Agricultura gălăţeană, în 2014

[dcp100168]

Agricultura gălăţeană, în 2014

* Culturile arată bine, iar fermierii au motive să spere la un nou an agricol fructuos

Deşi n-a mers totul ca la carte, nici în câmp şi nici prin solarii, anul agricol promite, totuşi, să fie unul bun. Fermierii care şi-au înfiinţat culturile în toamnă spun că stadiul de vegetaţie al lanurilor e satisfăcător. Grâul creşte frumos, porumb s-a semănat din belşug, iar rapiţa, deşi înflorită prea devreme, promite să le asigure fermierilor un cash-flow bun în vară, la vânzarea recoltei.
În toamna trecută, până la începutul lunii decembrie, se araseră 76.700 de hectare de teren şi se semănaseră 71.504 de hectare, socotind aici grâul şi rapiţa din septembrie. Arături de primăvară s-au realizat pe o suprafaţă totală de 192.800 de hectare de teren. Până la începutul acestei săptămâni, se înfiinţaseră culturi de primăvară pe 145.740 de hectare, ne-a informat Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Culturile locale şi standardul anului 2013

Dacă şi în acest an recoltele s-ar asemăna cantitativ şi calitativ cu cele din 2013, ar mai avea fermierul gălăţean după ce să bea apă şi cu ce inimă să spere la viitor. Asta, dacă îşi va încheia din timp şi contractele de livrare a recoltei, ca să nu ajungă din nou la mâna intermediarilor care, în sezon, prăbuşesc piaţa.
Iată pe ce suprafeţe s-au înfiinţat culturi, până la acest moment şi care sunt standardele impuse de anul agricol precedent.
Grâu. În toamna lui 2013, se semănase grâu pe o suprafaţă de peste 50.000 de hectare. Erau programate lucrări de semănat pentru 58.000 de hectare, potrivit datelor DADR, dar cine n-a putut lucra atunci a venit cu însămânţatul în primăvară. În 2013, supranumit "anul păioaselor", am avut grâu, secară şi triticale pe o suprafaţă de 60.870 de hectare, iar producţia totală a fost de 194.586 de tone, adică de 3.196 de kilograme la hectar, în medie.
Porumb. Aveam, la începutul acestei săptămâni, 75.800 de hectare însămânţate cu porumb boabe. Anul trecut, suprafaţa (cu tot cu lanurile de sorg) era de 110.344 de hectare. Se recoltaseră 460.649 de tone, adică se obţinuse o producţie medie de 4.174 kilograme la hectar.
Floarea soarelui. S-a însămânţat pe 49.200 de hectare, în condiţiile în care, în 2013, aveam 54.063 de hectare cu lanuri de răsărită. S-au recoltat, în 2013, 97.151 de tone, deci 1.797 de kilograme la hectar.
Rapiţă. Per total, cu cele 170 de hectare înfiinţate în primăvară, avem la nivel de judeţ, 15.517 hectare de lanuri galbene, rupte parcă din soare. Anul trecut am avut 7.290 de hectare, cu o producţie totală de 13.684 tone şi una medie, la hectar, de 1.877 de kilograme.
Soia. Avem acum, deja, 1.240 de hectare de soia, faţă de doar 629 de hectare, în cursul anului trecut. 2013 le-a adus cultivatorilor gălăţeni o producţie de 3.908 de kilograme de boabe la hectar, adică un total de 2.458 de tone.
Cartofi. Legumicultorii au pus cartof timpuriu şi semitimpuriu pe 145 de hectare, cartof de vară pe 390 de hectare şi cartof de toamnă pe 620 de hectare. Anul trecut, câmpurile cu cartofi se întindeau pe 1.335 de hectare, iar producţia ajungea la o medie de 14.361 de kilograme la hectar, deci un total de 19.172 de tone.
Legume în câmp şi solarii. S-au cultivat 6.220 de hectare, iar legumicultorii sunt, zi de zi, la plantat, în câmp şi solarii. Anul trecut am avut, în judeţ, 8.521 de hectare plantate, cu o producţie medie de 18.059 kilograme la hectar şi una totală de 153.878 de tone.
Sfeclă de zahăr. Avem acum culturi înfiinţate deja pe 231 de hectare, faţă de un total de 455 de hectare, în cursul anului trecut. Producţia medie de sfeclă a fost de 50.316 kilograme la hectar, iar cea totală de 22.894 tone.
Alte culturi în ogor propriu. 3.401 hectare

La ce se aşteaptă producătorii?

„Culturile din toamnă, care au prins perioadă ploioasă, ar trebui să fie rodnice. Dar, din ceea ce am reuşit să văd până la acest moment, lunile iunie şi iulie vor fi foarte secetoase. Şansele să recoltăm cantitatea de porumb de anul trecut sunt, deci, destul de slabe. Rămâne să vedem dacă englezii care au făcut aceste previziuni meteo au avut sau nu dreptate, dar, de cele mai multe ori, noi ne-am înşelat şi ei nu. Apoi, problema preţului scăzut va rămâne. Noi, producătorii, considerăm că marii traderi s-au înţeles între ei şi fac piaţa în aşa fel încât să poată cumpăra de la noi la preţuri mici. Ei au oameni foarte bine instruiţi care să jongleze în domeniul financiar, iar noi nu avem. Aşa că vom continua să întâmpinăm probleme. Putem încheia contracte future, prin care să vindem din timp ce încă n-am recoltat, cu preţ fix. Dar aici e cu dus şi întors. Poţi să câştigi sau poţi să pierzi. Suntem mulţi şi divizaţi, fără putere, din păcate”, ne-a declarat Costin Grigore, administratorul Simongrig SRL din Bădălan.
„Pentru fermier nu se anunţă un an bun. A fost ger azi noapte, aşa că cine a avut pepeni în câmp, spre exemplu, trebuie să replanteze. Noi vom produce, în solar, legume de bună calitate, dar ce câştig să avem, dacă noi, după Paşti, dădeam castraveţii cu 1 leu, la Galaţi ajungeau cu 4 lei, iar la Bucureşti cu 7-8 lei? Politicile fiscale ne dezavantajează pe noi şi îl avantajează pe intermediar. Nici un guvern nu s-a implicat atunci când a fost vorba să-l ajute pe fermier”, a precizat preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din Matca, Mircea Croitoru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Campania agricolă de vară se desfăşoară în condiţii bune

Din datele oferite de Marius Ciprian Mihăilă, noul director al Direcţiei Agricole, judeţul Galaţi dispune de o suprafaţă agricolă totală de 351.000 hectare, din care terenul arabil este de aproximativ 289 mii hectare.

În acest sezon de producţie, fermierii din această parte a ţării au cultivat cu cereale 182.311 hectare, iar cu plante oleaginoase 70.374 hectare. De asemenea, în structura de cultură, plantele de nutreţ ocupă 14.367 hectare, legumele (inclusiv culturile din spaţii protejate) - 8.946 hectare, plantele pentru producerea de seminţe se întind pe 3.903 hectare, iar pepenii verzi pe 2.281 hectare.

Tehnologii performante de la un an la altul
“Campania de recoltare a culturilor de vară a început pe 26.06.2014 şi este în plină desfăşurare. La această dată a fost finalizată strângerea producţiei de orz, orzoaică de toamnă şi rapiţă. Culturile agricole înfiinţate în toamna din 2013 şi primăvara lui 2014 au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile (grindină, ploi abundente, furtuni şi băltiri) pe o suprafaţă de 2.771 hectare, dar fără a avea un impact major în producţie. Au fost depistate şi atacuri fitosanitare şi s-au luat toate măsurile necesare. Apreciez că rezultatele vor fi bune şi anul acesta în agricultura judeţului Galaţi, ceea ce denotă faptul că fermierii implementează tehnologii de cultivare din ce în ce mai performante de la an la an”, ne-a declarat Marius Ciprian Mihăilă, şeful Agriculturii gălăţene.

Orzul, orzoaica şi rapiţa au încheiat ciclul productiv
Aşadar, potrivit situaţiei operative, orzul cultivat pe 8.843 hectare a dat o recoltă de 29.141 tone, la orzoaica de toamnă de pe 1.521 hectare s-au înregistrat 4.804 tone, iar de pe cele 16.680 de hectare ocupate de rapiță pentru ulei s-au strâns 41.695 tone.

În lan, combinele înaintează cu în ritm susţinut
De asemenea, combinele au adunat grâul de pe 36.690 hectare, obţinându-se, la 22 iulie 2014, o producţie de 129.185 tone, mare parte fiind comercializată la preţul pieţei, iar restul a luat drumul depozitelor. De asemenea, s-au recoltat 220 de hectare cu triticale, obţinându-se 680 de tone, 199 de hectare cu orzoaică de primăvară (476 tone) şi mazărea pentru boabe de pe 350 de hectare, unde s-au realizat 630 tone.

Eliberarea terenurilor şi arăturile - lucrări în grafic
Întrucât condiţiile de vreme şi sol au permis, s-a eliberat o suprafaţă de 64.503 hectare de resturile vegetale, iar plugurile au intrat în mirişte pentru realizarea arăturilor de vară pe 10.722 hectare.

agroinfo.ro

[riaji]

Ce dragut: totul merge ca la carte, asa cum se intampla an de an.. Declaratiile noului numit par desprinse dintr-o gazeta din perioada comunista. Sa mergem sa-i intrebam si pe taranii de rand care-i treaba?

[dcp100168]

Preţul pâinii gălăţeanului ar putea creşte, deşi s-a recoltat mai mult grâu ca anul trecut

* Nu avem producţie record de grâu, dar recoltele sunt bogate, cu o producţie raportată  de 180.377 de tone * Fermierul gălăţean nu-şi poate impune voinţa pe o piaţă controlată de americani şi de ruşi * Deşi la începutul anului se vorbea despre o ieftinire, fie ea şi nesemnificativă, acum pâinea s-ar putea scumpi destul de mult

Producţiile de grâu sunt bune în zona noastră, iar de asta ar trebui să se bucure toată lumea, începând cu fermierul care a recoltat mult şi bun, până la proprietarul fabricii de panificaţie care are materie primă din belşug. Chiar şi noi, gălăţenii de rând, ar trebui să avem motive de bucurie pentru că, teoretic, ar trebui să putem cumpăra o pâine la fel de bună ca şi până acum, dar mai ieftină.
În realitate, însă, în acest moment nu se bucură nimeni. Fermierului nu-i rămâne mai nimic de pe urma lanurilor treierate, producătorul onest de pâine se zbate să supravieţuiască pe o piaţă încă sufocată de evaziune, iar noi am putea cumpăra pâine la preţ chiar mai mare, având în vedere faptul că Ministerul Finanţelor ia în calcul reintroducerea TVA-ului de 24 la sută la pâine, după ce la 1 septembrie 2013 îl diminuase la nouă la sută. Şi chiar dacă aşa ceva nu s-ar întâmpla şi am vorbi despre o ieftinire a pâinii - mediatizată la început de an - tot ar fi vorba despre modificări nesemnificative de preţ, care n-ar avea nici un impact asupra bugetului unei familii de gălăţeni. De ce, vă spunem astăzi.

Recolte bogate

Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), până la jumătatea săptămânii trecute, se recoltase grâu de pe suprafaţa 53.629 de hectare, obţinându-se, potrivit informaţiilor zilei de ieri, o producţie de 180.377 de tone. Deci, producţia medie e de 3,36 tone la hectar şi o depăşeşte pe cea de 3,19 tone la hectar înregistrată în cursul anului trecut. Cea mai mare parte a cantităţii recoltate se vinde din câmp, dar sunt şi fermieri care au silozuri proprii şi depozitează. Merită, în condiţiile în care, în cursul anului trecut, tona de grâu se vindea în ianuarie cu 40 de euro mai scump decât în iunie!
Iată producţiile medii înregistrate în ţară, în cursul anilor trecuţi, din datele MADR: 1.541 kg/ha (2007), 3.403 kg/ha (2008), 2.421 kg/ha (2009), 2.688 kg/ha (2010), 3.663 kg/ha (2011) şi 2.695 kg/ha (2012).

Preţul din câmp

De pe urma culturii sale de grâu, într-un an bun, fermierul s-a mulţumi să rămână, în buzunar, cu subvenţia. Din păcate, însă, sunt şi ani - cum a fost 2013 şi cum e şi cel în curs - în care agricultorul care nu are tehnică de ultimă generaţie nu-şi prea poate atinge scopul. Din datele Bursei Române de Mărfuri, reiese că astăzi preţul mediu al grâului de panificaţie este de 143 euro/tonă, iar cel al grâului furajer este de 137 de euro/tonă. Cu alte cuvinte, grâul pentru pâine s-ar da la 62 de bani, iar cel furajer cu 60 de bani kilogramul. Din nefericire, însă, pe câmpurile gălăţenilor, preţurile au scăzut mult sub acest prag. La mijlocul lunii trecute, spre exemplu, fermierii din Băneasa ne informau că preţul la care traderii voiau să cumpere grâu era de până la 50 de bani pe kilogram.
De ce ţin fermierii la fiecare bănuţ? Poate că nu vi se pare mare pierderea unui agricultor care-şi dă kilogramul de grâu cu 10 bani mai ieftin. Paguba este, însă, enormă. Spre exemplu, la o fermă cu 1.000 de hectare cultivate care a obţinut, să spunem, o producţie medie de patru tone la hectar, ieftinirea cu 10 bani a kilogramului conduce la încasări mai mici cu 400.000 de lei!

Preţurile de export

Potrivit informaţiilor Bursei Române de Mărfuri, în cursul acestei săptămâni, preţurile grâului FOB (free on bord) sunt: 180 euro/tona (FOB Constanţa Marea Neagră), 175 euro/tona (FOB Marea Neagră Ucraina) şi 180 euro/tona (FOB Marea Neagră Rusia) Cu alte cuvinte, preţul grâului vămuit în porturile româneşti ajunge până la 70 de bani pe kilogram, dar acest tip de vânzare implică şi costuri suplimentare pentru producător. În regim free on board (numit şi franco on board) nu poate vinde deloc ţăranul şi, de regulă, nici asociaţia agricolă mică. E un comerţ al fermierului mare sau al traderului de cereale, deoarece presupune, printre altele, şi transportul până în portul de încărcare, dar şi vămuirea mărfii tot de către cel care o vinde.

Suntem în topul exportatorilor, dar nu facem noi piaţa

Ne vindem grâul pe nimic din mai multe motive. Cauza imediată este că fermierii noştri nu prea au silozuri şi sunt obligaţi să vândă din câmp, la vremea treieratului, în loc să tezaurizeze, până când creşte preţul. Din datele MADR, preţul grâului a scăzut cu circa 33 de euro din ianuarie, când se vindea recolta veche, şi până acum, când se vinde ce s-a recoltat în iulie. Sunt, însă, şi alte motive pentru care vindem mai ieftin decât ne-am dori. Preţul pieţelor naţionale şi internaţionale e dictat de cei mai mari producători şi comercianţi activi, iar din acest punct de vedere - chiar dacă suntem listaţi într-un top mondial al exportatorilor - nu prea avem şanse să îi depăşim pe americani sau pe ruşi, nici la producţie, nici la vânzări. N-am putea-o face nici dacă până şi cel mai sărac ţăran ar avea siloz lângă casă.
Potrivit statisticilor Eurostat, Statele Unite au cea mai mare cotă din piaţă, exporturile lor ajungând la peste 25 de milioane de tone de grâu, în sezonul 2014-2015. Canada se află pe locul doi, cu mai mult de 21 de milioane de tone exportate, iar Rusia e pe locul trei în topul celor mai mari exportatori de grâu ai planetei, cu 19,5 milioane de tone. Urmează: Australia (19 milioane de tone), Franţa (18,6 milioane de tone), Ucraina (nouă milioane de tone), Germania (8,7 milioane de tone), Argentina (6,5 milioane de tone) şi Kazahstan (şase milioane de tone). Pe poziţia a zecea ne situăm noi, România, cu patru milioane de tone de grâu exportate în sezonul 2014-2015. Anul trecut, exportaserăm 4,7 milioane de tone.

Se scumpeşte pâinea sau nu?

Ministerul Finanţelor a informat că este posibil ca, la începutul lunii viitoare, TVA-ul la pâine să ajungă din nou la 24 la sută. Ce ar însemna asta? Evident, o scumpire semnificativă a pâinii.
În cazul în care TVA nu creşte, există şi posibilitatea ieftinirii pâinii, dar chiar dacă aşa ceva s-ar întâmpla, diferenţa nu prea s-ar cunoaşte în buzunarul gălăţeanului. Încă de la începutul anului, preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu, aprecia că o astfel de ieftinire ar putea fi de cel mult zece la sută. Chiar dacă nu putem vorbi despre un preţ mediu al pâinii - sortimente fiind cu zecile, pe piaţă - putem aprecia că o pâine de 300 de grame n-ar trebui să coste mai mult de un leu, ceea ce indică un preţ al kilogramului de pâine de 3,3 lei. Potrivit sondajelor efectuate la nivel european suntem cei mai mari consumatori de pâine din UE şi mâncăm nu mai puţin de 97 de kilograme de pâine de persoană pe an. În aceste condiţii, în cele aproape cinci luni rămase din 2014, economia noastră, în cazul ieftinirii pâinii cu 10 la sută, ar fi mică. Mâncând aproape 45 de kilograme de pâine mai ieftină, am pune deoparte doar vreo 15 lei de persoană.
Avem, deci, şanse mai mari să cumpărăm pâine mai scumpă decât să facem economie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii nu au ieşit campioni la grâu

Din datele parţiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) reiese că producţia medie de grâu, la hectar, în 2014, a fost de 3,65 de tone la ha, faţă de doar 3,55 de tone la ha, anul trecut. În judeţul nostru, producţia medie a acestui an, din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), e de 3,36 tone la hectar. În 2013, se înregistrase producţie medie de 3,19 tone la hectar.

Orz mult, dar nu ca în alte părţi

În Galaţi s-au recoltat 29.141 de tone de orz, de pe o suprafaţă cultivată de 8.843 de hectare, potrivit operativei Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR). Producţia medie este, deci, de 3,2 tone la hectar. La nivel naţional, producţia medie a acestui an a fost de 3,38 de tone, în creştere faţă de cea din 2013, care ajungea la doar 3,27 de tone, potrivit datelor ministerului.

Producţie record la rapiţă

La finalul campaniei de recoltat la rapiţă, Ministerul Agriculturii a dat publicităţii datele legate de producţie, la nivel naţional. A fost, fără doar şi poate, anul rapiţei, sunt de părere oficialii din MADR.

Astfel, producţia obţinută în acest an de cultivatorii români de rapiţă a fost, potrivit datelor oficiale, de peste un milion de tone. Recoltarea s-a făcut de pe o suprafaţă de 423.237 de hectare. Producţia medie, în acest caz, ajunge la 2,3 tone la hectar şi e superioară celor din anii trecuţi.  În 2013, producţia medie înregistrată a fost de 2,2 tone la hectar.

În judeţul Galaţi, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), până la începutul lunii se recoltaseră 41.870 de tone de rapiţă, de pe o suprafaţă de 16.894 de hectare. Producţia medie este, potrivit acestor informaţii, de 2,4 tone la hectar, deci un pic mai bună decât media naţională. În cursul anului trecut, producţia medie de rapiţă la hectar, în Galaţi, a fost de 1,87 tone la hectar, iar în 2012 s-au obţinut doar 1,03 tone la hectar.

Producătorii încearcă să vândă rapiţa, pe piaţă, cu preţuri care pornesc de la 1,2 lei kilogramul şi ajung la 1,5 lei kilogramul. Piaţa merge, însă, mai prost ca anul trecut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Toamnă săracă pentru ţăranii gălăţeni. Producţii bune, dar degeaba

* Mulţi dintre fermieri speră ca măcar să-şi scoată investiţia făcută în culturile de pe urma cărora, în alţi ani, rămâneau cu bani frumoşi

La floarea-soarelui, recoltatul a început în urmă cu mai bine de zece zile. La porumb nu s-a dat încă startul, dar nici mult nu mai este până când combinele vor intra în lanuri. Dintotdeauna, fermierii gălăţeni s-au bazat mai degrabă pe aceste două culturi pentru a face bani decât pe cea de grâu sau pe cele de plante furajere, spre exemplu. În acest an, însă, nici din floare şi nici din porumb nu se fac averi. Producţiile, mai bune decât cele raportate în anii trecuţi, se vor vinde la preţuri cel puţin la fel de mici ca în 2013, aşa că, în aprecierea preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore, e lucru mare dacă i-ar rămâne fermierului vreun ban şi n-ar începe viitoarea campanie de însămânţat tot pe datorie!

Mai multă floare, la preţul de anul trecut

Anul trecut, gălăţenii au recoltat 97.151 de tone de floarea soarelui de pe o suprafaţă cultivată de 54.063 de hectare. Producţia medie, pe care fermierii noştrii şi-ar fi dorit-o, de 2.120 de kilograme la hectar, a fost, în realitate, de doar 1.780 kilograme la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Preţul la care s-a dat kilogramul de răsărită, anul trecut, a fost de circa 1,1 lei.

"Producţiile nu sunt extraordinare în acest an, dar sunt acceptabile, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. S-au obţinut în jur de două tone sau două tone şi ceva la hectar, în medie. Problema, la fel ca în cazul tuturor celorlalte culturi, constă în faptul că preţul la care se vinde producţia este foarte mic. În acest an, se ajunge la circa 1 leu pe kilogram. Preţul variază în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi modalitatea de plată, cantitatea vândută şi aşa mai departe. Din păcate, asta înseamnă că eşti fericit dacă îţi acoperi costurile de producţie şi nu mergi în pierdere”, ne-a declarat ing.Petre Grigore.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în ultimii cinci ani, producţiile medii, la nivel naţional, au evoluat astfel: 654 kg/ha (2007), 1.437 kg/ha (2008), 1.433 kg/ha (2009), 1.597 kg/ha (2010), 1.798 kg/ha (2011) şi 1.313 kg/ha (2012).

Nici porumbul nu mai aduce profit bun

Potrivit preşedintelui APCPT Galaţi, producţia de porumb se va încadra, în medie, în intervalul 4.000-5.000 de kilograme la hectar. La preţul pieţei, preconizat a fi cuprins între 50 de bani şi 52 de bani pe kilogram, s-ar ajunge la 2.500-2.600 de lei încasaţi la hectarul de porumb recoltat, pentru producţia vândută din câmp. Dacă scădem cheltuielile de înfiinţare, tratare şi, pe alocuri, udare, nu numai că nu rămâne mare lucru, dar uneori fermierul nici nu-şi acoperă investiţia. Şi chiar dacă ar ieşi nu pe zero, ci şi puţin pe plus, tot i-ar fi insuficient micului agricultor ca să se dezvolte. Stă, deci, încă un an, la mâna furnizorului de inputuri, care, sezon de sezon, mai creşte un pic preţurile.

Anul trecut, în judeţul nostru producţia medie, la porumb, a fost de 4.174 kilograme la hectar. S-a intrat atunci la recoltat pe o suprafaţă totală de 110.344 ha şi s-au adunat 460.649 de tone. Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) informa, în 2013, că din ultimii şapte ani, cel mai bun pentru porumb a fost 2011, când producţia medie la hectar a ajuns la 4.525 de kilograme. Cel mai slab an a fost 2007, când s-au recoltat, în medie, doar 1.526 de kilograme la hectar. În rest, producţiile medii pe ani au fost: 2008 - 3.215 kg/ha, 2009 - 3.409 kg/ha, 2010 - 4.304 kg/ha şi 2012 - 2.188 kg/ha.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câţi bani face porumbul gălăţenilor în această toamnă

* Producem mult, dar asta nu-l transformă pe fermier în nabab * Suntem printre cei mai mari producători de porumb din lume, dar nu ne numărăm şi printre statele care îşi consolidează economia, pe baza agriculturii * Vă spunem cum merge recoltatul şi cum este acest an agricol faţă de ultimii şapte

S-a recoltat porumb de pe mai mult de 60 la sută din suprafaţa cultivată, în judeţul nostru, iar, cel puţin până la acest moment, producţia nu depăşeşte aşteptările pe care le aveau specialiştii, la început de sezon. Recolta e bună – nici un fermier şi nicio autoritate nu susţine contrariul – dar nu s-au înregistrat recorduri de producţie, în Galaţi. Marele of al fermierilor care nu au silozuri este acelaşi de anul trecut: au produs mult, iar acum trebuie să-şi vândă marfa ieftin, la preţul făcut de traderii de cereale. Dificultăţi deosebite întâmpină acum fermierii care n-au agonisit din recoltarea rapiţei şi cei care au scos te miri ce şi mai nimic din grâu. Mai cu seamă aceştia trebuie să-şi peticească acum bugetul fermelor cu profiturile din porumb, ca să poate merge mai departe.

Recolta parţială, în cifre

La recoltat s-a intrat, în această toamnă, cu 104.000 de hectare cultivate cu porumb. Potrivit celor mai recente raportări ale DADR, s-a recoltat deja de pe o suprafaţă de 61.504 ha, iar producţia înregistrată a fost de 217.361 de kilograme de porumb boabe.

În medie, circa 3,5 tone la hectar. Nu e spectaculos, până în acest moment, dar este adevărat că rezultatele parţiale ale recoltatului nu sunt pe deplin relevante. Anul trecut, potrivit DADR, de pe circa 110.000 de hectare s-au recoltat peste 460.600 de kilograme de porumb boabe, indicând o producţie la hectar de 4.174 de kilograme. Fermierii se aşteaptă, în acest an, să obţină şi până la cinci tone pe hectar, în medie.

Alte judeţe o duc mai bine decât noi, însă. Mihai Anghel, proprietarul colosului Cerealcom din Dolj, spre exemplu, declara, zilele trecute: „Nu am văzut niciodată atâta porumb”.

Cum e anul acesta, faţă de ultimii şase?

La nivel naţional, suprafaţa cultivată cu porumb a variat, în ultimii şapte ani, în jurul valorii de 2,5 milioane de hectare. Mai exact: 2,5 milioane ha (2007), 2,4 milioane ha (2008), 2,3 milioane de hectare (2009), 2,1 milioane de hectare (2010), 2,6 milioane de hectare (2011) şi 2,7 milioane de hectare (2012) şi 2,6 milioane de hectare (2013). Din păcate, 2012 - anul cu cea mai mare suprafaţă cultivată - a fost şi cel mai prost, din cauza secetei. În judeţul nostru, suprafeţele cu care se intră la recoltat, anual, sunt constant peste 100.000 de hectare.

Cu alte cuvinte, gălăţenii cultivă între o treime şi o jumătate din totalul terenului agricol pe care îl lucrează cu porumb. Cât se obţine din cultura de porumb, per total şi care este media, la hectar? Potrivit datelor statistice ale MADR, în ultimii ani, producţiile au fost următoarele, la nivel naţional: 3,8 milioane de tone, cu medie de 1,5 t/ha (2007), 7,8 milioane de tone, cu medie de 3,2 t/ha (2008), 7,9 tone milioane de tone, cu medie de 3,4 t/ha (2009), nouă milioane de tone cu medie de 4,3 t/ha (2010), 11,7 milioane de tone cu medie de 4,5 t/ha (2011), 5,9 milioane de tone, cu medie de 2,18 t/ha (2012) şi 11,3 milioane de tone, cu medie de 4,3 t/ha (2013).

La preţuri, mergem din rău în mai rău

Dacă preţul kilogramului de boabe de porumb se va uniformiza la 50 de bani - aşa cum se întâmplă deja în mai multe zone – atunci fermierii ar avea, din acest punct de vedere, cel mai prost an din ultimii şapte. Iată preţurile medii, per kilogramul de porumb boabe stas, în ultimii ani: 77 bani (2007), 0,97 bani (2008), 0,67 bani (2009), 0,71 bani (2010), 0,79 bani (2011), 0,87 bani (2012) şi 0,60 bani (2013).
Din păcate, tendinţa de prăbuşire a preţului nu este una locală. În urmă cu doar o săptămână, în Statele Unite, porumbul a atins cel mai scăzut preţ din ultimii cinci ani.

România, pe harta planetară a cultivatorilor de porumb

Preţurile scad, pe o parte, din pricina speculaţiilor unora dintre traderi, iar pe de altă parte, din pricina producţiilor mari, înregistrate la nivel internaţional. Grupul interguvernamental International Grains Council susţine că rezerva mondială de porumb este la maximul istoric al ultimilor 27 de ani.

În Uniunea Europeană, suntem primii din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb.

La nivel mondial, România ocupă - în funcţie de recolta previzionată pentru acest an - locul 12 în topul statelor cu cele mai mari producţii de porumb. Ne depăşesc state cu producţii estimate net superioare cum ar fi: SUA (365 milioane tone), China (217 milioane tone) sau Brazilia (75 milioane tone).

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Recoltă bună de sfeclă de zahăr în judeţ

Producţia de sfeclă de zahăr a fost, în acest an, mai bogată decât cea de anul trecut. „Conţinutul de zahăr a fost satisfăcător. Din câte ştiu, există şi cultivatori care au obţinut concentraţii şi mai mari. Cantitativ, aş spune că lucrurile au fost, de asemenea, mulţumitoare”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.

La nivelul de judeţ, din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, cantitatea totală de sfeclă recoltată de pe cele 227 de hectare cultivate a fost de 11.361 de tone. Cultivatorii îşi propuseseră să recolteze 50.100 de kilograme la hectar şi au strâns, în schimb, 51.238 de kilograme.

La nivel local, suprafaţa cu care s-a intrat la recoltat a scăzut aproape la jumătate, faţă de anii trecuţi. Mai exact, din datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Galaţi, în 2013 primiseră subvenţie pentru sfeclă cultivatorii a 584 de hectare.

În zona noastră, partenerul cultivatorilor de sfeclă este grupul austriac Agrana AG, producătorul brandurilor Coroniţa şi Mărgăritar.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Vin despăgubirile pentru calamităţile din vară

Fermierii care au raportat pierderi din cauza vremii, în primăvară şi vară, la culturi vegetale au acum ocazia să primească despăgubiri pentru daunele suferite. Prin intermediul HG 865/2014, statul a alocat la nivel naţional 53.866.842 lei pentru a plăti ajutor de minimis către fermierii care au raportat calamităţi. Strict la nivelul judeţului Galaţi, 4.359 de hectare de culturi au fost afectate în proporţii variabile în cursul acestui an, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Câţi bani primesc fermierii

Indiferent de proporţia în care a fost afectată cultura, plata la hectar e aceeaşi, informează directorul DADR, Marius Mihăilă. La grâu, porumb, sorg, floarea-soarelui, rapiţă, orz, secară, triticale, ovăz, soia şi orzoaică se vor plăti 335 lei la hectar, iar la legume în câmp şi pepeni se vor acorda 610 lei la hectar. La cartof, minimisul e de 700 de lei la hectar, iar la plantaţiile pomicole se vor da 1.200 de lei la hectar. În cazul hectarului de plantaţii pomicole se vor da 500 de lei, iar pentru cel de sfeclă de zahăr se vor acorda 400 de lei. La lucernă, muştar şi tutun se vor plăti 250 de lei la hectar, iar la căpşuni se vor da 300 de lei la hectar.

Ce trebuie să conţină dosarul

Fermierii care au raportat calamităţile, la momentul producerii lor, către DADR şi au primit adeverinţă, pot cere bani acum. Dosarul trebuie să conţină, înainte de toate, copie a buletinului sau cărţii de identitate a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire sau procură notarială şi o copie a actului de identitate al/a reprezentantului legal.

Apoi, e nevoie de copie a certificatului de producător vizat la zi, în cazul persoanelor fizice şi copie a certificatului de înregistrare la registrul comerţului/registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi o copie a actului de identitate al/a împuternicitului persoană fizică. Se mai anexează: dovadă cont activ bancă/trezorerie, adeverinţa în original, care să ateste, conform înscrisurilor din registrul agricol, suprafaţa de teren utilizată de solicitant în anul 2014 în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză şi o copie a procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de comisiile locale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bilanţul recoltelor Galaţiului din această toamnă

Unii dintre agricultorii gălăţeni n-au recoltat nici pe jumătate din cât îşi propuseseră iniţial. Alţii, mult mai puţini, au reuşit chiar să-şi depăşească planurile din primăvară şi vară şi să strângă de pe câmpuri cantităţi mai mari decât cele preconizate. 

Viţa nobilă a rodit puţin

Rodul viţei nobile, din care va ieşi în acest an vin tare şi bun, a fost din cale afară de puţin. Potrivit estimărilor iniţiale, recolta ar fi trebuit să fie cu un sfert mai mică decât anul trecut, dar la nivel de judeţ, în medie, ea s-a înjumătăţit faţă de toamna lui 2013. Mai exact, din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, de pe cele 14.975 de hectare cu vie nobilă s-au recoltat 38.890 de tone de struguri nobili. Acest lucru nu indică o producţie medie de 4.890 de kilograme la hectar, cum prevedeau viticultorii, ci una de doar 2.597 de kilograme la hectar. Cu alte cuvinte, s-a recoltat doar 53 la sută din producţia estimată iniţial.

Câţi struguri de masă s-au strâns

Că anul n-a fost unul bun pentru vie se vede şi din producţia de struguri de masă. Din datele Direcţiei DADR Galaţi, există, la nivel de judeţ, plantaţii cu soiuri de masă pe 298 de hectare. Viticultorii se aşteptau să recolteze 7198 de kilograme la hectar, dar până la urmă au strâns mai puţin de jumătate. Mai exact, 3.205 kilograme la hectar, adică 45 la sută din ceea ce preconizaseră. Per total, la nivel de judeţ s-au obţinut 955 de tone de struguri de masă.

Legumicultorii mizau pe mai multe tomate

Destul de prost le-a mers în acest an şi legumicultorilor care şi-au pus speranţele în cultura de tomate. La nivel de judeţ, s-au plantat de vară şi toamnă pe 1.663 de hectare, potrivit datelor DADR Galaţi.
Fermierii au cules, per total, 26.800 de tone de roşii. Se aşteptaseră la o producţie de 24.377 de kilograme la hectar şi au obţinut doar 66 la sută din cantitate, adică, în medie, 16.115 kilograme la hectar.

Soia, mai multă decât se preconiza

Încă în curs de recoltare, câmpurile cu soia ale gălăţenilor au dat producţii mai bune decât preconizaseră specialiştii. Din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, cultivatorii de plante tehnice aşteptau o producţie de circa 3.000 de kilograme la hectar şi au obţinut 3.583 de kilograme. Deocamdată, s-au recoltat 1.947 de hectare dintr-un total de 2.225 de hectare.

Recoltă slabă la cartofii de toamnă

Producţia gălăţenilor la cartofi de toamnă a fost mult sub aşteptări. Cultivatorii îşi propuseseră să nu recolteze mai puţin de 20.000 de kilograme la hectar, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR). Au strâns, însă, în medie, doar 12.590 de kilograme la hectar. Producţia totală recoltată de pe cele 753 de hectare cultivate a fost de 9.480 de tone.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sfecla de zahăr pierde teren în Galaţi

Fermierii gălăţeni au redus suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr. Asfel, dacă anul trecut au fost înfiinţate 584 de hectare, în acest an gălăţenii au cultivat sfecla pe doar 227 de hectare. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Galaţi, Petre Grigore, producţia totală de sfeclă recoltată de pe cele 227 de hectare cultivate a fost de 11.361 de tone. Recolta a fost peste aşteptările agricultorilor, care îşi propuseseră să obţină 50,1 tone la hectar, dar au obţinut 51,2 tone. “Conţinutul de zahăr a fost satisfăcător. Din câte ştiu, există şi cultivatori care au obţinut concentraţii şi mai mari. Cantitativ, aş spune că lucrurile au fost, de asemenea, mulţumitoare”, a spus Petre Grigore, potrivit Agerpres.

agroinfo.ro

[dcp100168]

Speranţa moare ultima. Iar se dau ajutoarele de minimis!

Despăgubirile pentru culturile calamitate de anul trecut ar putea ajunge la fermieri până cel târziu la jumătatea lunii iunie, a dat asigurări, astăzi, actualul director al Direcției Agricole, Ciprian Mihăilă. Potrivit acestuia, despăgubirile date de stat (și garantate prin norme ale UE) vor fi, pentru județul Galați, în valoare de peste 500.000 de lei, bani ce se vor acorda conform HG 293/2015. Potrivit directorului Direcției Agricole Galați, Ciprian Mihăilă, sumele vor acoperi pagubele resimțite la buzunar de agricultori, după fenomenele meteorologice din perioada ianuarie-august 2014 (îngheț, zăpadă, ploi torențiale, grindină etc).

"În total, la nivelul județului Galați, au fost afectate 1.483 de hectare cu diverse culturi. Cele mai mari suprafețe afectate sunt de: grâu – 518 ha, porumb - 330 ha, floarea-soarelui – 266 ha, dar au mai fost afectate și alte culturi, precum, orzoaică (117 ha), rapiță – 85 ha, orz – 80 ha, legume – 13 ha, lucernă – 17 ha, culturi viticole – 6 ha, culturi pomicole – 6 ha. Suma totală pe care o vor primi fermierii este de 517.660 de lei, fiind vorba de 35 de beneficiari din următoarele comune ale județului Galați: Cavadinești, Umbrărești, Tecuci, Matca, Liești, Corod, Oancea, Ivești, Braniștea și Schela”, a mai declarat  directorul Direcției Agricole Galați, Ciprian Mihăilă.

Potrivit acestuia, până pe 26 mai încă se mai primesc cereri pentru acordarea ajutoarelor de minimis, existând semnale că sunt cel puțin doi fermieri care au deținut culturi în seră și care au fost afectate din cauza vremii neprielnice.  

Reamintim că în aprilie anul trecut, pe când fermierii se priveau tot cu jale prin buzunarele goale, ministerul Agriculturii, Daniel Constantin le-a spus oamenilor că Guvernul nu are bani pentru despăgubiri dar că pe viitor, astfel de cazuri vor fi rezolvate prin fondurile mutuale. Acestea sunt forme de asociere, cuprinse în Programul Naţional de dezvoltare Rurală, pentru care vor fi repartizate 200 de milioane de euro, a mai precizat, la acea vreme, ministrul Agriculturii. Pentru a beneficia de despăgubiri prin fondurile mutuale, fermierii trebuie să se înscrie în aceste forme de asociere şi să achite o cotizaţie. „Cei cu culturi calamitate,  cei care nu au înregistrat un venit din această cauză, sigur că nu pot plăti norma de venit şi se instituie amnistia fiscală. În viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, transmis CE, am alocat deja 200 milioane euro UE, drept contribuţie europeană  pentru înfiinţarea şi dezvoltarea Fondurilor Mutuale. Astfel, fermierii cu pierderi pe venit cauzate de îngheţ, secetă, boli – cauze care nu sunt acoperite de societăţile de asigurări,  acele pierderi pe venit pot fi asigurate prin fondurile mutuale, cu câteva condiţii: fermierii să fie membri, să achite o cotizaţie şi să existe contribuţia europeană şi contribuţia de la bugetul de stat”, a declarat, atunci, Daniel Constantin.  

Potrivit datelor din 2014 ale Direcției Agricole Galați, cea mai afectată comună de zăpada căzută în ianuarie-februarie 2014 a fost Matca, unde 501 persoane au pierdut 2.511.400 de lei, în urma pagubelor înregistrate pe 1.020 de hectare de teren. Pagube s-au mai raportat şi la Umbrăreşti, unde 250 de agricultori ar fi pierdut circa 624.000 de lei, în urma distrugerii parţiale a solariilor de pe 36 de hectare. În Barcea, au fost păgubiţi 171 de fermieri care cultivau legume în solarii întinse pe mai bine de 18 hectare. Valoarea pierderilor ajunge la 391.706 lei. Iată şi situaţia în celelalte oraşe şi comune, potrivit datelor DADR Galaţi: Tecuci (32 de fermieri afectaţi, 13 ha de solarii avariate, pierderi de 235.900 lei), Ghidigeni (20 de fermieri afectaţi, opt ha de solarii avariate şi pierderi de 60.000 de lei), Drăgăneşti (143 de fermieri afectaţi, 12,5 ha de solarii avariate, pierderi de 7.937 de lei), Negrileşti (21 fermieri afectaţi, două ha de solarii avariate, pierderi de 43.200 lei), Corod (31 de fermieri afectaţi, opt ha avariate, pierderi de 68.000 lei), Munteni (cinci fermieri afectaţi, cinci ha de solarii distruse, pierderi de 15.048 lei), Suhurlui (un fermier afectat, 0,30 ha de solar distrus, pierderi de 13.000 lei ), Cosmeşti (un fermier afectat, două ha de solarii avariate, pierderi de 1.700 lei ), Nicoreşti (un fermier afectat, pierderi de 8.000 de lei) şi Ţepu (un fermier afectat, pierderi de 600 de lei)

presagalatibraila.com