Cercetătorii de la IPA Galaţi au câştigat, în 1993, Medalia de Aur a Salonului de la Geneva

[dcp100168]

Cercetătorii de la IPA Galaţi au câştigat, în 1993, Medalia de Aur a Salonului de la Geneva

Institutul de Proiectări pentru Automatizări (IPA) Galaţi este unul dintre fostele institute de cercetări de pe platforma siderurgică, care şi-a păstrat profilul de activitate, acum fiind societate comercială cu capital străin, cu profil de cercetare, dezvoltare şi inovare. Are sediul central la Bucureşti şi trei sucursale, una dintre ele la Galaţi. O sută din cei 250 de angajaţi au statutul de cercetător ştiinţific. IPA a fost  liderul automatizărilor din industria din  România, de la siderurgie la industria cimentului.

 

Reporter: Cum rezistă un institut de cercetare într-un climat economic nu prea prietenos cu cercetarea?

Vasili Apostol: În zilele noastre nu poţi să desfăşori numai o singură activitate şi am intrat în diverse proiecte, pe alte domenii de activitate. Ne-am format colective specializate şi am abordat, în afară de activităţile curente, de automatizări industriale, şi activităţi din programul naţional de cercetare şi din programele europene de cercetare. În toţi aceşti ani, IPA a avut zeci şi zeci de proiecte.

Reporter: Este vorba de programele româneşti de cercetare, cum ar fi Programul „Impact”, de selectare a unor teme de cercetare cu aplicare în diverse domenii?

Vasili Apostol: Mă refer în special la programe mari, la Programul-cadru european de cercetare 7 (PC7), care în acest an s-a transformat în Programul-cadru european Orizont 2020. Anul trecut, când a fost lansat Programul Orizont 2020, ideea Comisiei Europene a fost realizarea unei „uniuni a inovării”. 

Reporter: Adică o Uniune Europeană a inovării?

Vasili Apostol: Acesta este viitorul, pentru că noi nu putem concura cu ţările din Asia şi cu ţările din BRIC, asociaţie din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China, care în momentul de faţă sunt ţările cu cea mai rapidă creştere anuală. Cele patru ţări s-au constituit în această asociaţie. În afara asociaţiei mai sunt Coreea de Sud şi n-o să credeţi, Turcia. Atât Uniunea Europeană, cât şi America de Nord, au un singur viitor: inovare în cercetare, produse noi, prin tehnologii noi. Dacă nu produc tehnologii noi nu au şanse să reziste la această concurenţă. Revenind la conceptul „Uniunea Europeană a inovării”, se pune întrebarea cine să facă inovarea şi care este motorul Uniunii Europene? Răspunsul este IMM-urile.

Reporter: În primii ani de după 1990 a existat şi la Galaţi o astfel de iniţiativă, de corelare a cercetării cu activităţile de producţie.

Vasili Apostol: În 1992, un mic grup de cercetători din IPA Galaţi am înfiinţat primul „centru de inovare şi afaceri”, chiar aşa s-a intitulat. A fost înfiinţat în colaborare cu Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, aşa se numea la vremea respectivă. A fost printre primele centre din ţară. Atunci aveam sediul pe platforma combinatului siderurgic. Am preluat o serie de proiecte şi unele dintre ele au fost foarte bine apreciate la manifestări naţionale şi internaţionale cu diverse medalii, diplome, premii.

Reporter: Atunci aţi obţinut şi acea celebră Medalie de Aur la Geneva.

Vasili Apostol: Asta s-a întâmplat în 1993, la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, la care am luat Medalia de Aur cu unul dintre brevete.

Reporter: Ştirea aceea a fost una senzaţională, a fost ştire de prima pagină în toată presa românească. Era o mare performanţă, o medalie de aur obţinută la Salonul de la Geneva, de cercetători din Galaţi.

Vasili Apostol: S-a întâmplat ca în anul respectiv să fie singura medalie pe care a luat-o România şi care a ajuns la Galaţi. În anii care au urmat, au mai fost şi alte performanţe similare, tot la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, la Eureka, la Bruxelles, au fost şi la manifestările de inventică din ţară, la Iaşi, la Bucureşti, la care s-au adăugat diplome şi medalii obţinute şi cu alte invenţii. Şi astăzi avem mulţi reprezentanţi care participă la astfel de manifestări şi România câştigă foarte multe distincţii, dar cel mai important este ce se întâmplă după obţinerea acestor diplome şi medalii. În cazul nostru s-a întâmplat să fie aplicată. Dar cu unele invenţii se întâmplă asta, cu altele nu.

Reporter: Cum se numea invenţia cu care aţi luat medalia de aur la Geneva?

Vasili Apostol: Era o metodă şi un aparat pentru măsurarea temperaturilor în metalul lichid, la 1.200 de grade.

Reporter: Important pentru siderurgie.

Vasili Apostol:  Da. La vremea respectivă combinatul „duduia”, dar invenţia nu a fost aplicată numai în combinatul de la Galaţi, ci şi la alte unităţi din ţară, printre care Combinatul de Oţeluri Aliate de la Târgovişte.

Reporter: Acest succes s-a concretizat şi în fonduri cu care să fie finanţată continuarea cercetărilor?

Vasili Apostol: Ceea ce este interesant, e faptul că acum se discută despre valorificarea invenţiilor, dar la vremea aceea, în 1993-1994, când produceam noi echipamentul respectiv, cred că am fost printre primii care după valorificare am primit drepturi de autor. Nu erau bani foarte mulţi, era şi o legislaţie care s-a mai schimbat, dar am luat drepturi de autor atâta timp cât invenţia şi-a păstrat elementul de noutate. În acest domeniu, lucrurile evoluează destul de rapid.

Reporter: Vă refereaţi mai devreme şi la dezvoltarea altor proiecte ale institutului. Care ar fi acestea?

Vasili Apostol: Începând cu anul 2008, IPA este partener în cea mai mare reţea europeană de susţinere a IMM-urilor, Enterprise Europe Network (EEN), care are 600 de parteneri în întreaga Uniune Europeană şi în ţările asociate, dar şi în Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, iar, mai nou, în Chile şi Mexic. Această reţea îşi propune să sprijine IMM-urile pe mai multe direcţii, cum ar fi, spre exemplu, internaţionalizarea afacerilor. Să spunem că administratorul unei firme are un produs, dar nu ştie cum să şi-l vândă. Noi îi găsim clienţi prin cei 600 de parteneri, care la rândul lor au clienţii lor. În România există cinci consorţii. Noi facem parte din consorţiul ERBSN – Estern Roumania Business Support Network, din sud estul ţării.

Reporter: În acest context, este sprijinită şi inovarea?

Vasili Apostol:  Da, e sprijinită, chiar foarte puternic. Noi, IPA, suntem partenerul cu expertiză tocmai pe acest domeniu, de cercetare – dezvoltare – inovare.

Reporter: Să presupunem că un administrator de firmă din Galaţi cu profil de, să spunem, echipamente hidraulice, că tot a fost distrusă societatea specializată din Galaţi, acest administrator cum poate să acceseze fonduri pentru a face cercetare şi proiectare pentru un nou dispozitiv hidraulic?

Vasili Apostol:  Până să ajungă acolo, tot prin noi, prin EEP, poate să meargă la toate manifestările internaţionale, care înseamnă întâlniri, imagemake-uri, brokeraj. Asta înseamnă întâlniri „face to face” cu potenţiali parteneri de afaceri. Poate să meargă, spre exemplu la Londra şi acolo să întâlnească reprezentanţii unei firme cu care poate colabora.

Reporter: Sincer, administratorul unui IMM îşi pune întrebarea „oare cât mă costă?”.

Vasili Apostol:  Îl costă doar drumul şi cazarea. Ce se întâmplă acolo, cu toată partea de întâlniri, cu înregistrarea firmei, profilul firmei, limba engleză dacă nu o stăpâneşte foarte bine, de toate astea ne ocupăm noi, atenţie, gratuit!  

Reporter: Care sunt modalităţile prin care Uniunea Europeană susţine IMM-urile să inoveze noi produse şi tehnologii?

Vasili Apostol:  Revenind la partea de inovare, anul trecut s-a lansat Programul Orizont 2020. Înainte de asta erau diverse fonduri naţionale care puteau fi accesate în zona parteneriatelor sau aceea de creştere a competitivităţii firmelor. Însă, din informaţiile noastre, firmele nu tratau partea aceasta de inovare, ci erau interesate mai mult de achiziţii de echipamente, deci nu era vorba de o „noutate”. Acum, în premieră, în Programul Orizont 2020, există o linie specială de finanţare, „inovarea pentru IMM-uri”. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă, să spunem, că administratorul unei firme din Galaţi are o idee în legătură cu un produs nou sau o tehnologie nouă. Dar produs nou sau tehnologie nouă trebuie să aibă o deschidere europeană, nu o poveste de genul că am inventat „gogoaşa aurie”. Trebuie să genereze interes la nivel european. Administratorul acelei firme poate primi finanţare pentru acel produs nou sau tehnologie nouă. Există trei faze. În prima fază se dau 50.000 de euro, pentru planuri de afaceri şi studiul de fezabilitate. În EEP, eu sunt manager pe această parte pentru tot ce înseamnă sud-estul României şi verific dacă acest plan de afacere şi ideea de produs este de impact internaţional şi lucru foarte important, dacă are piaţă de desfacere. În paralel, el porneşte şi partea de protejare a ideii, pentru că o finalitate este şi obţinerea unui brevet de invenţie. Sprijinul important constă în faptul că IMM-ul nu avea de unde să plătească o firmă de consultanţă, care îi cerea o groază de bani şi nu avea nici oameni care să se priceapă să scrie proiecte. Aici este noutatea, faptul că din aceşti bani el poate să contracteze aceste operaţiuni la firme specializate. După această primă etapă, în cazul în care Comisia Europeană spune că da, este OK, se trece la etapa a 2-a, care înseamnă etapa de cercetare şi producţie a prototipului. În această etapă, finanţările merg până la 2 milioane de euro

Reporter: Sumă foarte importantă pentru un IMM.

Vasili Apostol:  Da foarte importantă şi aceşti bani sunt acordaţi pentru că IMM-ul poate să aibă nevoie de alte firme, de alţi parteneri. Spre exemplu, poate are nevoie de o universitate, care să îi facă nişte studii de specialitate.

Reporter: Administratorul IMM-ului are libertatea contractării unor astfel de activităţi?

Vasili Apostol:  Da, sunt anumite activităţi pe care IMM-ul nu le poate acoperi. Este nevoie, poate, de cercetători, care sunt în universităţi. Etapa a 3-a, obligatorie, care până acum lipsea, este comercializarea produsului care înglobează inovaţia, dar nu numai în România, ci la nivel internaţional. Aici, noi, reţeaua EEN, îl sprijinim, prezentându-i produsul, introducându-l în baze de date, promovându-l.

Reporter: Practic, prin acest mecanism, IMM-ul devine un promotor.

Vasili Apostol:  Exact, s-au schimbat rolurile. Înainte, universităţile erau promotorii şi îşi luau partener un IMM la care să aplice invenţia. Acum, IMM-ul este în faţă, devine promotor.

Reporter: O concluzie ar fi că Uniunea Europeană a devenit mai pragmatică

Vasili Apostol:  Da, foarte corect. Şi a redus mult şi birocraţia

presadegalati.ro