dcp100168 Posted May 13, 2014 Share Posted May 13, 2014 Fiscul gălăţean are de recuperat un miliard de euro de la firmele în insolvenţă!* „Problema e cu firmele care n-au niciun gând să-şi achite obligaţiile la stat şi îşi autodeclară insolvenţa”, declară Eugen Ciorici, directorul general al DGRFP Galaţi, în interviul acordat în exclusivitate ziarului „Viaţa liberă” În luna aprilie, organele fiscale din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi au încasat peste 651 de milioane de lei, cu aproape 67 de milioane de lei peste programul de încasări. Sunt rezultate bune, aflate însă permanent sub ameninţarea efectelor pe care valul de insolvenţe le poate avea asupra încasărilor.- Care este cea mai mare problemă care vă preocupă în prezent?- Problema care ne îngrijorează este numărul mare al celor care intră în insolvenţă. Putem să înţelegem că unii agenţi economici pot avea dificultăţi şi că este o formă de protejare faţă de creditori. Problema e cu creanţele bugetare, pe care nu le mai recuperăm. La nivelul DGRFP Galaţi, în ultimele patru luni, bugetul general consolidat a pierdut efectiv 244,9 de milioane de lei. Suma aceasta înseamnă cam 10 la sută din programul de încasări pe cele patru luni. Sunt sume irecuperabile definitiv, ca urmare a faptului că e vorba de agenţi economici la care s-a închis procedura falimentului şi au fost radiaţi.- Ce amploare a luat acest fenomen şi care ar fi sumele pe care Finanţele ar trebui, teoretic, să le recupereze?- Numai în primele patru luni ale anului 2014, la nivelul contribuabililor administraţi de către DGRFP Galaţi, a fost deschisă de către creditori procedura insolvenţei pentru un număr de 7.909 operatori economici, valoarea creanţelor bugetare cu care instituţia noastră s-a înscris la masa credală depăşind 4.656 de milioane de lei. În fapt, în aceste cazuri nu s-a reuşit decât recuperarea unor creanţe în valoare de 13,57 milioane de lei.- În ce măsură sunt insolvenţele şi falimentele reale? Sunt cazuri "fabricate", ce intră în zona penală sau a fraudei?- Nu ştiu dacă intrăm în zona penală sau zona fraudei, dar eu spun că nici codul de insolvenţă nu ajută în mod hotărâtor statul.- Unde ar fi slăbiciunile?- Au fost situaţii în care creanţa bugetară a fost eşalonată pe ultimele rate din planul de reorganizare. Dar o creanţă bugetară nu trebuie judecată pe un nivel inferior faţă de alt creditor. Tocmai de aceea am discutat la nivelul tuturor judeţelor, am solicitat ca aceste planuri de reorganizare să fie foarte bine realizate şi să le acordăm votul pozitiv în condiţiile în care noi, ca orice alt creditor, vom fi prinşi în graficul de plăţi încă din primele rate. Apoi, o altă problemă este că şi lichidatorii, practicienii în insolvenţă, au dificultăţi în valorificarea bunurilor, pentru că, de exemplu, piaţa imobiliară nu este aşa de ofertantă şi atrăgătoare în perioada aceasta.- Nu se declară prea uşor aceste insolvenţe?- Noi, la nivelul regiunii, în primul rând încercăm să-i convingem pe agenţii economici, înainte de a ajunge la insolvenţă sau faliment, să acceseze facilitatea oferită de stat, respectiv eşalonarea la plată. Am încercat să le arătam agenţilor economici latura benefică a acestei înlesniri. Problema e cu cei care, pe lanţurile de evaziune, n-au nici un gând să-şi achite obligaţiile şi îşi autodeclară insolvenţa.- Cum se poate găsi ac de cojocul celor aflaţi în astfel de lanţuri de evaziune?- Aici avem, chiar prin regulamentul de organizare şi funcţionare, Direcţia Antifraudă, o altă mare componentă a ANAF, sunt specificate modalităţile de cooperare. Probabil că o să ne întâlnim cel puţin trimestrial şi cu structura de Antifraudă, pentru a vedea cum putem stopa acest fenomen.- Care sunt domeniile cu risc mai ridicat?- Pe toată regiunea e în curs o analiză în acest sens. Dar, ca idee, sunt vreo nouă domenii, precum construcţiile, energia, forţa de muncă, comerţul cu amănuntul, masa lemnoasă. Am solicitat să vedem şi fluctuaţiile de venituri şi de personal.- De ce nu reuşesc firmele în insolvenţă să se redreseze? Sunt de vină condiţiile economice mai dificile sau planurile de reorganizare?- După cum am spus, încercăm în adunarea creditorilor să ne opunem unui plan de reorganizare dacă nu este viabil; să-l analizăm şi să-i dăm un vot doar în condiţiile în care e susţinut cu contracte, cu comenzi, cu piaţă de desfacere. Dincolo de asta, însă, este vorba de greutăţile cu care ne confruntăm pe linia obligaţiilor curente pe care le declară societăţile în insolvenţă. Legea 85 spune că, în momentul în care intervine insolvenţa, se suspendă orice acţiune judiciară şi extrajudiciară, dar noi considerăm că obligaţiile curente realizate de societăţile în insolvenţă ar trebui achitate. Şi aceste obligaţii, pe lună, sunt la nivel regional în jurul a 30 de milioane de lei.- Măcar atât se poate încasa?- Noi am solicitat punctual, pentru obligaţiile curente declarate de societăţile în insolvenţă, toate structurile teritoriale să le identifice, să încerce o întâlnire cu aceşti lichidatori şi dacă în aceste obligaţii curente se regăsesc venituri cu stopaj la sursă, să încerce să sesizeze Parchetul (stopajul la sursă este considerat infracţiune dacă sumele nu se achită în 30 de zile) sau să solicite schimbarea lichidatorului.- Inspecţiile fiscale s-au lăsat şi cu sesizări penale?- Da. De la începutul anului, ca urmare a acţiunilor de inspecţie fiscală au fost înaintate sesizări penale, în vederea continuării cercetărilor de către organele abilitate, pentru un număr de 119 operatori economici. Valoarea prejudiciului constatat în aceste cazuri se ridică la 90,65 de milioane de lei, din care 87,22 de milioane lei la persoanele juridice. Totodată au fost instituite măsuri asiguratorii la aceşti operatori economici, în 34 de cazuri, cu o valoare totală de 39,18 milioane de lei.- În cazul în care se ajunge în instanţe, sunt acestea suficient de rapide în a da un răspuns?- În unele cazuri da, în unele cazuri nu. Şi chiar dacă poate se vor supăra unii, vreau să spun că sunt situaţii în care astăzi se finalizează o acţiune de control şi se stabileşte emiterea deciziei de impunere cu sumele stabilite suplimentar şi, la două zile, procedura insolvenţei este deschisă. Iar în alte cazuri, când solicităm noi deschiderea procedurii de insolvenţă se poate ajunge şi la luni sau ani.- E o problemă de sistem sau sunt şi alte interese?- Nu cunosc amănunţit structura acestor instituţii. Dar pe situaţii de genul acesta, când aproape că ai finalizat un raport de inspecţie, am stabilit o sumă… Vă daţi seama că, pentru aceşti contribuabili, care la două zile după ce eu închid actul de inspecţie obţin deschiderea procedurii de insolvenţă, probabil că nu este vorba de un comportament fiscal tocmai onest.- Scapă?- Peste tot în lume mai scapă, problema este ca instituţiile abilitate să aibă instrumentele şi capacitatea de a interveni rapid în astfel de situaţii.Şeful Fiscului din Regiunea Sud-EstEugen Ciorici este cel care, odată cu reorganizarea ANAF şi înfiinţarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, a preluat conducerea noii instituţii. În subordinea acesteia se află administraţiile fiscale din judeţele din Regiunea Sud-Est, respectiv Galaţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Vrancea şi Buzău. În total este vorba de 238.000 de contribuabili, din care 134.000 sunt persoane juridice şi 104.000 persoane fizice.Eugen Ciorici are 56 de ani, a absolvit în 1982 Academia de Studii Economice din Bucureşti. A îndeplinit funcţia de vicepreşedinte ANAF şi director executiv al DGFP Vrancea, iar din august 2013 conduce DGRFP Galaţi. viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted May 14, 2014 Author Share Posted May 14, 2014 Cum au scăpat 500 de companii de restanţele la Fisc* În total, la nivelul DGRFP Galaţi, este vorba de datorii de peste 85,81 milioane de leiÎn vederea depăşirii eventualelor dificultăţi generate de lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti, precum şi în scopul prevenirii acumulării de noi datorii, un număr de 502 agenţi economici beneficiază la nivelul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi de eşalonări la plata obligaţiilor fiscale restante, volumul total al obligaţiilor fiind de 85,81 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de instituţie.Dintre cele şase judeţe aflate în subordinea DGRFP Galaţi, cele mai multe eşalonări au fost acordate la nivelul judeţului Constanţa, cu 158 de cazuri şi la Buzău, cu 95 de cazuri. La nivelul judeţului Galaţi, 87 de companii au beneficiat de eşalonarea obligaţiilor fiscale, pentru o sumă totală de 14,58 milioane de lei. În celelalte judeţe, în Brăila au fost 58 de eşalonări la plată, în Tulcea 49 de eşalonări, iar în Vrancea 55 eşalonări.Prin accesarea înlesnirilor la plată, agenţii economici beneficiază, printre altele, de un sistem de rate viabil pentru achitarea obligaţiilor fiscale restante, dar şi de un nivel scăzut al dobânzii (0,02 la sută pentru fiecare zi de întârziere) în situaţia în care contribuabilul constituie întreaga garanţie solicitată sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei statului. Dar, poate şi mai important este că penalităţile de întârziere se amână la plată pe perioada eşalonării, urmând a fi anulate în situaţia în care această eşalonare se finalizează conform graficelor de plată stabilite de administraţia fiscală. De asemenea, pentru sumele care fac obiectul eşalonării la plată nu se mai trece la o eventuală executarea silită, iar contribuabilul poate beneficia de asistenţă de specialitate în domeniul fiscal pe toată durata eşalonării.În acelaşi timp, potrivit DGRFP Galaţi, pentru a beneficia de acordarea eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, contribuabilii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să aibă depuse toate declaraţiile fiscale; să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti şi să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare; să aibă constituită garanţia; să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; să nu se afle în procedura insolvenţei; să nu li se fi stabilit atragerea răspunderii solidare.viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
dcp100168 Posted May 16, 2014 Author Share Posted May 16, 2014 Cum reuşeşte Fiscul să dea de urma evazioniştilor* Schimbare radicală în metodele de identificare a firmelor în care se petrec lucruri suspecte din punct de vedere fiscal * În numai patru luni, au fost scoase la lumină peste 211 milioane de lei, taxe şi impozite „uitate” de unii agenţi economici * Şi pe partea vamală a crescut considerabil eficienţa controalelorÎncasările bugetare la nivelul administraţiilor fiscale aflate în subordinea DGRFP Galaţi au fost de la începutul anului şi până în prezent de peste 2.525 milioane de lei, cu 82,86 milioane de lei mai mari faţă de programul iniţial de încasări, la acest lucru contribuind inclusiv noile metode menite să ducă la identificarea eventualelor tentative de eludare a achitării de către companii a obligaţiilor către stat. La aceste sume se adaugă şi contribuţia organelor vamale, care a ajuns în primele patru luni ale acestui an la valoarea de aproape 1.108 milioane de lei. Prin urmare, per total, veniturile bugetare colectate la nivelul DGRFP Galaţi au fost de peste 3.633 milioane de lei, sumă cu aproape 140 milioane de lei mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.Analize de riscDacă ne referim strict la bugetul de stat, încasările realizate de Fisc au fost în primele patru luni ale acestui an de 1.162 milioane de lei, în creştere cu nu mai puţin de 10,48 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. O creştere consistentă, de peste 20 de procente, s-a făcut simţită la impozitul pe profit, la valoarea de 262,25 milioane de lei. Acest lucru ar fi un semnal că, în anumite sectoare, economia a început să se mai dezmorţească.Pe de altă parte, acest lucru nu s-a reflectat şi în creşterea încasărilor din impozitul pe venit, acestea fiind chiar în scădere cu 2,14 la sută, la valoarea de 471 milioane de lei. Acest lucru ar fi un semnal că fie în economie s-au mai pierdut din locurile de muncă, fie pe anumite segmente salariile s-au mai diminuat, fie unele companii au migrat spre zona mai „gri” a salarizării forţei de muncă. Sau, poate, câte ceva din fiecare...Cert este că agenţii economici tentaţi să cocheteze cu partea „întunecată” a economiei subterane au început deja să aibă zile mai grele, dat fiind faptul că modul în care se fac inspecţiile fiscale s-a schimbat radical odată cu procesul de reorganizare a structurilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Printre altele, controalele la agenţii economici au început să se facă în baza unor analize de risc.Ce presupune asta ne-a spus chiar directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici: „Toate unităţile fiscale fac o selecţie, pornind de la baza de date pe care o au vizavi de comportamentul fiscal din ultimii ani al agenţilor economici, dacă sunt sesizări sau reclamaţii la adresa unor contribuabili, dacă se apropie de termenul de prescripţie pentru anumite obligaţii fiscale sau se analizează ce contribuabili se încadrează în unul din cele vreo şapte criterii stabilite ca analiză de risc, precum marja de profit, pierderea pe ultimii ani, eventualele discrepanţe în livrările şi achiziţiile intracomunitare etc. Eventuale „anomalii” la aceşti indicatori ar putea fi un indiciu că în cazul respectiv ar putea fi ceva în neregulă.”Rezultatele noului sistem au început să se vadă, în ultimele patru luni, în urma inspecţiilor fiscale fiind stabilite 211 milioane de lei sume suplimentare ce trebuie plătite la bugetul de stat, dintre acestea reuşindu-se deja încasarea efectivă a 38 milioane de lei, dintre care 22 milioane de lei numai în luna aprilie.Mai multe verificări în vamăDeloc de neglijat la nivelul DGRFP Galaţi sunt şi activităţile din zona vamală şi la acestea înregistrându-se de la începutul anului o depăşire a programului de încasări cu 82,24 milioane de lei. Nu au lipsit nici sumele stabilite suplimentar, ca diferenţe de drepturi vamale, precum şi alte tipuri de taxe şi impozite datorate în vamă, în valoare de 7,91 milioane de lei, din care 6,32 milioane de lei au fost încasate operativ, în timp ce amenzile aplicate pentru sancţionarea contravenţiilor constatate în domeniul supravegherii şi controlului vamal fiscal au totalizat 882.500 lei, fiind deja încasate 508.500 lei.În acelaşi timp, trebuie precizat că, aceste realizări au fost obţinute în condiţiile în care, pe partea vamală, pe lângă activităţile de vămuire, care se reflectă în veniturile colectate la buget, mai sunt şi activităţi care nu se regăsesc neapărat în încasări. De exemplu, birourile vamale de pe raza DRV Galaţi au procesat nu mai puţin de 8.862 de declaraţii vamale de export, mai multe cu 12,46 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. "Volumul de muncă destul de mare pentru întocmirea acestor documente nu se reflectă în încasări, dar probabil că se vede în valuta României, în creşterea economică, exporturile având, după cum s-a văzut în ultima perioadă, un rol important în această direcţie”, a precizat directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici. Pe lângă activităţile amintite, birourile vamale mai au însă în atribuţii şi activităţi ce ţin de asigurarea siguranţei naţionale, combaterea contrabandei sau comerţul cu mărfuri contrafăcute.Procedurile fiscale, luate la bani mărunţiÎn prezent, în cadrul Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Galaţi (DGRFP) Galaţi lucrează 3.213 salariaţi, dintre care 536 sunt strict pe partea de inspecţie fiscală, iar 430 pe partea vamală. Pentru a mări eficienţa acţiunilor de încasare a obligaţiilor fiscale, au fost demarate o serie de acţiuni menite să identifice punctele slabe care, eventual, au apărut în metodele de lucru, ne-a declarat directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici: „Este vorba de o acţiune demarată la nivelul fiecărui judeţ, pe structura de executare silită şi evidenţă pe plătitor, pentru a vedea dacă se lucrează unitar în aplicarea procedurilor fiscale, pentru a obţine rezultate cât mai bune. De asemenea, este o ocazie pentru un schimb de experienţă la nivelul unităţilor din regiune vizavi de modul în care ne desfăşurăm activitatea, astfel încât să ne crească eficienţa.”viata-libera.ro Link to comment Share on other sites More sharing options...
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now