Jump to content

Câmpul de la Vameş, inundat an de an


dcp100168

Recommended Posts

Păşunea subacvatică de la Piscu
Circa 100 de hectare de păşune şi teren arabil din comuna Piscu au fost luate în stăpânire de apă de câteva săptămâni. Păşunea inundată se află în administrarea Primăriei, iar terenul arabil aflat sub apă este al mai multor fermieri din comună. Nu e primul an în care comuna se confruntă cu astfel de probleme, iar edilul spune că se va face tot posibilul ca, în cursul acestei luni, terenurile să vadă din nou lumina zilei.

„Apa s-a adunat în zonă din cauza topirii zăpezilor, a ploilor, a unor izvoare destul de puternice din zonă şi a pânzei freatice de suprafaţă. Există acolo o staţie de desecare, dar s-au înregistrat nişte probleme la un transformator care a fost schimbat în cursul serii de marţi. Se lucrează şi cu ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Odată ce staţia de desecare intră în funcţiune, noi sperăm că în cursul lunii martie să rezolvăm problema şi să eliberăm terenul”, a precizat primarul comunei Piscu, Ştefan Vlad.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Mai bine a ramane asa ca e foarte frumos acel lac, am trecut pe acolo duminica si ma miram de unde a aparut acel lac, e chiar un mini lac, e mare apa acolo...

Edited by LaurX82
Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Câmpul de la Vameş, inundat an de an

* Terenul este acoperit de apă cât vezi cu ochii * Autorităţile îşi pasează responsabilitatea rezolvării problemei * Solul se degradează, iar oamenii şi statul pierd bani

Anual, peste o sută de hectare de teren din comuna Piscu sunt inundate. Nu vorbim aici despre vreo ploaie mai serioasă, ci despre mii de metri cubi care se adună pe suprafaţa respectivă, dându-i un aspect de-a dreptul lacustru. Parte din suprafeţele afectate aparţin primăriei, care foloseşte terenul respectiv pe post de păşune, iar parte e al mai multor oamenilor din zonă, care îl ară şi îl seamănă, atunci când acest lucru este posibil, adică abia după retragerea apelor.
Ce fac autorităţile pentru a preîntâmpina asemenea bătăi de cap, an de an? Momentan au făcut un plan de a executa lucrări la dig şi de a preveni, în anii viitori, acumulările de apă. Rămâne un mister cum de nimeni n-a luat nicio măsură până acum, deşi situaţia nu este deloc nouă, iar bani pierd atât primăria cât şi proprietarii de terenuri arabile din zona Vameş.

Posibil proiect, la nivel judeţean

Contactat, ieri, telefonic de "Viaţa liberă", primarul comunei Piscu, Ştefan Vlad, nu părea deloc îngrijorat cu privire la starea terenului. „Aşa se întâmplă în fiecare an. Ba, cred că anul trecut, dacă vă amintiţi, a fost şi mai multă apă. Se adună de pe versanţi, provine din topirea zăpezilor şi din ploi. Problema, în acea zonă, este că şi pânza freatică este una de suprafaţă, aşa că apa nu se absoarbe cum ar trebui. Am fost la Prefectură, am înţeles că se face un proiect, la nivel judeţean. Un soi de clapeţi în diguri, care să nu mai permită apei să se adune aici”, ne-a declarat Ştefan Vlad.
Un proiect, fie el şi unul care necesită investiţii mai mici, nu se realizează de azi pe mâine, aşa că, cel puţin în 2014, terenul cu pricina va bălti în continuare.
„Vom vedea ce se întâmplă cu acest proiect. Au fost aici cei de la comitetul de urgenţă şi ştiu despre situaţie. Eu nu am mai făcut cerere de desecare. Dar ANIF-ul şi SGA-ul ştiu şi cred că a lor este datoria să rezolve problema”, mai spune primarul din Piscu. Edilul este de părere că păşunea va putea fi folosită cu succes după ce apele se vor retrage. De asemenea, spune Ştefan Vlad, proprietarii de teren din zonă - peste zece persoane diferite, cel mai probabil - vor putea să-şi facă la vreme însămânţările de primăvară, dat fiind faptul că terenul este fertil. La începutul lunii martie 2013, primarul Ştefan Vlad, confruntat cu o situaţie similară, spunea că până la finele lunii va încerca să termine desecarea. Anul acesta, ea nici măcar nu a început.

Nimic de la ANIF şi SGA

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, Petru Bărceanu, ne-a comunicat că se află într-o discuţie cu un reprezentant al Băncii Mondiale şi nu poate vorbi până la închiderea ediţiei.
Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA), Ionel Ardean, era internat în spital, iar inginerul-şef al instituţiei ne-a spus că orice informaţie cu privire la activitatea instituţiei se obţine de la un purtător de cuvânt de la Iaşi. Care purtător de cuvânt ar trebui, probabil, să ştie mai bine situaţia de la Piscu decât inginerii din Galaţi!

Terenul nu devine mai fertil dacă stă sub apă

În timp, solul sufocat de apă îşi pierde din calităţile care îl fac arabil şi bun de păşunat. Din păcate, apa s-a adunat de ceva vreme pe câmp, iar în până ieri nicio pompă nu făcea vreun efort să o scoată. Anul trecut, mai mulţi cititori ne-au sesizat faptul că au văzut, pe suprafaţa de apă strânsă, două lebede, care pluteau liniştite. În plus, ne vine greu să credem că oamenii care nu pot dispune la timp de terenul lor sunt mulţumiţi de situaţie.
Vom reveni cu informaţii ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) legate de îndatoririle celor care încasează subvenţii pentru terenuri care se inundă şi care rămân nedesecate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Începe refacerea digului de la Vameş

* Lucrările vor costa aproape 100.000 de lei

Partea de dig din satul Vameş, spartă în luna septembrie a anului trecut, la inundaţii, pentru a permite revărsarea controlată a apelor umflate ale pârâului Geru, a fost refăcută de mântuială, susţin surse ale "Vieţii libere". Este vorba despre o porţiune de dig lungă de patru metri, aflată la distanţă de 80 de metri în amonte de podul de pe DN 25 Galaţi - Tecuci. Problema e că segmentul de dig este acum cu vreo 10 centimetri mai scund decât restul coronamentului.
Reprezentanţii Apelor Române şi ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi ne-au explicat de ce nu s-a umplut coama digului până sus, deşi mult nu mai era de lucru, dar şi cum se vor remedia toate acestea. Soluţia aleasă pentru refacerea digului ar trebui să prevină şi inundarea celor peste 100 de hectare de câmp de la Vameş despre care v-am relatat săptămâna trecută şi care rămân sub ape, cel puţin o lună, în fiecare an.

Sistem cu clapete şi stăvilare contra inundaţiilor

Purtătorul de cuvânt al Administraţia Bazinale de Apă Prut - Bârlad, Dan Buruiană, ne-a informat că la Vameş se va realiza o lucrare numită „Subtraversare DN 1000 dig de apărare mal drept râu Geru şi refacere secţiune transversală”. Aceasta constă în realizarea subtraversării din tuburi cu diametrul de un metru, aşezate pe un strat de beton şi diafragme din beton. Se va monta o clapetă metalică cu garnitură din cauciuc amplasată spre cursul de apă şi o stavilă plană spre incintă prevăzută cu mecanism de acţionare manuală. De asemenea, se vor realiza două canale, unul de acces subtraversare, prevăzut cu protecţie din dale din beton şi un altul de evacuare, tot cu dale din beton.
Ulterior, se va trece la „refacerea secţiunii iniţiale a digului din pământ, prin realizarea de trepte de înfrăţire şi terasamente în straturi succesive şi compactarea corespunzătoare”. Abia apoi se va face reînsămănţarea taluzelor şi coronamentului digului.
Proiectul ar urma să coste circa 92.814 lei.
"Lucrările vor fi finanţate şi realizate în conformitate cu prevederile Hotărârii C.J.S.U. Galaţi nr. 8/20.02.2014 de către: Prefectura Galaţi, Consiliul Local Piscu, Consiliul Local Tudor Vladimirescu şi ANIF - filiala judeţeana Galaţi, sub coordonarea tehnică a Administraţiei Bazinale de Apă Prut - Bârlad", se mai arată în documentul remis redacţiei de Dan Buruiană.

Digul este prea scurt!

Directorul-executiv al ANIF Galaţi, Petru Bărceanu, apreciază că digul are un viciu din construcţie şi din acest motiv apa ajunge pe câmpurile de la Vameş. „Sistemul la care se va începe lucrul săptămâna asta nu va mai permite apei să băltească pe câmp, înlesnind scurgerea ei prin sistemul de clapete. Problema n-a fost niciodată faptul că digul - acolo unde fusese deschis în toamnă - era cu câţiva centimetri mai mic faţă de restul coronamentului. De la început s-a mers pe ideea realizării sistemului de clapete. Unul dintre inconveniente este că digul nu ajunge până în versant. A fost construit aşa, mai scurt, în timpul comunismului. Dar acest sistem va permite desecarea fără probleme”, ne-a declarat Petru Bărceanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Păşunea de la Vameş ar putea scăpa de inundaţii

Dacă autorităţile îşi termină treaba, păşunea de la Vameş ar putea scăpa de inundaţii în primăvara viitoare. An de an v-am informat că păşunea cu pricina, întinsă pe vreo 500 de hectare şi aparţinând în parte comunei Piscu, în parte comunei Tudor Vladimirescu, rămânea sub apă cel puţin vreo lună. Motivul: apa rezultată din topirea zăpezilor nu avea unde să se scurgă, iar pompele Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) nu aveau cum să rezolve problema într-un timp scurt. Din cauza acestor băltiri, salinitatea solului a crescut, aşa că, dacă nu s-ar fi luat măsuri, în scurt timp păşunea nu ar mai fi folosit la nimic. În plus, nu de puţine ori, apa atât de greu de evacuat intra pe DN 25 şi se impunea chiar restricţionarea traficului în zonă. Din fericire, Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad, primăria Piscu, primăria Tudor Vladimirescu şi ANIF s-au angrenat, în primăvară, într-un proiect cu valoare de aproape 100.000 de lei care să rezolve definitiv această problemă.

Ce s-a făcut

În martie, Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad ne informa că se pregăteşte „realizarea subtraversării digului cu tuburi cu diametrul de un metru, aşezate pe un strat de beton şi diafragme din beton”. Urma să se monteze o clapetă metalică cu garnitură din cauciuc amplasată spre cursul de apă şi o stavilă plană spre incintă prevăzută cu mecanism de acţionare manuală. De asemenea, se planificase realizarea a două canale, unul de acces subtraversare, prevăzut cu protecţie din dale din beton şi un altul de evacuare, tot cu dale din beton.

De asemenea, se viza refacerea secţiunii iniţiale a digului din pământ, prin realizarea de trepte de înfrăţire şi terasamente în straturi succesive şi compactarea corespunzătoare. Abia apoi urma să se facă reînsămânţarea taluzelor şi a coronamentului digului.

Ce mai e de făcut

Lucrările planificate s-au realizat în mare parte. Am găsit, la faţa locului, o ţeavă dotată cu stavilă la un capăt şi clapetă la celălalt, care să asigure drenarea. Mai trebuie, însă, amenajat canalul care să asigure preluarea de către râul Geru a apei drenate de pe păşune. Fără finalizarea acestor lucrări, apa ar crea probleme şi mai mari în zonă.
Oricum ar fi, e greu de crezut că, după ce au realizat sistemul, autorităţile se vor împiedica în săparea unui şanţ. Oricum ar fi, ritmul în care se mişcă lucrările i-au dat serioase motive de îngrijorare lui Anton T., ciobanului care îşi vede, an de an, inundată păşunea pe care o are în concesiune şi care se teme să nu-l ia din nou apa de pe câmp.
Dacă sistemul funcţionează, vom vedea la primele ploi mai consistente.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.