Miţa Biciclista a avut două case la Galaţi

[dcp100168]

Miţa Biciclista a avut două case la Galaţi

O femeie frumoasă. Nu tocmai înaltă, cu părul blond, tuns scurt şi cu ochi verzi-albaştri. Fiică a unei spălătorese care lucra la un neamţ, Maria Mihăescu s-a născut în Prahova, în anul 1885. La vârsta de doar 14 ani a fost remarcată, luată şi iniţiată în cariera de curtezană, devenind o tânără cultă, învăţată în străinătate, Maria l-a avut ca prim amant pe regele Leopold al Belgiei. Poveştile spun că a frânt multe inimi, precum cele ale lui Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau regele Ferdinand.

A dus o viaţă bună, fără lipsuri, având, în genere, tot ce şi-a dorit de la viaţă. Frecventa cele mai bune restaurante, se aranja la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei, avea maşină coupé, trăsură şi servitori din Polonia. Viaţa ei extravagantă a fost marcată şi de lipsa ei de inhibiţie. Într-o perioadă în care persoanele se scăldau în public doar în halat, Maria Mihăescu făcea baie într-un costum de baie, să-l numim, sumar. Dezinvoltura ei a cauzat chiar şi un accident pe plajă, când a fost somată de către un şef de post să iasă din apă şi să se îmbrace. A ieşit, a pus mâna pe o umbrela şi l-a „atins” în mod repetat pe poliţist cu ea, pentru că a deranjat-o.

Prima femeie care s-a plimbat cu bicicleta pe Calea Victoriei

Publicaţiile vremii scriau despre faptul că ea a fost prima femeie care s-a plimbat cu bicicleta pe Calea Victoriei, îmbrăcată în pantaloni. Personajul Miţa Biciclista a fost creat în urma unei mici răzbunări, provenite din frustrarea ziaristului George Ranetti, care ocupa funcţia de redactor-şef la ziarul Furnica. Se spune că i-ar fi atribuit această poreclă deoarece Maria Mihăescu i-ar fi refuzat în mod constant avansurile. Făcea ciclism, lucru rar la acea vreme, pentru a-şi întreţine silueta. La urma urmei, corpul ei era sursă de venit…

S-a căsătorit cu colonelul Dimitrescu, deşi marea ei dragoste avea să rămână cel care ţinea frâiele Societăţii Salvarea, şi anume doctorul Minovici.

După căsătoria celor doi, au început să apară şi problemele financiare, Miţa simţindu-se nevoită să închirieze câteva camere din casa din Piaţa Amzei, despre care se spune că ar fi primit-o de la regele Ferdinand. Casa există şi astăzi, fiind declarată monument de arhitectură în stil baroc.

Pe lângă această casă, Maria Mihăescu a intrat şi în posesia unei case din Galaţi, în urma unui artificiu juridic.

Legătura Miţei cu casele din strada Mihai Bravu

În anul 1927, Maria Mihăescu i-a împrumutat inginerului Alexandru Guiller o sumă de 2,3 milioane de lei, acesta din urmă ipotecând proprietăţile sale din Galaţi, aflate în strada Mihai Bravu, cu o suprafaţă de 6.000 mp. Imobilul din strada Mihai Bravu nr. 42 era o construcţie de zidărie acoperită cu tablă, cu patru camere, cămară, cameră pentru servitori, baie cu closet şi instalaţie de apă şi gaz aerian. Imobilul din strada Mihai Bravu nr. 44 era tot o construcţie din zidărie, cu şase camere şi antreu, sobe din teracotă, baie şi, de asemenea, instalaţie de apă şi gaz.

Pentru că nu şi-a primit banii la termen, Maria Mihăescu a cerut Tribunalului scoaterea la vânzare a celor două imobile pentru a-şi recupera banii. La una din licitaţii s-a prezentat cel care avea să îi devină soţ: colonelul Dimitrescu. Imobilele au ajuns în posesia unui participant din Galaţi, însă acesta a murit până să plătească pentru cele două construcţii. Maria Mihăescu a solicitat ca moştenitorii să fie obligaţi la plata cu care defunctul a câştigat licitaţia.

Astfel, printr-un tertip avocăţesc, instanţa a hotărât să îi acorde cele două imobile şi a obligat moştenitorii adjudecatarului la plata diferenţei de preţ.

În anul 1971, moştenitorii Mariei Mihăescu au vândut construcţiile actualului proprietar.

O doamnă  de mare lux

Maria Mihăescu a fost o femeie care nu a vrut să şocheze, dar care a dorit să fie diferită. Averea şi-a dobândit-o într-o manieră neortodoxă: îşi alegea clienţii de pe stradă, persoane importante şi cu mulţi bani. A trăit în lux şi nu a dorit să renunţe la el, mai ales atunci când ieşea pe stradă. Zvonuri răutăcioase mai spun că îşi îmbrăca soţul în haine murdare şi sărăcăcioase şi îl trimitea la cerşit, iar cu bani rezultaţi din ingrata activitate şi cei proveniţi din chirii îşi putea satisface scumpele capricii.

Cu toate acestea, această femeie trebuie să fi avut ceva special. Regele Manuel al Spaniei nu ar fi cerut fără motiv în căsătorie o femeie cu moravuri uşoare. Doar o femeie atipică l-ar fi refuzat, aşa cum a făcut-o ea. I-a rămas fidel celui pe care l-a purtat în suflet întreaga sa viaţă. Doctorului Minovici.

presagalati.ro

[dcp100168]

Celebra Miţa Biciclista a avut casă în Galaţi

Profesorul Valentin Bodea, autor a două volume de monografii ale caselor de patrimoniu gălăţene (urmează al treilea, luna viitoare!), mi-a atras atenţia, în timp ce-mi prezenta decăderea actuală a străzii istorice Mihai Bravu, asupra unei clădiri fastuoase, situată la nr. 42, în stil eclectic, înconjurată de grădină, unde funcţionează acum Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Evident, n-am ghicit cine i-a fost proprietarul care deţinea şi imobilul de la nr. 44, ambele aflate pe Lista monumentelor istorice: au fost ale unuia dintre pionierii înfiinţării Uzinei G. Fernic & comp, viitorul şantier naval gălăţean, inginerul Teodor Guiller. Atenţie, însă: imobilele, ipotecate de proprietar în 1935-´36, au fost cumpărate, ca un chilipir, de o oarecare Maria Mihăescu (1885-1968).

De la Grigorescu la regele Portugaliei

Numai că, pour le conaisseurs, Maria Mihăescu a fost chiar vestita demimondenă Miţa Biciclista! Era celebra, la început de secol XX, îndăzneaţa, nonconformista şi iubăreaţa de rang înalt, prima femeie din România cu tupeul de a merge în public pe bicicletă (şi în pantaloni!), „acuzată” de presa vremii pentru legăturile ei de amor cu celebrităţi - de la Goga la Grigorescu, sau chiar la regele Ferdinand, cu care se afişa cică pe Calea Victoriei şi de la care a primit un adevărat palat în Piaţa Amzei din Bucureşti, numit şi azi „Casa Miţa Biciclista” (iată că acum descoperim două proprietăţi şi la Galaţi!), căpătând, după relaţia regală, chiar porecla „Miţa Cotroceanca”.

O frumuseţe orgolioasă, cerută în căsătorie de însuşi regele Manuel al Portugaliei, pe care l-a refuzat însă, căci îl iubea pe medicul legist Nicolae Minovici, creatorul primului serviciu de salvare bucureştean, fratele lui Mina Minovici - cel care dă astăzi numele Institutului Medico-Legal. Deh, dragostea… După moartea primului soţ, s-a recăsătorit la maturitate, în anii ´40, cu un ofiţer interesat, se pare, de averea ei - generalul Alexandru Dumitrescu. Pe care, la bătrâneţe, îl trimitea, îmbrăcat prost, să facă rost de bani cu care să ia masa la Athenee Palace.

Două case "cu ştaif"

Casa de la nr. 44 a fost clădită la 1899, corectează datele profesorul Bodea, iar cea de la nr. 42, probabil în 1882. Ele intrau, în 1930, printr-o „ordonanţă de adjudecare definitivă”, în posesia dnei Mihăescu, pentru numai 400.000 lei, la o ipotecă de 2,3 milioane şi o valoare, desigur, mai mare. Ca şi la „lichidările” imobiliare de azi. Şi a treia casă a lui Guiller - inginerul falit, care, deşi ajuns membru al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi al Asociaţiei Inginerilor şi Arhitecţilor din Galaţi, vicepreşedinte al Comisiei Bursei, a fost nevoit să vândă şi imobilul de la nr. 40, prin anii ´36, pentru o ipotecă de 600.000 lei.

Casa de la nr. 42 a fost naţionalizată încă în timpul vieţii proprietăresei mondene, în 1950. Acolo se instalează sediul I.J.G.C.L. (transport în comun şi salubritate), în ´78, o creşă şi, din 1999, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Cea de la nr. 44, cu o arhitectură mai ştearsă, asemănătoare cu Casa Corvissianu (actuala casă Nicolae Mantu), i-a aparţinut, din 1971, unui domn Georgescu, a putut afla profesorul Bodea de la bibliotecara Valentina Oneţ.

Apariţie extravagantă în bikini

„Miţa” a dus o viaţă de lux, aflăm din zeci de surse: „cucoana deţinea o trăsură, o maşină coupe, servitori din Polonia, mânca numai la Athenee Palace şi îşi vopsea părul la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei” - menţionează www.timp-liber.acasa.ro. Ea „era însă o femeie preţioasă, care le vorbea tuturor cu superioritate. (…) După o perioadă de şedere la Paris, Miţa Biciclista a adoptat stilul de viaţă franţuz şi extravagant şi le vorbea tuturor în limba franceză, chiar şi servitorilor din Polonia, care nu înţelegeau nimic din ce spunea cucoana. La Paris, Miţa Biciclista a dat lovitura la o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience şi a căştigat. (…) Printre extravaganţele Miţei Biciclista se număra şi scăldatul în mare, într-un costum de baie sumar. La aceea vreme, toată lumea se bălăcea în apă în halat, iar apariţia Miţei în "bikini" era un lucru nemaivăzut. Cum un şef de post a somat-o, fluierând, să iasă din apă, frumoasa l-a lovit cu umbrela, întrebând de ce „şuieră”. La o doamnă nu se… şuieră!

Un alt Galaţi, mai vesel…

Nu ştim dacă Miţa, la care discretul rege Ferdinand, se spune, venea deghizat (şi Carol I pusese cândva pe jar serviciile secrete, să-i recupereze cizma cu monogramă înnămolită pe drumul spre o amantă, la Sinaia), mai era interesată de aventuri la 40 de ani, dar interesul pentru Galaţi este posibil să fie nu numai imobiliar: eram un oraş rezidenţial pentru 12 consulate (şi consuli bogaţi!), cu şantane (cafenele cu dizeuze şi dansatoare), zeci de restaurante cuminţi, ori cu jocuri de noroc, atracţii sportive (precum călăria, pe platoul Calica - Fileşti, unde şi principesa Maria călărise, venită cu ocazia inaugurării Prefecturii), o Dunăre cu vapoare romantice, Teatrul Papadopol (ars în ´41), Grădina Publică cu fason englezesc, la numai doi paşi.

Pornită de jos, "ajunsă" prea sus

Născută la Filipeştii de Pădure, fiica unei spălătorese ce lucra la un instalator neamţ, a devenit curtezană pe la 14 ani, dar a reuşit să urmeze pensionul în străinătate. Regele Leopold al Belgiei i-a devenit amant. Istoricul Adrian Majuru spunea: „A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel.” Iar istoricul Neagu Djuvara, în stilul frust cu care ne-a deprins, concluziona: „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti, pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”.

Porecla ciclistă i-a dat-o în ciudă (şi a prins!) jurnalistul George Ranetti, gelos că îi respingea avansul, iar duhul popular i-a scos femeii şi un cântec obscen. Alexandru Predescu o descrie filmic în volumul „Vremuri vechi bucureştene”: „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi şvarţul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb". Avea ochii verzi-albaştri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cât de bogată era Miţa Biciclista, celebra prostituată de lux: şi-a luat case într-un oraş cu 12 consulate, doar pentru a seduce bărbaţi celebri şi plini de bani

Celebra Miţa Biciclista, coana cu bikini şi maşină coupe, care a cucerit inimile bărbaţilor în perioada interbelică, a deţinut două case şi în Galaţi. Frumoasa curtezană a fost atrasă de oraşul de la malul Dunării, care, la acea vreme, avea 12 consulate şi, desigur, consuli bogaţi. Miţa Biciclista trăia pe picior mare. Aşa se face că şi-a permis să cumpere casele de la numerele 42 şi 44, de pe strada Mihai Bravu din Galaţi.

Miţa Biciclista, curtezana pe bicicletă, şi-a petrecut vremea şi pe străzile Galaţiului de altă dată. De o frumuseţe răpitoare, Miţa adora luxul şi după ce a locuit o perioadă în Franţa, aceasta a ales să adopte un stil de viaţă extravagant, cu iz parizian.

„Era o femeie care rupea barierele comportamentului din acea perioadă, era mai libertină. Avea un comportament neconvenţional faţă de majoritatea femeilor din acea perioadă. A apărut într-un costum de baie altfel decât apăreau femeile pe plajele de la Constanţa, din acea perioadă. A lovit cu o umbrelă în cap un gardian, tot pe plajă, pentru că acesta i-a reproşat că ţinuta este neadecvată. Circula cu bicicleta şi probabil că de aici i s-a atras şi renumele de ”, a declarat Marius Mitrof, consilier Direcţia Judeţeană de Cultură, Galaţi.

George Ranetti, un jurnalist al vremii, care a îndrăgit-o foarte mult, dar care nu a avut acces la inima ei, i-a astribuit porecla de „Miţa Biciclista”.

„De fapt numele ei real era Maria Mihăescu, originară dintr-un sat din judeţul Prahova. Avem mândria să locuim într-un oraş în care cunoscuta Miţa Biciclista a deţinut două proprietăţi. Imobilele au intrat în proprietatea ei în urma unei licitaţii. La vremea aceea, imobilele i-au aparţinut lui Ghiler, unul dintre fondatorii Şantierului Naval din Galaţi. Fiul lui Ghiler, un inginer care lucra la Şantierul Naval a contactat de la Maria Mihăescu un împrumut de aproximativ două milioane de lei, în 1926, ipotecând cele două proprietăţi ale sale de pe strada Mihai Bravu din Galaţi, la numerele de atunci, 28”, a relatat Marius Mitrof, consilier Direcţia Judeţeană de Cultură, Galaţi.

În ordonanţa de adjudecare, cele două case sunt descrise în detaliu. Astăzi, aceste imobile se află la numerele 42 şi 44 şi ambele sunt monumente istorice. Văzând că nu primeşte banii la timp de la Ghiler, Miţa Biciclista a pofitat de acea ipotecă şi a înaintat o acţiune în instanţă, iar instanţa a scos la licitaţie imobilele respective.

„Culmea e că dacă la primele două, trei termene nu s-a ivit cineva care să participe la licitaţie, Maria Mihăescu, ea însăşi creditoare, a participat ca şi licitator. S-au opus avocaţii lui Ghiler, însă instanţa i-a dat câştig de cauză Mariei Mihăescu şi printr-un lung şir de alte termene ale acestui proces, Maria Mihăescu a ajuns să cumpere cele două imobile cu sumele de 400.000 lei fiecare, iar diferenţa de bani a recuperat-o de la un bărbat care câştigase iniţial licitaţia, însă decedând, nu a mai putut adjudeca imobilele. Maria Mihăescu i-a dat în judecată pe moştenitorii licitatorului, cerându-le despăgubiri şi astfel a câştigat cu mult mai mult decât împrumutase. În acea perioadă Miţa Biciclista avea aproximativ 40 de ani. Chiar la una din licitaţii se prezentase cu viitorul său soţ, un colonel de la Curtea Regală”, a spus Marius Mitrof, consilier Direcţia Judeţeană de Cultură, Galaţi.

Deşi marea iubire a Miţei a fost doctorul Nicolae Minovici, extravaganta biciclistă s-a căsătorit cu un anume general Dumitrescu. Potrivit scrierilor vremii, în anii '40 Maria Mihăescu îl trimitea pe acesta la cerşit pentru a lua cina ulterior la Athenee Palace, dar şi pentru a-şi vopsi părul la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

„În aceste case nu ştim dacă Maria Mihăescu a locuit vreodată, dar cu siguranţă le-a închiriat, pentru că în perioada 1930 - 1931, pe strada Mihai Bravu, la numărul 28, figura Consulatul Poloniei”, a mai precizat Marius Mitrof, consilier Direcţia Judeţeană de Cultură, Galaţi.

După moartea Mariei Mihăescu, survenită în 1967, cele două imobile au intrat în proprietatea moştenitorilor acesteia. În 1950 a intervenit naţionalizarea şi un imobil a fost preluat de stat, iar cel de la numărul 44 le-a rămas moştenitorilor.

„Acesta a fost vândut pe la 1976 unei persoane fizice, de unde de altfel am şi documentul care atestă că Maria Mihăescu a intrat în proprietatea acestei case. Imobilul de la numărul 42, unde astăzi funcţionează Casa de Asigurări de Sănătate, a fost transformat într-un sediu al unei firme de stat, al unei cantine, grădiniţe, creşe, pentru ca după înfiinţarea CJAS imobilul să fie cedat ca sediu al acestei instituţii. Cele două imobile din Galaţi, care au aparţinut Miţei Biciclista au fost construite în stilul specific al anilor 1880, cu elemente neoclasice. Sunt imobile care se bucură de curţi generoase, de terenuri, dar şi de hrube aşa cum erau imobilele odinioară. Casele aveau câte 7 - 8 camere, la care se adăugau anexele. Acestea foloseau ca încăperi folosite de personalul care îngrijea gospodăria respectivă”, a spus Marius Mitrof, consilier Direcţia Judeţeană de Cultură, Galaţi.

Pentru că era o femeie frumoasă şi extravagantă, Miţa Biciclista a frânt inimile multor bărbaţi celebri, precum Octavian Goga, Nicolae Grigorescu sau regele Ferdinand. Acesta din urmă i-a dăruit Mariei Mihăescu o casa în Bucureşti, situată pe strada Biserica Amzei, la numărul 9. Tanti Miţa a fost prima femeie care s-a plimbat cu bicicleta, pe Calea Victoriei, îmbrăcată în pantaloni. Frumoasa Miţa purta o caschetă de mătase, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari, a la madame Butterfly.

adevarul.ro