Regii României şi Galaţii

[dcp100168]

Regii României şi Galaţii

Sub comanda regelui Carol I, „Întemeietorul” (milităros şi în familie, suveranul stătea în şa… şi la birou), a luptat la 1877 şi Regimentul 11 Siret.
În 1872, beneficiam de deschiderea căii ferate Piteşti - Bucureşti - Galaţi - Roman. În viziunea monarhului, unirea principatelor nu putea fi deplină fără cale ferată!
În 1883, se desfiinţa Porto-Franco! Opoziţia spunea că „exportul este nul, valoarea proprietăţilor scade, populaţiunea se împuţinează”, deşi istoricul Constantin Buşe spune că a fost o creştere…
Galaţi, 1893. „Curăţirea stradelor aruncă o mare spaimă asupra mahalalelor, din gură în gură mergea întrebarea: „Iar vine cholera?”. Când aflară că vine Regele, se mângâiară… În Galaţi, rămâne constatat că nu se curăţă străzile decât când vine Regele sau cholera”, nota ziaristul George Munteanu.
Într-o vizită ulterioară, regele şi principele Ferdinand au asistat la reprezentaţia trupei „actorilor veterani” Vlădicescu.

Semnătura la temelie a principelui

În fotografia alăturată puteţi vedea arcul de triumf (din lemn) ridicat în centrul Galaţiului în 1906, când prinţul moştenitor Ferdinand şi principesa Maria au pus piatra de temelie a Catedralei episcopale ortodoxe, unde semnăturile lor şi ale altor oficiali înalţi sunt şi acum păstrate în sticlă, sub edificiu.
Pe 27 aprilie, au participat la inaugurarea Prefecturii.
Principesa a călărit alături de cavaleriştii gălăţeni pe platoul de manej de la Calica - Fileşti.
În război, regina frecventa şi spitalul de campanie amenajat la moşia de la Ghidigeni, unde reginei îi plăcuse să se refugieze în natură ca în poveste. Conacul era al patronului Băncii Crissoveloni din Bucureşti, Jean Crissoveloni, căsătorit cu frumoasa englezoaică Sybille, prietenă a reginei. Mustrată de generalul Averescu pentru că şi-a riscat viaţa, fiind bombardată lângă Siret, în maşină, regina risca oricum şi să ia tifos!
Despre Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, nepoată a reginei Victoria, în timpul războiului, ambasadorul francez Saint Aulaire spunea: "Există un singur bărbat la Palat şi acesta este regina!" „Întregitorul” a fost secondat şi sfătuit de apriga regină Maria, care a susţinut să nu semnăm pacea separată cu germanii, ceea ce ne-a permis după război să revendicăm drepturi! La Congresul de Pace de la Paris, a deblocat interesele naţionale, datorită enormei influenţe personale. A câştigat din scris: a colaborat cu ziare americane, a fost autoare de cărţi (ca şi Regina Elisabeta a României, care semna Carmen Sylva). A fost oaspetele preşedintelui SUA şi al indienilor Sioux, care au numit-o „The Woman Who Was Waited For”, iar indienii Blackfoot îi spuneau, poetic, „Morning Star”.

Dictatura... pe val

Între 1938 şi 1940, sub Carol al II-lea, care a regionalizat ţara în 10 „ţinuturi”, Galaţiul a ajuns „fruncea”: capitală a 10 foste judeţe, devenite Ţinutul „Dunărea de Jos”! S-au construit drumuri judeţene!
Cotidianul local „Acţiunea” a apărut chiar cu ocazia anunţului că principele Carol s-a întors în ţară pentru a accede la tronul fiului său, tron la care renunţase în timpul războiului, părăsind armata pentru a se căsători la Odesa.
Pe Domnească, restaurantul „Monarch” a fost casa cumpărată în 1921 de Max Auschnitt, tovarăş de poker „aranjat” şi de afaceri veroase cu regele dictator, care desfiinţase partidele, ordonase execuţii fără judecată şi introdusese cultul personalităţi.
18 octombrie 1938, Galaţi: iahtul „Luceafărul” („Libertatea”, vândut după Revoluţie!), făcut cadou suveranului de Guvernul român, în ´37, găzduia întâlnirea regelui cu miniştrii de Externe român şi polonez.

viata-libera.ro

[Mikka]

Un ghiveci, marca "Cilinca".

[dcp100168]

Cum era să moară regele Carol I electrocutat la Galaţi, în 1907

Intervievat de un reporter al ziarului „Universul”, în zilele de doliu care au urmat decesului monarhului român, generalul medic Frangulea a povestit: „Era în anul 1907 pe vremea lansării celor patru vase ale marinei noastre dunărene. Regele Carol prezida solemnitatea înconjurat de Augusta Familie şi de înalţii demnitari ai Ţării. Solemnitea era în portul Galaţi. Regele asculta discursul primarului şi trebuia, la un moment dat, să apese un buton electric - semnalul lansării celor patru vase pe Dunăre. Încordat atent la discursul primarului, cu mâna pe butonul electric, bătrânul Suveran nu observă că degetele mâinii erau în prea apropiat contact cu firul electric, din pricină că organizatorii nu avuseseră destulă grijă să îmbrace firul, spre a evita contactul electric. O comoţiune puternică şi mâna Regelui părea amorţită! Fără cea mai mică clipire din ochi, fără cel mai mic semn care să trădeze adânca-i durere omenească, Regele Carol urmă să asculte înainte vorbirea primarului, ca şi când nimic grav nu i s-ar fi întâmplat. Regina voi să se intereseze de starea Augustului său soţ, dar Regele o îndepărtă cu un gest uşor şi numai după ce discursul fu încheiat, Regele Carol se gândi la accidentul suferit. Toţi cei de faţă se minunau de atitudinea severă a Regelui nostru, care învinsese cu demnitatea-i obicinuită durerea pricinuită de nenorocitul accident. Fiind în apropierea suveranului, am fost onorat cu primele îngrijiri medicale. Am făcut un pansament cam complicat. [Regele întreabă:]

– Nu se poate un bandaj mai uşor?

– Imposibil, Majestate!

– Dacă spune doctorul aşa, aşa rămâne!”

(„Universul”, 3 octombrie 1914)

historia.ro

[dcp100168]

Iubirea lui Carol I, regele care îşi purta coroana şi în somn, pentru oraşul de la Dunăre

Astăzi, 10 mai 2016, se împlinesc 150 de ani de la instaurarea monarhiei constituţionale din România. Pentru a marca momentul, la Muzeul „Casa Cuza Vodă” din Galaţi a fost organizată o expoziţie ce reflectă momentele semnificative din istoria Casei Regale a României, precum şi o masă rotundă despre legăturile acestei familii cu oraşul de la Dunăre.

În urmă cu 150 de ani, tronul României era preluat de către Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prinţul străin a avut cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti, redresând economia şi obţinând independenţa deplină a ţării. În memoria Dinastiei Regale a României, la Muzeul „Casa Cuza Vodă” a avut loc o expoziţie ce reflectă momente semnificative din istoria acelor vremuri, prin intermediul fotografiilor, medaliilor şi obiectelor de epocă, provenite din patrimoniul Muzeului de Istorie din Galaţi şi din colecţiile particulare de ziare, reviste, cărţi poştale şi fotografii deţinute de Cezar Amariei şi Iulian Panait.

Vizitele lui Carol I la Galaţi

Pentru prima dată, domnitorul Carol I a sosit la Galaţi pe data de 3/15 noiembrie, în jurul orei 09:00, primarul şi oficialităţile locale aşteptându-l în port. Înainte de a ajunge în oraşul de la Dunăre, Regele a vizitat şi oraşul vecin, Brăila. „Aici, augustul domn a avut parte de un eveniment neplăcut deoarece pe drumul dinspre port până în oraş, caii de la trăsura sa s-au speriat de lumina torţelor şi au început să alerge foarte tare, astfel că, pentru un moment, viaţa prinţului a fost pusă în pericol. După acest incident Carol a participat la slujba de Tedeum, apoi a luat parte la o masă de gală organizată în cinstea Sa. Oraşul Brăila era un important centru comercial pentru exportul care se făcea aici cu grâne”, a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Deşi portul din Brăila avea o importanţă mare pentru ţară, acesta nu era într-o stare bună, iar activitatea se desfăşura într-un mod aproape primitiv, întreaga marfă fiind distribuită de hamali. Străzile care duceau din port către oraş erau nepavate astfel că atunci când ploua, acestea deveneau impracticabile din cauza noroiului. Atunci, prinţul a inspectat toate instituţiile publice: şcolile, penitenciarul, bisericile şi apoi marile hambare de lemn care se foloseau pentru depozitarea grânelor. „După ce a primit corpul consular în jurul orei 12:00, prinţul a vizitat Grădina Publică după care a luat cina şi astfel şi-a încheiat programul vizitei deoarece a doua zi urma să plece către oraşul vecin al Brăilei”, a mai precizat Marius Mitrof.

Gălăţenii îl primeau cu mult entuziasm pe domnitor, Carol fiind întâmpinat cu flori şi urări de bun venit. Aici, primirea a fost făcută cu mult fast. Oraşul s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, iar pregătirile au fost făcute în cele mai mici detalii. Chiar şi canonierele engleze şi franceze aflate pe Dunăre erau împodobite de sus până jos cu steaguri, iar lampioane din lemn şi hârtie ronduri decorate cu flori şi hârtie împodobeau frumosul Galaţiul. Programul prinţului a cuprins şi vizitarea instituţiilor publice, primirea corpului consular şi a comandanţilor canonierelor care erau la acea vreme staţionate pe Dunăre in dreptul oraşului Galaţi. În acea perioadă, oraşul se confrunta în suburbie cu inundaţii deoarece aceasta se afla cu puţin deasupra nivelului mijlociu al Dunării. Principele a avut parte de o primire călduroasă şi la instituţiile publice şi a purtat discuţii cu corpul consular şi comandanţii canonierelor, discutând cu aceştia probleme care îi preocupau.

„Carol I a revenit la Galaţi pe data de 7/20 noiembrie. Vremea a fost geroasă iar vântul îngheţat din Nord a îngreunat deplasarea prinţului, la întoarcerea Sa pe uscat străbătând un drum anevoios şi obositor. După sosirea la Galaţi Măria Sa a luat prânzul iar seara a participat la un mare bal organizat în cinstea Sa. Balul s-a desfăşurat într-o sală foarte mare decorată fastuos, acest eveniment luxos a fost special organizat în cinstea prinţului, pentru a-i fi creată o impresie foarte bună asupra economiei oraşului”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Şi asta deoarece situaţia economică în care se afla oraşul Galaţi în acea perioadă nu era tocmai bună iar autorităţile doreau să mascheze acest lucru.

„La bal au luat parte doamnele societăţii iar cele mai deosebite au fost grecoaicele, ele au purtat ţinute luxoase şi strălucitoare şi doreau să îl farmece pe prinţ. Alături de acesta s-a bucurat de bal şi paşa din Tulcea. Acest eveniment a fost precum un tablou viu colorat deoarece ţinutele colorate ale doamnelor s-au împletit cu uniformele străine care au fost prezente la petrecere. Toate aceste amănunte au creat prinţului o imagine strălucită asupra oraşului de la Dunăre, oficialităţile reuşind să îl surprindă în mod plăcut pe tânărul prinţ prin organizarea acestui bal”, a precizat Marius Mitrof. A doua zi prinţul Carol I a părăsit oraşul Galaţi cu o impresie foarte bună şi s-a îndreptat spre Giurgiu, pe Dunăre.

Vizita din 1869

Pe tot parcursul acestei călătorii, Carol I a fost însoţit de Baronul Offenberg. Aici el a avut parte de o primire foarte călduroasă chiar dacă vremea era friguroasă, ploua şi bătea vântul. Scopul acestei vizite a fost inspectarea lucrărilor de terasament făcute pentru calea ferată de lângă lacul Brateş. Domnitorul a fost foarte nemulţumit de lucrările executate şi de întreaga situaţie de pe şantier. «Importante materiale de căi ferate erau îngrămădite acolo, printre ele şi multe vagoane care satisfăceau însă atât de puţin pretenţiile pe care prinţul era îndreptăţit să le aibă, încât el şi-a arătat neplăcerea printr-o vie izbucnire contra reprezentatntului lui Strousberg. Prinţul a părăsit nemulţumit oraşul în urma acestei vizite şi dorea ca lucrările pe şantier să înregistreze un progres până la următoarea inspecţie. Plecarea Măriei Sale s-a făcut tot pe Dunăre către Brăila pe o vreme foarte capricioasă. El a inspectat şi în oraşul vecin lucrările care se desfăşurau pentru calea ferată.

Vizita familiei regale din 1871

Pe data de 9/21 aprilie a fost aşteptată o nouă vizită a princepelui Carol I. Ca de fiecare dată, oraşul de la Dunăre, în frunte cu oficialităţile s-au aflat în prag de sărbătoare. Familia regală a avut parte de o primire cordială. „Prinţul a participat la Şedinţa Comisiei Dunărene la care au luat parte şi consuli generali veniţi de la Bucureşti. Domnitorul Carol a fost mulţumit de situaţia în care se afla oraşul Galaţi. Schimbările care au fost găsite aici au bucurat atât pe Majestatea Sa Carol I, dar mai ales pe Principesă. Locuitorii oraşului Galaţi împreună cu oficialităţile doreau să facă familiei princiare o impresie foarte bună. De aici familia regală a plecat cu foarte mult entuziasm la Bacău, următorul oraş care era în programul de vizită”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

În 1872, Carol I şi-a serbat ziua de naştere la Galaţi

Prinţul a sosit la Galaţi pe timp de seară, venind pe Dunăre cu vaporul „Ştefan cel Mare”. Ziua de 8/20 aprilie era foarte importantă pentru Majestatea Sa deoarece îşi sărbătorea ziua de naştere.

„Pentru această zi autorităţile au pregătit un program mai special astfel încât dimineaţă prinţul a participat la serviciul divin, desfăşurat la Catedrala Episcopală. După slujbă a inspectat regimentul 7, după care a servit masa cu membrii Comisiei Europene. El a cerut informaţii cu situaţia în care se afla armata colonelului Gordon. Seara a vizitat opereta franceză, iar a doua zi, pe data de 9/21 aprilie a plecat din Galaţi la Barboşi”, a spus Marius Mitrof.

Vizita din anul 1873, când a fost pusă piatra de temelie a cheiurilor

Şi această vizită i-a bucurat pe locuitorii oraşului Galaţi. După ce a inspectat trupele la Tecuci, Majestatea Sa a pus piatra de temelie a cheiurilor. Această construcţie era foarte importantă pentru oraş, aflat la acea vreme sub conducerea prinţului Moruzzi. O dată cu construirea cheiurilor, prinţul spera într-o modernizare şi un progres a celor două oraşe de la Dunăre. „Multumesc pentru primirea cea mai cordială de azi. Urez prosperitate celui mai însemnat port al României şi sper că timpurile grele în care ne aflăm vor trece şi comerţul îşi va relua vechiul său curs. Ridic acest pahar în sănătatea orăşenilor gălăţeni”, a declarat Carol I. Oraşul era mereu gătit de sărbătoare „După masă, prinţul a vizionat o reprezentaţie de teatru italian. Principele Carol era mulţumit cu ocazia fiecărei vizite de primirea călduroasă de care avea parte în oraşul Galaţi. Aici, atât oficialităţile cât şi cetăţenii doreau să îl mulţumească pe augustul lor domnitor, ornând oraşul de fiecare dată ca pentru un moment de sărbătoare, străzile erau împodobite cu multe ghirlande şi lumini iar cetăţenii participau în număr tot mai mare la primirea făcută de către oficialităţi în port. Astfel că, prinţul îşi exprima mulţumirile faţă de acest oraş cu fiecare ocazie prilejuită”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Familia regală a mai vizitat Galaţiul şi în anul 1878, pentru acest eveniment în port fiind ridicat un arc de triumf, iar vapoarele care aparţineau diferitelor naţionalităţi prezente în acel moment pe Dunăre au fost împodobite cu steaguri. Tânărul prinţ s-a îndreptat către port călare iar la ora 12:00 s-a îmbarcat pe vaporul „Ştefan cel Mare” împreună cu oficialităţile publice, cu episcopul Melchisedec şi reprezentanţii Societăţii Austriece. Trecerea trupelor române peste Dunăre era aşteptată de cei de pe malul drept cu mult entuziasm, acolo fiind înălţat steagul român.

Un an mai târziu, Carol I şi prinţul moştenitor al tronului Suediei au venit la Galaţi, evenimentul fiind anunţat în presa locală de către primarul George P. Mantu cu câteva zile înainte. Acesta făcea apel la ospitalitatea locuitorilor oraşului de a întâmpina pe Majestăţi în port. „În momentul în care a apărut vasul cu Alteţele, au început loviturile de tun pe Dunăre pentru a vesti sosirea prinţului. Au fost întâmpinaţi de oficialităţile locale şi de cetăţenii care îl aşteptau entuziasmaţi. Primirea a fost solemnă, iar primarul i-a întâmpinat cu pâine şi sare în aclamaţiile mulţimii. Străzile oraşului au fost transformate în adevărate saloane, deoarece casele au fost împodobite cu tapete, drapele, ghirlande şi cununi. Apoi ei s-au îndreptat spre Catedrala Episcopală Sfântul Nicolae unde au fost aşteptaţi de Preasfinţitul Iosif cu tot clerul într-un moment de sărbătoare. După ce au participat la slujba de Tedeum au trecut până la casa lui Epamionda Lambrinide printr-un lung şir de trăsuri în care erau doamne şi domnişoare îmbrăcate în ţinute de sărbătoare pentru a întâmpina pe oaspeţii de seamă ai oraşului”, a relatat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Pe 19 septembrie 1907, regele Carol I şi regina Elisabeta au sosit din nou la Galaţi, fiind însoţiţi de membrii guvernului. Aceştia urmau să participe la botezul celor patru monitoare şi opt vedete construite la Triest. Slujba religioasă a fost săvârşită de episcopul Dunării de Jos, Pimen Georgescu.

Generalul medic Frangulea  povestea după moartea augustului rege: „Era în anul 1907 pe vremea lansării celor patru vase ale marinei noastre dunărene. Regele Carol prezida solemnitatea înconjurat de Augusta Familie şi de înalţii demnitari ai Ţării. Solemnitea era în portul Galaţi. Regele asculta discursul primarului Gheorghe N. Gamulea şi trebuia, la un moment dat, să apese un buton electric - semnalul lansării celor patru vase pe Dunăre. Încordat atent la discursul primarului, cu mâna pe butonul electric, bătrânul Suveran nu observă că degetele mâinii erau prea apropiate de contactul cu firul electric, din pricină că organizatorii nu avuseseră destulă grijă să îmbrace firul, spre a evita contactul electric. O comoţiune puternică şi mâna Regelui părea amorţită! Fără cea mai mică clipire din ochi, fără cel mai mic semn care să trădeze adânca-i durere omenească, Regele Carol urmă să asculte înainte vorbirea primarului, ca şi când nimic grav nu i s-ar fi întâmplat. Regina voi să se intereseze de starea Augustului său soţ, dar Regele o îndepărtă cu un gest uşor şi numai după ce discursul fu încheiat, Regele Carol se gândi la accidentul suferit. Toţi cei de faţă se minunau de atitudinea severă a Regelui nostru, care învinsese cu demnitatea-i obicinuită durerea pricinuită de nenorocitul accident. Fiind în apropierea suveranului, am fost onorat cu primele îngrijiri medicale”, povestea medicul Frangulea în anul 1914. Acesta mărturisise atunci că a făcut un pansament cam complicat, iar regele l-a întrebat: „- Nu se poate un bandaj mai uşor?” „- Imposibil, Majestate!” „- Dacă spune doctorul aşa, aşa rămâne!”

În semn de respect şi apreciere pentru marele rege, o stradă din Galaţi a purtat numele lui Carol I, aceasta fiind astăzi cunoscută sub denumirea de strada Universităţii. După anul 1914, Calea Bârlad devine Bulevardul Carol I (str. Domnească de astăzi de la Monumentul Unirii din faţa Grădinii Publice până la fostul Parc al ceferiştilor), iar Parcul Aslan este numit Parcul Carol I azi cu aceeaşi denumire (Parcul pionierilor, Parcul ceferiştilor).

adevarul.ro