Echipajele SMURD Galaţi efectuează zece misiuni pe zi

[dcp100168]

Bilanţul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi în 2010

În anul 2010 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa "General IEREMIA GRIGORESCU" al judeţului GALAŢI a desfăşurat 3.933 acţiuni, din care: 3.589 (91,25%) intervenţii pentru situaţii de urgenţă şi alte evenimente, 79 (2,01%) întoarse din traseu, 176 (4,47%) deplasări fără intervenţii, 87 (2,21%) alerte false şi 2 (0,06%) asigurarea/supravegherea zonei de producere probabilă a situaţiei de urgenţă. Serviciile profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit în 3.589 situaţii de urgenţă şi pentru alte evenimente (în medie 10,74/zi), din care 2.840 (79,13%) pentru cazuri de urgenţă asistate de SMURD şi 749 (20,87%) pentru alte tipuri de intervenţii.

După tipul situaţiilor de urgenţă la care au participat, distribuţia intervenţiilor a fost următoarea: 356 incendii (9,92%), 14 descarcerare (0,39%), 102 asistenţa persoanelor (2,84%), 185 alte situaţii de urgenţă (5,15%), 1 protecţia mediului (0,03%), 73 alte intervenţii (2,03%), 52 arderi necontrolate (1,45%), 20 salvări de animale (0,56%), 2786 ajutor medical de urgenţă (77,63%).

În urma eforturile depuse pentru înlăturarea consecinţelor evenimentelor negative în timpul celor 3.589 de situaţii de urgenţă au fost salvate 69 de persoane (62 adulţi şi 7 copii), protejate bunuri şi instalaţii în valoare de cca. 16,3 milioane lei. Au fost asistate un număr de 2.563 persoane (2.390 adulţi şi 173 copii). Cu toate eforturile depuse în urma intervenţiilor au fost înregistrate un număr de 10 persoane adulte rănite şi 14 persoane decedate (12 adulţi şi 2 copii).

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Vezi-bilantul-Inspectoratului-Situatii-Urgenta_0_394160812.html

[dcp100168]

Zeci de intervenţii SMURD din cauza caniculei

Medicii, paramedicii şi ambulanţele Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Galaţi au început deja sezonul muncilor grele, la „culesul” cardiacilor sau al persoanelor care şi-au pierdut cunoştinţa pe stradă.

Căpitanul Eugen Chiriţă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţiile de Urgenţă Galaţi: „Doar azi, miercuri, 13 iunie, până la orele amiezii, SMURD-ul a avut 23 de intervenţii. Acum, în timp ce vorbim, alte şapte intervenii sunt în plină derulare. Tot o ambulanţă SMURD a recuperat şi o victimă a unui accident rutier, acordându-i primul ajutor. De asemenea, paramedicii au intervenit şi pentru două afecţiuni neuropsihice, patru probleme medicale şi şase traumatisme”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Avalanşă de solicitări la serviciile de urgenţă

Accidente, incendii, agresiuni, come alcoolice, infarcte miocardice, colici, indigestii, dar şi alarme false. Toate astea fac parte din Crăciunul salvatorilor de vieţi de la SMURD, Ambulanţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Gălăţenii a căror meserie este aceea de a salva vieţi au avut „un program încărcat” încă de de debutul Crăciunului din acest an. „Echipajele de la SMURD au efectuat 43 de intervenţii, în perioada 23 – 25 decembrie. Au fost solicitate la şapte cazuri de comă alcoolică, la opt accidente soldate cu răniri din diferite cauze şi la un accident rutier soldat cu trei victime. La acesta din urmă, au acţionat împreună cu colegii de la Descarcerare. Din păcate, nici de această dată, n-au lipsit alarmele false. De trei ori au fost puse pe drumuri, inutil, echipajele SMURD, în perioada menţionată. Pompierii au acţionat la şapte incendii”, ne-a informat căpitan Eugen Chiriţă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.

Şi la Ambulanţă s-a lucrat „la foc continuu”. „Sărbătorile ne-au adus, ca de obicei în această perioadă a anului, un surplus semnificativ de cazuri. Practic numărul acestora s-a dublat şi s-a ajuns la peste 100 în 24 de ore. Consumul exagerat de alcool a avut un rol determinant la toate cele 22 de agresiuni ale căror victime au avut nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Unele dintre acestea au fost găsite în stare gravă cu traumatisme şi plăgi care pot pune în pericol viaţa”, a afirmat dr. Mihai Polinschi, directorul serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi.

Fireşte că nu puteau lipsi nici victimele exceselor, în special a celor alimentare. „Echipajele ambulanţei au intervenit şi la 12 cazuri de colici biliare şi simptomatologie de pancreatită diagnosticată la persoane care au exagerat cu bucatele tradiţionale. Mult mai grave au fost însă consecinţele în cazul a trei pacienţi cu infarcte miocardice grave, care au necesitat transfer la Bucureşti, la Instititutul Fundeni. Printre aceştia s-a numărat şi un bărbat de 39 de ani, căruia i-am acordat asistenţă pe durata transportului”, a mai precizat dr. Polinschi.

Numărul mare de cazuri, specific sărbătorilor, face simţită, mai mult decât oricând, insuficienţa personalului, de la Ambulanţă şi de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean.

Din ultimele cinci zile şi nopţi, doctorul Polinschi a petrecut patru în gardă. În acelaşi regim epuizant, lucrează toţi ceilalţi colegi ai săi, din ce în ce mai puţini. Aceeaşi situaţie este şi la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judetean, care înciuda nevoii disperate de personal, a fost scoasă de pe lista secţiilor cu prioritate la deblocarea de posturi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Zeci de gălăţeni au înfruntat criza şi au mâncat până la leşin

* Gălăţenii nu se dezmint când vine vorba de belşugul de pe mesele de sărbătoare, numai că pentru mulţi dintre ei distracţia s-a terminat la spital * După prima zi de Crăciun, ambulanţele au cărat pe bandă victimele cârnaţilor şi licorilor bahice

Perspectiva înlocuirii delicioasei tochituri, a sarmalelor, a piftiei sau caltaboşului cu o perfuzie, un Colebil sau niscaiva tratamente de ameliorare a tensiunii arteriale nu este deloc una îmbucurătoare. Pentru mulţi dintre gălăţenii înnebuniţi să pună pe mese cât mai multe dintre bucatele fără de care Crăciunul nu ar fi fost Crăciun, nu a fost însă nici o ipoteză cât de mică, ultima pe lista eventualelor neplăceri care s-ar putea ivi de sărbători. Asta este concluzia la care am putea ajunge dacă luăm în considerare faptul că, numai în prima noapte de Crăciun, aproape o sută de gălăţeni au înroşit firul telefonului, cerând ajutor medical la 112, după ce au mâncat prea mult şi s-au confrunat cu diverse probleme legate de digestie. "Noaptea de 25 spre 26 decembrie a fost una de foc, numărul solicitărilor fiind dublu faţă de cel pe care îl înregistrăm într-o zi obişnuită. Au fost cazuri, în majoritate, de persoane s-au simţit rău după ce au mâncat prea mult sau au consumat alcool în exces", explică dr. Mihai Polinschi, directorul SAJ Galaţi.

Cu stomacul, fierea sau tensiunea "date peste cap" de prânzurile bogate în carne, dulciuri sau combinaţii "grele", gălăţenii care au cerut ajutorul salvării au umplut camera de gardă a Spitalului de Urgenţă. Drumurile unora dintre ei s-au intersectat cu ale altor victime, de data asta ale exceselor de băutură şi violenţă. "În prima noapte am avut şi solicitări de a interveni la trei cazuri. Este vorba de tineri cu vârste cuprinse între 22 şi 24 de ani, care prezentau diferite leziuni provocate în urma unor agresiuni. Aceştia prezentau în principal traumatisme craniene şi toracice şi au fost transportaţi la serviciul de urgenţă al Spitalului Judeţean", completează doctorul Polinschi.

Deoarece sărbătorile sunt în plină desfăşurare, urmând un sfârşit de săptămână liber pentru mulţi dintre noi, petrecerea de Revelion, Sf. Vasile şi Sf. Ion, medicii recomandă un consum al alimentelor cu moderaţie, iar celor care ştiu că au anumite intoleranţe să evite bucatele care le fac rău. Pentru a vă petrece sărbătorile cu cei dragi şi nu alături de un străin într-un salon de spital, înlocuiţi o parte din produsele de carne cu fructe, alcoolul cu ceaiuri, iar siesta din faţa televizorului daţi-o pe o plimbare în aer liber.

viata-libera.ro

[dcp100168]

SMURD Galaţi are zece intervenţii pe zi

Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare din Galaţi (SMURD) au desfăşurat, în trimestrul al doilea din acest an, 875 de acţiuni specifice, în medie 9,6 pe zi, reiese dintr-un bilanţ realizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.

Din totalul intervenţiilor, 820 de cazuri au reprezentat asistenţă medicală de urgenţă, 10 au fost intervenţii la descarcerare, iar 6 au fost intervenţii la asistenţa persoanelor.

Pe totalul trimestrului doi, au fost asistate 823 de persoane, din care 764 de adulţi şi 59 de copii.

Conform bilanţului, cazuistica intervenţiilor SMURD a fost diversă: 54 de intoxicaţii, 39 de afecţiuni cardiace, 256 de traumatisme, 2 arsuri, 7 stopuri cardio-respiratorii resuscitate, 1 intervenţie chirurgicală şi neurochirurgicală, 197 de intervenţii medicale, 63 de cazuri neurologice şi psihiatrice, 23 de stopuri cardio-respiratorii neresuscitate şi 133 de cazuri de prim-ajutor la accidente rutiere. 29 de persoane au fost găsite decedate şi au fost efectuate 13 transporturi inter-clinice medicalizate.

La nivel urban, echipajele SMURD de prim-ajutor calificat şi descarcerare au avut 416 intervenţii, pentru care distanţa de deplasare totală a fost de 1.470 de kilometri, cu o viteză medie de deplasare de 48,76 km/h.

Timpul mediu de răspuns a fost de 4,36 minute, în marja maximului stabilit, de 8 minute. Doar de 18 ori într-un trimestru, echipajele SMURD au ajuns la faţa locului după mai mult de 8 minute.

În rural e altă poveste. Din 210 intervenţii SMURD, doar 57 s-au încadrat în timpul maxim de răspuns, de 12 minute. În celelalte 153 de cazuri, a durat mai mult.

Cele 210 intervenţii au echivalat cu o distanţă totală parcursă de echipaje de 4.123 de kilometri, la o viteză medie de 58,31 km/h.

presagalati.ro

[dcp100168]

Echipajele SMURD Galaţi efectuează zece misiuni pe zi

Anul trecut, echipajele SMURD au efectuat nu mai puţin de 3.533 de acţiuni specifice, ceea ce înseamnă, în medie, câte 9,68 de acţiuni pe zi, arată raportul de activitate al ISU Galaţi. Majoritatea cazurilor au fost medicale – 3.336 (80,90%) de intervenţii au fost cele de asistenţă medicală de urgenţă – 32 (0,77%) de cazuri – intervenţii la descarcerare şi 18 (0,43%) – intervenţii la asistenţa persoanelor.

Echipajele SMURD au  asistat un număr de 3.362 de persoane, din care: 3.158 adulţi şi 204 copii, în scădere cu 26,43% faţă de anul 2012. „După natura intervenţiei, distribuţia persoanelor asistate a fost următoarea: – la asistenţa medicală de urgenţă 3312 de persoane, din care: 3108 adulţi şi 204 copii; – la descarcerare 32 persoane, toate adulte; – la asistenţa persoanelor 18 persoane, toate adulte”, se arată în raportul ISU Galaţi.

Cât priveşte cazuistica, cele mai numeroase situaţii au fost cele care au implicat: traumatisme – 957, cele  medicale – 887, cele neurologice şi psihiatrice – 310, intoxicaţii – 225, afecţiuni cardiace – 192 şi cele care au necesitat acordarea de prim ajutor în urma accidentelor rutiere şi feroviare – 134.

Din cele 3.533 de acţiuni specifice ale SMURD, 3.386 (95,84% din totalul acţiunilor specifice) au fost intervenţii pentru cazuri de urgenţă asistate şi alte evenimente, 23 (0,65%) – curse întoarse din drum, 104 (2,98%) – deplasări fără intervenţii şi 40 (1,25%) – alerte false. Totuşi, se constată o reducere a cazurilor de alertă falsă. „Comparativ cu anul anterior, numărul acţiunilor specifice s-a diminuat cu 28,47%, respectiv de la 4.967 în 2012 la 3.553, ponderea cea mai mare fiind înregistrată de alertele false a căror număr a scăzut cu 50%”, se arată în statistica ISU Galaţi.

„Activitatea de asistenţă medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească, pe anul 2013, a fost asigurată prin cinci echipaje S.M.U.R.D. şi două echipaje specifice subunităţilor proprii de intervenţie, după cum urmează: pentru asistenţa medicală de urgenţă au participat un echipaj de terapie intensivă mobilă şi un echipaj de intervenţie rapidă a medicului de urgenţă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” al judeţului Galaţi; pentru asistenţa medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat au participat trei echipaje de prim ajutor calificat cu capacitate de evacuare, aflate în structura organică a ISU Galaţi; pentru intervenţiile la descarcerare au participat două echipaje specializate aparţinând Detaşamentului de pompieri Galaţi, respectiv Secţiei de pompieri Tecuci, în cooperare cu celelalte echipaje menţionate anterior”, mai precizează sursa citată.

presagalati.ro

[dcp100168]

Bilanţul intervenţiilor ISU în primul semestru din 2015

În primul semestru al anului 2015, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, au desfăşurat 3.733 acţiuni specifice, potrivit datelor comunicate de purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Eugen Chiriţă. Din totalul acţiunilor, 3.537 au fost intervenţii pentru situaţii de urgenţă şi alte evenimente, 52 intervenţii întoarse din drum, 90 deplasări au fost fără intervenţii, 66 alerte false şi 9 misiuni pentru asigurarea/supravegherea zonei 1 de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă.
Comparativ cu perioada similară anului 2014, numărul acţiunilor specifice a scăzut de la 2.925 în 2014 la 2053 în 2015, ponderea cea mai mare fiind înregistrată de intervenţiile S.M.U.R.D. al căror număr a crescut. În perioada supusă analizei pe teritoriul judeţului Galaţi au fost desfăşurate un număr de 1.753 intervenţii la situaţii de urgenţă şi pentru alte evenimente din care: 3.083 pentru cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. şi 454 pentru alte tipuri de intervenţii, după cum urmează: 246 incendii, 64 incendii de vegetaţie şi altele, fără valoare de referinţă în anul anterior, 44 alte situaţii de urgenţă, 27 asistenţa persoanelor şi 82 acţiuni pentru protecţia comunităţii.
Rata intervenţiilor la 100.000 de locuitori a fost de 282,21, respectiv 392,521 la 1.000 km2 în creştere cu 35,89%. Valoarea timpului mediu de răspuns la incendii a fost de 13,31 min., în scădere cu 28,61%, în valoare absolută 4,83 min.
Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 61 persoane, din care: 59 adulte şi 2 copii, asistate un număr de 4623 persoane, din care: 2876 adulţi şi 189 copii şi protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 19,823 milioane lei.
Au fost înregistrate 28 victime (22 adulţi şi 6 copii), din care: 9 rănite (7 adulţi şi 2 copii) şi 19 decedate (16 adulţi şi 3 copii). Nu s-au înregistrat victime din rândul personalului profesionist sau din cadrul serviciilor voluntare sau private pentru situaţii de urgenţă.
După mediul producerii evenimentelor, la gospodăriile populaţiei, intervenţiile s-au desfăşurat 69% în mediul urban şi 31% în cel rural, în creştere cu 5%.
Subunităţile proprii de intervenţie, mai puţin S.M.U.R.D., au desfăşurat un număr de 446 intervenţii pentru situaţii de urgenţă (în medie 3,08/zi).
Cea mai frecventă cauză de incendiu a fost focul deschis (36,97%), celelalte cauze fiind generate de: fumat (23,70%), acţiunea intenţionată (14,69%), instalaţii electrice defecte (7,58%), focul deschis în spaţii închise şi mijloacele de încălzire nesupravegheate (2,37%), aparate electrice sub tensiune, coş, burlan de fum defect sau necurăţat (0,95% pentru fiecare), echipamente electrice improvizate, focul deschis, scurgeri (scăpări) de produse inflamabile (0,47%), autoaprindere sau reacţii chimice (1,42%), jocul copiilor cu focul, sudură (1,90% pentru fiecare).
Incendiile de vegetaţie au avut drept cauză determinantă nerespectarea legislaţiei specifice în domeniu de către cetăţeni, iar ca favorizantă, neimplicarea în conformitate cu atribuţiile legale în materie a personalului specializat din cadrul autorităţilor publice locale, prin măsuri pro-active de diminuare a acestui fenomen.
Printre alte cauze pot fi enumerate: perpetuarea unor tradiţii locale privind igienizarea suprafeţelor agricole; lipsa de responsabilitate manifestată de unii cetăţeni care prin nesupraveghere au facilitat propagarea focurilor deschise; condiţiile meteorologice - intensificări ale vântului cu schimbări bruşte ale direcţiei acestuia.
Printre efectele generate, pot fi evidenţiate: poluarea mediului înconjurător; intoxicarea populaţiei surprinse de perdeaua de fum; punerea în pericol a imobilelor aflate în zona apropiată sau a anexelor gospodăreşti, precum şi a culturilor înalte sau a pădurilor; favorizarea creşterii factorului de risc la accidentele rutiere ca urmare a diminuării sub limita de siguranţă a vizibilităţii pe sectoarele de drum afectate.
Au fost asistate un număr de 3.600 persoane, din care: 1953 adulţi şi 190 copii, în creştere faţă de anul anterior. După natura intervenţiei, distribuţia persoanelor asistate a fost următoarea: - la asistenţa medicală de urgenţă 3100 de persoane, din care: 1838 adulţi şi 193 copii; - la descarcerare 15 persoane, toate adulte; - la asistenţa persoanelor 11 persoane, toate adulte. Echipa pirotehnică a serviciului de urgenţă profesionist a executat 24 misiuni de cercetare, identificare şi transport a muniţiei neexplodate din timpul conflictelor militare, pentru: 27 proiectile, 4 grenade ofensive, o bombă de artilerie, o mină antitanc şi 76 unităţi de muniţie de infanterie şi alte muniţii.
În ceea ce priveşte cazuistica, echipajele SMURD au intervenit în ordine descrescătoare la: diverse afecţiuni medicale, traumatisme, intoxicaţii, afecţiuni neurologice şi psihiatrice, afecţiuni cardiace, stop cardio-respirator neresuscitat, arsuri şi prim ajutor la accidente rutiere.

impartial.ro

[dcp100168]

Profesioniştii de la descarcerare, oamenii care salvează vieţi cu barosul: „Victima ne-a recunoscut şi ne-a spus: «Nu mă lăsaţi să mor»“

• Membrii echipajelor de descarcerare văd zi de zi imagini de coşmar. Ei sunt cei care intervin în cele mai cumplite accidente şi dau lupta cu fierul pentru a extrage victimele.

Fiecare zi la locul de muncă este o adevărată provocare pentru angajaţii de la Descarcerare. Lucian Melinte (40 de ani), Dorinel Bianu (36 de ani) şi Marian Vieru (46 de ani) sunt salvatorii din linia întâi din Galaţi, cei care intervin în cele mai cumplite situaţii de urgenţă. Nu au mâinile fine ale unui medic: palmele lor sunt bătătorite de instrumentele grele pe care le manevrează atunci când o persoană a rămas încarcerată într-un autoturism distrus într-un accident rutier.

„Ajungem primii la locul tragediei şi, prin ceea ce facem, simplificăm lucrurile pentru a intra la victimă în siguranţă. Tot ceea ce vedem zi de zi ne «durifică» mai mult. În acele momente nu pot să mă las copleşit de imaginile de coşmar, intră adrenalina în acţiune şi mă gândesc la ceea ce trebuie să fac, nu la durerea sufletească a rudelor victimei. Trebuie să gândesc cât mai eficient atât pentru mine, cât şi pentru victimă“, a explicat plutonierul adjutant Lucian Melinte, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi.

Şi colegul său, plt. adj. Dorinel Bianu, comandant de echipaj, recunoaşte că această meserie te face dur şi trebuie să te adaptezi pentru a ieşi din orice situaţie dificilă într-un timp foarte scurt. „Abia după ce termini îţi dai seama ce s-a întâmplat“, a precizat salvatorul. Atunci când pleacă din bază, aceştia au informaţii minime despre ceea ce îi aşteaptă de fapt la locul accidentului. Cu toţii speră să nu găsească copii printre victime, acestea fiind cazurile cu cel mai mare impact emoţional.

„Salvăm vieţi cu barosul. Înainte aveam un polizor, o rangă şi un levier, aşa se făceau descarcerările înainte de a primi autospecialele destinate acestor tipuri de intervenţii. Acum munca noastră s-a uşurat vizibil, însă numărul tragediilor se înmulţeşte tot mai mult din cauza conduitei la volan: ne grăbim, scriem mesaje, nu purtăm centura, practic conducem din inerţie şi accelerăm de parcă s-a sfârşit drumul“, a adăugat Lucian Melinte.

Traumele salvatorilor

Deşi intervin cu sânge rece, salvatorii de la Descarcerare recunosc că fiecare operaţiune în care văd sânge, trupuri sfâşiate şi cadavre îi marchează, iar atunci când ajung acasă îi podidesc lacrimile. „Suntem firi dure, însă, după ce terminăm o intervenţie, nicidecum nu vorbim despre ce a fost acolo, încercăm să ne restabilim, să ne recăpătăm moralul. Colegul este cel mai bun sprijin, cel mai bun psiholog. Noi stăm la serviciu mai mult decât stăm acasă, ISU este a doua noastră familie. Când ajung acasă mă detaşez, nu vorbesc nici cu copilul şi nici cu soţia despre ceea ce trăiesc zi de zi. Le spun doar să poarte centura de siguranţă, să fie prudenţi“, a mărturisit Lucian Melinte.

Salvatorii mărturisesc că unele cazuri le rămân în memorie, ba chiar adaugă că au coşmaruri şi că doar Dumnezeu le dă putere să continue ceea ce fac. Unele situaţii pot fi de două ori mai dramatice atunci când gălăţenii descoperă că sunt chemaţi să intervină pentru salvarea unor cunoscuţi. „Unul din foştii mei soldaţi venea dinspre localitatea Cuca şi se afla în maşină cu iubita lui şi mama acesteia. Fata a murit, mama ei a ieşit jumătate prin parbriz, avea laba piciorului stâng retezată, rămăsese între banchete. Şoferul era conştient, motorul fusese aruncat pe câmp, la peste 50 de metri de maşină. Şoferul încercase să depăşească un Matiz, dar nu a reuşit şi a intrat într-un copac. Când am ajuns acolo, ne-a recunoscut şi atât ne-a spus «Nu mă lăsaţi să mor!». Această intervenţie ne-a marcat pe amândoi, şi pe mine, şi pe colegul meu. Din păcate, el a rămas paralizat pe viaţă“, şi-a amintit Marian Vieru.

Un alt caz ieşit din comun a fost acela în care victima era un fost militar în termen şi al cărui picior fusese amputat pe loc. „Mi-a strâns mâna şi mi-a zis să îi salvez mama, care se afla într-o stare mult mai gravă. Şi am reuşit acest lucru. Au fost însă şi situaţii în care mi-au dat lacrimile de neputinţă, de ce să nu recunosc? Cazurile în care sunt implicaţi copii te marchează cel mai mult“, a precizat şi Lucian Melinte.

Dorinel Bianu, comandant de echipaj, mai spune că sunt cazuri în care unii oameni au un mare noroc, moartea „trece pe lângă ei“, în timp ce în alte situaţii lucrurile sunt atât de grave încât salvatorii nu mai pot face nimic. „Astfel de momente te fac să te gândeşti la perspectiva vieţii. De destin nu prea poţi să te fereşti, ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus“, a adăugat Dorinel Bianu.

Tăria de caracter, cel mai bun examen

În trecut, descarcerările erau făcute de militari în termen, echipamentele cu care aceştia interveneau erau rudimentare, iar echipajele se formau cu greu. „Atunci când reuşeai să îţi faci o echipă de descarcerare, militarii în termen se liberau şi începeai cu altă serie. Riscai ca, atunci când te duceai la o intervenţie grea, cu oameni sfâşiaţi printre fiare, militarii să leşine înainte de a interveni. În momentul în care intrau în contact cu imaginile şocante, pur şi simplu se albeau la faţă şi leşinau. În prezent, îi selectăm pe cei care au cea mai mare tărie de caracter şi numai cei cu adevărat puternici rezistă în echipajul de descarcerare. Ei intră tot timpul în contact cu oameni în suferinţă şi trebuie să se detaşeze ca să îi poată ajuta. Nu trebuie să empatizezi cu victima, pentru a putea ducea misiunea până la capăt cu sânge rece“, a declarat maiorul Eugen Chiriţă, purtător de cuvânt ISU Galaţi.

Mulţumirile de după tragedie

Deoarece sunt primii care pleacă de la locul tragediei după ce au salvat victimele, sunt rare momentele în care pompierii de la Descarcerare primesc mulţumiri de la cei pe care i-au salvat. „Odată am fost la o croitorie cu un pantalon de la uniforma SMURD şi o doamnă de acolo nu a vrut să îmi ia bani, mi-a spus că pentru noi nu face nimeni nimic. Avusese un accident pe o trecere de pietoni şi a vrut să se revanşeze. Am rămas prieten cu acea doamnă“, a povestit plt. adj. şef Marian Vieru.

La rândul lui, Lucian Melinte a mărturisit că, atunci când citeşte comentariile postate pe internet în urma unor tragedii, realizează importanţa meseriei sale. „Sunt foarte mulţi oameni care ne văd ca pe o ultimă speranţă, suntem mai presus de salvatori şi ne dăm seama că avem un rol major. Este ca la sfârşitul anului, când faci bilanţul şi îţi dai seama că munca ta este apreciată, că ai realizat ceva şi atunci îţi dau lacrimile. Colegii mei sunt foarte săritori şi foarte bine pregătiţi, fac totul cu dăruire şi vreau să le mulţumesc, este vorba despre plt. Cristian Mârşiu, plt. maj. Viorel Popa, plt. maj. Marian Raţă şi plt. maj. Dan Chetronie“, a spus plt. adj. Lucian Melinte.

adevarul.ro