pe baza cotei indivize a fiecărei proprietăți. Așadar, pentru luna iunie, când a plouat torențial în mai multe zile, calculul se face pe facturile lunii august. "Facturarea se face prin înmulțirea cantității specifice de apă meteorică transmisă de ANM cu suprafețele totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de fiecare utilizator (verificate cu datele din actul de proprietate) și cu coeficienții de scurgere recomandați de normele și normativele tehnice în vigoare", explicau reprezentanții Apă Canal SA Galați, în articolul citat.

A plouat în câteva zile mai mult decât în fiecare din ultimii trei ani!

Pentru transparență, Apă Canal publică, pe site-ul propriu, cantitățile de precipitații lunare comunicate de Centrul Meteorologic Regional Moldova al ANM, încă din anul 2015, la rubrica "Apa meteo".
Pentru luna iunie 2021, cifra este incredibilă. Nu mai puțin de 285,2 litri de precipitații pe metrul pătrat! Nu numai că este de aproape două ori mai mult decât a plouat în ianuarie, februarie, martie aprilie și mai 2021 la un loc, dar este cea mai mare cantitate de apă înregistrată în Galați din ianuarie 2015 încoace, conform datelor ANM. Ca să vă faceți o idee, în martie, cantitatea de precipitații a fost de 30,2 l/mp, în aprilie - 38,4 l/mp, iar în mai - 54,4 l/mp.
Ploile din iunie 2021 au vărsat mai multă apă decât fiecare din ultimii trei ani: 2018-2020. Însă anii 2017, 2016 și 2015 au fost mai ploioși și au avut și ei vârfurile lor: 154 l/mp în iulie 2017, 207,8 l/mp în octombrie 2016 și 122,4 l/mp în noiembrie 2015. Este clar că luna iunie 2021 a fost însă luna recordului absolut.

Spațiile verzi, luate în calculul apei meteorice

După ploile din iunie, reprezentanții Apă Canal menționau o cantitate totală de aproximativ 200.000 de metri cubi de apă evacuată prin pompele de la Stația "13 Iunie". Însă nu toată apa de ploaie a ajuns în conductele Apă Canal, în numeroase zone fiind infiltrații, surpări sau formându-se bălți care au așteptat soarele, ca să se evapore.
Am întrebat-o pe purtătoarea de cuvânt a Apă Canal, Cornelia Arnăutu, ce cantitate de apă va fi luată în calcul. "La blocurile înconjurate numai de beton și asfalt, apa a fost preluată în întregime de conductele noastre. Spațiile verzi care apar în proprietatea altor blocuri vor fi luate în calcul, ca suprafață, cu un coeficient mai mic, pentru că o parte din apa căzută s-a scurs în pământ", este răspunsul pe care l-am primit.
În concluzie, pregătiți-vă sufletește ca facturile de apă de luna viitoare să fie simțitor mai mari decât cele precedente. Ca un exemplu, la un apartament cu 2 camere, etajul 2, din Micro 39C, apa meteorică a fost facturată cu 1,46 lei în mai, lună în care cantitatea de precipitații înregistrată de ANM în Galați a fost de 54,4 l/mp. Pentru iunie, se pleacă de la 285,2 l/mp, adică de peste cinci ori mai mult.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vin facturile Apă Canal pentru potopul din iunie. Apa meteorică, de cinci ori mai multă

Ploile-record care au căzut în Galați în decursul lunii iunie se regăsesc pe facturile Apă Canal emise pentru luna august, la capitolul "apă meteorică". Așa cum "Viața liberă" a anunțat încă de pe 16 iulie, cantitatea de apă meteorică facturată în august este de peste cinci ori mai mare decât pe facturile lunii precedente.

Conform datelor publicate lunar de compania Apă Canal pe site-ul propriu la rubrica "apa meteo" și după care se calculează apa de ploaie achitată de gălățeni pe facturi, luna iunie 2021 a înregistrat cea mai mare cantitate de apă căzută în Galați în ultimii șase ani, cu o medie lunară de 285,2 litri pe metrul pătrat. În iunie, a plouat mai mult decât în fiecare din ultimii trei ani. După ploile din prima lună de vară, reprezentanții Apă Canal afirmau că o cantitate totală de 200.000 de metri cubi de apă a fost evacuată în Dunăre prin pompele de la stația "13 Iunie".

Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua de canalizare din Galați se facturează lunar de către operatorul rețelelor de canalizare, Apă Canal, utilizând cantitatea specifică de apă meteorică, transmisă de ANM, adică acele date publicate lunar de care aminteam mai sus. Pentru luna în curs, se ia în calcul cantitatea specifică de apă comunicată de ANM cu două luni în urmă. Astfel, apa meteorică din iunie se facturează în luna august.

Cum se calculează apa meteorică de pe facturi

"Bună ziua, sunt de la Asociația de proprietari nr. 216 Galați, am dori să publicați un anunț despre apa meteorică facturată de Apă Canal pentru luna august 2021, care a crescut față de luna iulie 2021 de cinci ori. Un exemplu: la o scară de bloc cu zece apartamente, costul a crescut de la 43,70 lei în luna iulie, la 223,92 lei în august", ne-a spus Lenuța Hirnea, de la respectiva asociație. Cu siguranță, și celelalte asociații de proprietari vor primi pe facturi, sau au primit deja, majorări similare.

Această creștere de peste cinci ori a cantității de apă meteorică, anunțată de "Viața liberă" acum două luni, se explică astfel: pe facturile lunii iulie, s-a luat în calcul cantitatea de apă comunicată de ANM cu două luni înainte, în luna mai 2021, adică 54,4 l/mp. Pentru august, calculul are la bază cantitatea comunicată în iunie, adică acel record de 285,2 l/mp, de peste cinci ori mai mare decât la factura lunii iulie. De aici vine diferența.

Pentru septembrie, calculul va avea la bază cantitatea de apă din iulie (77,3 l/mp), iar pentru octombrie se va porni de la 9,3 l/mp, cât a fost media apei de ploaie din luna august.

De ce plătim apa de ploaie?

Explicația de pe site-ul Apă Canal este următoarea: "Apele meteorice sau pluviale sunt apele care provin din precipitații atmosferice (din ploi sau din topirea zăpezii de pe acoperișuri, terase, platforme industriale și/sau curți interioare). Betonul și asfaltul zilelor noastre sunt bariere în calea circuitului natural al apei. Apa din precipitații ajunge în canalizarea orașului, urmând aceleași procese de tratare și generând costuri, ca și apele uzate. În municipiul Galați, sistemul de canalizare este unitar, adică rețeaua de preluare a apelor pluviale nu este separată de rețeaua de canalizare care preia apele uzate menajere. Prin urmare, atât apele uzate menajere și industriale, cât și cele provenite din precipitațiile atmosferice (apele meteorice) sunt colectate în același sistem de canale și sunt conduse către stația de epurare a municipiului. Aici, printr-o serie de tratamente mecanice și biologice, toată apa uzată (inclusiv cea meteorică) este <curățată> înainte de a fi deversată în emisar.

(...) Apele meteorice constituie o mare problemă în zonele urbane, deoarece sunt mai mult decât simple ape de șiroire încărcate cu suspensii. De pe străzi ele se încarcă cu reziduuri petroliere și de uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor și discurilor de frână ale automobilelor etc. și deci sunt suficient de poluate încât să afecteze rețeaua publică de canalizare și să necesite epurare, la fel ca celelalte ape uzate.

(...) Asociațiile de proprietari, abonații - contracte individuale din condominii, instituțiile publice și agenții economici de pe raza municipiului Galați, plătesc serviciile de preluare a apelor meteorice, care presupun colectarea apei meteorice de pe suprafețele deținute, transportul prin intermediul canalelor colectoare, pomparea, epurarea acestor ape care antrenează diverse suspensii și redarea acestora în circuitul pluvial natural curățate. Dintre utilizatorii menționați, doar cei care deversează apa meteorică în rețeaua de canalizare menajeră plătesc acest serviciu, deoarece operațiunile de colectare, transport și epurare a apelor meteorice sunt realizate cu costuri. Apa meteorică care ajunge în circuitul natural fără a intra în rețeaua de canalizare menajeră nu se taxează".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scandalul apei de ploaie: epurarea acesteia, un serviciu Apă Canal contestat de majoritatea gălățenilor

Se spune că de moarte și de fisc nu scapă nimeni. Zicala probabil că ar trebui completată, pentru că nici de apa de ploaie se pare că nu scapă nimeni. Mai exact, de plata ei.

Articolul „Vin facturile Apă Canal pentru potopul din iunie. Apa meteorică, de cinci ori mai multă”, publicat de „Viața liberă” vineri, 10 septembrie, a stârnit un val uriaș de reacții din partea cititorilor noștri. Au fost zeci de comentarii, atât pe site-ul ziarului nostru, cât și pe rețelele sociale, cei mai mulți dintre comentatori contestând faptul că li se impune plata apei meteorice. „Hoție la drumul mare”, „taxa pe fraiereală”, „apa meteorică este mai pură decât apa lor infectă pe care o dau populației”, „prosteală ca și taxa pe câini”, „apa de ploaie e de la Dumnezeu”, „sunt curios cum calculează Apă Canal cantitatea de apă meteorică ajunsă în canalizări” – sunt doar câteva dintre părerile exprimate de gălățeni în mediul online.

Reamintim aici punctul de vedere al Apă Canal, postat pe site-ul propriu, care argumentează că nu se plătește apa meteorică propriu-zisă, ci serviciul de tratare și epurare a acesteia. „Apa din precipitații ajunge în canalizarea orașului, urmând aceleași procese de tratare și generând costuri, ca și apele uzate. În municipiul Galați, sistemul de canalizare este unitar, adică rețeaua de preluare a apelor pluviale nu este separată de rețeaua de canalizare care preia apele uzate menajere. Prin urmare, atât apele uzate menajere și industriale, cât și cele provenite din precipitațiile atmosferice (apele meteorice) sunt colectate în același sistem de canale și sunt conduse către stația de epurare a municipiului. Aici, printr-o serie de tratamente mecanice și biologice, toată apa uzată (inclusiv cea meteorică) este <curățată> înainte de a fi deversată în emisar”, se afirmă în postarea citată.

De obicei, apa pluvială este deversată direct în Dunăre

Solicitându-ne păstrarea anonimatului, un inginer gălățean ne-a spus următoarele: „Cunoscând foarte bine proiectul dezvoltat între anii 2010-2013, al stației de epurare și al noii rețele de colectare a canalizării orașului Galați, vă aduc la cunoștință că apa de ploaie are traseu comun cu apele uzate menajere numai în oraș. Când acestea sunt preluate în noua rețea de colectare, apa de ploaie este separată și vărsată gravitațional în Dunăre, iar apa uzată menajeră pleacă pompat spre stația de epurare, pentru tratare. Așadar, este incorectă afirmația Apă Canal precum că apa de ploaie trebuie plătită de cetățenii orașului fiindcă este tratată în stația de epurare”.

În replică, reprezentanții Apă Canal ne-au spus că inginerul gălățean are dreptate doar în parte. „Sistemul de colectare din Galați este unitar, preia atât apa uzată menajeră, cât și pe cea pluvială. Dacă Dunărea nu avea în iunie nivelul atât de ridicat, am fi putut deversa o mare cantitate direct în Dunăre. Nu s-a putut, și atunci apa s-a deversat parțial, dar cu costurile repompării de la stația 13 Iunie. N-a ajuns toată apa pluvială în stația de epurare, dar ne-a creat probleme. Altă dată se putea deversa direct, acum nu s-a putut deversa decât în două moduri: pompată direct sau prin stația de epurare”, ne-au spus reprezentanții Apă Canal.

Primăria i-ar putea scuti pe gălățeni de plată, dar nu are buget

Apa meteorică se regăsește pe facturile românilor din toată țara, cu foarte mici excepții. Absolut toți operatorii de apă și canalizare susțin, la fel ca Apă Canal, că se plătește serviciul de epurare și tratare, nu apa în sine.

Există câteva orașe unde primăriile plătesc apa meteorică, nu cetățenii. Gorj și Botoșani sunt două exemple în acest sens. În Vrancea s-a mers mai departe, președintele Consiliului Județean inițiind, în iunie, un proiect prin care să fie ELIMINATĂ taxa pentru apa pluvială din facturile persoanelor fizice și ale asociațiilor de proprietari, considerând că „este evident că în cazul consumatorilor casnici nu se poate cuantifica cu exactitate cantitatea de apă pluvială deversată în sistemul public de canalizare și, în plus, discutăm despre epurarea unor ape neproduse de către cetățeni și care nu sunt afectate de vreo activitate a acestora”. Anularea acestei taxe urma să se producă începând cu 1 august 2021.

Pe de altă parte, Primăria Tg. Jiu nu i-a putut convinge pe judecători că taxa pe apa de ploaie este abuzivă și a fost obligată să achite și penalizări pentru perioada în care nu a plătit.

Achitarea de către unele administrații locale a taxei pe apa meteorică se face prin hotărâre de consiliu local și este posibilă în baza unei modificări, din decembrie 2018, a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial. Printr-un articol nou introdus, Guvernul stabilea atunci că „autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație”.

Așadar, nu e vorba că nu mai plătește nimeni această taxă, ci că plata poate fi preluată de primării, acolo unde sunt bani și există o hotărâre de consiliu local.

Am întrebat Primăria Galați dacă are în vedere o astfel de scutire a gălățenilor de la plata taxei pe apa meteorică. „Vă comunicăm că în acest moment bugetul local este unul limitat și nu există un proiect de hotărâre al Consiliului Local care să presupună instituirea unor astfel de scutiri”, ne-a răspuns Biroul de presă al Primăriei Galați.

viata-libera.ro