Peste 70 de gălăţeni se sinucid în fiecare an

[dcp100168]

Săracii se înghesuie pe lista sinucigaşilor

Zeci de gălăţeni şi-au curmat viaţa de la începutul acestui an, cei mai mulţi fiind bărbaţii de vârsta a doua şi a treia, fără ocupaţie sau ieşiţi la pensie. Majoritatea locuiesc în mediul rural şi aleg ştreangul ca metodă de a-şi încheia socotelile cu lumea aceasta. De la începutul lui 2008, 44 de persoane din judeţul Galaţi s-au sinucis, majoritatea victimelor fiind de sex masculin. Astfel, 36 de bărbaţi şi-au luat viaţa, faţă de numai opt femei. Tendinţa cea mai mare de sinucidere s-a înregistrat la cei cu vârste cuprinse între 31-30 de ani, zece sinucideri, 41-50 de ani, 11 sinucideri şi 51-60 de ani, zece sinucideri. Majoritatea sinucigaşilor provin din mediul rural. Cazuri de sinucidere s-au înregistrat în fiecare lună, dar s-au înmulţit vara. Medicul primar de medicină legală, dr.Sorin Moraru, ne-a declarat că majoritatea victimelor s-au sinucis prin spânzurare, doi au luat furadan, unul şi-a tăiat venele, iar ultimul s-a înecat. În comparaţie cu anul trecut, rata sinuciderilor a rămas constantă. În întreg anul 2007, în judeţul Galaţi au avut loc 79 de sinucideri, din care 49 în primul semestru. La fel ca în acest an, bărbaţii au fost mai numeroşi decât femeile.

http://www.atac-online.ro/02-09-2008/Sa ... silor.html

[dcp100168]

38 de gălăţeni s-au sinucis în primele şase luni din 2009

Numărul sinuciderilor înregistrate în primele şase luni ale anului 2009 este doar cu trei decese mai mare decât acela înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. 74 de locuitori ai judeţului Galaţi şi-au pus capăt zilelor anul trecut iar dintre aceştia 35 s-au sinucis în primele şase luni ale anului 2008. Potrivit datelor furnizate de Serviciul Judeţean de Medicină Legală, în primele şase luni ale anului 2009 în judeţul nostru s-au înregistrat 38 de sinucideri. Ca şi în 2008, şi în 2009 majoritatea celor care şi-au pus capăt zilelor erau bărbaţi, iar ştreangul s-a dovedit a fi în continuare cea mai uzitată metodă de suicid în judeţul nostru. "Potrivit raportului asupra activităţii reţelei de medicină legală, în anul 2008 în capitolul referitor la incidenţa regională a sinuciderilor raportată la 100.000 de locuitori, se arăta că media naţională era de 12,9 sinucideri la 100.000 de locuitori, în timp ce Galaţiul avea 11,8 sinucideri/100.000 de locuitori. Zonele cu incidenţă mare a sinuciderilor au fost în 2008 Harghita, cu 28,8 sinucideri/100.000 de locuitori, sau Covasna cu 24,9 sinucideri/100.000 de locuitori. Cea mai mică medie a sinuciderilor pe ţară a fost în judeţele Buzău şi Maramureş", a precizat dr. Sorin Moraru, şeful Serviciului de Medicină Legală Galaţi.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

75 de gălăţeni s-au sinucis în 2010

Greutăţile zilnice, problemele familiale, cele emoţionale, lipsa banilor, a unui loc de muncă sau eşecurile într-un proiect personal au reprezentat motivul renunţării la viaţă pentru câţiva gălăţeni. Mai ales acest gen de probleme i-au determinat pe 75 de gălăţeni să recurgă la sinucidere. Astfel, în registrele Serviciului de Medicină Legală, există înregistrate 75 de cazuri de suicid.

Modalităţile prin care aceşti oameni şi-au pus capăt zilelor sunt în general „clasice". Dintre cele 75 de sinucideri, 68 au avut loc prin spânzurare. Dintre persoanele care şi-au pus ştreangul de gât, 62 au fost bărbaţi şi numai şase, femei. „Motivele pentru care aceste persoane au decis să moară sunt multe şi diverse. Factorii sunt multipli, pornind de la bani, până la probleme emoţionale. Sunt foarte mulţi bărbaţi care s-au spânzurat. În general această metodă de sinucidere este specifică bărbaţilor. Ei aleg variantele extrem de violente. Asta pentru a merge la sigur", spune Magda Călin, psiholog.

Mai, luna neagră

Alţi doi gălăţeni, o femeie şi un bărbat, s-au sinucis provocându-şi răni cu diferite corpuri tăioase. Femeia s-a sinucis în luna mai, iar bărbatul în luna iunie. Prin defenestrare (aruncare de la înălţime n.a.) a fost înregistrată o singură sinucidere, cea a unui bărbat care şi-a luat viaţa în luna mai. În anul 2010 a mai existat şi un caz de autoincendiere. Este vorba despre un bărbat care şi-a dat foc, culmea, tot în luna mai. În acelaşi an au mai fost înregistrate şi două cazuri de intoxicaţii voluntare cu substanţe otrăvitoare. Unul dintre acestea, al unui bărbat, tot în luna mai! „Orice sezon este bun pentru a finaliza un proiect. În cazul de faţă, în luna mai, care este cea speranţei, aceştia oameni au ales să-şi pună capăt zilelor. Acesta este un semn clar că românul nu mai are niciun fel de speranţe şi că România este o ţară fără visuri. Ne-au ciuruit", spune Nicolae Bacalbaşa, purtător de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi. La capitolul „alte metode de sinucidere" se încadrează un singur caz. O femeie a ales să-şi pună capăt zilelor electrocutându-se voluntar. Tot în luna mai!

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-luna-sinucigasilor_0_429557237.html

[dcp100168]

Galaţiul, peste media naţională la sinucideri

Persoanele de etnie maghiara si cele cu domiciliul in judetul Ilfov figureaza pe primele locuri in topul sinuciderilor din Romania. Potrivit datelor statistice, un roman isi ia viata la fiecare trei ore, cu precadere in Harghita si Ilfov, de cealalta baricada fiind Maramuresul, arata EVZ.

Cele mai multe sinucideri au fost inregistrate in 2010, 3.050 de cazuri, in timp ce in 2011 au fost inregistrate 2.874 de cazuri.

Media sinuciderilor din Romania este de 13 la fiecare 100.000 de locuitori, putin sub media europeana. Ungurii, finlandezii si francezi sunt in topul sinucigasilor din Europa, de cealalta parte regasindu-se britanicii, italienii si grecii.

In ceea ce priveste metoda preferata de sinucidere, romanii ales spanzurarea (80%), otravirea (9%) si inecul (3%).

Stastica intocmita de Institului de Medicina Legala "Mina Minovici" arata ca profilul sinucigasului roman este urmatorul: barbat, sub varsta de 45 de ani, nefericit din motive financiare sau dezamagit in dragoste.

Raportul de sinucideri in Romania, pe orase, pentru fiecare 100.000 de locuitori

Bucuresti 10,97

Timis - 15,69

Mures - 22,62

Iasi - 17,27

Dolj - 15,05

Cluj - 9,71

Vrancea - 11,36

Valcea -12,89

Vaslui - 14,62

Tulcea - 20,30

Teleorman - 13,96

Suceava - 10,73

Sibiu - 12,29

Satu Mare - 25,94

Salaj - 13,76

Prahova - 11,28

Olt - 13,77

Neamt - 14,61

Mehedinti - 10,98

Maramures - 8,85

Ilfov - 29,09

Ialomita - 17,76

Hunedoara - 17,44

Harghita - 31,21

Gorj - 11,89

Giurgiu - 16,17

Galati - 15,18

Dimbovita - 11,65

Covasna - 25,24

Constanta - 21,55

Caras Severin - 10,58

Calarasi - 13,44

Buzau - 12

Brasov - 12,84

Braila - 11,20

Botosani - 13,39

Bistrita-Nasaud - 12,23

Bihor - 21,06

Bacau - 13,20

Arges - 11,20

Arad - 18,18

Alba - 12,99

ziare.com

[dcp100168]

Peste 70 de gălăţeni se sinucid în fiecare an

* Decesele provocate prin suicid sunt mai numeroase în judeţul nostru decât cele cauzate de diabet sau de boala Alzheimer * Psihiatrii atrag atenţia că, dincolo de depresia severă sau de alte boli psihice, şi dificultăţile financiare sau problemele interpersonale joacă un rol în comportamentul suicidar

 

2.282 de persoane din judeţul Galaţi s-au sinucis în ultimele trei decenii, ceea ce înseamnă o medie de 76 de sinucigaşi pe an. Situaţia pe ani arată faptul că dacă în 1984 au fost semnalate 74 de morţi prin sinucidere, anul trecut autorităţile gălăţene au înregistrat 75 de astfel de cazuri. Deşi numerele sunt aproape identice, populaţia Galaţiului a scăzut de la peste 600.000 de locuitori în 1984, la puţin peste 530.000 de locuitori în urma recensământului din 2011, ceea ce arată o creştere a ratei sinuciderilor. Anii cei mai negri pentru moralul gălăţenilor par a fi 2002 şi 2003, atunci când s-au sinucis 115 şi, respectiv, 124 de persoane.

În euforia schimbării

Coincidenţă sau nu, în primul an de după Revoluţia din decembrie 1989, doar 44 de gălăţeni au decis să încheie socotelile cu viaţa. O explicaţie ar putea fi schimbarea regimului politic şi speranţele prilejuite de instaurarea aşa-zisei democraţii. Numărul sinucigaşilor a crescut însă în anii următori, de la 65 în 1991, până la 95 în 1997.
„Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi a efectuat o statistică a sinuciderilor înregistrate în judeţul Galaţi în ultimii 30 de ani. Din tabel reiese faptul că numărul de sinucideri nu urmează un trend previzibil, înregistrându-se doar ani cu o rată mai mare sau mai mică de suicid. În 2010 au fost 95 de sinucigaşi, în 2011 şi 2012 câte 77, în vreme ce anul trecut au fost semnalate 75 de cazuri”, explică dr. Valentin Boldea, din cadrul DSP Galaţi.

De ce se sinucid gălăţenii

„Principala cauză de suicid este depresia majoră, o afecţiune psihiatrică gravă care din păcate în societatea noastră nu este tratată ca o boală. Din teama de a nu fi etichetaţi drept «nebuni», numeroşi pacienţi aleg să lupte singuri cu boala, bătălie care nu de puţine ori are urmări tragice. Depresia majoră nu e cauzată de factori din mediul extern, ci de motive care ţin strict de pacient. Bineînţeles, greutăţile care apar în mod neprevăzut pot duce la grăbirea apariţiei unei sinucideri”, explică dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru. Potrivit specialistului citat, există şi un anumit tip de personalitate care predispune către suicid.
Chiar dacă nu se poate stabili un număr precis, nu sunt rare nici cazurile de sinucideri provocate de nivelul ridicat de stres. Astfel, dificultăţile financiare şi problemele în viaţa de cuplu sunt doar două dintre motivele care îi determină pe unii să apeleze la acest gest extrem.
Chiar dacă sinuciderea este un comportament care se întâlneşte la toate vârstele, ea este mai frecventă la bătrânii care rămân singuri sau, pur şi simplu, la persoanele care trăiesc în singurătate.

Diferenţe în funcţie de sex

Observarea fiecărui caz în parte arată şi o diferenţiere între comportamentul suicidar al femeilor şi cel al bărbaţilor. Astfel, în vreme ce femeile preferă metodele mai puţin dureroase, cum ar fi supradoza de medicamente, bărbaţii apelează mai adesea la metode care nu prea dau greş, cum sunt spânzurarea sau aruncarea de la înălţime.

viata-libera.ro

[dcp100168]

80% dintre sinuciderile din Galaţi sunt prin spânzurare

Din cei peste 800 de gălăţeni care au decis, în ultimii 10 ani, să îşi pună capăt zilelor, 80% „au ales” funia, sunt bărbaţi şi stau în mediul rural.  A scăzut foarte mult numărul celor care se otrăvesc folosind substanţe gen furadan, după ce autorităţile au devenit mai severe în urma cazului Mădălinei Manole. În 2004 aveam la nivelul judeţului circa nouă astfel de sinucideri, pentru a ajunge la câte una în 2012 şi 2013.  Asta arată o analiză a fenomenului, realizată de către Direcţia de Sănătate Publică Galaţi.

Îngrijorător este faptul că în cel puţin trei ani, este vorba de 2009, 2010 şi 2012, şi-au pus capăt zilelor, în două cazuri tot prin spânzurare, copii de 12, 13 şi 14 ani. Este clar că bărbaţii rezistă cel mai puţin stresului şi problemelor cotidiene, deoarece majoritatea sinucigaşilor sunt bărbaţi. În 2013, de exemplu, şi-au pus capăt zilelor 65 de bărbaţi, faţă de doar 11 femei.

Chiar dacă numărul celor care nu mai fac faţă problemelor şi decid să moară este mare, se observă că din 2004 şi până în 2013 acesta este în scădere. În 2004, la nivelul întregului judeţ se înregistrau 94 de sinucideri, în timp ce în 2013 numărul lor a scăzut la 75. Categoria de vârstă unde există cel mai mare pericol de a pierde busola şi a comite o sinucidere este cea de peste 35 de ani. Persoanele care au peste 65 de ani sunt cele mai ferite de acest pericol.

presagalati.ro

[dcp100168]

Ce metode aleg gălăţenii pentru a se sinucide

* Patru din cinci persoane care îşi pun capăt zilelor sunt bărbaţi * Cea mai mare parte dintre sinucigaşi alege ştreangul * De când regimul pesticidelor a fost înăsprit, a scăzut numărul celor care se otrăvesc

Peste 800 de gălăţeni au renunţat voluntar la viaţă în ultimii 10 ani. Chiar dacă începând cu anul 2004 numărul cazurilor de suicid a cunoscut un trend uşor descendent, trebuie să ţinem seama şi de faptul că populaţia judeţului a fost într-o continuă scădere. 94 de gălăţeni au apelat la gestul extrem în 2004, atunci când populaţia oraşului era de 619.556 de locuitori. Incidenţa suicidului era, în urmă cu un deceniu, de 6,2 la sută de mii de locuitori. În 2013, când populaţia a scăzut la 530.612 persoane, au existat 75 de cazuri, de unde rezultă o incidenţă de peste 5.3 la suta de mii de locuitori.

Bărbaţii cedează mai repede

Din totalul de 806 sinucideri înregistrate în Galaţi, în ultimul deceniu, 690 au avut autori bărbaţi. Diferenţa a scăzut totuşi uşor de la un an la altul. În 2004 au fost 85 de bărbaţi sinucigaşi la nouă femei, cinci ani mai târziu - 67 de bărbaţi la zece femei, iar anul trecut - 64 de bărbaţi la 11 femei. Situaţia este asemănătoare atât la nivelul altor judeţe din ţară, cât şi în alte state din Europa. Totuşi, în timp ce majoritatea cazurilor de suicid sunt la bărbaţi, cele mai multe încercări eşuate aparţin femeilor. Chiar dacă nu este o regulă, femeile aleg metode mai "uşoare", care au şanse mai mari să dea greş. În cazul bărbaţilor, procedeele alese sunt adeseori decisive. 

Cea mai folosită metodă

Majoritatea covârşitoare a gălăţenilor a ales ştreangul pentru a părăsi lumea aceasta. Din totalul de 806 cazuri din ultimul deceniu, 649 sunt prin spânzurare, o metodă care de cele mai multe ori nu eşuează. Urmează apoi, la distanţă foarte mare, otrăvirea cu pesticide, 43 de cazuri, şi aruncatul de la înălţime, 29 de situaţii. Nu lipsesc nici autointoxicările cu sedative, medicamente, alcool, solvenţi sau cu diverse alte produse chimice. Unii gălăţeni au preferat metode şi mai sinistre pentru a se sinucide. Opt dintre ei şi-au dat pur şi simplu foc, şase s-au împuşcat, 12 s-au înecat, 19 şi-au tăiat venele, în vreme ce alţi 14 au provocat intenţionat accidente rutiere în care şi-au pierdut viaţa.

Un aspect pozitiv

Dacă între 2004 şi 2008, au fost 31 de gălăţeni care s-au sinucis cu Furadan (pesticid - n.r.), din 2008 până în 2013 numărul a scăzut la 12. Cea mai plauzibilă explicaţie pentru această situaţie este că, din decembrie 2009, Furadanul a fost retras din magazinele europene, o regulă aplicată în toată Uniunea Europeană. Acest pesticid este un neuroparalizant care, indiferent de cantitatea înghiţită, produce moartea în doar câteva minute.

Generaţia cu predispoziţie

În perioada 2004 - 2008, grupa de vârstă din care proveneau cei mai mulţi sinucigaşi era 45 - 54 de ani. Din 2009 până în prezent, cu excepţia anului 2011, grupa de vârstă cea mai predispusă a devenit 55 - 64 de ani. Situaţia de mai sus denotă că mulţi dintre cei care până în 2008 aveau până în 54 de ani, au trecut în ultimii cinci ani în următoarea categorie de vârstă. Astfel, la nivel pur empiric, gălăţenii născuţi între anii 1954 şi 1959 par cei mai predispuşi la a se sinucide. Sinuciderile nu sunt străine nici de lumea copilăriei. Astfel, un copil de 12 ani s-a spânzurat în anul 2010, după ce cu doar un an în urmă un copil de 13 ani făcuse acelaşi lucru. Şi în 2012 un adolescent de 14 ani a murit după ce s-a aruncat de pe bloc.

Posibilă explicaţie

"Principala cauză de suicid este reprezentată de depresia majoră, o afecţiune psihiatrică gravă care din păcate în societatea noastră nu este tratată şi văzută ca o boală", explică dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru.

viata-libera.ro

[George]

Cei ai nebuni sunt aia care provoaca intentionat accidente rutiere. Fara sa se gandeasca ca poate lua dupa ei si pe altii nevinovati care nu aveau acelasi gand murdar ca ei. 

[dcp100168]

De ce se sinucid zeci de gălăţeni în fiecare an

* Cei mai mulţi dintre sinucigaşi sunt bărbaţi * Spânzurarea este tehnica folosită cel mai des * În România există un număr de telefon gratuit unde persoanele cu gânduri suicidare pot suna pentru consiliere de specialitate

Perpetuarea omenirii de-a lungul timpului se explică prin faptul că cei mai mulţi dintre indivizi au considerat că există suficiente motive pentru a trăi. Sunt totuşi şi persoane care decid, într-un moment al existenţei lor, să renunţe în mod voluntar la viaţă. Zeci de astfel de cazuri au loc şi la Galaţi în fiecare an. Deşi sinuciderile fură anual mai mulţi gălăţeni decât o fac diabetul sau boala Alzheimer, problema suicidului este trecută mai mereu sub tăcere.

Suntem cu 70.000 mai puţini decât înainte de Revoluţie, dar ne omorâm în acelaşi ritm

Aproape 2.300 de gălăţeni s-au sinucis în ultimele trei decenii, adică o medie de 76 de persoane pe an. În 2014, în mod identic cu anul 2013, datele Serviciului de Medicină Legală arată că 75 de persoane au ales această cale extremă. Analizând datele pentru fiecare an în parte, vedem că în 1984 au fost semnalate 74 de decese prin sinucidere. Chiar dacă la prima vedere cifrele par asemănătoare, incidenţa acestui comportament a crescut în ultimele trei decenii. Acest lucru deoarece în 1984 judeţul Galaţi număra peste 600.000 de locuitori, cu aproape 70.000 mai mulţi decât în prezent.

Cei mai "negri" ani

"Citind" printre cifre, sare în ochi faptul că perioadele marcate de schimbări sociale majore au o influenţă clară asupra graficului sinuciderilor. În 1990, adică imediat după căderea oficială a regimului comunist, numai 44 de gălăţeni voluntar pe drumul fără întoarcere. Perioadele cele mai întunecate pentru gălăţeni par a fi anii 2002 şi 2003, atunci când au fost înregistrate 115 şi, respectiv, 124 de sinucideri, multe peste media anuală.

Bărbaţii, mai predispuşi

Din cele aproximativ 800 de sinucideri înregistrate la Galaţi în ultimul deceniu, aproape 700 au fost săvârşite de bărbaţi. Lucrurile se prezintă în mod similar şi în celelalte judeţe din ţară. De altfel, aceasta pare să fie un tipar global. Metodele "hard" alese de bărbaţi nu dau greş de cele mai multe ori, în timp ce metodele la care recurg femeile sunt mortale în mai puţine cazuri. Astfel, în timp ce majoritatea sinucigaşilor sunt bărbaţi, cele mai multe tentative le aparţin femeilor. Psihologii spun că alegerea unor metode "soft" are de multe ori un substrat psihologic demonstrativ, persoana în cauză încercând astfel să atragă atenţia asupra sa.

Conservatori în metoda aleasă

Dintre cei 75 de gălăţeni care s-au sinucis anul trecut, 70 s-au spânzurat. Alţi doi s-au aruncat de la înălţime, în vreme ce în trei cazuri medicii legişti au ajuns la concluzia că moartea a fost cauzată de intoxicaţii cu medicamente sau cu diverse substanţe otrăvitoare. Faţă de anii anteriori, în 2014 nu au fost semnalate sinucideri prin împuşcare, înec, tăiere de vene sau tragedii rutiere produse intenţionat.

Vârsta cu probleme

Cei mai mulţi sinucigaşi înregistraţi în perioada 2004-2008 aveau între 45 şi 54 de ani. Din 2009 până la sfârşitul lui 2014, excepţie făcând anul 2001, vârsta cea mai predispozantă s-a dovedit a fi în intervalul 55-64 de ani. Acest lucru înseamnă că o bună parte dintre gălăţenii care în 2008 nu împliniseră încă 55 de ani, au trecut, din 2009 şi până în prezent, în următoarea categorie de vârstă (55-64 de ani). Dacă luăm în calcul doar aceste coordonate, gălăţenii născuţi între anii 1954 şi 1959 par a fi cei mai predispuşi. Experienţa a arătat însă că sinucigaşii provin din aproape toate categoriile de vârstă. Bătrâneţea şi singurătatea par a fi doi factori care cresc totuşi acest risc.

Ce spun specialiştii

Medicii specialişti spun că depresia majoră, alte boli psihice grave, precum şi situaţiile dificile din viaţa unei persoane (cum sunt neajunsurile financiare sau problemele în viaţa de cuplu - n.r.) pot duce la astfel de deznodăminte. "Depresia majoră este principala cauză de suicid. Este o afecţiune psihiatrică gravă care, din păcate, în societatea noastră nu este tratată ca o boală. Din teama de a nu fi etichetaţi drept «nebuni», numeroşi pacienţi aleg să lupte singuri cu boala, bătălie care nu de puţine ori are urmări tragice. Depresia majoră nu e cauzată de factori din mediul extern, ci de motive care ţin strict de pacient. Bineînţeles, greutăţile care apar în mod neprevăzut pot duce la grăbirea apariţiei unei sinucideri”, a explicat dr. Liliana Mihalache, medic primar psihiatru.

Cum putem preveni suicidul

Pe internet există numeroase resurse în limbile română cu sfaturi pentru a preveni suicidul. Unul dintre cele interesante astfel de site-uri este www.antisuicid.com, pagină administrată de Asociaţia Română de Prevenţie a Suicidului. Pentru persoanele care au avut sau au gânduri sinucigaşe, există şi un număr de telefon gratuit, pus la dispoziţie de această asociaţie. Numărul este 0800.801.200, apelabil din orice reţea între orele 19,00 şi 8,00 dimineaţa.

Istoria sinuciderii

La editura Humanitas a apărut, în anul 2012, volumul "Istoria sinuciderii", scris de autorul francez Georges Minois. "Dacă în Evul Mediu sinuciderea trecea drept o insultă adusă lui Dumnezeu, sinucigaşii având parte de o simbolică, dar macabră execuţie postumă, după Renaştere termenii noi în care s-a pus problema liberului arbitru şi criza valorilor tradiţionale au pus sub semnul întrebării interdicţia creştină a suicidului. Sub efectul mentalităţii permisive a ultimelor secole, moartea voluntară avea să-şi piardă caracteristica sa de culpă, fără să capete însă vreo aprobare oficială", se arată în prefaţa volumului.

viata-libera.ro