Cum au petrecut gălăţenii ultimul 1 Mai comunist

[dcp100168]

Cum au petrecut gălăţenii ultimul 1 Mai comunist

* Peste 70.000 de gălăţeni "au dat expresie sentimentelor de aleasă dragoste şi recunoştinţă faţă de gloriosul partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu" * Pădurea Gârboavele a răsunat de spectacolele orchestrelor şi ansamblurilor din Combinatul Siderurgic, Şantierul Naval, CFR şi ICS Alimentara * Etapa republicană a celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Naţional "Cântarea României" a adunat peste 3.400 de pionieri şi utecişti * Într-un meci de fotbal, Oţelul a bătut FC Argeş cu 2-1, meci în care a jucat şi Marius Stan

În urmă cu 25 de ani, în 1989, gălăţenii au trăit ultimul 1 Mai sub regim comunist. "În haina de sărbătoare a muncii", ei au celebrat "50 de ani de la marea demonstraţie patriotică antifascistă şi antirăzboinică, de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut o contribuţie determinantă", aniversare care a "coincis" fericit cu "împlinirea unui secol de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc”.
Cu ajutorul ziarelor vremii, am încercat să reconstituim ultimul 1 Mai comunist.

"Vibrant omagiu"

Manifestările dedicate zilei de 1 Mai au început, în toată ţara, cu mai bine de o săptămână înainte, iar ziarul "Scânteia" le-a a alocat pagini întregi. Sâmbătă, 22 aprilie, la Galaţi, pe esplanada Centrului de Cultură şi Creaţie „Cântarea României” a Sindicatelor (Casa de Cultură a Sindicatelor) a avut loc o impresionantă adunare populară, organizată "din iniţiativa colectivelor de oameni ai muncii şi la dorinţa organizaţiilor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare din municipiul Galaţi". Cu pionierii în linia întâi, fluturând eşarfe şi flori, peste 70.000 de oţelari, furnalişti, cocsari, laminatori, navalişti, constructori, docheri şi marinari, specialişti din institutele de cercetare şi proiectare, cadre didactice şi studenţi au manifestat cu portretele soţilor Ceauşescu, drapele, pancarte şi lozinci. "Au adus un vibrant omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru lichidarea datoriei externe, pentru creşterea continuă a bunăstării întregului popor".
Pe 27 aprilie, a avut loc adunarea festivă dedicată zilei de 1 Mai, ocazie cu care oamenii muncii care au umplut Casa de Cultură a Sindicatelor au scandat "Ceauşescu - PCR", "Ceauşescu şi poporul / Patria şi tricolorul", i-au trimis o telegramă lui Nicolae Ceauşescu şi au asistat la un spectacol omagial.
Tot în cinstea marii sărbători, Uzina Oţelării-Refractare a Combinatului a înregistrat un record - 25.530 de tone, cea mai mare cantitate de oţel elaborată într-o singură zi.

"Raport muncitoresc la sărbătoarea muncii"

Pentru că 1 mai a picat într-o zi de luni şi a fost urmată de 2 Mai, Ziua Tineretului, gălăţenii au avut trei zile libere, dacă punem la socoteală şi duminica. Însă unii chiar au muncit, după cum relatează presa: "Prezenţi la datorie în unităţile cu foc continuu, colectivele de muncă din Combinatul Siderurgic Galaţi, din porturile gălăţene, din unităţile regionalei CFR, precum şi din alte unităţi de transporturi au reuşit să se ridice la înălţimea mobilizatoarelor sarcini". Numai în ziua de 1 Mai, feroviarii gălăţeni au reuşit să încarce şi să transporte suplimentar prevederilor de plan peste 150.000 tone de mărfuri şi au depăşit cu doi la sută tonajul planificat pentru trenurile de marfă, în condiţiile creşterii vitezei de circulaţie cu 12 la sută, iar lucrătorii din Portul Docuri au reuşit să descarce în timp optim 6.090 tone de minereu pelete pentru siderurgie, precum şi peste 350 de tone de cărbune energetic"!
Nici pe ogoarele judeţului nu s-a tras chiulul: "Prima praşilă mecanică s-a aplicat pe 88 la sută din suprafaţa de sfeclă de zahăr (plan - 3.500 hectare) şi pe 89 la sută din cea de floarea-soarelui (20.840 hectare), iar distrugerea buruienilor şi a crustei formate după ploi cu sapele s-a efectuat pe 90, respectiv, 86 la sută din solele planificate"!

Distracţie sub semnul "Cântării României"

Cei care au avut „SRL” (săptămâna redusă de lucru - n.r.), au mai avut parte de o bucurie: Consiliului de Stat a decis că duminică şi luni autoturismele proprietate personală pot circula indiferent de numărul de înmatriculare, cu soţ sau fără soţ. În plus, serviciile OJT şi BTT au organizat excursii la Mangalia, Craiova, Herculane, Orşova, Semenic, Timişoara, pe Valea Prahovei, la Soveja, Tuşnad, Slănic Moldova. Fie că au plecat sau nu din oraş, de spectacole n-a dus lipsă nimeni! Asta în situaţia în care gălăţenii nu au evoluat chiar ei înşişi pe scenă.
Scenele teatrelor au fost ocupate de dimineaţa şi până seară de artişti amatori, pentru că a avut loc etapa republicană a celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Naţional "Cântarea României", eveniment care a adunat peste 3.400 de pionieri şi utecişti. 1 Mai la pădurea Gârboavele a debutat cu o paradă a portului popular românesc, la care au participat formaţiile folclorice ale Centrului de Cultură şi Creaţie „Cântarea României” al Sindicatelor, ale Combinatului Siderurgic, Şantierului Naval, CFR şi Rapsodia Dunării. Pe estrada "Căprioara" au evoluat fanfara sindicatului CFR, pe estrada Sindicatelor - orchestre, ansambluri şi solişti de la INF Navrom, Textila şi ICS Alimentara, iar scena de la Tabăra pionierilor a fost ocupată de fanfara navaliştilor şi de alte ansambluri, orchestre şi estrade ale unităţilor de producţie. Pe Estrada "Central", pe Faleza Dunării, la Foişor şi în Grădina publică s-au desfăşurat adevărate spectacole în care s-au remarcat artiştii amatori.

"Au renăscut speranţele: Oţelul - FC Argeş 2-1"

Aşa consemna presa vremii victoria echipei Oţelul în campionatul diviziei A de fotbal. Meciul a fost aprig, pe teren propriu, iar Oţelul i-a bătut pe argeşeni, printre jucători aflându-se şi Marius Stan. "Cu acest succes, au renăscut speranţele susţinătorilor echipei de a o vedea pe Oţelul şi în viitorul sezon în primul eşalon fotbalistic", consemna ziarul local.

Istoria se repetă, nu-i aşa?

viata-libera.ro

[dcp100168]

Iată cu ce se ocupau aleşii Galaţiului acum 25 de ani

Iată ce făceau la 1 mai 1989 deputaţi de azi ai Galaţiului. Liberalul Victor Paul Dobre avea 37 de ani şi era şef Serviciu Tehnic în Centrala Industrială Navală. Laurenţiu Chirvăsuţă (UNPR), la 24 de ani, absolvise Facultatea de Construcţii şi urma să se angajeze la RAGCL Tecuci. Mircea Toader (PDL) avea 41 de ani şi era director la Centrul de Calificare şi Perfecţionare al Navigaţiei Fluviale Galaţi. Eugen Chebac (UNPR) număra 37 de ani şi lucra ca inginer la Serviciul Exploatare Nave, Flota IV Galaţi. George Scarlat (PNL) mergea la şcoală şi abia aştepta să vină data de 5 mai, ca să împlinească 10 ani. Viorel Ştefan (PSD), în vârstă de 35 de ani, era şef serviciu la Întreprinderea de Navigaţie Fluvială NAVROM Galaţi. Dan Nica (PSD) avea 29 de ani şi muncea la Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Galaţi. Cu un an mai în vârstă, Florin Pâslaru (PSD) era şef Complex Piscicol la Întreprinderea Piscicolă Galaţi. Lucreţia Roşca (PSD), la 38 de ani, era medic stagiar la Spitalul Judeţean şi îşi începea specializarea în medicină fizică şi recuperare, iar Bogdan Ciucă (PC) avea 21 de ani şi, potrivit CV-ului, nu avea ocupaţie.
Cu ce se îndeletniceau senatorii în '89

Eugen Durbacă (PC) conducea Întreprinderea de Utilaje Grele pentru Construcţii Galaţi şi avea 46 de ani. Daniel Butunoi (PSD) avea 14 ani şi era elev, la fel ca Marin Nicolae (PSD), care număra 16 ani. Paul Ichim (PNL), în vârstă de 34 de ani, lucra ca medic rezident Chirurgie Generală, iar Gheorghe Saghian (PSD), la 39 de ani, era preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie Cosmeşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Amintiri din Epoca de Aur cu Nicolae Bacalbaşa, Tania Bogdan şi Marius Stan

Au defilat sau nu de 1 Mai? - aceasta a fost întrebarea la care i-am provocat să răspundă pe mai-marii Galaţiului:
Nicolae Bacalbaşa, preşedintele CJ (în '89, medic la Spitalul Judeţean): "Am reuşit să mă fofilez întotdeauna de la defilări. Ce pot spune din copilărie este că am rămas cu trauma difuzoarelor care răsunau în Constanţa. Era o perioadă îngrozitoare! După 1964, lucrurile au căpătat o altă turnură, erau luate mai uşor şi se punea accent pe venirea primăverii grefată pe alte semnificaţii. În ceea ce priveşte ziua de 1 mai 1989, nimeni nu bănuia ce va fi în iarna aceluiaşi an…".
Tania Bogdan, vicepreşedinte CJ (în '89, directoarea Liceului Cuza): "Defilările m-au marcat în copilărie. Eram elevă la Liceul de Muzică şi ne puneau să defilăm ore în şir cu cutiile instrumentelor muzicale în mână. Eu aveam o cutie de vioară, dar aveam colegi care cărau cutii grele de fagot. N-am înţeles niciodată de ce nu defilam cu instrumentele, ci cu acele cutii. Când am crescut, eram îmbrăcate în nişte rochiţe cu mânecă scurtă, pe un frig îngrozitor, şi fluturam nişte eşarfe, iar prezenţa era obligatorie. La un moment dat, manifestările de 1 Mai au pălit în faţa celor de 23 august, care deveniseră o isterie naţională. Am fost făcută membră PCR, la normă, pentru că rămăsesem singura din cancelarie care nu avea carnet de partid. Mai încercaseră o dată să mă facă membră, dar s-a descoperit că nu-mi plătisem cotizaţia la UTC şi m-au făcut de ruşine".
Marius Stan, primar (în '89, fotbalist la Oţelul): "În copilărie, îmi amintesc că am fost la defilări împreună cu părinţii mei, pe când locuiam la Hunedoara. După ce am început activitatea sportivă, de 1 mai fie aveam meci, fie eram în cantonament, aşa că nu am participat la defilări. Cât despre calitatea de membru PCR, nu am avut această «fericire»".

viata-libera.ro