Adamescu vinde Oţelul

[dcp100168]

Adamescu vinde Oţelul

Narcis Răducan, directorul general al Oțelului Galaţi, a dezvăluit acum câteva minute la Dolce Sport că echipa va avea un nou investitor. "Va anunt in premiera ca domnul Adamescu, proprietarul clubului, m-a anuntat astazi ca este in discutii extrem de avansate sa vanda clubul. In cateva zile veti afla urmatorul proprietar. Tocmai de aceea au si fost blocate platile. Din ce mi-a spus dansul, in proportie covarsitoare, partile au ajuns la un numitor comun. Le-am transmis si baietilor. In cateva zile veti afla, important e sa fie stabilitate financiara. Va asigur ca efortul acestor baieti se va concretiza in faptul ca vom evolua si la anul in prima liga. Acum asteptam. Nu vine vreun magnat arab...", a dezvaluit Raducan la Dolce Sport, la finalul esecului cu Ceahlaul (0-1).

dolce-sport.ro
 

[dcp100168]

NU e Radu Călin

La doar un an şi jumătate de la preluarea clubului Oţelul de către TNG, patronul Dan Grigore Adamescu s-a plictisit deja de noua sa jucărie şi vrea să o vândă, după ce a luat şi vreo 7 milioane de euro şi a băgat echipa în insolvenţă. Imediat toate gândurile la un nou finanţator s-au dus bineînţeles către Radu Călin, “investitorul din poveste”, cel care ar fi vrut echipa în 2012, alături de prietenul său Marius Stan.

Contactat telefonic în miez de noapte de către Dunărea Bătrână, Radu Călin a negat însă vehement că ar negocia cu Adamescu pentru a prelua clubul de la Dunăre. Mai mult, acesta era foarte supărat spunând că şi-a luat deja o ţeapă de 500.000 de euro la Galaţi, deşi nu a vrut să intre în amănunte. Actualul finanţator de la Fortuna Câmpina (Liga III) şi-a întărit spusele afirmând că oricum nu ar mai fi negociat cu oameni de teapa lui Adamescu şi şi-a adus aminte că îl avertizase din timp pe actualul primar Marius Stan că TNG va nenoroci clubul.
Vestea vânzării clubului a venit ca o bombă aseară, mai ales că situaţia financiară la Oţelul este dezastruoasă în acest moment, cu doar două săptămâni înainte de acordarea licenţelor! Faptul că Radu Călin a negat că ar negocia cu Adamescu preluarea clubului, scoate din schemă şi Primăria Galaţi, deoarece Marius Stan s-ar fi implicat la club doar cu ajutorul investitorului ieşean…

Radu Călin: „Nu am cum să investesc într-o gaură neagră, mi-am luat o ţeapă de aproape 500.000 de euro la Galaţi, când eu am vrut să investesc la Oţelul cu gânduri de performanţă. Cu oameni ca Adamescu eu nu mai negociez, i-am zis şi lui Marius Stan încă de atunci că va nenoroci clubul. Nu ştiu dacă are de gând să-l vândă asta rămâne de văzut.”

dunareabatrana.ro

[dcp100168]

Adamescu vrea să vândă doar o parte din acţiunile de la FC Oţelul SA

După ce aseară Narcis Răducan, managerul general al Oţelului, anunţa că patronul Dan Grigore Adamescu l-a informat că este în negocieri avansate pentru a vinde clubul, astăzi au apărut informaţii noi, conform cărora este vorba doar de o asociere.

Surse foarte bine poziţionate în interiorul clubului ne-au confirmat că este vorba de o cedare parţială a acţiunilor FC Oţelul SA, deţinute acum în totalitate de TNG, companie controlată de Dan Adamescu, discuţiile pentru atragerea unui partener fiind aproape de finalizare.

viata-libera.ro

[Mikka]

Sa nu ajungem sa-l regretam pe nen'tu Adamescu. Stiu, e greu de crezut, dar...

[dcp100168]

Site de site - da' cine ştie ce ştie Oracolul...

 

Oţelul Galaţi se întoarce la Marius Stan

Mutare surprinzătoare şi suspectă la Galaţi: Oţelul va fi preluată de Primăria oraşului. Surse bine informate susţin că Dan Adamescu va primi şase milioane de euro pentru a ceda echipa. Mutarea este cel puţin dubioasă şi nu este exclus să intre în vizorul DNA. Imediat după ce a luat echipa, în decembrie 2012, Adamescu a golit conturile clubului - circa cinci milioane de euro - iar acum mai primeşte alte şase pentru a ceda un club în corzi. Marius Stan s-a declarat mereu un adversar al lui Adamescu, dar este posibil ca un control mai serios al ambelor tranzacţii să scoată la iveală multe surprize.

oracoluldelabalcesti.ro
 

[dcp100168]

Administrator special Oţelul Galaţi: Clubul nu se va desfiinţa şi nu vom avea probleme cu licenţa

Administratorul special al clubului Oţelul, Lucian Ciofoaia, a declarat, miercuri, că gruparea gălăţeană nu se va desfiinţa şi nici nu va avea probleme cu obţinerea licenţei pentru sezonul 2014-2015. "Nu este în pericol să se desfiinţeze clubul. Noi avem un statut special în momentul de faţă, cu plan de reorganizare aprobat de instanţă. Nu există posibilitatea desfiinţării clubului. El va continua, dar vrem să continue mai bine şi încercăm să aducem pe cineva lângă noi care să ne ajute. Bineînţeles că vom obţine licenţa. Nu se pune problema de aşa ceva. Nu avem probleme de acest gen. Vom lua licenţa fără niciun fel de problemă", a spus Ciofoaia.

Administratorul special a afirmat că se află în discuţii cu o persoană pentru preluarea clubului Oţelul Galaţi de la omul de afaceri Dan Adamescu: "Am încercat încă de la început să rezolvăm problemele clubului. Aşa vom încerca şi acum să găsim un partener care să se implice activ în club ca să rezolvăm orice problemă existentă în momentul de faţă. Suntem în discuţii cu cineva, nu vă pot spune cu cine, este confidenţial. Avem un contract de confidenţialitate. Vom spune la momentul când vor fi stabilite toate condiţiile".

[dcp100168]

Deci n-a fost băgat în seamă nici de data asta...

 

Marius Stan despre situaţia de la Oţelul: „Aşa cum decurg lucrurile în prezent, clubul este sortit pieirii”

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, fost director general al FC Oţelul, şi-a prezentat astăzi punctul de vedere referitor la situaţia clubului printr-o scrisoare deschisă, după ce în această săptămână s-a anunţat o schimbare a acţionariatului iar în mass-media s-a speculat că s-ar afla în spatele acestei tranzacţii. Redăm integral conţinutul acestei scrisori deschise:

„Sunt îngrijorat de situaţia critică în care a ajuns clubul de fotbal Oţelul, având în vedere că gruparea fanion a oraşului nostru, fostă campioană a României şi câştigătoare a Supercupei României, este în pragul falimentului şi, implicit, al desfiinţării.

Aşa cum decurg lucrurile în prezent, clubul gălăţean este sortit pieirii şi acest lucru mă mâhneşte profund, pentru că Oţelul a însemnat totul pentru mine, după copii şi familie. Pot spune că Oţelul a fost copilul meu de suflet, a doua mea casă, locul în care mi-am petrecut jumătate din viaţă, în care am investit sentimente puternice, alături de care am trecut de la agonie la extaz în multe momente şi cu care am obţinut cele mai importante performanţe din cariera mea de până acum. Nu pot să uit că la Oţelul mi-am făcut prieteni pe viaţă, am crescut fotbalişti de performanţă, am cunoscut şi eşecul, dar şi succesul la cel mai înalt nivel. Tocmai de aceea, sunt atât de mâhnit că Oţelul pare să îşi trăiască ultimele clipe şi este păcat de toată istoria de 50 de ani, de blazonul şi palmaresul acestui club, care a demonstrat că înalta performanţă se face cu mult suflet, cu dăruire, cu atitudine şi solidaritate, nu cu bani mulţi.

S-a speculat în ultimele zile faptul că aş fi interesat să cumpăr Oţelul sau că aş prelua un pachet important de acţiuni la club. Dacă ar fi să judec cu sufletul, aş face acest lucru şi mâine. Cred că aş putea găsi câţiva oameni de afaceri cu potenţial, interesaţi să investească la Oţelul, pentru a duce mai departe tradiţia şi palmaresul acestui club. Judecând însă raţional, mă întreb cine ar investi bani şi nu puţini într-o afacere falimentară? În momentul de faţă, sunt datorii mari faţă de jucători şi la bugetul de stat, fapt care pune în pericol chiar obţinerea licenţei de joc pentru sezonul 2014/2015. În plus, cu actualul finanţator de la Oţelul nu se poate discuta în termeni rezonabili. Nu pare a fi interesat să salveze clubul de faliment, iar desfiinţarea clubului va fi o adevărată dramă pentru Galaţi.

Ştiu că suporterii Oţelului şi alţi oamenii din Galaţi care iubesc fotbalul se uită la mine ca la un potenţial salvator al clubului. Dumnezeu mi-e martor că mi-aş dori să pot face ceva ca Oţelul să meargă mai departe. De aceea, fac apel la actualii investitori şi conducători ai clubului să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea situaţiei extrem de delicate în care se află Oţelul şi le atrag atenţia că desfiinţarea clubului va fi un fenomen social serios de care sunt direct răspunzători.

Eu le-am predat Oţelul la cheie, cu mulţi bani în cont şi cu o carte de vizită frumoasă, şi le cer să fie responsabili măcar în al 12-lea ceas şi să ducă tradiţia şi performanţa mai departe. Oţelul nu poate dispărea pur şi simplu! OŢELUL TREBUIE SĂ MEARGĂ MAI DEPARTE!

Marius STAN

Primarul municipiului Galaţi”

[dcp100168]

Răducan: “Negocierile mai durează”

Directorul general al Oţelului a vorbit înainte şi după meciul cu Astra despre problemele financiare ale echipei noastre. Narcis Răducan a afirmat că el şi cu antrenorul Lienen sunt singurele persoane de legătură dintre jucători şi patronul Adamescu. De altfel, managerul a mai precizat că atât el, cât şi tehnicianul  german încearcă să îi remonteze pe jucători în vestiar, dar acest lucru a devenit foarte dificil din cauza întârzierilor salariale imense.

Narcis Răducan, care anunţase în premieră vânzarea clubului, a explicat că negocierile respective mai durează. Cel puţin aşa fusese anunţat de către patronul Adamescu… Aşadar suporterii oţelari rămân cu sufletul la gură şi în noua săptămână.

Narcis Răducan: “Provocarea numărul unu după meciul cu Ceahlăul fost aceea de a remonta psihicul jucătorilor. Nu este simplu, deoarece sunt probleme de ordin financiar. Nu încălzeşte cu nimic jucătorii faptul că şi alte cluburi au probleme asemănătoare. Avem promisiunea patronului că în cel mai scurt timp se vor rezolva aceste probleme. Sper să se rezolve, eu cu antrenorul suntem în contact direct cu d-l Adamescu. Patronul nostru se află în plin proces de negociere cu un alt investitor. Sper ca negocierile pentru vânzarea clubului să se finalizeze. Patronul ne-a comunicat că discuţiile cu un nou investitor se vor desfăşura şi în zilele următoare şi în condiţiile în care se va ajunge la un numitor comun vom afla şi noi imediat.”

dunareabatrana.ro

[dcp100168]

Marius Stan: “Povestea cu vânzarea clubului este o petardă”

Aflat în direct la TV Galaţi, primarul Marius Stan, fostul director general al clubului Oţelul, a confirmat ceea ce Dunărea Bătrână vă anunţa în exclusivitate săptămâna trecută şi anume faptul că a fost să discute cu patronul Adamescu soarta echipei roş-alb-albastre. Cu toate acestea, edilul-şef spune că nu s-a dus la Bucureşti să negocieze, ci doar să vadă care va fi soarta echipei. El a catalogat vânzarea clubului, anunţată de către Narcis Răducan, drept o petardă de presă, aruncată în ochii oamenilor pentru a detensiona atmosfera din jurul echipei! Primarul a părut chiar foarte dezamăgit de faptul că cei din conducere vând astfel de iluzii suporterilor, mai ales că soarta echipei în viziunea sa este pecetluită.

El a mai spus că nu poate legal să preia echipa, dar dacă actualul patron ar lăsa-o măcar fără datorii, atunci poate s-ar mai putea face ceva. Mai jos puteţi vedea întregul discurs al lui Marius Stan, vizavi de acest subiect, extrem de important în ochii suporterilor.

Marius Stan: ”Dacă eram un magnat, cumpăram echipa cu certitudine pentru că era ca o răscumpărare a unui copil mai mult decât drag sufletului meu. A apărut pe Dunărea Bătrână, site-ul suporterilor, o ştire în care se spune că am fost la Bucureşti şi că am discutat preluarea clubului, iar eu am dat o scrisoare către toţi suporterii prin care am explicat situaţia. Povestea asta cu vânzarea clubului cred că este o petardă aruncată pentru a face fum, ca să se uite mai uşor eşecul cu Ceahlăul. Fireşte că m-am dus şi am avut o discuţie cu actualul investitor ca să văd despre ce e vorba, ce gânduri are, pentru că nu poţi trece atât de uşor peste sacrificarea unui brand al oraşului. Galaţiul a ieşit în lume prin aceasta echipă. A prelua eu echipa e o tâmpenie a unora, ar trebui să am cu ce în primul rând. Nu sunt atât de bogat ca să pot prelua eu o echipă. Nu sunt nici sărac, dar nu se pune problema să fac aşa ceva. L-am întrebat pe Adamescu cine vrea să cumpere Oţelul ca să aflu că speranţa, sau petarda, era de fapt ca eu să vin cu un grup de investitori, să-i scot de sub joben, şi să preiau echipa pentru că TNG-ul s-a săturat de jucăria asta, după ce au golit-o de bani. Am constatat cu mare stupoare şi supărare că de fapt soarta echipei este cam pecetluită. Nu există niciun investitor şi nicio intenţie de a ceda măcar clubul fără datorii, nu cum l-au luat, că l-au luat cu bani în cont. Doar în situaţia asta am putea face un efort de la Primărie, schimbând bineînţeles forma juridică, deoarece trebuie să fie un non-profit ca să putem finanţa aşa ceva. Împreună cu Primăria, poate Consiliul Judeţean şi poate nişte oameni de afaceri, iubitori ai fenomenului, să încercăm să o salvăm. Nu să-i dăm strălucirea pe care a avut-o, că e greu să mai ajungi acolo, dar măcar să traiască decent. Deci în sensul ăsta am avut discuţia cu Adamescu, dar am constatat că nu e niciun gând de viitor. Repet, o spun cu amărăciune, dar nu e nicio intenţie de a salva echipa a actualului finanţator şi probabil până la sfârşitul anului, campionatul îl vor termina probabil, vor lăsa echipa să moară. Asta e realitatea cruntă. Eu nu vreau şi nu mi-am permis niciodată să vând gogoşi. Ăsta e adevărul. Ce se mai spune pe la televizor de către Narcis sau de către Ciofoaia, că vezi Doamne ca s-au înţeles cu alţi investitori sunt doar poveşti ca să creeze fum şi să mai detensioneze atmosfera în jurul echipei care e neplătită de 4 luni. E inadmisibil. Asta e situaţia, eu aş vrea, dar nu am cum să intervin legal într-un club privat. Mă pot doar interesa de soarta echipei, nu mi-e ruşine să spun asta, nu pot să mă dezic niciodată de Oţelul, dar sunt foarte-foarte îngrijorat şi vreau să ştie lumea exact cum e situaţia. Să nu-şi facă iluzii, a vinde iluzii e cel mai uşor. Pe mine mă preocupă soarta echipei. E un brand, e un copil drag mie, fără doar şi poate, este activitatea care mi-a dat cele mai frumoase clipe din viaţa mea. Niciodată nu o să mă dezic şi iubesc fenomenul şi mă doare acum că nu sunt pe stadion, că nu mă duc la meciuri, dar am zis ceva şi mă ţin de cuvânt. Da, mă preocupă ce se întâmplă la Oţelul, chiar dacă nu am călcat pe stadion, ştiti vorba mea şi am zis clar şi răspicat: voi reveni pe stadion doar atunci când va apărea şi prima sută de euro de la noul investitor. Consider că Adamescu n-a dat încă nimic din buzunarul propriu.
Apropo de stadion că primesc multe înţepături pe facebook şi pe mail... Nu-mi place când sunt luat aşa, dar oamenii trebuie să înţeleagă că sunt priorităţi. Totuşi e un deziderat pe care l-am promis şi ştiu că Galaţiul are nevoie de stadion, pentru că nu construim pentru astăzi, ci pentru viitor. Stadionul ăsta există, el trebuie modernizat, acoperit. Va fi făcut, dar rămâne de văzut momentul pe care îl vom găsi pentru a face acest proiect. Am inventariat ofertele pe subiectul ăsta şi probabil că, acolo, proiectul cel mai viabil va fi acel concept stadion-mall, care văd că există în toată lumea. Asta va fi, dar sunt nişte priorităţi şi mai întâi vreau să repunem Galaţiul pe harta drumurilor pentru că suntem izolaţi.”

dunareabatrana.ro

[dcp100168]

Scrisoare deschisă pentru fraţii mei, oţelarii

Dragă frate,

Nu ne cunoaştem personal, dar ne salutăm mereu din priviri când observăm că purtăm aceleaşi culori roş-alb-albastre. Ştiu că treci prin momente grele… De doi ani e la fel! Îţi mai aduci aminte când eram copii, veneam la meciuri, ne băga un nene în stadion şi apoi puteam urmări acel spectacol minunat? Acel fior al fotbalului curat, amestecat cu mirosul inconfundabil de gazon proaspăt.

Pe atunci nu ştiam nici măcar ce sponsor are Oţelul. Pe atunci nici măcar nu ştiam că ne trebuie unul! Ne aşezam stingheri pe băncile din lemn, alergam ca nebunii în spatele porţii când era vreun penalty. N-aveam cu ce să facem poze, dar ştiu pe de rost fiecare cadru din anumite partide de legendă trăite pe arena din Ţiglina III.
N-am prins meciul cu Juventus, că n-a avut cine să mă ducă, fiind prea mic, dar apoi ştiu cam totul pe de rost. De când vin la stadion s-au schimbat 5 preşedinţi (Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, iar Iliescu şi acum Băsescu). Am fost acolo la promovarea din ’91, la trecerea pe stadionul “Dunărea”. Mai ţii minte frate ce frumos era când meciurile nu erau la televizor şi aveai impresia că tot oraşul era la stadion? Acum se vorbeşte de violenţă pe stadioane, dar puţini ştiu că în 1992 două mii de oameni am stat şi am aşteptat arbitrii jocului cu Electroputere la ieşirea dinspre “pădurice”. Fluieraşii au mai plecat din Galaţi târziu în noapte...
Ne-am întors în locul atât de drag, pe stadionul “Oţelul”, unde Tănase ne-a încântat cu fineţea execuţiilor, Ion Viorel era un erou mai mare pentru copii chiar decât Speedy Gonzales, iar Vali Ştefan înscria goluri mai ceva ca un atacant deşi juca la închidere. Am prins UEFA, am plâns de nu ştiau mamele ce să ne mai facă după meciul cu HIT Gorica… Apoi ne-a trădat MM, prima oară când unul care se dădea de-al nostru sărea în altă barcă, lăsând clubul pradă dezolării, fără jucători şi fără bani. Justiţia Divină şi-a făcut datoria după 15 ani, iar noi am fost tot aici să ne bucurăm de ea şi să arătăm tuturor viitorilor trădători că există totuşi un Dumnezeu.
Ne-am târât până în 2003, când am retrogradat în urma unui baraj în care ne-a băgat Steaua, în timp ce Braşovul cu Bacăul au făcut un blat ordinar şi cea din urmă s-a salvat. În anul următor ne-am răzbunat pe Steaua luându-i titlul după un 2-2 la Galaţi, pe care încă îl consider cel mai frumos meci pe care l-am văzut vreodată. La 0-1 a început să plouă torenţial, iar miile de suporteri s-au ridicat în picioare şi au răbufnit amintindu-şi de felul în care steliştii ne-au aruncat în baraj, jucând pentru Bacău. Am întors scorul în doar trei minute magice! Ce înseamnă, forţa suporterilor. Nici măcar noi nu o realizăm fraţilor… Ne-am răzbunat apoi şi pe Braşov pe care i-am băgat în B după o dublă victorie în campionat. Dar apoi, la final, am lăsat Bacăul să trăiască, după unul din cele mai urâte meciuri văzute de mine pe stadion. A fost tot 2-2, după ce la pauză conduceam cu 2-0, dar apoi s-a schimbat ceva. Boghici îl acuză şi în ziua de azi pe Cârţu, iar antrenorul craiovean îl acuză pe preşedintele de atunci. Nimeni n-o să mai afle probabil cine ne-a trădat atunci… Cert este că golul egalării venea de la un anume Narcis Răducan.
Am trecut şi peste asta şi am mers pentru prima oară în finala Cupei. Mai ţii minte deplasarea aia frate? Cu garniturile de tren? N-am fost noi niciodată ultrasi, dar am trăit printre ei, ne-a plăcut stilul lor libertin şi faptul că până la urmă iubim aceleaşi culori şi aceeaşi echipă.
Am ajuns iar în exil pe Dunărea, ne-am scufundat în mocirla aia… Şi unii ne spun că nu avem nevoie de stadion… A revenit Stan preşedinte şi am început din nou ascensiunea. Ştiu că eşti superstiţios frate şi eu sunt… În chip ciudat, de fiecare dată când Marius Stan nu a fost la conducere, echipa asta a mers foarte prost, iar asta se poate verifica. Probabil doar o coincidenţă?
Am cântat de ciudă la 0-7 cu Rapid. Am murit şi am înviat la radio când am câştigat Intertoto în infernul de la Trabzonspor, am fost trişti când a plecat Grigoraş prima oară, i-am cerut cu toţii demisia lui Dorinel, iar muncitorul acela cu ochi albaştri ne-a dat poate prima palmă morală din cariera de suporteri. A luat campionatul cu vitejii lui. Şi atunci am plâns pentru prima oară de fericire... Luasem un titlu pe care nu l-am sperat şi nu l-am cerut vreodată, pe stadionul care ne-a fost a doua casă. Am mai luat un trofeu în inima Moldovei, la Piatra Neamţ, când am amintit unui întreg stadion, plin de stelişti, că sunt moldoveni în primul rând şi ar trebui să fie mândri de asta. A fost ultima oară când am fost fericiţi…
Nu am să spun niciodată că mai bine nu luam campionatul pentru că nu asta a fost niciodată problema noastră. Liga Campionilor şi banii de acolo au fost blestemul nostru. Cu peste 20 de milioane de euro în cont toţi au înnebunit parcă. În doi ani banii nu mai sunt, avem un patron bogat, dar hrăpăreţ, suntem în insolvenţă, ba chiar în pragul falimentului, cum ar spune unii cu o lejeritate care pe noi ne macină cumplit!
De ce ţi-am scris toate astea frate? Păi ca în primul rand să-ţi aduci aminte de ce am venit de mici la stadion. Pentru fotbal şi pentru Oţelul, pentru atmosferă şi nu pentru “că” trofee, condiţii, Adamescu, TNG… Cu amintirile plăcute în memorie, mi-aş dori ca voi, fraţii mei, să reveniţi la stadion, lângă echipă. De când administrez site-ul ăsta n-am rugat pe nimeni nimic niciodată. Acum, vă rog să veniţi şi să încurajaţi echipa asta vineri ca şi cum ar fi ultima oară. Pentru că îi suntem datori Oţelului…
De ce am mai scris asta frate? Pentru ca Adamescu şi ai lui să ştie că echipa asta nu este a nimănui. Da, banii cumpără multe, inclusiv cluburi, dar nu şi sufletul unei echipe, nu şi pe suporterii adevăraţi… În ’89 fanii au intrat peste jucători şi peste Cornel Dinu în stadion să le ceară socoteală pentru că retrogradaseră, chiar dacă înainte cu un an bătuseră pe Juventus. În anii ‘90 stăteam cu miile la ieşirea din stadion ameninţând siguranţa arbitrilor şi a oaspeţilor care veneau câteodată să ne fure. În 2009, am ieşit în stradă pentru întreg sportul gălăţean: 1500 de oameni. Nici un alt protest din Galaţi de atunci şi până acum nu a mai scos atâţia oameni în stradă. Dacă nu sunteţi în stare să mai ţineţi echipa nu o distrugeţi, pentru că nu va exista gaură în care să vă ascundeţi de furia noastră!
Şi am mai scris asta fraţilor pentru unul care a fost de-al nostru, dar şi-a pierdut calea. Pentru cel care a ajuns primar, după ce a ieşit campion, iar acum vorbeşte mult prea lejer de moartea unei echipe care a însemnat totul pentru noi, dar şi pentru el. D-le Stan, pentru mine şi fraţii mei, Oţelul este totul! Unii dintre noi nu se pot detaşa vreodată aşa cum aţi vrea. Eu cu echipa asta am crescut, pentru ea am plâns, pentru ea m-am bătut (câteodată şi la propriu). Oraşul ăsta nu-mi oferă aproape nicio şansă, dar eu şi fraţii mei oţelari nu am plecat de aici, ci am strâns din dinţi, ca să rămânem lângă Oţelul. Noi, generaţia asta, nu vom putea iubi niciodată altă echipă, cu ea murim. D-le Stan, aţi fost de-al nostru, nu vorbiţi de moartea Oţelului ca şi cum n-ar fi nimic, nu ne trădaţi ca şi MM… Nu treceţi atât de uşor peste amintiri, peste Nae Burcea… Pentru noi Oţelul e icoana de la capul nostru şi vom muri îngropaţi doar cu fularul roş-alb-albastru la gât! Asta înseamnă “dragoste de copil”…

Vlad Drăgan

dunareabatrana.ro

[dcp100168]

Jucătorii au refuzat cantonamentul dinaintea meciului!

Veștile despre vânzarea clubului nu sunt deloc bune, iar faptul că jucătorii și staff-ul au ajuns la patru luni fără plata salariilor împing și mai tare gruparea gălățeană în prăpastie. Vânzarea Oțelului s-a împotmolit, conform celor transmise de Adamescu către Narcis Răducan.

Între timp, jucătorii au refuzat să intre în cantonamentul dinaintea meciului cu Chiajna (de vineri), iar antrenorul Ewald Lienen înțelege din ce în ce mai puțin situația de la club.

Mai mult, în cazul în care nu se va plăti cel puțin un salariu până luni, atunci Oțelul nu va primi licența pentru sezonul viitor!
“În trei zile trebuie să finalizăm dosarul de licențiere și cel puțin un salariu e inclus aici. Așa că termen e doar până luni. Am sperat că se vor finaliza negocierile, dar am înțeles de la domnul Adamescu, patronul clubului, că s-au împotmolit. Situația e critică, doar patronul ne poate ajuta. N-am spus de la mine că se vinde clubul, ci așa mi s-a transmis de la patron pentru a-i informa pe suporteri și pe jucători. Din păcate, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. E foarte greu să-l ținem pe Lienen pentru că nu înțelege cum de s-a ajuns într-o asemenea situație”, a spus Narcis Răducan.

După ce Astafei și Sîrghi și-au depus memorii la Liga Profesionistă de Fotbal pentru a deveni liberi de contract, astăzi, toată echipa a refuzat să intre în cantonamentul de două zile dinaintea partidei de vineri, contra celor de la Concordia Chiajna, un meci foarte important în economia clasamentului. Totuși, managerul general Narcis Răducan a spus că echipa se va prezenta la meci. Singura motivație rămasă pentru jucătorii Oțelului este cea a respectării blazonului, cu gândul de a-și găsi altă echipă din vară.
“Antrenorul a vrut să-i bage în cantonament cu două zile înainte de meci, dar jucătorii au refuzat acest lucru. Fiind neplătiți își doresc să stea cât mai aproape de familie în aceste momente grele. Totuși, echipa se va antrena și se va prezenta la meci. Am ajuns să motivăm jucătorii că-și vor găsi un angajament în altă parte din vară dacă își respectă blazonul și vor termina în afara locurilor de retrogradare. Suntem conștienți că sunt probleme peste tot. Am refuzat acum două săptămâni două cluburi din Liga I, vreau să rămân până la sfârșitul sezonului pentru ca echipa să se salveze de la retrogradare”, a adăugat Răducan.
Din păcate, veștile din ultima vreme dinspre clubul roș-alb-albastru sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Această săptămână rămâne decisivă pentru viitorul grupării fanion a orașului.

dunareabatrana.ro

[dcp100168]

Oţelul poate lua licenţa, s-a virat un salariu

Vineri, în jurul orei 15.30 s-a mai alungat din tensiunea existentă în jurul echipei de fotbal Oţelul Galaţi, după ce în conturile jucătorilor şi ale celor din staff a fost virat una din cele patru lefuri restante. Astfel, Oţelul nu mai are datorii salariale restante din 2013, criteriu ce era obligatoriu pentru ca clubul gălăţean să poată primi licenţa pentru ediţia viitoare a Ligii I.

viata-libera.ro