Adăposturi antiaeriene pentru doar 10 la sută dintre gălăţeni

[dcp100168]

Adăposturi antiaeriene pentru doar 10 la sută dintre gălăţeni

* Oraşul dispune de 145 de adăposturi antiaeriene, care pot găzdui circa 21.000 de oameni

În contextul internaţional din ce în ce mai tensionat, cu Rusia războinică aproape de graniţele României, se poate pune întrebarea, legitimă, cât de bine suntem pregătiţi în cazul unui atac convenţional. Pornind de la ipoteza că Galaţiul reprezintă un punct strategic pe harta României, presupunerea că oraşul poate deveni o ţintă a unor eventuale atacuri nu este neapărat departe de adevăr. În ultimii trei ani, adăposturile antiaeriene din Galaţi au fost modernizate şi reechipate. Dacă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) spunea cu ceva timp în urmă că locaţia acestora este absolut secretă, de când sunt administrate de Primărie lucrurile s-au mai schimbat. Acum, fiecare bloc ce adăposteşte un astfel de adăpost este marcat corespunzător. Din păcate, lucrurile bune se opresc aici.

Populaţia, total nepregătită

Nimeni nu mai ţine minte cu exactitate când a avut loc ultimul exerciţiu de alertare a populaţiei în caz de atac aerian. Ion Vasilescu, din Mazepa, spre exemplu, îşi aminteşte că, înainte de Revoluţie, astfel de exerciţii erau relativ frecvente. "Era o treabă cât se poate de serioasă. Fiecare ştia în mare ce are de făcut. Acum, cei tineri nu cred că ştiu nici măcar semnificaţia simbolurilor de pe blocuri", ne-a spus bătrânul. O domnişoară ce vorbea la telefon în scara unui bloc marcat ca fiind deţinător de adăpost, nu înţelegea semnificaţia simbolului desenat pe blocul în care locuieşte. "Credeam că e un graffiti făcut de cineva. Nu ştiam că este adăpost antiaerian aici", ne-a spus tânăra, cu sinceritate.

Adăposturi insuficiente

Conform Primăriei Galaţi, în acest moment, pe raza oraşului găsim 145 de astfel de adăposturi, fiecare având o suprafaţă de 87 de metri pătraţi. "Cele mai multe adăposturi de protecţie civilă sunt dispuse în cartierele Dunărea şi Aeroport, după cum urmează: Micro 18 - 4 adăposturi, Micro 19 - 6 adăposturi, Micro 20 - 31 adăposturi, Micro 21 - 9 adăposturi, Micro 13B - 15 adăposturi, Micro 38 - 3 adăposturi, Micro 39A - 4 adăposturi, Micro 39B - 8 adăposturi, Micro 40 - 3 adăposturi, strada 1 Decembrie 1918 - 16 adăposturi. Adăposturi de protecţie civilă mai sunt pe strada Siderurgiştilor - 36, în Mazepa I - 4, Ţiglina I - 1, strada Basarabiei - 1, strada Gării - 1, strada Războieni - 3", ne-a transmis Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Conform municipalităţii, aceste spaţii sunt dotate cu sursă de apă curentă, rezervă de apă, conexiune la curent electric, băncuţe şi filtre de aer. Toate par bune şi frumoase. Numai că, potrivit  normelor în vigoare, un astfel de adăpost ar trebui să cazeze 145 de persoane. La un calcul simplu, rezultă că doar 21.025 din cei 231.204 gălăţeni ar putea să fugă din calea pericolului. Restul se descurcă cum pot!

Cheia, la Primărie!

Problemele româneşti impun soluţii româneşti. În momentul în care a început reabilitarea acestor adăposturi, oamenii Protecţiei Civile au găsit înăuntru murături, covoare, vin, ţuică şi tot felul de alte lucruri inutile, de prin casele oamenilor. Drept urmare, niciun locatar, şef de scară sau administrator nu a mai primit chei de la aceste spaţii. "Cheile sunt la Protecţia Civilă. Dacă vrem să intrăm în aceste adăposturi, în caz că apar defecţiuni ce trebuie remediate, trebuie să apelăm la cei de la Primărie. Cheile sunt la ei şi doar ei le deschid", ne-a explicat Vasile Mărmureanu, şef de scară la blocul K, din Micro 20, unul din blocurile cu adăpost antiaerian. "Aceste adăposturi sunt prevăzute strict pentru atacuri aeriene. Cei care le au în grijă, au timp suficient să le deschidă într-o astfel de situaţie. Această măsură a fost aleasă tocmai pentru a evita problemele din trecut", ne-a explicat Emanuela Turcu.

Sfaturi de la ISU

Conform Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), există câteva sfaturi ce vă pot salva viaţa în cazul unui atac aerian. Iată recomandările celor de la IGSU: Învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul de înştiinţare şi alarmare din localitatea dumneavoastră; păstraţi-vă calmul; deschideţi aparatele de radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale emise pe aceste staţii, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în drept; să aveţi la îndemână, în casă sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să puteţi supravieţui câteva zile; dacă sunteţi acasă, aceste  provizii vă vor ajuta să treceţi fără  greutăţi peste perioada de  pericol; cele mai importante articole pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt apa, hrana (în pachete conservate sau sigilate), medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastră şi în special trusa de prim ajutor, cuverturi, saci de dormit, lumânări, lanterne, radio receptor portabil, documentele de identitate.

viata-libera.ro

[riaji]

Cu Rusia razboinica? Ipoteza ca Galatiul e punct strategic? ) Doamne-fereste..

[dcp100168]

Adăposturile de protecţie civilă din Galaţi intră în verificări

Autorităţile din Galaţi au dispus inspectarea şi verificări ale adăposturilor special amenajate de protecţie civilă din municipiu. Verificările vor viza structura de rezistenţă, instalaţiile de energie electrică, dar şi la instalaţia de filtroventilaţie sau la instalaţiile de apă potabilă şi canalizare. Galaţiul are 145 de adăposturi şi, potrivit Primăriei Galaţi, cele mai multe se află în cartierele Dunărea, Aeroport, dar şi pe str. Siderurgiştilor, str. Furnaliştilor sau str. 01 decembrie 1918. Municipalitatea verifică anual cele 145 de adăposturi începând din anul 2010.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

În caz de război, în adăposturile Apărării Civile pot fi cazați numai 17% dintre gălățeni

• Alți 63% din gălățeni pot fi cazați în 824 de subsoluri şi în 209 pasaje, garaje, galerii, tuneluri, etc.

Pentru protecţia populaţiei în cazul unor atacuri aeriene a fost constituită o rețea de adăposturi ale Apărării Civile pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă și adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale, la acestea adăugându-se şi un fond privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile. În timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.

Potrivit unui raport al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Galați, discutat în cadrul Comisiei de Dialog Social de la Prefectură, „la nivelul judeţului Galaţi avem un necesar de adăpostit de 118.937 de persoane și există construite din timp de pace 180 adăposturi de protecţie civilă cu o capacitate de 19.879 persoane, adică aproximativ 17% din necesar”.

La nivelul municipiului Galaţi există 154 de adăposturi publice de protecţie civilă în subordinea Consiliului Local Galaţi, precum şi 24 de adăposturi la operatori economici. La Tecuci sunt două adăposturi. Aceste adăposturi sunt marcate la ușile de acces cu litera „A” și cu un simbol grafic.

Alți 63% din gălățeni pot fi cazați în subsoluri, pasaje, garaje, galerii sau tuneluri. În scurt timp, mai pot fi amenajate ca adăposturi simple un număr de 824 de subsoluri, cu o capacitate de 70.937 persoane, adică 60% din necesar, şi un număr 209 alte spatii, respectiv pasaje, garaje, galerii, tuneluri, etc., cu o capacitate de 4.279 de persoane, respectiv 3% din necesar.

„Se ajunge astfel la un procent de 80% din necesarul de adăpostit , pentru restul de 20 % urmând ca la punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei și pregătirea teritoriului pentru război să se construiască adăposturi tip din prefabricate de beton sau din material lemnos, conform planurilor întocmite în acest scop”, se spune în raportul ISU Galați.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Pe tot teritoriul ţării există doar 7.000 de adăposturi de protecţie civilă, care pot oferi protecţie pentru circa două milioane de persoane, în cazul unui atac aerian ori al unei calamităţi naturale. Deşi sunt multe alte spaţii care ar putea servi drept refugiu, majoritatea sunt prost întreţinute, ceea ce le face nefuncţionale.

Cele mai multe se află în Bucureşti. Aici există 4.000 de buncăre care ar putea adăposti circa un milion de persoane în situaţii de urgenţă, adică 50% din capacitatea totală de adăpostire de la nivelul întregii ţări.

Restul de 3.000 de adăposturi, care pot găzdui un milion de oameni, sunt situate, în marea lor majoritatea, în municipiile reşedinţă de judeţ. Doar 50 dintre acestea sunt situate în alte localităţi decât cele care găzduiesc autorităţile judeţene.

adevarul.ro

[dcp100168]

Cine ţine cheia adăposturilor de protecţie civilă din Galaţi

Pentru că situaţia tinde să devină tot mai încordată la graniţă, din cauza tensiunilor militare dintre Rusia şi Ucraina, am fost curioşi să aflăm care este situaţia adăposturilor locale de protecţie civilă. Câte sunt, cine are grijă de funcţionalitatea lor şi dacă nu au fost invadate de produse alimentare sau obiecte de care locatarii blocului nu prea au loc în apartamente. De asemenea, am întrebat şi la cine se află cheia acestor adăposturi.

"În municipiul Galați sunt 152 de adăposturi publice de protecție civilă. Acestea sunt destinate protecției populației numai în situația unui conflict armat în caz de atac aerian, conform legii. Sunt dispuse în toate cartierele municipiului, cu precădere în zonele urbane aglomerate.

Subliniem încă de la început, pentru o bună informare, că protecția populației se realizează nu numai în adăposturi publice special amenajate, ci și în alte categorii de construcții (subsoluri, pasaje, tuneluri, galerii, adăposturi tip familial, inclusiv beciuri, adăposturi individuale la locul de muncă). Prin urmare, numărul adăposturilor este mult mai mare", ne-a transmis Primăria.

Administraţia locală ne-a dat asigurări că adăposturile publice de protecție civilă sunt funcționale, reparațiile și întreținerile fiind realizate de către firme de construcții, la comanda Primăriei. Trebuie spus că pentru lucrări de reparaţii sau de renovare pentru imobilele oraşului, inclusiv adăposturi, Primăria a încheiat un acord-cadru, pentru 24 de luni, cu o valoare între 5,92 milioane de lei şi 6,37 milioane de lei fără TVA.

"În municipiul Galați, adăposturile publice de protecție civilă nu sunt utilizate pentru depozitarea diverselor materiale, cu excepția cazului în care la un astfel de adăpost se realizează lucrări de reparații sau întrețineri. În situația menționată, cheia se află la constructor sau la asociația de proprietari. În rest, cheile adăposturile publice se găsesc la Biroul Apărare și Protecție Civilă din cadrul Primăriei municipiului Galați", ne-a transmis Biroul de presă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lista adăposturilor de protecţie civilă din Galaţi

[dcp100168]

Unde se află adăposturile de apărare civilă din Galaţi

Listă făcută publică de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Pe listă se regăsesc 4.358 de locuri în care oamenii s-ar putea ascunde la nevoie, dintre care 179 sunt în Galaţi.

https://www.igsu.ro/Resources/Documente_Generale/Situatia_adaposturilor_de_protectie_civila.pdf

[dcp100168]

Unde ne refugiem în caz de război. Casele subterane ale Galațiului

Nu sunt locuințe propriu-zise, dar îți pot asigura „casa și masa” pentru o perioadă destul de scurtă de timp, în cazul atacurilor aeriene sau al unui conflict cu bombă atomică.

Chestiunea adăposturilor de Apărare Locală Antiaeriană (ALA), acele buncăre de protecție civilă amplasate la subsolul unor imobile, a revenit în actualitate odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, dar marea problemă este, cel puțin în Galați, că nu sunt suficiente ca număr și nu acoperă tot... grupul-țintă.

Un adăpost ALA este un adăpost de protecție civilă, parte componentă a sistemului de securitate națională, și este obligatoriu să existe la toate structurile de clădiri – fie ele de stat, comerciale sau particulare, la toate locuințele individuale sau colective, de la o anumită suprafață în sus. În principiu, un adăpost ALA trebuie să fie prevăzut cu o instalație de ventilație (racordată la curent electric, dar și cu manivelă, în cazul lipsei curentului), care să poată asigura condiții de microclimat în două moduri: ventilație mecanică (ce introduce aer curățat de praf și impurități) și filtroventilație (cu aer introdus și curățat de substanțe toxice, radioactive de luptă și de agenți patogeni). Sunt o mulțime de standarde tehnice care trebuie îndeplinite, nu le vom detalia acum, dar menționăm câteva aspecte importante: conducta de aspirație până la ventilator și filtrul de praf este din oțel, restul traseelor fiind din tablă zincată. Un buncăr ALA trebuie prevăzut cu WC-uri uscate pentru persoane, o țeavă din oțel de alimentare cu apă, uși blindate care se deschid doar din interior și, de asemenea, un tunel de ieșire accesibil doar din interiorul spațiului.

Cheile de la adăposturile civile, la Primărie

Regulile protecției civile, de asigurare și protecție a populației sau a bunurilor materiale în caz de calamități naturale, catastrofe sau război, au suferit mai multe modificări și completări din 1992 încoace. Ultimele schimbări s-au adus în noiembrie 2016, iar în varianta finală legea prevede că toate clădirile noi de locuit prevăzute cu subsol, care au o suprafață desfășurată (pe niveluri) mai mare de 600 de metri pătrați, au obligativitatea de a avea în proiect un adăpost de protecție civilă. Aceste prevederi se aplică și la alte clădiri noi, cum ar fi: sedii ale autorităților și instituțiilor publice, destinații de comerț, spații cu destinație de îngrijire a sănătății, lăcașuri de cult și spații de cazare aferente, sedii de consilii locale etc.

Cea mai recentă situație publicată pe site-ul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată că numărul adăposturilor de protecție civilă din România a ajuns la 5.094, cu 556 mai multe decât la precedenta raportare. Conform legislației în vigoare, sunt prea puține adăposturi raportat la populația țării și, în plus, IGSU nu precizează câte dintre acestea sunt și funcționale 100%.

Conform listei IGSU, în județul Galați sunt 184 de astfel de adăposturi, dintre care 182 în municipiul Galați și două în Tecuci. La începutul anului trecut, „Viața liberă” publica asigurările Primăriei că adăposturile din oraș sunt funcționale. „În municipiul Galați, adăposturile publice de protecție civilă nu sunt utilizate pentru depozitarea diverselor materiale, cu excepția cazului în care la un astfel de adăpost se realizează lucrări de reparații sau întrețineri. În situația menționată, cheia se află la constructor sau la asociația de proprietari. În rest, cheile adăposturilor publice se găsesc la Biroul Apărare și Protecție Civilă din cadrul Primăriei municipiului Galați”, ne transmitea Biroul de presă al Primăriei în februarie 2022.

Lista adăposturilor civile din Galați a fost publicată de „Viața liberă” la acel moment și poate fi regăsită în arhiva ziarului.

Dar ce se întâmplă cu blocurile noi, cele aflate în construcție sau cele finalizate recent? Au ele adăposturi la subsol pentru locatari? Detalii despre acest lucru ne-au fost oferite de Radu Manolache, reprezentant al firmei AXMA Air Cubes SRL, înființată în 2021 și care are ca obiect de activitate, printre altele, și construcția de buncăre.

Nu toate blocurile noi au adăposturi ALA

Am analizat, cu ajutorul reprezentantului AXMA Air Cubes SRL, trei clădiri noi construite în Galați.

„Morilor Residence, proiect finalizat la sfârșitul anului 2022, este situat pe strada Morilor nr. 147, în spatele Casei de Cultură a Sindicatelor. Este o clădire de locuințe colective cu 42 de apartamente, o amprentă la sol de peste 600 mp, ridicată pe 5 niveluri. Însă construcția are demisol, nu subsol, fapt pentru care dezvoltatorul, AL Sin Management SRL, nu a fost obligat la construcția unui adăpost pe protecție civilă”, spune Radu Manolache.

„În Țiglina, pe Str. Regiment 11 Siret nr. 33 B, este situat Țiglina Luxury Residence, un alt proiect îndrăzneț, cu o suprafață totală de 10.032 mp și cu 81 de apartamente, format din subsol, parter + 5E. Este exemplul perfect de adăpost ALA cu utilizare bivalentă, respectiv, parcare pe timp de pace, cu o conversie foarte rapidă la celălalt scop, în caz de va fi vreodată necesar. Îi urăm dezvoltatorului, Țapu Carpatin SRL, să rămână cu al doilea scop al spațiului doar pe hârtie. Nu de alta, dar nouă ne plac parcările subterane”, glumește interlocutorul nostru.

Cel de-al treilea exemplu este al dezvoltatorului To Do European SRL, consacrat pe piața gălățeană, cel mai important proiect al său fiind Italian Residence. Acest bloc de locuințe colective este situat pe bulevardul George Coșbuc nr. 251 și este format din două niveluri de subsol, P + 12 E, împărțit în două tronsoane. „Nu am mai văzut construcții noi la înălțimea asta din anii 80–90, dar nu ne pare rău că ambiția unor oameni duce la astfel de proiecte. Adăpostul ALA din această clădire se află la subsol, nivelul – 2, și este un spațiu 100% dedicat pentru așa ceva. Ambiția dezvoltatorului, dar și a constructorului spațiului ALA au făcut ca această unitate să fie peste prevederile legislative, și anume nu folosește toalete uscate, ci are un sistem de tocat ape uzate. Această unitate de suport este dotată și cu un microgenerator pe benzină care generează curent electric, capabil să suporte consumul electric al stației de tocare și pompare ape uzate, iluminatul buncărului, cât și sistemul de filtroventilație necesar pentru ocupanți”.

Toate aceste proiecte au în comun un constructor tânăr, a cărui experiență în domeniu a făcut ca totul să pară ușor, simplu, natural. AXMA Air Cubes SRL este o companie înființată în 2021, dar managementul și personalul acesteia au experiență de peste 20 de ani în industria navală, civilă și industrială. Societatea este activă și pe alte planuri, cum ar fi lucrările de la podul de peste Dunăre de la Brăila, Șantierul Naval Damen Galați, Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Șantierul Naval Damen Mangalia, dar și în proiecte care implică sisteme de climatizare, ventilații mecanice și desfumare, sisteme sanitare, de încălzire, scurgeri și incendiu, confecții metalice complexe, panouri fotovoltaice, amenajări interioare și construcții civile și industriale.

Adăposturile nu sunt pentru toată lumea

Din discuția cu Radu Manolache am mai reținut câteva aspecte, în loc de concluzii. În primul rând, adăposturile de protecție civilă se construiesc în funcție de numărul de locuitori și de suprafața clădirii. Deci, nu toată lumea are loc în ele.

Dacă „se dă bomba” și adăpostul are sistem mecanic de ventilație cu manivelă, „ai pus-o” dacă nu ai microgenerator. Trebuie dat la manivelă non-stop, altfel nu e bine. La fel și dacă ai sistem electric și se oprește curentul.

Legea românească prevede condiții de funcționare ale adăposturilor pentru două-trei săptămâni. Dacă situația de calamitate, dezastru sau război ține mai mult, atunci e o problemă.

Nu în ultimul rând, în caz de... ceva, adăposturile nu au nicio metodă de comunicații cu exteriorul. Glumind puțin, trebuie să ieși tu din când în când să vezi care mai e treaba pe-afară...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Adăposturile de protecție civilă, din nou în atenția ISU Galați

În urma ultimelor evenimente petrecute în zona de nord a județului Tulcea, aflată la granița cu Ucraina, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a emis o hotărâre prin care se stabilesc o serie de măsuri menite să protejeze populația din localităţile adiacente zonelor de conflict Reni și Ismail. Prefectul județului Galați, Claudiu Sorin Gavril, a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a stabili ce măsuri trebuie luate la nivel local.

Conform acesteia, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a fost abilitat să transmită mesaje Ro-Alert, la notificarea Ministerului Apărării Naționale, în cazul apariției riscului de cădere a unor elemente aparținând mijloacelor de luptă utilizate în conflictul din Ucraina.

De asemenea, în caz de necesitate, pot fi folosite și sistemele de alarmare de la nivelul autorităților locale, iar în cazul în care sunt zone fără acoperire GSM ori neacoperite de mijloace de alarmare, Inspectoratul județean pentru Situații de Urgență va disloca echipaje care să asigure avertizarea/ alarmarea populației, pe baza datelor transmise de dispecerat prin intermediul sistemelor de comunicații radio, folosind mijloacele mobile de avertizare sau comunicare.

Astfel, în perioada următoare, deși riscurile sunt reduse, există posibilitatea ca IGSU să emită mesaje Ro-Alert pentru zonele aflate în vecinătatea regiunilor Reni și Ismail, mesaje care pot fi primite și în municipiul Galați. Mesajul Ro-Alert, fiind unul preventiv, va conține toate informațiile necesare, precum riscul pentru care a fost emis, instrucțiuni de urmat și perioada pentru care trebuie urmate acestea, iar, în cazul în care mesajul Ro-Alert va fi primit și de cetățeni din municipiul Galați, aceștia trebuie să urmeze instrucțiunile primite pentru protecție și siguranță.

Totodată, având în vedere hotărârea CNSU, prefectul județului Galați, Claudiu Sorin Gavril, a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a stabili anumite măsuri la nivel local.

Astfel, în cadrul ședinței Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Galați a prezentat situația adăposturilor de protecție civilă din județ, acestea urmând a fi reverificate în următoarea perioadă.

Lista adăposturilor este publică și poate fi consultată pe site-ul IGSU, la adresa: https://www.igsu.ro/Resources/Documente_Generale/Situatia_adaposturilor_de_protectie_civila.pdf
https://www.viata-libera.ro/prima-pagina/177136-unde-se-afla-adaposturile-de-aparare-civila-din-galati

"Măsurile adoptate sunt unele preventive și sunt menite să informeze populația din județele Tulcea și Galați, astfel încât, în cazul în care va exista cel mai mic risc de cădere a unor obiecte de luptă provenite din zonele de conflict, cetățenii din cele două județe să știe cum trebuie să se comporte pentru a fi în siguranță. Protecția cetățenilor este foarte importantă, motiv pentru care acțiunile de informare, menite să diminueze riscurile la care sunt expuși, ținând cont de evenimentele recente, vor continua și în următoarea perioadă", se menționează într-un recent comunicat al Instituției Prefectului - Județul Galați.

"Toate adăposturile au fost verificate și sunt în stare bună. Este doar o informare preventivă, adăposturile sunt verificate periodic de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și vor fi verificate din nou, inopinat, în următoarea perioadă, pentru a ne asigura că nu sunt blocate de cetățeni, majoritatea lor fiind la parterul blocurilor, în administrarea autorităților publice locale sau a unor agenți economici. Încă o dată, trebuie să repet, toate aceste măsuri au strict un caracter preventiv", a completat, într-o scurtă declarație de presă, purtătoarea de cuvânt a Instituției Prefectului, Teodora Diaconița.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Raed Arafat: Numărul de adăposturi de apărare civilă nu este suficient raportat la numărul populației Romaniei

În privința accesului populației în adăposturile de apărare civilă, sectetarul de stat Raed Arafat a precizat că acesta ar trebui să nu fie împiedicat, că adăposturile trebuie să fie deschise, dând exemplul blocului în care locuiește și unde adăpostul de apărare civilă este deschis, nu închis.

Numărul de adăposturi de apărare civilă nu este suficient raportat la numărul populației României, însă acest lucru este valabil în toată Europa, cu excepția Finlandei, a declarat, astăzi, la Tecuci, secretarul de stat Raed Arafat. Potrivit acestuia, este nevoie de investiții în pregătirea corespunzătoare a adăposturilor de apărare civilă și de un mai bun control din partea autorităților față de noile construcții pentru care legislația actuală prevede că acestea să aibă, la subsol, astfel de adăposturi.

În privința accesului populației în adăposturile de apărare civilă, sectetarul de stat Raed Arafat a precizat că acesta ar trebui să nu fie împiedicat, că adăposturile trebuie să fie deschise, dând exemplul blocului în care locuiește și unde adăpostul de apărare civilă este deschis, nu închis. Având în vedere însă că în municipiul Galați cheile de la cele 152 de adăposturi de apărare civilă aflate la subsolurile blocurilor de locuit se află la biroul de Apărare și Protecție Civilă din cadrul Primăriei Galați, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență Raed Arafat a precizat că va verifică această situație pentru a fi reglementatat iar populația să aibă acces neîngrădit la adăposturi.

Potrivit Primăriei municipiului Galați, cheile de la cele 152 de adăposturi de apărare civilă din municipiul Galați se află la biroul de Apărare și Protecție Civilă din cadrul Primăriei Galați, iar în caz de necesitate, acestea pot fi distribuite operativ locatarilor, însă doar după emiterea unui ordin IGSU.

romania-actualitati.ro

”Adăposturile trebuie modernizate şi pregătite pentru orice”

Secretarul de stat Raed Arafat a recunoscut că deoacamdată România nu poate oferi adăposturi civile pentru toată populaţia, şi că problema adăpostirilor ar trebui luată în serios. Legea spune că fiecare clădire ar trebui să aibă adăpost civil, dar lucrurile nu stau mereu aşa. ”Unii constructori, ca să nu facă adăposturi, există o soluție pe care ei o fac. Fac un semisubsol care îi scuteşte să facă, asta probabil că va trebui rezolvată. Nu este o problemă doar a României, nu există o acoperire adecvată cu adăpostri civile pentru populaţie”, a precizat Raed Arafat.

Nu se exclude o reluare a exerciţiilor de alarmare a populaţiei numit ”miercurea sirenelor”. ”Din ce am vazut la testul care s-a facut miercurea trecută, faptul că nu am făcut lunar cum făceam înainte, a avut un impact negativ, în sensul în care au fost găsite unele defecte“, a precizat Raed Arafat.

Cât despre informarea populaţiei despre conduita într-o situaţie de urgenţă, acesta este apanajul celor care au telefoane mobile performante şi care trebuie să acceseze site-urile puse la dispoziţie de catre DSU. ”Nu vorbim despre persoanele de 80 de ani, vorbim despre cele din anturaj. Dacă bunica nu are, are nepotul, daca nu are nepotul, are tatăl sau mama, cineva are un smartphone la el“, a mai spus Raed Arafat. Cei fără acces la internet nu pot decât să spere că apropiaţii îi vor anunţa. Pentru zonele fără semnal trebuie însă găsite şi alte soluţii.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Doar 3% din populație ar avea loc în adăposturi, în caz de conflict armat

Un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală deficiențe grave în sistemul național de adăpostire în caz de conflict armat, relevând că doar 3,21% din populație, adică 611.922 de persoane, ar putea fi protejată în adăposturile existente. Dacă sunt luate în considerare și alte spații subterane, precum stațiile de metrou, parcările și tunelurile, capacitatea de adăpostire ajunge la 5,19% din populație.

„Actualul sistem național de adăpostire din România acoperă doar 3,21% din populația rezidentă, mare parte a adăposturilor fiind construite înainte de anul 1989, în mediul urban. Întrucât nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, iar altele au suferit modificări care le fac neconforme cu normele actuale de adăpostire”, se arată în introducerea raportului.

Raportul mai constată că nu există o evidență exactă a adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care ar putea fi amenajate în caz de conflict armat. Majoritatea autorităților publice locale nu au realizat inventarierea acestor spații.

În plus, dotările majorității adăposturilor de protecție civilă și ale punctelor de comandă sunt învechite, datând din anii ’70. „Fondul de adăpostire este învechit, 73% dintre adăposturi, respectiv 3.711, fiind construite înainte de 1990, iar jumătate dintre cele existente nu îndeplinesc condițiile de funcționalitate”, se precizează în raport.

Auditul mai relevă faptul că adăpostirea populației în caz de atac aerian nu a fost o prioritate în strategia de securitate națională și că nu a fost elaborată o strategie pentru pregătirea adăpostirii populației pe timp de pace, în eventualitatea unui conflict armat.

Reprezentanții ISU au constatat că amenzile aplicate pentru deficiențele identificate nu sunt suficiente pentru a determina dezvoltatorii imobiliari să construiască noi adăposturi. Mai exact, sancțiunile nu îi motivează pe dezvoltatorii imobiliari să respecte legislația și să solicite autorizarea pentru construcția adăposturilor de protecție civilă la recepția finală a lucrărilor, așa cum este prevăzut în documentația tehnică și în avizul inițial, se arată în raport.

Am solicitat şi noi, la Galaţi, date privind situaţia curentă a adăposturilor civile de la instituţiile cu abilităţi în acest sens, urmând să le facem publice în momentul în care le vom primi.

Acum trei ani, după izbucnirea războiului din Ucraina, lista completă a adăposturilor din municipiul Galaţi conţinea 179 de asemenea spaţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sute de mii de gălățeni, fără apărare în caz de urgență. Doar două localităţi au adăposturi

În contextul amplificării preocupărilor legate de siguranța populației în caz de situaţii de urgență, am investigat starea adăposturilor de protecție civilă din municipiul Galați, solicitând informații oficiale referitor la starea acestora de la toate instituţiile abilitate, Prefectură, Primărie şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Galați, Teodora Diaconița, a precizat că responsabilitatea administrării adăposturilor de protecție civilă revine autorităților publice locale și că instituția pe care o reprezintă nu deține informații detaliate despre starea acestora. Totuși, într-o declarație acordată publicației ”Viața liberă” în anul 2023, aceasta oferea mai multe detalii: „Toate adăposturile au fost verificate și sunt în stare bună. Este vorba doar despre o măsură preventivă. Adăposturile sunt controlate periodic de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și vor fi verificate din nou, inopinat, în perioada următoare, pentru a ne asigura că nu sunt blocate de cetățeni, având în vedere că majoritatea se află la parterul blocurilor și sunt administrate fie de autoritățile locale, fie de agenți economici. Repet, aceste măsuri au exclusiv un caracter preventiv.” De ce, între timp, Instituţia Prefectului nu mai are preocupări pe această linie, în situaţia în care contextul internaţional este din ce în ce mai exploziv, nu cunoaştem.

Situația actuală, conform Primăriei Galați

Potrivit unui răspuns oficial transmis de Primăria municipiului Galați, în oraș există 153 de adăposturi publice de protecție civilă, verificate periodic de personalul Serviciului Apărare și Protecție Civilă. În urma celor mai recente inspecții, s-a constatat că 24 dintre acestea necesită lucrări de întreținere sau reparații.

Lucrările urmează să fie realizate în cursul acestui an de către societăți specializate, sub coordonarea și verificarea Serviciului Reparații și Întreținere Imobile din cadrul Primăriei.

Lista completă a adăposturilor de protecție civilă din județul Galați poate fi consultată pe site-ul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă -https://isugl.igsu.ro/adapostire/lista-adaposturilor-de-protectie-civila-de-la-nivelul-judetului-galati-58 - am aflat, solicitând informaţii în acest sens Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.

Orașe fără adăposturi amenajate

Analizând lista publicată de ISU Galați, reiese că adăposturile sunt concentrate doar în municipiile Galați și Tecuci. Celelalte orașe din județ nu dispun de niciun adăpost amenajat oficial pentru situații de urgență.

Un exemplu relevant este orașul Târgu Bujor, al treilea centru urban al județului din punct de vedere al populației și importanței, după Galați și Tecuci. Conform recensământului din 2011, orașul are 6.299 de locuitori. Întrebat despre măsurile luate în cazul unui atac, primarul Ion Andone a declarat: „Vom folosi subsolurile care nu sunt amenajate corespunzător, dar pot ține loc de adăposturi și pot fi utilizate. De asemenea, putem folosi și subsolurile Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru. Suntem optimiști și sperăm că nu se va întâmpla nimic rău. Cum se spune, cu Dumnezeu înainte.”

Situația este similară și în orașul Berești, al cărui primar, Mihai Lucian Bejan, ne-a declarat: „Ne concentrăm pe alte lucruri importante – canalizare, apă, renovarea școlilor. Nu avem timp sau resurse pentru construcția unor adăposturi. În caz de atac, subsolul Primăriei și cele ale blocurilor ar putea reprezenta o soluție temporară.”

Un context îngrijorător: concluziile Curții de Conturi

Investigația noastră jurnalistică vine în contextul unui raport alarmant al Curții de Conturi, ale cărui concluzii le-am publicat (https://www.viata-libera.ro/stiri-nationale/241903-doar-3-din-populatie-ar-avea-loc-in-adaposturi,-in-caz-de-conflict-armat) şi care a evidențiat că doar aproximativ 3% din populația României ar putea fi adăpostită în caz de urgență majoră. Ulterior publicării, am primit la redacţie telefoane de la cititori care ne întrebau exact care sunt adăposturile şi cât de pregătite sunt ele să ne primească. Ce am aflat, aţi citit în cele de mai sus.

Această realitate ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea autorităților de a gestiona eficient o criză, în special în zonele urbane mici și medii, complet lipsite de infrastructură de protecție civilă.

viata-libera.ro