Fiscul gălăţean, sufocat de mii de procese cu datornicii

[dcp100168]

Fiscul gălăţean, sufocat de mii de procese cu datornicii

* Unii dintre contribuabilii care se simt cu musca pe căciulă încearcă să-i intimideze pe inspectorii care vin în control prin plângeri penale sau procese deschise în instanţă * Paradoxal, se mai întâmplă şi ca Fiscul să piardă procesele „cu dreptatea în mână” * E nevoie de mai multă protecţie juridică pentru angajaţi, apreciază conducerea DGRFP Galaţi

La nivelul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, se simte nevoia unei mai bune protecţii juridice pentru angajaţi, aici fiind vorba atât modul în care se desfăşoară o serie de anchete ale unor instituţii de control, cât şi de numeroasele procese intentate de o serie de contribuabili, care contestă rezultatele inspecţiilor fiscale.
"Suferim pe linia protecţiei juridice a salariaţilor - există semnale în acest sens inclusiv din partea sindicatelor - şi în mod deosebit mă refer la cei aflaţi pe zona de inspecţie fiscală şi executare silită. Pe de o parte, se întâmplă ca angajaţii de la Fisc să fie catalogaţi ca persoane care agreează într-un fel sau altul o fraudă sau o evaziune fiscală şi nu cred că este aşa. Or fi două, trei cazuri, unu la sută, doi la sută, nu ştiu, de asta avem şi structuri de control intern şi direcţie generală de integritate. Dar ca unii angajaţi să fie uneori ridicaţi din birou, că, hai, s-a întâmplat ceva, mai ales că nu se ştie dacă e vinovat de ceva, nu e foarte confortabil… Am ajuns în situaţia ca, pe anumite zone, să se refuze să se mai plece în control, să se mai iasă din birouri! Nu e uşor, dar de asta suntem aici, să găsim soluţii şi să ne protejăm salariaţii, în condiţiile unei activităţi normale, cinstite, corecte, pentru că imaginea instituţiei este dată în primul rând de cel care are contact cu contribuabilul”, a explicat directorul general al DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici.
Acesta a arătat că sunt „situaţii şi situaţii” ce trebuie analizate cu atenţie de instituţii precum DNA, Parchet sau Poliţie, dar şi la nivelul administraţiei fiscale, astfel încât salariaţii corecţi să se simtă cu adevărat protejaţi de lege. „Este nevoie de asta, pentru că tu, ca salariat, când ai ajuns în instanţă, pe cheltuiala ta te duci în proces, tu alegi avocatul şi ţi-l plăteşti, sindicatul, de exemplu, n-are putere să asigure material asistenţa”, a precizat şeful DGRFP Galaţi.

Neştiute sunt (unele) căi ale justiţiei

O altă problemă a DGRFP Galaţi este aceea că anumite procese pe care le are cu unii agenţi economici sunt pierdute, chiar dacă, aparent cel puţin, organele fiscale au dreptate. Mai mult, astfel de decizii în instanţă pot fi urmate de altele, îndreptate împotriva personalului din cadrul DGRFP Galaţi.
„Sunt situaţii când, cu dreptatea în mână, pierdem! Şi dacă ne ducem pe speţă şi insistăm şi verificăm suplimentar, ni se fac acţiuni, plângeri penale, cel puţin pentru abuz în serviciu. Avem şi situaţii în care contribuabilul se duce în instanţă să ceară să-şi anuleze toate obligaţiile pe care chiar el le-a declarat, şi le-a asumat, deci nici măcar stabilite în urma unui act de control, şi să i se dea câştig de cauză! Cum se întâmplă aşa ceva? La asta, poate, că ar trebui să răspundă alte instituţii abilitate…”, ne-a spus directorul general al DGRFP Galaţi.

Cauze şi efecte fiscale

În prezent, numărul proceselor în care sunt angrenate structurile DGRFP Galaţi sunt „de ordinul miilor”, o situaţie exactă a acestora urmând a fi stabilită în urma centralizării datelor raportate de serviciile juridice din teritoriu, cu accent pe zona inspecţiei fiscale, acţiune aflată în curs de desfăşurare. „Vrem să ştim exact câte cauze avem, câte s-au câştigat, câte s-au pierdut. Şi dacă s-au pierdut, să vedem de ce s-au pierdut: dacă s-au făcut greşeli, dacă n-am ştiut sau n-am avut capacitatea de a formula o apărare în baza căreia, în instanţă, să câştigăm ori, poate, dacă apărătorul debitorului este mai bine pregătit şi reuşeşte să susţină mai bine cauza”, a mai arătat directorul general Eugen Ciorici.
Acesta a precizat că de îndepărtarea eventualelor disfuncţionalităţi de ordin juridic depinde, în ultimă instanţă, protejarea intereselor statului şi recuperarea la un grad cât mai ridicat a creanţelor la bugetele, de care, în definitiv, depinde funcţionarea unor sectoare vitale pentru societate, precum educaţia, sănătatea sau apărarea. Prin urmare, eventualele prejudicii aduse statului sunt, în cele din urmă, prejudicii aduse tuturor cetăţenilor.

viata-libera.ro

[riaji]

Pai, in conditiile in care aveti sefi ai serviciilor juridice care dau dispozitii de cacao sau juristi care-si fac vile din salariile de 20 de milioane de lei/luna, hai sa ne intrebam unde-i problema.

[dcp100168]

Cum să pierzi un miliard de euro

În primele şase luni ale acestui an, Regionala ANAF cu sediul la Galaţi a reuşit performanţa ca, din punct de vedere al încasărilor bugetare, să fie cea mai bună din cele opt DGRFP-uri din ţară, cu excepţia Bucureştiului. În acelaşi timp, de „picioarele” regionalei gălăţene atârnă, ca o piatră de moară, aproape un miliard de euro, sumă cu care statul s-a înscris la masa credală, dar pe care mai are şanse infime să o recupereze. Despre toate acestea am discutat cu directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, Eugen Ciorici.

În intervalul 1 ianuarie - 30 iunie 2006, programul de încasări cumulate ale DGRFP Galaţi (incluzând şi activitatea Direcţiei Regionale Vamale Galaţi) a totalizat 5,146 miliarde de lei, reprezentând 99,06% faţă de program. Doar trei judeţe din regiune au reuşit peste sută la sută din program – Constanţa, Galaţiul şi Vrancea, celelalte trei, adică Brăila, Buzăul şi Tulcea, reuşind procente de 93-96%.

Chiar şi în aceste condiţii, DGRFP Galaţi s-a situat pe locul doi la nivel naţional, fiind depăşită, din punct de vedere al volumului total al realizărilor la bugetul general consolidat, doar de DGRFP Bucureşti. Un lucru notabil, având în vedere că au fost depăşite ca încasări regiuni care cuprind oraşe ca Timişoara, Cluj, Braşov sau Iaşi. „E o realizare şi ne mândrim cu ea. Suntem pe locul doi nu neapărat din punct de vedere al activităţii fiscale exclusive, pentru că o treime din încasări sunt cele ale activităţii vamale. Dar, dacă vorbim de bugetul total al regiunii în sume absolute, care includ şi activitatea vamală, suntem pe locul doi. Trebuie să recunoaştem, programul pe şase luni al regiunii nu e realizat, sunt trei judeţe din şase care au depăşit sută la sută. Merită evidenţiate Constanţa, Galaţiul şi Vrancea”, ne-a declarat Eugen Ciorici, directorul general al DGRFP Galaţi.

Insolvenţele, gaură neagră

La sfârşitul primelor cinci luni ale acestui an, masa credală cu care Finanţele Publice s-au înregistrat pentru cele aproape 8.000 de dosare existente pe rol era de peste 4,6 miliarde de lei, circa un miliard de euro. „Tot până atunci, din distribuţia lichidatorilor, am încasat doar vreo 30 de milioane de lei, o sumă infimă. Asta pe lângă faptul că am pierdut, prin radierea firmelor pentru care s-a închis procedura falimentului, 250 de milioane de lei. Bani pierduţi efectiv pentru bugetul statului”, spune Eugen Ciorici, care afirmă că insolvenţa în sine, prin lege, are ceva bun în ea, pentru că e normal ca o firmă aflată în dificultate să fie protejată faţă de creditori, pentru că altfel toată lumea o execută şi nu-şi poate reveni. „Problema fiscului este următoarea: dura foarte mult perioada de observaţie (acum sunt doi ani, înainte erau trei) şi aici era într-adevăr suspiciunea organului fiscal că nu se mai ajunge la punerea în discuţie a planului de reorganizare din cauza contestaţiilor de convenienţă făcute. Apoi, în planul de reorganizare, bugetul statului era prevăzut la plată cam în ultimele tranşe, când probabil firma se închidea pe faliment şi iarăşi nu recuperam nimic. Deci, aceste două probleme ne-au dat bătăi de cap şi probabil ne vor da şi în viitor. De aceea, organul fiscal a solicitat intrarea în insolvenţă pentru tot mai puţine societăţi, pentru că nu e în avantajul nostru.

Dar au fost şi situaţii, de exemplu licitaţii de zece ori pe bunurile firmelor în cauză şi pe care nu le-am putut valorifica, pentru că nimeni nu s-a prezentat. Asta e piaţa, ştie toată lumea că din 2009 piaţa e aşa cum e. În plus, a ţine o societate în continuare în insolvenţă fără să-i deschid falimentul înseamnă că mă încarc cu acele datorii curente pe care nu am cum să le execut.

Pe de altă parte, în momentul în care şi din Bucureşti, şi din teritoriu, s-a solicitat ca aceste creanţe ale statului nu să aibă prioritate, dar să-şi merite locul în ordinea recuperării, domnul preşedinte ANAF a spus că vocea practicienilor în insolvenţă şi, adaug eu, cea a firmelor de lobby s-a auzit mai bine decât vocea ANAF-ului”, spune Eugen Ciorici. 

Directoul general al GRFP Galaţi spune că una dintre modificările legislative binevenite este că „administratorilor la care s-a deschis procedura insolvenţei şi s-a constatat reaua-credinţă, atrăgându-li-se efectiv răspunderea solidară printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, li s-a interzis dreptul de a mai fi administratori la alte societăţi. Acţionari sau asociaţi mai pot fi, dar administratori, nu. Noi avem peste o mie de dosare cu atragerea răspunderii, cu sume stabilite de aproximativ 70 de milioane de lei (din care nici 10% nu am încasat), dar majoritatea sunt contestate în instanţă”.

Cazul Bercea Mondial şi ANAF-ul

După explozia în presă a cazului în care sunt implicaţi Mircea Băsescu şi Bercea Mondial, numeroase voci au acuzat ANAF-ul că nu ştie, nu vrea sau nu poate să colecteze veniturile de la contribuabili, ţinând cont de milioanele de euro care „se plimbă” libere de la unul la altul. 

„Suntem, ce-i drept, o parte din ANAF, cu foarte multe atribuţii, foarte importantă. Dar pentru zona respectivă s-a înfiinţat o cu totul altă structură, regionala de Antifraudă, mai sunt şi cei de la Direcţia de Combatere a Fraudelor. Deci ce spuneţi dumneavoastră duce cu gândul la faptul că nu facem controale operative… Haideţi să luăm prin similitudine: ce avem noi cu cei care cântă pe la nunţi şi nu sunt impozitaţi? Strict pe inspecţie fiscală, sunt supuşi unei analize de risc şi intră în morişca controlului doar cei care, într-adevăr, din comportamentul fiscal, din depunerea sau nedepunerea declaraţiilor fiscale, din neplata sau din ascunderea patrimoniului, ridică un semn de întrebare. Pe zona de control operativ, tot ce înseamnă atribuţii specifice fostei Gărzi Financiare a fost preluat integral, şi chiar în plus, de structura de Antifraudă. Actualele DGRFP-uri sunt doar pe zona de inspecţie de fond şi inspecţie tematică. Aţi văzut foarte bine că au fost şi în Galaţi, şi în Vrancea, un fel de desanturi ale Direcţiei Antifraudă şi chiar acesta este rostul lor. Din evaziune fiscală, la cinci luni, numai noi am recuperat vreo 32 de milioane de lei, însemnând acte de control stabilite de structura de inspecţie fiscală încasate efectiv. Pentru că sumele stabilite sunt mult mai mari, undeva la vreo 300 de milioane de lei, cu cei 500 şi ceva de inspectori care sunt la nivelul regionalei Galaţi”.

În curând, averile la control

„Persoanele fizice sunt verificate în baza unei analize de risc care cuprinde 10-12 criterii. În ceea ce priveşte persoanele juridice, avem acum aplicaţii informatice care ne spun pe loc discrepanţele între declaraţiile depuse, pe achiziţiile şi livrările intracomunitare, pe achiziţiile pe teritoriul naţional. Mai e apoi marja profitului: dacă pe o ramură de, să zicem confecţii, unde marja profitului este de 10%, găsim două-trei saloane de confecţii care realizează 1% sau sunt pe pierdere, e un semnal de alarmă. În plus, pentru notari, medici, judecători, avocaţi etc., ştiţi că s-a înfiinţat acea Direcţie de Informaţii fiscale şi s-a iniţiat, de prin 2009 dacă nu mă înşel, procedura de verificare a persoanelor fizice cu averi mari declarate. Aşteptăm fişierele, pentru că acest control se dispune de la nivel central, s-au selectat vreo 400 de contribuabili persoane fizice în funcţie de veniturile declarate şi cheltuielile efectuate. Înţeleg că discuţiile la nivel central sunt ca verificarea efectivă să înceapă în trimestrul trei. Noi doar vom primi lista cu contribuabilii fiscali la care diferenţele dintre veniturile declarate şi cheltuieli depăşesc un anumit plafon, de 50.000 de lei parcă, şi pe care îi vom verifica. Dar ei sunt stabiliţi de la nivel central, pe judeţe”, a spus Eugen Ciorici.

„Borcanele cu miere”

L-am mai întrebat pe şeful DGRFP Galaţi care sunt „borcanele cu miere” pentru angajaţii Fiscului care ar mai fi tentaţi de mirajul unei îmbogăţiri rapide. „La vamă nu mai e cum probabil era înainte. De când sunt eu la Galaţi, de aproape un an, din vreo 30 de salariaţi care au părăsit – sperăm, temporar – profesia noastră (înţelegeţi ce vreau să spun), nu ştiu dacă sunt doi din vamă. Restul sunt de pe zona inspecţiei. Deci, pe regionala Galaţi, mare parte din salariaţii asupra cărora există suspiciuni sau care efectiv au fost ridicaţi în vederea cercetării fac parte din domeniul inspecţiei fiscale, şi nu al zonei vamale. Asta cu toate că, datorită portului Constanţa, evident, Direcţia Regională Vamală Galaţi dă 40-45% din ce înseamnă veniturile zonei vamale din România. „Borcanele cu miere” sunt, în proporţie de 90%, rambursările de TVA, dar şi fapte de corupţie în raport cu persoanele fizice sau juridice controlate. Iar într-un top 5 al domeniilor preferate de evazioniştii din regiunea sud-est, aş include construcţiile, agricultura, masa lemnoasă, comerţul cu amănuntul şi produsele energetice, dar mai puţin”, a încheiat Eugen Ciorici.

presadegalati.ro