Cum va arăta Galaţiul - "ciobănit urban" şi turism verde-albastru

[dcp100168]

"Noul Galaţi" este proiectat la Iaşi

• Primăria a încheiat un contract cu Avensa Consulting SRL Iaşi pentru elaborarea celor 15 proiecte de dezvoltare care să compună strategia de dezvoltare a oraşului în perioada 2014-2020

De peste două decenii, politicienii gălăţeni ne asaltează cu tot soiul de promisiuni electorale prin care mimează obiectivele generoase ale dezvoltării oraşului. Însă atunci când se pune problema conturării strategiei de dezvoltare a Galaţiului, cei care ne conduc intră în penurie de idei şi plătesc un SRL din Iaşi ca să le spună ce trebuie făcut.

Bani europeni pentru priorităţi autohtone

La Galaţi putem fi siguri de un lucru: cei care conduc oraşul şi judeţul nu se prea pricep la strategii de dezvoltare şi nici nu îşi fac timp să înveţe. Ce-i drept, au fost dezvoltate proiecte cu finanţări europene, dar în funcţie de oportunităţile de finanţare, nu în cadrul vreunei strategii. Cel mai important proiect dezvoltat în ultimii ani în judeţ a fost cel al modernizării a 29 km din DJ251, cu o finanţare de 15 milioane de euro. Acum este în derulare proiectul de înfiinţare de reţele de apă şi canalizare în unele din localităţile judeţului. Alt proiect important, continuarea lucrărilor la „fabrica de aplauze” de lângă Prefectură, a fost ratat, după ce în vara lui 2012 a fost pierdută şi şansa obţinerii celei de a doua finanţări de la MDRT.

Am avut parte de multe proiecte mărunte, care nu au rezolvat mare lucru. Avem Muzeul Satului la Gârboavele, dar câţi bani s-au scos din încasări pe bilete? A mai fost proiectul răchităriei de la Tuluceşti, la care reprezentanţii UE ne-au cerut să le dăm banii înapoi. Am avut şi un proiect de punere în valoare a culturii rome, alt proiect, de „parteneriat prin recreaţie” la o grădiniţă particulară şi un altul, de construire a unui centru pentru găzduirea unor tineri din Republica Moldova, despre care nu se ştie când şi cum funcţionează. În Galaţi, cu excepţia proiectelor finanţate prin ISPA şi Regio care au rezolvat măcar o parte din problemele oraşului, primăria nu a avut proiecte importante. În trecut au fost implementate proiecte precum „Revitalizarea zonelor industriale din Sud-Estul Europei”, „Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene” şi „Structuri şi metodologii pentru promovarea dezvoltării economiei locale”. Zilele acestea a fost finalizat proiectul „Dezvoltarea porturilor fluviale dunărene”. În prezent, la Primăria Galaţi e implementat proiectul „Îmbunătăţirea dialogului social pentru funcţionarii publici”. Întrebarea este ce au câştigat Galaţiul şi gălăţenii prin dezvoltarea acestor proiecte.

„Noul Galaţi”, un oraş pentru timpul liber

Politicienii locali au o fobie pentru propunerile de proiecte menite ca în primul rând să scoată voturi, trecând pe locul doi dezvoltarea economică prin producţie industrială, care să şi ducă la crearea de locuri de muncă şi creşteri ale încasărilor din taxe şi impozite. Este şi cazul celebrului proiect al „Noului Galaţi”, vedeta alegerilor locale din 2012, cu componentele sale „Noul Mall”, „Noul Stadion”, „Noua Primărie”. Cu excepţia „Noii Primării”, de care oraşul chiar are nevoie, pentru ca edilii să nu mai stea cu chirie la „Grand Hotel”, primarul Marius Stan ne promitea alte două proiecte pentru timpul liber, „Noul Stadion” şi „Noul Mall”, acesta din urmă fiind alternativa pentru proiecţiile de la Promenada de la Brăila.

Acum avem mall, dar tot n-avem cinema. În plus, faţă de ce ne-a promis în campania electorală, actualul primar a mai avut alte câteva realizări legate tot de distracţie şi timpul liber, concertele cu Sandra, Michael Bolton şi Smokie, iluminatul festiv şi Serbările Galaţiului. Până la un punct, miza lui Marius Stan a fost corectă, pentru că după ce pe vremea fostului primar, Dumitru Nicolae, am avut parte numai de concerte ale unor trupe de duzină, noi, gălăţenii, meritam ceva mai mult. Însă Marius Stan şi city-managerul Aurel Vlaicu au exagerat, „tocând” 900.000 de euro pe opt concerte în 2012 şi 630.000 euro pe chiria luminiţelor de Sărbători din 2013. „Noul primar” a tăiat câteva panglici şi la proiecte de infrastructură, dar este vorba de proiecte demarate pe vremea lui Dumitru Nicolae, modernizările străzilor Oţelarilor - Frunzei - Asachi. Mai avem şi alte două proiecte de „timp liber” demarate pe vremea lui Nicolae şi inaugurate de Stan, modernizările Parcului Rizer şi Grădinii Publice. În plus, administraţia Stan a mai realizat alte trei proiecte pentru „timpul liber” al gălăţenilor, Parcul „Viva” şi miniparcurile din Micro 40 şi Micro 39. Putem concluziona că „Noul Galaţi” nu oferă şansa unui loc de muncă, dar e plin de oferte de petrecere a timpului liber.

Podul, monorail-ul, gondola, duşurile subacvatice şi tunelul

De-a lungul anilor, politicienii gălăţeni au lansat multe proiecte „de agăţat voturi”. Prima promisiune electorală notabilă a fost ideea podului peste Dunăre, care a fost lansată în vara lui 1995 de Eugen Durbacă (PDSR) şi liderul de atunci al PDSR, senatorul Ilie Plătică Vidovici. Promisiunea podului peste Dunăre i-a asigurat lui Eugen Durbacă obţinerea celui de al doilea mandat de primar la alegerile din 1996, dar autorităţile gălăţene nici măcar nu au mimat că ar vrea să fie construit podul. În 2003-2004, PSD ne promitea construirea unui monorail pe digul de la Dunăre, care să facă legătura între Galaţi şi Brăila. Tot pe atunci, în încercarea de a obţine un nou mandat de primar, Eugen Durbacă (PC) ne promitea „duşuri subacvatice”. În 2008, când candida la preşedinţia CJ Galaţi din partea Partidului Verde, actualul consilier judeţean PDL Ion Ştefan ne promitea construirea unei gondole pe Faleza Dunării. La această serie de proiecte electorale se va adăuga, desigur, tunelul pe sub Dunăre al PNL-istului Marius Stan.

Strategia Galaţiului, proiectată de un SRL din Iaşi

Această frenezie a politicienilor gălăţeni în fanteziile lor electorale nu îi ajută să aibă ceva idei atunci când se pune problema conturării strategiei oraşului. Aşa s-a ajuns ca cei care ne conduc să plătească un SRL ca să elaboreze strategia de dezvoltare a Galaţiului. Primăria Galaţi a încheiat cu Avensa Consulting SRL Iaşi contractul nr 246.547/28.01.2014, în valoare de 193.540 lei, fără TVA, pentru achiziţia „Serviciilor de asistenţă tehnică pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Galaţi 2014-2020”. Firma va lucra pe cont propriu până în iunie, după care în alte şase luni îi va şcoli pe unii dintre funcţionarii primăriei, ca să înveţe strategia şi proiectele.

Cele 15 proiecte strategice sunt 7!

La final va fi elaborat un plan de acţiune, în baza căruia „se vor pregăti 15 proiecte majore de investiţii, care să transpună în practică obiectivele strategiei, cu efect direct asupra dezvoltării comunităţii urbane şi a mediului economic, precum şi la nivel regional”. Pentru fiecare din cele 15 proiecte vor fi întocmite fişe de proiect, care să conţină datele tehnice, economico-financiare şi caietele de sarcini pentru realizarea documentaţiei tehnice a proiectelor. Din cele 15 proiecte au şi fost identificate câteva. Este vorba de proiecte de care se vorbeşte de mulţi ani, cum ar fi centura pentru tranzitul autovehiculelor de mare tonaj, o promisiune electorală din 2004. Noutatea este proiectul celebrului tunel pe sub Dunăre.

Ceea ce este descurajant este că edilii nu au reuşit să pună pe hârtie în caietul de sarcini 15 teme de proiecte, vechi sau noi, blocându-se la şapte priorităţi pentru oraş. Iată şi care sunt cele şapte proiecte prioritare: 1. Legătura municipiului Galaţi cu principalele coridoare de transport prin subtraversarea Dunării; 2. Eliminarea traficului greu de tranzit prin municipiu prin modernizarea şoselei  de centură; 3. Crearea unei zone portuare multimodale, conectată la calea ferată normală şi largă (tip fosta URSS); 4. Consolidarea amenajarea şi dotarea Falezei Dunării cu material dendrologic şi mobilier urban; 5. Crearea unui parc logistic de nivel regional; 6. Amenajarea Lacului Brateş în scop recreaţional, sportiv şi hidrologic; 7. Modernizarea şi reabilitarea urbanistică a centrului istoric în scop cultural, turistic şi de divertisment.

Naivităţi, erori, inepţii, absenţe

Ne-am permite să observăm câteva naivităţi şi erori impuse prin caietul de sarcini şi care automat vor apărea în strategie. Mai întâi, nu este nevoie de o strategie şi de finanţări europene pentru ca municipalitatea să reabiliteze ce a mai rămas din centrul istoric la Galaţiului şi să instaleze „mobilier urban” pe faleză. O strategie chiar nu trebuie să coboare prevederile la nivelul „mobilierului urban”. Povestea cu amenajarea Lacului Brateş este o inepţie, pentru că situaţia lacului depinde exclusiv de Ministerul Agriculturii şi municipalitatea n-are rol în piesă, mai ales după ce în 1997 a vândut sau concesionat Plaja Brateş. La capitolul marilor lipsuri am remarca un obiectiv care lipseşte sistematic din priorităţile primăriei, indiferent dacă înainte primar era Dumitru Nicolae, iar acum este Marius Stan: punerea în valoare a celor trei situri arheologice cu vestigii romane, operaţiune importantă în contextul în care primarul Marius Stan susţine din octombrie 2012 că principala sa prioritate este dezvoltarea turismului.

SRL-ul sau universitarii

Din cele 15 proiecte importante pentru Galaţi, în caietul de sarcini au fost menţionate şapte proiecte. Celelalte opt vor fi stabilite de firma din Iaşi. Ni s-ar fi părut normal ca Primăria Galaţi să nu lase direcţiile strategiei dezvoltării Galaţiului la îndemâna unui SRL şi să organizeze consultări cu reprezentanţii Universităţii „Dunărea de Jos” şi Universităţii Danubius, cu cei de la Ordinul Arhitecţilor „Dunărea de Jos”, cu IMM-urile şi specialişti în alte domenii şi chiar o dezbatere publică, pentru selectarea principalelor direcţii de dezvoltare a Galaţiului.

presagalati.ro

[dcp100168]

Oi pe Faleză şi albine pe bloc - bazaconii pe care aruncă banii Primăria Galaţi

* Viţă-de-vie în mijlocul oraşului, apicultură pe acoperişul blocurilor, zarzavat pe scuaruri, livezi de cartier în locul parcărilor pentru autoturisme şi oi păscând pe Faleza Dunării, cu stâna amplasată în dreptul ANL-urilor din Micro 13B * Nu e o păcăleală rătăcită de 1 aprilie, ci „Master Plan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi”, votat de aleşii locali

Într-un oraş sufocat de betoane, aleşii locali tocmai au aprobat, la propunerea primarului Marius Stan, "Master Plan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi”. Documentul a costat 65.113 de lei şi a fost realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL, cu sediul în satul Lunca Gârţii, comuna Stoeneşti, judeţul Argeş. Prevederile lui sunt, însă, mai mult decât surprinzătoare, pornind de la catalogarea garajelor ca "mici cabane pline de vise şi poveşti" şi până la propunerea concretă - păşunatul urban.

„Analiza sensibilă” (chiar aşa e intitulată)

„La prima vedere, peisajul gălăţean poate fi considerat dur... Apa, metalul şi vegetalul... o trilogie urbana identitară?”, se întreabă retoric autorii în primul document al Master Planului - Diagnosticul (Etapa I - Analiza situaţiei existente). Interesant că peisagiştii au început analiza situaţiei oraşului admirând lucrările artistului Sterică Bădălan care „ilustrează peisajele colinare”, iar apoi au dat o căutare pe Google şi au constatat că „imaginea oraşului nu e prea atractivă sau deosebită” dacă îl compari cu Budapesta.

În consecinţă „Peisajul gălăţean trebuie reinventat”. Trecem peste faptul că sculpturile de pe Faleză sunt considerate „martore a unui trecut siderurgic” şi că Galaţiul este "Oraşul teilor" pe Wikipedia. „Lacul Brateş apare azi ca un peisaj artificial în care sentimentul naturii nu mai este romantic sau misterios” sau „Macaralele stau aşezate cu privirea la orizont. Trecătorul mult se întreabă...” par mai degrabă încercări de reportaj literar, dar fac parte din „Analiza sensibilă” a specialiştilor de la SC Atelier Foaie Verde SRL.

„Peisajul este întotdeauna agri-cultural”

Aceasta pare să fie deviza peisagiştilor în opinia cărora grădinile mici şi îngrădite de la parter de bloc sunt „adevărate paradisuri individuale pe spaţiile publice”. „Porumb şi vişine... Roşii pe araci moştenite de la un vecin drag...”, sunt observaţii duioase cuprinse în documentul care pune punctul pe „i”: „Micile gospodării s-au dezvoltat în inima cartierelor: viţă-de-vie, straturi de legume, pomi fructiferi... Acest patrimoniu viu este remarcabil şi ar putea fi folosit la un nivel mai extins şi prin alte zone ale oraşului. Un vin urban de Galaţi?”, propun specialiştii.
„Garajele auto au devenit mici cabane pline de vise şi de poveşti. Locuitorii se întâlnesc, meşteşugăresc, trăiesc împreună. Din păcate ele au fost de multe ori amplasate fără viziune pe termen lung”, scriu peisagiştii în Diagnostic, şi apoi trec la Strategie, comparând Galaţiul cu oraşe din Franţa, Germania şi SUA.

În cel de-al treilea document al Master Planului, „Recomandări tehnice”, vin cu soluţii concrete: agricultura şi apicultură pe acoperişurile blocurilor, arbori seculari în mijlocul scuarurilor stradale, şi grădina şi parcul urban productiv. „Un mod util, plăcut, cu numeroase beneficii pentru locuitori este plantarea de acoperişuri verzi cu legume. Se încurajează orice tip de producţie, tip grădină de legume, livadă de pomi fructiferi, grădină de plante aromatice sau medicinale”, apoi merg cu propunerea susţinută de imagini: scuar şi zarzavat de cartier, livadă urbană de cartier, în locul parcărilor dintre blocuri.

Câini avem. Oile ne lipseau

Punctul forte al „Etapei 3 - Recomandări Tehnice. Elaborarea unor obiective şi măsuri” este capitolul „Păşunatul urban”. „Păşunatul este o metodă ecologică de întreţinere a spaţiilor verzi, atât din interiorul oraşului (parcuri, grădini), cât şi din zonele periferice”. Explicând avantajele păşunatului, peisagiştii subliniază: „Oile permit păşunilor să arate ca terenurile de golf”. Exceptând, probabil, căcăreaza. Specialiştii nu se lasă şi propun „organizarea şi gestionarea activităţii de păşunat pe spaţiile publice” precizând că „sunt de preferat rase autohtone şi rustice: Vaca Salers, recunoscută pentru rezistenţa la condiţiile climatice extreme şi Capra Carpatină, foarte rustică şi sociabilă”. „Principalele trasee ale turmelor se vor desfăşura în perioadele: primăvară - vară toamnă - iarnă. În funcţie de apetenţa animalelor şi de rezultatele vizate, se aleg şi tipurile de animale potrivite. În general se începe cu oile, apoi caprele, vacile şi în cele din urmă caii”, spun peisagiştii care stabilesc inclusiv o hartă a păşunatului urban, a stânei şi a zonelor de transhumanţă pe care o puteţi vizualiza în poză.
„Asociaţia Clinamen, Franţa, practică păstoritul în special în oraş. Transhumanţa devine un adevărat eveniment în cartiere”, spun specialiştii.

Propuneri de bun-simţ

Plantarea perdelelor de protecţie, toaletarea şi plantarea arborilor, încurajarea biodiversităţii prin semănarea de poieni înflorite, înfiinţarea unei pepiniere a oraşului cu specii autohtone, plantaţii de aliniament stradal, planuri integrate de renaturalizare a zonei Brateş, de restructurare a luncii Siretului, de reabilitare a zonei portului vechi şi a punctului de trecere cu bacul, reamenajarea Pieţei Centrale, a promenadei Aleea Domnească şi a Pieţei ”La Elice”, amenajarea Lacului Cătuşa, piste pentru biciclete şi gazon plantat între şinele de tramvai sunt propuneri cuprinse în document care pot fi considerate demne de urmat. Ne oprim însă la poza care însoţeşte Studiu de caz "Reamenajarea intrării în oraş de pe DJ 22B dinspre Brăila", unde apare şi o turmă de mioare şi revenim la păşunatul urban.

Cât a costat Master Planul

Potrivit documentelor noastre, Master Planul nu a fost licitat şi a fost atribuit direct de Primăria Galaţi SRL-ului din judeţul Argeş, la preţul de 65.113 lei - 650 de milioane de lei vechi. Elaboratorii primelor două documente sunt ing. peisagist Nicolas Triboi, peisagist Alina Adăscăliţei, ing. peisagist Josephine Pinatel, peisagist Alexis Feix şi peisagist Helene Carlo, iar autorii soluţiilor sunt ing. peisagist Nicolas Triboi, peisagist Alina Adăscăliţei şi peisagist Miruna Vassopol.
De ce s-a abţinut Victor Dobrea
Singurul consilier local care nu a votat în favoarea Master Planului privind potenţialul natural şi peisager al Galaţiului, ci s-a abţinut a fost democrat-liberalul Victor Dobrea. "Singurul motiv pentru care m-am abţinut este că nu mă consider suficient de pregătit în domeniu ca să apreciez dacă planul este suficient de bun", ne-a spus consilierul, refuzând să comenteze "păşunatul urban".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum va arăta Galaţiul în 2020 - „ciobănit urban” şi turism verde-albastru

• Consolidarea Falezei inferioare a Dunării, reabilitarea zonei istorice a oraşului, modernizarea străzilor Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Henri Coandă, Traian Vuia, George Coşbuc şi a infrastructurii urbane a străzii Brăilei sunt în topul proiectelor majore de investiţii până în 2020
• Tunelul pe sub Dunăre, un nou stadion, o sală polivalentă şi un aqua-park sunt doar proiecte prioritare

"Galaţi va fi un centru regional al competitivităţii şi oportunităţilor, cu relaţii teritoriale de cooperare, cu o infrastructură turistică orientată spre polii de atracţie regionali, un mediu prietenos pentru locuitori şi vizitatori, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată". Zâmbiţi? Aceasta este, negru pe alb, "viziunea" care stă la baza Strategiei de Dezvoltare a municipiului Galaţi 2015-2020, document realizat de Asociaţia Tehnopol Galaţi şi postat pe portalul Primăriei Galaţi. Într-un limbaj cioplit în lemn, dar şi cu ieşiri poetice gen „fluviul Dunărea - martor tăcut al vieţii gălăţene, actor activ, omniprezent şi dominant” în „calea sa de împăraţi şi regi”, documentul cuprinde 240 de pagini şi analizează atât atuurile şi oportunităţile Galaţiului, cât şi punctele slabe, aspectele negative şi ameninţările, propunând soluţii. Unele dintre ele sunt de-a dreptul „surprinzătoare”, cum ar fi realizarea de portaluri de internet cu scopul de atragere a investitorilor străini sau activităţi de "ciobănit urban". Există, însă, şi o listă cu 40 de proiecte majore de investiţii la nivelul municipiului Galaţi, în perioada 2015-2020. Iată cele mai importante idei ale strategilor.

Şase direcţii strategice de dezvoltare

Prima direcţie vizează dezvoltarea şi competitivitatea, pentru a transforma Galaţiul într-un oraş „inovativ, competitiv, integrator”. Cum? Prin crearea unei Zone Metropolitane, prin asocierea cu localităţile din apropiere şi realizarea de materiale, portaluri de internet dedicate şi acţiuni promoţionale la nivel local, cu scopul de atragere a investitorilor străini.

Proiectele propuse pentru a avea un „oraş durabil” vizează subtraversarea Dunării prin construcţia unui tunel, construcţia unui aeroport cargo şi construcţia unei variante de ocolire a municipiului, între DN 26 şi DN 25 / DN 2B.

La „Cooperare regională” sunt prioritare „crearea unei zone metropolitane bipolare (Galaţi - Brăila) şi consolidarea ei ca al doilea pol de consum al ţării” - nu că nu s-ar mai fi încercat aşa ceva, fără succes! - „atragerea în sfera de influenţă a aglomeraţiei urbane Brăila - Galaţi şi a unui al treilea pol, municipiul Tulcea”. Ca proiect concret se propune realizarea unei baze de agrement turistice prin participarea Galaţiului şi a Consiliul Judeţean Tulcea.

Galaţiul trebuie să fie „oraş orientat spre comunitate”. Aşa că se propune „crearea de noi zone atractive de petrecere a timpului liber, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii de agrement de pe malul Lacului Brateş, dar şi prin construcţia unui Aqua Park”. Pe listă intră construcţia unui stadion modern şi a unei săli polivalente, reabilitarea energetică a locuinţelor şi refacerea faţadelor, pasarele pietonale şi, în premieră, finalizarea proiectelor de locuinţe sociale în cartierul Dimitrie Cantemir.

La „Comunicare interculturală” apar ca proiecte construirea unui centru cultural şi de conferinţe dedicat manifestărilor cu caracter intercultural şi amenajarea spaţiilor existente degradate - grădina de vară, cinematografe, spaţii expoziţionale.

Cea de-a şasea direcţie strategică este dezvoltarea economică şi are în vedere, în această ordine, turismul, industria şi agricultura.

Turismul - motor de dezvoltare

Strategii admit că „municipiul Galaţi nu este în sine un pol de atracţie pentru turismul de agrement”, dar consideră că „poate deveni un suport direct pentru turismul în zona Dobrogei şi a Deltei Dunării şi se poate dezvolta turismul urban, turismul de afaceri etc”. Prima pe lista propunerilor de proiecte este „conceperea unor circuite sau trasee tematice de vizitare în oraş: Promenada consulilor, Five’o clock la familii celebre, Pelerin în oraş, iar ultima - amenajarea pistei de ciclism între Galaţi şi Brăila.

O sută de pagini mai încolo, găsim ca axe majore „Galaţiul turistic” şi „Galaţiul Verde-Albastru”. Ca acţiuni concrete sunt trecute realizarea şi întreţinerea unui website care să-i sporească vizibilitatea internaţională, iniţiative locale pentru reamenajarea sau construirea unor locuri sau zone de agrement - club nautic, cinematograf, teren de golf, minigolf, tir cu arcul, teren de squash - dar şi amenajarea de noi plaje pe malul Dunării şi modernizarea celor existente.

Centre pentru afaceri şi păşunat urban

La capitolul "Industrie", strategii pornesc de la premiza că „stimularea activităţilor productive prin crearea unei infrastructuri edilitare va conduce la creşterea gradului de absorbţie a forţei de muncă”. Şi, după ce analizează industria oraşului, propun o listă de proiecte. Cap de serie este dezvoltarea infrastructurii în zona de mică industrie, depozite şi prestări de servicii, urmată de înfiinţarea de parcuri logistice, dezvoltarea parcului industrial, centru de sprijinire a afacerilor şi chiar un centrul regional de excelenţă pentru industrii creative.

Autorii Strategiei susţin că „potenţialul agricol al municipiului Galaţi (teritoriul administrativ) poate fi reevaluat şi supus unor politici ample de valorificare eficientă, coordonate de administraţia publică locală şi partenerii ce activează în acest sector. La propuneri de proiecte, cap de serie este „înfiinţarea unei ferme pedagogice de către municipiu în zona Cătuşa. Această fermă are un rol pedagogic şi va întreţine peisajele periurbane prin activităţi de «ciobănit urban»”, se arată în document. Tot strategii propun şi „înfiinţarea de plantaţii de sălcii energetice, plantaţii de miscanthus care să fie comercializate în circuit scurt cu persoanele fizice sau cu un centru de bioenergie a oraşului” dar şi „implementarea unui plan de păşunat care va defini zonele accesibile şi perioadele admise”.

Top 10 al investiţiilor

La finalul Strategiei, pe ultimele trei pagini, se află şi o listă cu 40 de proiecte majore de investiţii la nivelul municipiului Galaţi 2015-2020. Noi le vom nominaliza doar pe primele zece. Prima investiţie majoră vizează modernizare linii tramvai şi carosabil pe străzile Siderurgiştilor, 1 Decembrie, Henri Coandă, Traian Vuia, George Coşbuc. Locul secund este ocupat de reabilitarea infrastructurii de transport pe axa Est - Vest: străzile Traian - Mihai Bravu, Calea Prutului (Mihai Bravu - ieşirea din Galaţi, inclusiv reabilitarea Viaductului Sidex).

Ultima pe podium este amenajarea urbanistică şi reabilitarea infrastructurii urbane pe strada Brăilei. Strategii au mai trecut în listă reabilitarea clădirii de patrimoniu de pe strada Domnească nr. 90 şi achiziţionarea de mijloace de transport nepoluante (tramvaie, troleibuze). Pe locul al şaselea este consolidarea Falezei inferioare a Dunării şi supraînălţarea digului de protecţie, urmată de modernizarea, amenajarea şi dotarea falezei Dunării cu material dendrologic şi mobilier urban. Au mai intrat în top 10 punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina - Barboşi şi reabilitarea zonei istorice a oraşului cuprinse între străzile Domnească colţ cu G-ral I. Lahovary şi Grădina Publică, Parcul Mihai Eminescu, străzile Mihai Bravu, Al. I. Cuza, Gării şi Nicolae Bălcescu, incluzând toate imobilele istorice. Investiţia are în vedere stoparea degradării, conservarea şi renovarea imobilelor vechi, istorice din aceste zone protejate. Pe locul al zecelea în topul investiţiilor prioritare se află amenajarea unei zone de locuinţe de serviciu pe strada Crizantemelor.

Unde vrea să facă Primăria trei grădiniţe noi

Proiectele majore de investiţii din Strategia de Dezvoltare vizează şi infrastructura educaţională. Pe lângă modernizarea unor colegii, reabilitarea unor şcoli, reabilitarea termică a unor clădiri în care funcţionează licee se are în vedere şi construirea a trei grădiniţe: una în Ţiglina II, una pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 15 şi una pe terenul liber în curtea Şcolii “Sf. Împăraţi”.

Spitalul regional, o poveste fără sfârşit

Construirea unui spital regional este propusă în Strategia de dezvoltare a Galaţiului. Investiţia, gândită între Galaţi şi Brăila, în extravilanul comunei Vădeni, cuprinde 450 de paturi, un campus universitar, un heliport şi locuinţe de serviciu pentru personalul medical, dar până în prezent nu a fost identificată o sursă de finanţare, costurile fiind estimate la minim 170 milioane de euro.
Consiliul Local va da verdictul

Aşa cum spuneam, Strategia poate fi consultată pe site-ul Primăriei. „Analizele specifice ale celor şase domenii principale au fost realizate de către o serie de grupuri de lucru, ce au acţionat conform unei metodologii comune, prestabilite. Forma definitivată a documentului strategic va fi asumată de administraţia publică locală, respectiv de Consiliul Local Galaţi, prin aprobarea unei hotărâri în acest sens şi va fundamenta acţiunile ulterioare ale Primăriei”, se arată în document.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Smart City“ fără canalizare, la Galați: Banii au fost tocați pe strategii și masterplanuri care nu vor fi puse în practică niciodată

Primăria Galaţi a plătit bani grei unor firme care să măsoare copacii din oraș, să treacă în acte oficiale peisaje ale unor pictori și să afle că trebuie implementat „pășunatul urban“.

Primăria Galați cheltuie 28.000 de euro ca să afle strategia unui proiect - „Smart City“, care este o fantezie în condițiile în care orașul se confruntă cu probleme grave, cum ar fi surparea taluzului falezei sau lipsa instalațiilor de canalizare chiar și pe străzi secundare din zone centrale, unde proprietarii acestor locuințe plătesc impozite de zona A. Și în anii trecuți la Galați s-au cheltuit bani grei pe strategii și masterplanuri inutile, de la inventarierea copacilor la studii de amenajare peisagistică.

Un caiet de sarcini ce invită la mult „bla-bla“

Potrivit caietului de sarcini pentru „Strategia Smart City (Oraş Inteligent) Galaţi“, contractul de 130.000 lei presupune „construirea unui plan de dezvoltare şi modernizare a oraşului Galaţi prin stimularea utilizării tehnologiilor inovative cu impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor, protejării mediului, dezvoltării mediului de afaceri și a dezvoltării durabile a comunităților locale și a societății în general“. În realitate, firma selectată va trebui să livreze municipalității cam aceleași documente care sunt cuprinse în tot felul de strategii, masterplanuri, studii, pe care Primăria Galați le-a cumpărat în ultimii ani.

„Alba Iulia Smart City“, un proiect pragmatic

Din mediul de afaceri lucrurile se văd mult mai pragmatic. Spre exemplu, o companie de telefonie mobilă dezvoltă proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018“, care include hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice, în Cetatea Alba Carolina, în autogări, în gară, în licee şi universitate și o soluţie de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public, ce include accesul Wi-Fi la Internet securizat pentru călători, accesul regiei locale în timp real la informaţii de poziţionare, viteză şi direcţie de deplasare a mijlocului de transport.

Mai sunt prevăzute o soluţie de comunicare cu cetăţenii prin hotspoturile Wi-Fi şi prin aplicaţia E-Alba Iulia, vizualizarea şi optimizarea traficului rutier și pietonal și monitorizarea calităţii aerului, uRadMonitor. Proiectul mai conține alte 15 puncte, cum ar fi management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive prin care să fie controlate de la distanţă programul de func­ţionare şi intensitatea luminii. Clar, concis, în urmărirea realizării unor rezultate concrete, cu beneficii economice.

Strategii destinate prafului din fișetele primăriei

La Galaţi, fiecare din strategiile și masterplanurile cumpărate de Primărie în ultimii ani a avut peste o sută de pagini în care se descrie „situația actuală“, adică „poziționarea geografică a orașului Galați“, clima, solul și subsolul, număr de locuitori, indicatori economici. În rest, idei, sugestii despre ce s-ar putea face, dar fără nimic concret. Cel mai bun exemplu este strategia de dezvoltare a Galațiului pentru perioada 2014-2020.

Primăria Galaţi a încheiat cu Avensa Consulting SRL Iaşi un contract de 193.000 de lei pentru, a elabora un plan de acţiune pentru 15 proiecte majore de investiţii. Reprezentanții primăriei au sugerat 7 din cele 15 proiecte, lăsând celor din Iași oportunitatea de a improviza. Strategia a fost plătită și aruncată în vreun fișet, fără șanse de a fi aplicată.

În masterplanurile cumpărate de Primăria Galați sunt și trăsnăi mai mari. Cel mai bun exemplu este „Master Plan – Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi“, pentru care Primăria Galațiului a plătit peste 65.000 de lei firmei Atelier Foaie Verde SRL din Stoieneşti, Argeş. De banii ăștia, primăria s-a ales cu trei PDF-uri. Primul, intitulat „Diagnostic iulie 2013“, este o analiză a peisajului urban gălăţean şi debutează cu „Analiza sensibilă“, în care sunt incluse fotografii ale tablourilor unor pictori gălățeni, susținute de observaţii de genul „peisajele dunărene reprezintă un peisaj afectiv“. La capitolul „Abordare sensibilă“, e postată şi o poză cu o turmă de oi lângă combinatul siderurgic, cu explicația „agricultura periurbană pe fundal industrial“. Pe zeci de pagini sunt expuse generalităţi, din care aflăm că Galaţiul e pe malul Dunării și că Dunărea e „Mississippi al Europei“!    

Bani tocați în căutarea „oazelor ecologice“

Și fostul baron de Brăila, ex-președintele CJ și PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu a avut un proiect megalomanic, ce presupunea „amenajarea peisagistică a judeţului“. CJ Brăila a încheiat, cu  Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, un contract de 84.000 lei, fără TVA, pentru „Studiul de fundamentare a Amenajării Peisagistice a Judeţului Brăila“.

Prin acest studiu, trebuiau propuse soluţii practice de „renaturare a teritoriului judeţean pentru limitarea efectelor adverse microclimatice şi punerea în valoare a potenţialului economic şi turistic“. Conform caietului de sarcini, un alt obiectiv al studiului era găsirea soluţiilor de creare a unor „oaze ecologice“.

Pledoarie pentru „pășunatul urban“

În al treilea PDF, rezervat recomandărilor specialiștilor, sunt trecute unele soluţii peisagistice fotografiate, probabil, în excursii în Franţa și Spania, cu pereţi de piatră pe care sunt plante agăţătoare, bolte de viţă-de-vie care umbresc străzile. Din recomandări nu lipseşte una referitoare la păşunat! La „fişa 2.8“, intitulată „Păşunatul urban“, e recomandată, pe 3-4 patru pagini, implementarea „conceptului“ de păşunat urban. Locaţiile stânelor „edilitare“, adică „zonele de păşunat de vară“, sunt în cartierul Bădălan, la Lacul Brateş şi lângă Lacul Cătuşa şi platforma siderurgică ArcelorMittal! Cam aşa ar trebui să arate Galaţiul!?

Primăria Galaţi a încheiat un contract cu o asociere de cinci firme, pentru întocmirea registrului spaţiilor verzi, ceea ce presupune cartografierea spaţiilor verzi şi inventarierea arborilor şi arbuştilor din parcuri. Pentru fiecare arbore din Galaţi trebuiau specificate 28 de date, cum ar un „numărul de identificare“, parcela, specia, denumirea ştiinţifică, descrierea geometrică, dar și date ce presupun complicate operaţiuni de măsurare, „diametrul trunchiului“, „lungimea trunchiului“, „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“.

S-a făcut evidența, s-a scris pe fiecare copac, cu vopsea verde, „numărul de înmatriculare“. Lucrarea a durat mult, dar s-a făcut.

Între timp, vopseaua s-a șters, iar ADP-ul a tăiat aproximativ 300 de tei din oraș, fără vreo justificare, fiind și amendat de Garda de Mediu cu 50.000 de lei. În locul teilor tăiați, au mai fost plantați alți arbori, care nu mai corespund datelor din „Registrul verde“: „înălţimea coroanei“ şi „diametrul coroanei“. Acum ar trebui alți bani!...

romanialibera.ro

[dcp100168]

Cum va arăta Galaţiul în 2025

Galaţiul va fi "un centru regional al competitivităţii, ştiinţei, cercetării şi oportunităţilor social-economice, cu relaţii teritoriale de cooperare, cu o infrastructură turistică orientată spre polii de atracţie regionali şi Dunăre, un mediu prietenos pentru locuitori şi vizitatori, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată".

Vi se pare că aţi mai citit undeva treaba asta? La fel suna "viziunea" autorităţilor şi în "Strategia de Dezvoltare a municipiului Galaţi 2015-2020", realizată de Asociaţia Tehnopol, despre care aţi citit în "Viaţa liberă" în septembrie 2015.

Viziunea, dar şi cele şase direcţii strategice de dezvoltare din acel document se regăsesc în "Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi pentru perioada 2016-2025", aflată în consultare publică. Strategia are 257 de pagini şi este opera unui colectiv de actualizare format din directorii Primăriei, coordonat de arhitectul şef Teodora Voicilă.

Dunărea mai mult ne-ncurcă

Din Strategie aflăm că „municipiul Galaţi are o poziţie relativ excentrică faţă de coridoarele de transport de la nivel naţional şi european, dar beneficiază de acces direct la fluviul Dunărea, care este parte a reţelei TEN-T fluviale central. Această poziţie excentrică a fost o piedică constantă în atragerea de investitori, în raport cu performanţele oraşelor mai accesibile din vestul şi centrul României (Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Sibiu, Arad etc.), care înregistrează actualmente performanţe economice mult mai ridicate”. Şi pentru că „cele mai mari probleme de accesibilitate sunt cauzate de bariera naturală reprezentată de fluviul Dunărea”, „proiectul unui pod între Sistemul Urban Brăila-Galaţi şi judeţul Tulcea este de o importanţă vitală pentru dezvoltarea municipiului”. Şi tot ca viziune strategică aflăm că "turismul trebuie să devină unul dintre motoarele dezvoltării locale", chiar dacă „municipiul Galați nu este în sine un pol de atracție pentru turismul de agrement”.

Proiecte majore de investiţii

Proiectele majore de investiţii la nivelul municipiului Galaţi 2016-2025 sunt cuprinse într-o anexă a Strategiei, pe 22 de pagini. Noi vi le prezentăm pe cele care sunt cap de afiş, la fiecare dintre cele şase direcţii strategice de dezvoltare.

„Dezvoltarea mediului de afaceri - municipiul Galaţi - oraş inovativ, competitiv, integrator” are ca proiecte majore: centru intermodal de transport al municipiului Galaţi, consolidarea, modernizarea şi amenajarea falezei Dunării şi reabilitare şi modernizare săli de cinema.

La „Dezvoltarea relaţiilor spaţiale teritoriale şi suprateritoriale - Galaţi - oraş durabil”, proiectul major este „Galaţi VeloCity - sistem de bike sharing, biciclete electrice/ clasice, prevăzute cu computer de bord, monitorizare GPS, închiriere cu PIN, smartphone, web sau card, sistem de blocare electromecanic, independente energetic (încărcare solară)”, urmat de extinderea traseelor troleibuzelor Domnească - Traian şi achiziţionare mijloace de transport nepoluante (tramvaie, troleibuze).

În ceea ce priveşte „Cooperarea regională”, proiectul major este GaViC - Galaţi Visitors Center - Terminal intermodal pentru cursele de pasageri de pe Dunăre cu amenajarea unei parcări, închiriere biciclete, în zona cuprinsă între Gara Fluvială şi Poliţia de Frontieră.

La „Dezvoltare urbană - Galaţi - oraş orientat spre comunitate”, cap de cap de afiş este „Modernizare şi extindere instalaţie utilizare biogaz”, urmată de două proiecte devenite caduce: realizarea unor surse de producere şi distribuţie a energiei termice pentru Micro 19 şi Micro 16.

„Dezvoltarea culturală şi comunicare interculturală” are ca prim proiect „Reabilitare ponton plutitor pentru organizarea de manifestări”.

La „Dezvoltare economică”, primele două proiecte majore sunt: „Locuinţe sociale în municipiul Galaţi” şi „Reamenajare şi modernizare Bază de Agrement Lac Vânători".

Pe lista proiectelor majore din Strategie se află şi modernizarea străzilor Pictor Isser şi Leonida Zamfirescu, dar, pentru binele locuitorilor de-acolo, sperăm că nu va dura chiar până în 2025!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aberaţii în Strategia de dezvoltare a oraşului. Echipa de fotbal Oţelul Galaţi joacă în Liga I!

Nu e o glumă proastă, aşa scrie, negru pe alb, în "Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi 2016-2025", aflată în consultare publică. Concret, la pagina 45, tabelul cu "echipele care participă la întreceri sportive sunt următoarele" începe cu "Oţelul Galaţi", despre care aflăm că "joacă regulat în Liga 1". Din aceeaşi pagină, aflăm că "de-a lungul vremii în Galaţi, şi-au făcut apariţia cluburile sportive, deservind multe ramuri sportive: fotbal, rugby, baschet, volei, handbal, hochei, popice, canotaj(!), judo, înot, alte sporturi, dar şi că în municipiu există şapte(!) stadioane de fotbal!

Pe lângă asemenea gogomănii, faptul că SC Gospodărire Urbană a devenit, în Strategie "Gospodărire Comunală", ori că oraşul are o "poziţie excentrică" în ceea ce priveşte transportul par deja "licenţe poetice".
Mai grav ni se pare faptul că toate datele statistice care stau la baza strategiei sunt din 2013, deci foarte vechi!

Şi pare de-a dreptul ciudat că, atunci când cursorul atinge stema Galaţiului de pe prima pagină a strategiei, explicaţia fotografiei este "stema-botosani1". Ce treabă are Strategia Galaţiului cu Botoşaniul (în afara unor pasaje copiate) vom afla, poate, în 2025! Când poate şi Oţelul va ajunge să joace din nou în Liga I.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Viitorul luminos al Galaţiului, dezbătut pe întuneric. Dezinteres pentru Strategia de dezvoltare 2016-2025

Doar 27 de persoane, în majoritate şefi de instituţii publice, au participat, ieri, la întâlnirea care a avut ca scop informarea şi consultarea populaţiei privind "Strategia de dezvoltare a Municipiului Galati 2016-2025".

La evenimentul organizat de Primăria Galaţi, nici măcar primarul Ionuţ Pucheanu nu a fost prezent, în locul său afându-se administratorul public Marius Humelnicu. Din cei 27 de aleşi locali ai Galaţiului, care vor trebui să aprobe Strategia, a fost prezentă doar Marcela Costea (PSD).

Mai mult, prezentarea strategiei s-a făcut "pe întuneric". Şi asta pentru că, în momentul în care în sala de şedinţe a Parcului de Soft a intrat prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Panaitescu, furnizarea curentului electric s-a întrerupt. Fără lumini, fără imaginile videoproiectate, fără microfoane, dezbaterea a semănat mai degrabă cu o şezătoare, în care unii nu se mai opreau din vorbit, iar alţii n-au găsit nimic de spus.

Să fie bine, ca să nu fie rău

Marius Humelnicu a explicat, în cuvântul de deschidere, că "dezvoltarea oraşului fără mobilitate şi o legătură cât mai rapidă cu restul ţării este puţin probabilă. Ceea ce înseamnă că va trebui să folosim şi Dunărea. Susţinem, atât cât ţine de noi, drumul expres, prins pentru 2020-2030 în Masterplanul General de Transport. Dezvoltarea oraşului se va realiza împreună cu metropola pe care dorim să o realizăm între Galaţi şi Brăila. Dorim ca navele de croazieră să oprească şi la Galaţi, că avem ce să arătăm!".

Propuneri lansate

Iată care au fost cele mai interesante propuneri legate de Strategia realizată de Primărie în colaborare cu Asociaţia Tehnopol. Directorul SC Gospodărire Urbană, Bogdan Ardean, a atras atenţia că una dintre problemele oraşului o reprezintă faptul că 80 la sută dintre copaci sunt bătrâni, uscaţi, găunoşi, bolnavi sau putrezi - dovadă câţi s-au prăbuşit sau rupt la ultimul episod de vreme rea - şi că fondul dendrologic al oraşului trebuie întinerit. În sprijinul său a venit Mădălin Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, care cerut ca puieţii plantaţi să nu fie "plopi care produc puf, castani care produc castane sau aguzi care produc agude".

Cezar Năstase, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a explicat că ponderea şomajului este mai mare în mediul rural, motiv pentru care a sugerat construirea de locuinţe şi zone de agrement, astfel încât şomerii de la ţară să fie tentaţi să se angajeze la companiile din oraş care nu au forţă de muncă.

Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, le-a reamintit autorităţilor de Poarta turcească şi de Cavoul roman, monumente care ar merita să fie restaurate şi puse în valoare, la fel ca situl arheologic Tirighina - Barboşi.

Reprezentantul Poliţiei Locale a atras atenţia că, deşi ar trebui să aibă în centrul său cetăţeanul, Strategia nu prevede nimic cu privire la ordinea şi siguranţa publică!

La finalul dezbaterii, autorii Strategiei au admis că multe dintre propuneri nu pot face obiectul documentului, dar că îşi vor găsi rezolvarea în cadrul altor măsuri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Strategia de dezvoltare a oraşului, modificată. Echipa Oţelul Galaţi nu mai joacă în Liga I

"Aberaţii în Strategia de dezvoltare a oraşului. Echipa de fotbal Oţelul Galaţi joacă în Liga I!", articolul pe care l-am publicat, la finele lunii trecute, în "Viaţa liberă", a determinat reacţii din partea administraţiei locale.

Documentul care s-a aflat luna trecută în dezbatere publică şi care încă este postat pe portalul Primăriei Galaţi a suferit câteva modificări, dar nu de substanţă, aşa cum şi-ar fi dorit, poate, gălăţenii preocupaţi de viitorul oraşului. Autorii documentului nu au făcut decât să îndrepte câteva dintre aberaţiile pe care le-am sesizat noi.

Ce s-a schimbat

Astfel, la pagina 45, tabelul cu "echipele care participă la întreceri sportive sunt următoarele" începe tot cu Oţelul Galaţi, dar de această dată aflăm că "joacă regulat în Liga 4" şi nu în Liga I, cum era trecut iniţial.

Din păcate, din listă lipseşte în continuare echipa masculină a Clubului Phoenix Galaţi, care evoluează de doi ani în Liga Naţională de baschet.

Au rămas însă, în aceeaşi pagină, informaţiile că "de-a lungul vremii, în Galaţi şi-au făcut apariţia cluburile sportive, deservind multe ramuri sportive: fotbal, rugby, baschet, volei, handbal, hochei, popice, canotaj(!), judo, înot, alte sporturi", dar şi că în municipiu există şapte(!) stadioane de fotbal!

SC "Gospodărire Comunală" a redevenit SC Gospodărire Urbană, pentru că, nu-i aşa, avem pretenţii de oraş.

Ce nu s-a schimbat

Din Strategie, aflăm în continuare că oraşul are o "poziţie relativ excentrică faţă de coridoarele de transport de la nivel naţional şi european" şi asta "a fost o piedică constantă în atragerea de investitori, în raport cu performanţele oraşelor mai accesibile din vestul şi centrul României (Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Sibiu, Arad etc.)!" E bine că suntem "excentrici" şi nu izolaţi şi ignoraţi, aşa cum ni se pare nouă.

Mai grav este faptul că, în continuare, toate datele statistice care stau la baza Strategiei sunt din 2013, deci foarte vechi!

Şi rămânem în continuare cu nedumerirea că, atunci când cursorul atinge stema Galaţiului de pe prima pagină a Strategiei, explicaţia fotografiei este "stema-botosani1".

Ce treabă are Strategia Galaţiului cu Botoşaniul (în afara unor pasaje copiate) vom afla, poate, în 2025!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul are strategie de dezvoltare până în 2025

Începând de ieri, Galaţiul are o strategie de dezvoltare până în 2025, aprobată în unanimitate de aleşii locali întruniţi special pentru acest lucru, în şedinţă extraordinară. Faţă de varianta supusă dezbaterii publice, despre aberaţiile căreia aţi putut citi deja în "Viaţa liberă", Strategia votată reprezintă un progres evident.

Strategia de Dezvoltare a municipiului Galaţi 2016-2020 ar fi trebuit aprobată la şedinţa ordinară a Consiliului Local din 27 iulie, dar primarul Ionuţ Pucheanu a preferat să o retragă de pe ordinea de zi. Motivul? "Din punctul meu de vedere, ar trebui revizuită pe ici, pe colo şi în părţile esenţiale", explica edilul. Ieri, aprobarea strategiei a fost principalul motiv al întrunirii aleşilor. "Trebuie să fi votată în momentul de faţă, pentru că fără ea nu putem accesa fonduri europene", a precizat ieri Pucheanu.

Ce s-a modificat

"La momentul în care ne-am uitat pe Strategie, existau inadvertenţe majore: proiecte deja realizate sau proiecte care au ieşit din orizonturile noastre de interes, prin urmare au fost up-datate", a explicat primarul.
Am remarcat că în noul document aprobat, atunci când cursorul atinge stema Galaţiului de pe prima pagină, nu mai apare ca explicaţie a fotografiei „stema-botosani1”. Motivaţia am aflat-o tot de la primar: „Cei care au realizat-o au găsit şi o sursă de inspiraţie… Era prea multă inspiraţie, inclusiv sigla, aşa cum bine spuneţi. A trebuit să modificăm lucrurile acestea. Data trecută era trecută inclusiv termoficarea în ea, ca strategie, evident că, de data aceasta, a fost adaptată. Toată această strategie cuprinde măsuri care să ducă la dezvoltarea acestui oraş, de la spaţii verzi la direcţia în care trebuie să ne ducem!", a declarat Pucheanu.

Cum va arăta Galaţiul

Conform strategiei, Galaţiul va fi "centru sistemic major de dezvoltare urbană interconectat la nivel regional, naţional, transfrontalier, european, atractiv pentru cetăţenii săi şi pentru vizitatori, oferind o infrastructură turistică de agrement dezvoltată, structură urbană coordonată de autorităţi responsabile, altruiste, vizionare, deschise conceptual şi pragmatic către cerinţele cetăţenilor".
În continuare aflăm că "municipiul Galaţi are o poziţie relativ excentrică faţă de coridoarele de transport de la nivel naţional şi European, TEN-T centrală - rutieră şi feroviară, dar beneficiază de acces direct la fluviul Dunărea, care este parte a reţeliei TEN-T fluviale central. Această poziţie excentrică a fost o piedică constantă în atragerea de investitori, în raport cu performanţele oraşelor mai accesibile din vestul şi centrul României (Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Sibiu, Arad etc.), care înregistrează actualmente performanţe economice mult mai ridicate"…

Cât de realizabile sunt proiectele prioritare

Strategia cuprinde aproximativ 200 de proiecte majore de investiţii la nivelul municipiului, detaliate pe parcursul a 30 de pagini. Printre ele am regăsit şi consolidarea falezei inferioare a Dunării, dar şi modernizarea şi amenajarea ei. Edilul urbei se arată optimist cu privire la cât de realizabile sunt: "Să ştiţi că o mare parte din proiecte sunt începute, o mare parte sunt în licitaţie. Mi-e greu să vă spun, ţinând cont că e o Strategie până în 2025. Eu sper că toate cele trecute să poată fi realizabile. Să fim sinceri, de obicei îţi propui mai mult, ca să realizezi un minim necesar. Eu aş fi fericit dacă am trece de 150 de investiţii până în 2025", ne-a declarat primarul.
Potrivit acestuia, Strategia poate fi modificată ori de câte ori apar viziuni sau priorităţi noi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Consultant pentru strategia de dezvoltare a Galaţiului

Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, contractul pentru „Servicii de consultanţă pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Galaţi pentru perioada 2021-2017”, a tocmai fost atribuit. Nu e vorba despre o strategie retroactivă, ci despre perioada 2021-2027 care, din păcate, a fost scrisă greşit în anunţul licitaţiei. Câştigătoare este o firmă bucureşteană înfiinţată în 2016, abonată la contractele cu Primăria când e vorba de studii şi documentaţii. 

„Firmă abonată la studiile de fezabilitate plătite de Primăria Galaţi”, scriam în august 2017 despre SC Urban Scope SRL, înfiinţată în martie 2016 la Bucureşti, care urma să realizeze cel de-al treilea studiu de fezabilitate pentru Primăria Galaţi. De atunci şi până acum, firma a realizat şi alte documentaţii de care municipalitatea gălăţeană avea nevoie. Totodată, potrivit bilanţurilor publicate pe portalul Ministerului Finanţelor a progresat de la numărul mediu de un angajat şi un profit net de 89.764 de lei, cât avea la finele anului 2016, la patru angajaţi şi un profit net de 1.724.894 de lei, la finele anului 2018.

Cel mai nou contract câştigat la Primăria Galaţi vizează „Servicii de consultanţă pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Municipiului Galaţi pentru perioada 2021-2017”. De fapt, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, este vorba despre realizarea „Strategiei de Dezvoltare Durabilă pentru orizontul 2021-2027 şi a Strategiei Smart City”.

Contract pe fonduri europene

În datele licitaţiei se arată că municipiul Galaţi a semnat pe 10 decembrie 2018 contractul de finanţare pentru proiectul „Implementarea unui sistem informatic integrat de management al documentelor, arhivă electronică şi managementul relaţiei cu cetăţenii şi mediul de afaceri, elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Durabilă şi Smart City”, finanţat din Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020. Obiectivul general al proiectului constă în optimizarea şi eficientizarea serviciilor publice ale Primăriei, prin punerea la dispoziţie de servicii administrative şi de guvernare locală utilizând mijloace electronice, prin implementarea unui sistem informatic de management.
Valoarea totală estimată era de 400.000 de lei fără TVA, iar criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate – preţ”.
Conform datelor oficiale, au depus oferte: SC F.I.P. Consulting SRL, SC Urban Scope SRL şi Asocierea Romactiv Business Consulting SRL - Civitta Strategy&Consulting SRL. Contractul a fost atribuit cu 289.000 de lei fără TVA, ofertant câştigător fiind declarat Urban Scope.

viata-libera.ro

[dcp100168]

”Păşunat urban” pe Faleză şi stână în Micro 13B

Nu mai puţin de 100.000 de lei fără TVA este valoarea estimativă a contractului scos la licitaţie de Primăria Galaţi pentru "Actualizare Masterplan potenţial natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi", realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 100 din 2014. Scopul contractului vizează completarea cu elemente noi a Etapei 3 din Masterplan, etapă al cărei punct forte este "Păşunatul urban".

"Viţă-de-vie şi apicultură pe acoperişul blocurilor, zarzavat pe scuaruri, livezi de cartier în locul parcărilor şi oi păscând de la intrarea în oraş dinspre Brăila, în transhumanţă pe lângă Auchan, Selgros şi Universitatea Danubius, până pe Faleza Dunării, cu stâna amplasată în dreptul ANL-urilor din Micro 39" (Micro 13B, de fapt - n.r.). Toate acestea sunt prevăzute în "Masterplan/ Potenţialul natural şi peisager din teritoriul municipiului Galaţi", votat de aleşii locali în martie 2014, decizie despre care, la acel moment, aţi putut citi pe larg în "Viaţa liberă". Documentul, care poate fi accesat pe portalul Primăriei Galaţi, a costat 65.113 lei şi a fost realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL.

Cum se vede Galaţiul în Masterplan

"Oraşul Galaţi e o insulă pierdută la gura Siretului, într-un peisaj specific, marcat de prezenţa apei. Pare un oraş imobilizat între zonele agricole, intensive, cu spatii raţionalizate până la extrem şi sectorul industrial în decădere", scriu autorii Masterplanului, după ce au trecut în revistă: "Lacul Brateş apare azi ca un peisaj artificial în care sentimentul naturii nu mai este romantic sau misterios", "Citadela siderurgică imensă şi misterioasă" sau "Macaralele stau aşezate cu privirea la orizont. Trecătorul mult se întreabă...". În opinia aceloraşi autori, "garajele auto au devenit mici cabane pline de vise şi de poveşti"…

Ce se doreşte acum

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, actualizarea "înseamnă completarea Etapei 3 din conţinutul Masterplanului, cu elemente noi". "Etapa 3, în vederea amenajării teritoriului, care prin caracterul său integrator vizează o perspectivă strategică, formulează obiective şi urmăreşte progresul/ dezvoltarea oraşului în acord cu resursele disponibile, în scopul diminuării factorilor restrictivi şi maximizării atuurilor, urmăreşte de fapt principiul dezvoltării durabile, componenta esenţială în gestionarea potenţialului natural şi peisager pe teritoriul oraşului", explică Primăria. N-aţi înţeles nimic? Nici noi!
Aşa că ne întoarcem la documentul votat de aleşi şi descoperim că Punctul forte al "Etapei 3 - Soluţii Tehnice. Elaborarea unor obiective şi măsuri" este capitolul "Păşunatul urban".

Totul despre păşunat şi nu numai

"Păşunatul este o metodă ecologică de întreţinere a spaţiilor verzi, atât din interiorul oraşului (parcuri, grădini), cât şi din zonele periferice. Oile permit păşunilor să arate ca terenurile de golf", explică autorii, care propun "Organizarea şi gestionarea activităţii de păşunat pe spaţiile publice" precizând că "sunt de preferat rase autohtone şi rustice: Vaca Salers este recunoscută pentru rezistenţa la condiţiile climatice extreme şi Capra Carpatină - foarte rustică şi sociabilă".
Dincolo de păşunat urban, mai sunt propuse: plantarea perdelelor de protecţie, înfiinţarea unei pepiniere a oraşului cu specii autohtone, plantaţii de aliniament stradal, amenajarea Lacului Cătuşa, piste pentru biciclete şi gazon plantat între şinele de tramvai.
Rămâne de văzut cum vor fi completate acestea de către câştigătorul licitaţiei. Ofertele sunt aşteptate până pe 20 februarie, iar criteriul de atribuire a contractului este "preţul cel mai scăzut".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum ar trebui să arate Galaţiul până în 2027, potrivit strategiei de dezvoltare a orașului

„Noul aeroport și platformă logistică intermodală”, „construire Spital Municipal de Urgență”, „desființarea bateriilor de garaje și amenajarea de noi locuri de parcare, spații verzi și spații publice urbane de agrement”, „Galați Solar City - parc fotovoltaic pentru producția de energie regenerabilă”, „refacerea sistemului rutier şi regenerarea urbană a cartierelor”, „construirea de parcări supraterane modulare”, „Coridor Verde prin înlocuirea flotei de vehicule de transport cu autobuze cu propulsie electrică pentru zona centrală”… Nu sunt promisiuni electorale! Asemenea obiective, dar şi altele, mult mai îndrăznețe, se regăsesc în portofoliul de proiecte aferente Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Galați 2021-2027, a cărei actualizare este supusă consultării publice pe site-ul Primăriei.

Aprobată în martie 2020 de Consiliul Local, Strategia de Dezvoltare Durabilă 2021-2027 a municipiului Galați” se află din nou în consultare publică, în varianta actualizată. Ea poate fi consultată fie pe site-ul primariagalati.ro la secțiunea „Transparență decizională”, fie la sediul instituției din strada Domnească nr. 54, Biroul Managementul Calității, transparență decizională, strategii și politici publice. Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare din partea cetățenilor sunt așteptate până pe 19 februarie 2023.

De ce este nevoie de actualizarea Strategiei la numai doi ani de la aprobare? Conform Primăriei, în cadrul procedurii de obținere a avizului de mediu, au fost formulate, de către grupurile de lucru, observații și propuneri care trebuie acum incluse în document. Deci este o chestiune strict tehnică, birocratică.

Strategia numără aproape 400 de pagini, iar cea mai interesantă parte o constituie portofoliul de proiecte, împărțit pe obiective strategice, domenii de intervenție și acțiuni. Iată cele mai interesante deziderate, pentru că e greu să le numim obiective.

Aeroport şi spital municipal

Conform Strategiei, unul dintre punctele slabe ale oraşului este reprezentat de starea necorespunzătoare a drumurilor existente de lipsa autostrăzilor, a drumurilor rapide și a unui aeroport. Prin urmare a fost inclus în portofoliul de proiecte „noul aeroport și platforma logistică intermodală”.

Rămânem în zona economică şi nominalizăm din portofoliul de proiecte: parc științific și tehnologic IT&C Dunărea de Jos, centru de excelență pentru cercetare în afaceri Digitale, înființarea unor incubatoare de afaceri pentru IMM-uri, revitalizarea Parcului Industrial printr-o abordare integrată a intervențiilor și investițiilor. Construirea Spitalului Municipal de Urgență face parte dintre proiectele de „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate”.

Parc fotovoltaic pentru producția de energie regenerabilă – Galați Solar City, proiect de reutilizare a apei pluviale colectate la nivelul blocurilor de locuințe și utilizarea acesteia pentru irigații, dar şi promovarea protecției naturii și biodiversității, dezvoltarea infrastructurii verzi în mediul urban sunt incluse în Strategie.

Mai mult verde

În condițiile în care Galațiul pare de ani buni în campanie de betonare, nu poate decât să ne bucure că Strategia prevede: amenajări peisagistice cu identitate locală, inclusiv instituirea regimului de protecție și conservare a arborilor cu valoare deosebită. Mai punem la socoteală: întreținerea zonelor verzi prin completarea aliniamentelor stradale, a perdelelor verzi și a parcurilor cu arbori și arbuști și flori anuale sau/și perene, dar şi plantarea de perdele vegetale verzi (aliniamente de arbori și arbuști) de-a lungul principalelor artere rutiere în vederea reducerii emisiilor de CO2 și a poluării generate de traficul rutier.

Că veni vorba de trafic, Strategia propune reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, resistematizarea fluxurilor de circulație, amenajarea de pasaje supra/subterane, construirea de parcări supraterane modulare.

Se regăsesc aici şi planuri ambiţioase despre care aţi putut afla deja din ziarul „Viaţa liberă”: resistematizare şi lărgire la patru benzi a bulevardului Marii Uniri în zona Grădinii Botanice şi construcția unui viaduct de legătură între strada Stadionului și Gradina Botanică.

Nu lipseşte din Strategie „Promovarea unui transport public integrat, eficient, accesibil și sigur” unde găsim: amenajarea de culoare cu benzi dedicate pentru transportul public, extinderea infrastructurii de troleibuz, achiziția de autobuze electrice noi pentru atingerea obiectivului de „Flotă cu Emisii Zero”, dar mai ales înlocuirea flotei de vehicule de transport cu autobuze cu propulsie electrică pentru zona centrală „Coridor Verde”.

Refacerea sistemului rutier şi regenerarea urbană a cartierelor continuă şi în Strategie. La fel şi desființarea bateriilor de garaje și amenajarea de noi locuri de parcare, spații verzi și spații publice urbane de agrement. Punem pe listă şi „mini eco-parcuri în ansamblurile de locuințe din municipiul Galați”.

Sport, istorie, turism

Modernizarea Stadionului ”Dunărea” şi Bază sportivă și de agrement strada Cloșca sunt şi ele în Strategie.

Interesantă este şi secţiunea dedicată protejării şi dezvoltării patrimoniului cultural: reabilitarea zonei istorice a orașului – străzile Al. I. Cuza și Domnească, Casa Dunării (proiect multifond), regenerarea urbană a vechiului port comercial Galați, modernizarea, amenajarea și dotarea falezei Dunării cu material dendrologic și mobilier urban inteligent, consolidarea Falezei Inferioare a Dunării și supraînălțarea digului de protecție, dar şi clasarea Cimitirului „Eternitatea” ca monument istoric.

Strategia propune implementarea unui sistem de indicatoare de orientare privind accesul la polii de atracție turistică ai orașului. În portofoliul de proiecte am descoperit: ”Fair wind” - Muzeul interactiv al navigației fluviale din zona Dunării de Jos dar şi Muzeul tehnicii gălățene - construcție și amenajare componentă plutitoare – Ponton Muzeu!

Rămâne de văzut câte sau care dintre acestea se vor concretiza până în 2027.

viata-libera.ro