Transportul public din Galaţi va fi reorganizat, la cererea BERD

[dcp100168]

Primăria Galaţi cumpără 14 troleibuze noi
* Investiţia depăşeşte 23 de milioane de lei

Reuniţi ieri în şedinţă ordinară, aleşii locali au aprobat achiziţionarea a 14 troleibuze noi, din fonduri de la bugetul local. Potrivit documentelor care însoţesc hotărârea, aleşii au pornit de la premiza că transportul electric este unul de viitor, demonstrat de intenţiile unor mari oraşe europene de a renunţa total la transportul pe carburant, în favoarea celui electric, care are avantajul de a fi atât ecologic, cât şi economic. În plus, cheltuielile de întreţinere sunt mici, siguranţa circulaţiei şi confortul călătorilor sunt asigurate.
Potrivit deciziei aleşilor, valoarea totală a investiţiei este de 5.208.000 de euro cu TVA, adică 23.436.000 de lei cu TVA. Trebuie spus că ultima achiziţie de troleibuze realizată de Primăria Galaţi datează din anul 2008. La acel moment, au fost cumpărate zece troleibuze, în condiţiile în care parcul SC Transurb număra doar trei asemenea vehicule.
Achiziţia celor 14 troleibuze este cuprinsă şi într-o altă hotărâre adoptată de aleşi: contractarea unui împrumut în valoare de 100.000.000 de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru care primarul Marius Stan a fost împuternicit să negocieze şi să semneze. Vom reveni cu amănunte asupra acestui împrumut, care a suscitat vii discuţii în şedinţa de ieri-seară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Transportul public din Galaţi va fi reorganizat, la cererea BERD

* BERD a cerut Primăriei Galaţi să cumpere troleibuze performante produse în Uniunea Europeană *  Până la începutul lunii iulie, municipalitatea va trebui să expertizeze reţeaua de transport electric * Traseele operatorilor de transport nu se vor mai suprapune

Dacă vrea să i se împrumute o sută de milioane de lei, Primăria municipiului Galaţi va trebui să joace după cum îi cântă consultanţii tehnici ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Până acum, reprezentanţii Primăriei au avut mai multe întâlniri de lucru cu aceştia pentru a stabili condiţiile în care va fi acordat împrumutul, în cazul nerespectării acestora riscând să restituie imediat banii. O serie întreagă de cerinţe BERD se referă la finanţarea investiţiilor care vizează transportul public urban. Este vorba despre eficientizarea transportului public local, pentru care se doreşte o finanţare BERD de 6,8 milioane de lei, şi de cumpărarea a 14 troleibuze cu 23,4 milioane de lei.

Trasee distincte

Potrivit unui raport care a ajuns în atenţia consilierilor locali, în vederea eficientizării transportului public local, consultanţii BERD au solicitat respectarea mai multor condiţii şi principii. În primul rând, Primăria va trebui să realizeze o nouă hartă a reţelei de transport public local în regim regulat, care va fi prezentată consultanţilor BERD. Aceştia cer ca traseele operatorilor de transport să fie distincte, fără a se suprapune. Mai mult, traseele principale sau centrale să fie alocate operatorului public, iar cele secundare operatorilor privaţi. De asemenea, sistemul de e-ticketing (sistem emisie, vânzare şi verificare a biletelor şi abonamentelor de călătorie) va trebui să se aplice atât operatorului public, cât şi celor privaţi, de pe microbuze. Contractele de delegare a serviciului de transport public local în regim regulat vor putea fi prelungite prin licitaţie deschisa pentru durate de unul, maxim doi ani.

Troleibuze made in UE

Consultanţii BERD au solicitat refacerea caietului de sarcini pentru achiziţia troleibuzelor, în vederea cumpărării, de la producători din Uniunea Europeană, recunoscuţi, a unor mijloace de transport performante, cu durata de viaţă şi perioada de garanţie rezonabile, care să asigure condiţii de transport la nivelul standardelor europene. Pentru că Transurb s-a plâns de starea reţelei de transport electric, oamenii BERD au cerut municipalităţii să realizeze, în regim de urgenţă, o expertiză tehnică pentru a determina starea tehnică actuală a reţelei şi valoarea investiţiei în cazul în care infrastructura de transport electric existenta necesită reabilitare. Şi dacă are nevoie, consultanţii recomandă utilizarea de materiale şi tehnologii de ultimă oră.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noua hartă a transportului public local. Fără maxi-taxi pe Brăilei şi Domnească!

* Microbuzele private vor circula doar pe traseele secundare, prin cartiere, şi îi vor lăsa pe călători în traseele principale. De exemplu, pe traseele 102 şi 104 vor circula numai troleibuzele Transurb. Cel puţin aşa arată schiţa noii hărţi a transportului public local de persoane, care ar urma să fie aplicată din luna mai a anului viitor

La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au majorat capitatul social al SC Transurb SA Galaţi, în valoare de 7.831.285 de lei, cu suma de 4.300.000 de lei. Măsura e necesară pentru ca Transurb să poată achiziţiona minim 20 de autobuze de mare capacitate (12 metri), 20 de autobuze de capacitate medie (nouă metri), două autobuze interurbane de câte 12 metri şi unul interurban sau un autocar de nouă metri, toate second hand. Societatea are nevoie de ele ca de aer dat fiind că în acest moment parcul auto al societăţii se compune din 95 de unităţi faţă de un minim necesar de 136 de unităţi de transport.

Cu această ocazie, s-a făcut cunoscut faptul că Transurb lucrează la o strategie privind transportul local şi la o nouă hartă a traseelor, care trebuie să intre în vigoare din luna mai 2015. Atunci expiră contractele încheiate cu operatorii privaţi de maxi-taxi.

Strategie nouă cu autobuze vechi

Consilierul local PDL Alin Mihai a subliniat că e de înţeles necesitatea unor mijloace de transport ceva mai noi la Transurb, dar a întrebat dacă înainte de achiziţii există vreo strategie privind transportul local. „Dacă noi vom lua autobuze de un milion de euro şi le punem pe traseu cu încă zece microbuze, le luăm degeaba, că Transurb, anul viitor, tot nouă milioane de euro va cere subvenţie. În al doilea rând, cred că ar trebui achiziţionate nişte mijloace de transport noi, mergând pe principiul că "suntem prea săraci să ne îmbrăcăm ieftin". Costurile de mentenanţă la Transurb, din păcate, oricât am încercat, sunt greu de controlat, iar subvenţia este într-o continuă creştere de la un an la celălalt”, a spus consilierul.
Managerul Transurb, Genica Totolici, a declarat că, în acest moment, se lucrează la o strategie de dezvoltare a transportului urban împreună cu serviciul de transporturi din Primărie. „Sperăm să iasă ceva bun şi că în 2015 vom putea să acoperim traseele principale din reţeaua de transport, aşa cum spune legislaţia. Cu noua hartă a traseelor vom putea avea traseele noastre principale şi în acelaşi timp să scădem subvenţia şi să avem veniturile noastre proprii”, a declarat Genica Totolici.
În ceea ce priveşte achiziţia mijloacelor de transport SH, managerul a spus că, pentru acelaşi mijloace de transport, dar noi, ar fi fost necesare aproximativ opt milioane de euro. Prin urmare, se plănuieşte cumpărarea unor autobuze fabricate în perioada 2002-2003 şi care vor funcţiona cel puţin şase ani fără a necesita mari reparaţii.

Ticketing şi trasee noi

După cum v-am informat deja, consultanţii BERD, bancă de la care Primăria vrea să împrumute o sută de milioane de lei pentru investiţii, printre care şi achiziţia a 14 troleibuze noi, i-au impus Primăriei să realizeze o nouă hartă a reţelei de transport public local în regim regulat. Ei au cerut ca traseele operatorilor de transport să fie distincte, fără a se suprapune: traseele principale sau centrale să fie alocate operatorului public, iar cele secundare operatorilor privaţi.
Genica Totolici ne-a confirmat că, în harta schiţată a noilor trasee, această cerinţă se respectă. Astfel, traseele principale vor fi acoperite în exclusivitate de Transurb, iar cele secundare de maxitaxi. Acestea din urmă ar urma să circule doar prin cartiere şi să descarce călătorii în traseele principale de unde să fie preluaţi de mijloacele Transurb. De exemplu, pe traseele 102 şi 104 vor circula doar troleibuze. Odată cu noile trasee se va implementa şi sistemul de e-ticketing (sistem emisie, vânzare şi verificare a biletelor şi abonamentelor de călătorie) care va trebui să se aplice atât operatorului public, cât şi celor privaţi, de pe microbuze.
Pentru a putea deveni operabile, noile trasee vor trebui avizate de comisiile de specialitate ale Consiliului Local şi votate de către aleşii locali. Cert este că, până la finele anului, consilierii vor trebui să decidă soarta transportului public local.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Maxitaxi, doar pe traseele secundare, din 2015

Fără maxitaxi pe străzile Domnească şi Brăilei! Este schiţa noii hărţi a transportului public local de persoane, care ar urma să fie pusă în practică anul viitor. Astfel, pe traseele 102 şi 104 vor circula numai troleibuzele Societăţii Transurb, iar microbuzele private vor circula doar pe traseele secundare, prin cartiere.

Municipalitatea şi societatea locală de transport public în comun lucrează la o nouă hartă a traseelor, care va intra în vigoare de la anul, când expiră contractele încheiate cu cei opt operatori privaţi de maxitaxi din oraş. Astfel, pe traseele principale vor circula doar autobuzele Societăţii Transurb, iar pe cele secundare, microbuzele private. Genica Totolici, director SC Transurb: "Vrem să nu mai fie pe arterele principale ale oraşului câte 20 de autobuze sau 30 de microbuze şi aceeaşi staţie. Noua hartă a oraşului cam aşa apare pe traseul din strada Brăilei, din Micro 19 şi până în Domnească - Parcul CFR să meargă doar două trasee, cu descărcare în anumite puncte ale oraşului".

Odată cu noile trasee, municipalitatea intenţionează să implementeze şi un sistem de ticketing, care va trebui să se aplice atât operatorului public, cât şi celor privaţi, de pe maxitaxi. Genica Totolici, director SC Transurb: "Pentru ca fiecare mijloc de transport să se ştie când ajunge în staţii, să existe afişaj în staţii, să existe automate de vânzare a biletelor şi carduri orăşeneşti, să deţină fiecare autobuz GPS pentru a putea fi urmărit mai eficient". Dănuţ Blîndu, membru Comisa de Dialog Social: "Eu cred că o diferenţă mică de preţ ar fi în avantajul Transurb, clienţii ar alege aceste mijloacele de transport."

Pentru ca această strategie să poată fi pusă în aplicare, este nevoie ca Societatea Transurb să-şi reînnoiască parcul auto. În acest sens, a fost demarată o licitaţie privind achiziţionarea a 43 de autobuze second hand, în valoare de 930.000 de euro.

Parcul auto Transurb numără 65 de tramvaie, 109 autobuze şi 13 troleibuze. În momentul de faţă, tramvaiele sunt ţinute în depoul societăţii deoarece, din cauza lucrărilor la carosabil, doar o singură linie este funcţională.

digi24.ro

[dcp100168]

Transurb nu poate acoperi asigurarea transportului public din Galaţi. Prea puţine autobuze

Societatea Transurb nu are nici măcar jumătate din numărul autobuzelor necesare pentru a asigura transportul gălăţenilor. Astfel, potrivit unui raport al Transurb, societatea subordonată Consiliului Local are numai 109 autobuze, deşi i-ar trebui aproximativ 250 pentru a putea prelua numărul de călători care circulă cu operatorii privaţi de transport, respectiv, maxi-taxi.

Marţi, în cadrul Comisiei de Dialog Social, directoarea Transurb, Genica Totolici, a amintit că societatea are un plan de dezvoltare a transportului în comun, împreună cu Primăria, care prevede, printre altele, implementarea unui sistem de ticketing, achiziţionarea a 43 de autobuze second hand şi dotarea lor cu GPS, achiziţionarea a 14 troleibuze noi, extinderea reţelei de rulare pentru troleibuze până la până la Gara CFR, dar toate acestea în contextul în care gălăţenii vor continua să facă saună în mijloacele de transport, acestea nefiind dotate cu instalaţii de aer condiţionat.

De asemenea, chiar dacă în acest moment majoritatea tramvaielor, din cele 63 existente, sunt ţinute în depou, din cauza că multe liniile de tramvai sunt închise din cauza lucrărilor, Transurb mai vrea introducerea unor tramvaie moderne, care să facă legătura între Micro 19 şi Cimitirul Israelit.

În contextul în care se achiziţionează mereu autobuze second hand, care pot fi folosite doar câte patru ani, cel mult, societatea Transurb nu va putea asigura niciodată în totalitate transportul în comun al Galaţiului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Transurb vrea troleibuz până la Intfor

Transurb vrea să introducă transportul cu troleibuze pe relaţia Micro 19 - Intfor şi să înlocuiască astfel traseele 10 şi 29. Acest lucru face parte din planul de modernizare a transportului în comun vizat de societatea aflată în subordinea Primăriei. Potrivit societăţii, acest lucru presupune o investiţie din partea municipalităţii pentru infrastructură pe porţiunea cuprinsă între Hotel Galaţi şi Intfor. Un rapot al Transurb, prezentat la sfârşitul lunii trecute, în cadrul Comisiei de Dialog Social, arată că investiţia ar putea fi suportată doar parţial de municipalitate, în cazul în care s-ar accesa un proiect pe energie verde în perioada 2014-2020.

viata-libera.ro
 

[LaurX82]

Pe cosbuc ar fi bine trolebuze, deja are firile trase pana la autobaza si ar face si traseu prin bariera. Traseul 29 are alt traseu, duce pana la gara si ocoleste pe la francezi, nu ar fi bine sa-l scoata.

Edited September 8, 2014 by LaurX82

[dcp100168]

Noi trasee pentru Transurb şi operatorii privaţi. Strategia privind transportul public, în dezbatere

* Din 19 trasee pe care circulă autobuzele Transurb, vor mai rămâne doar 13, şi acestea modificate * Operatorii privaţi s-ar putea bate pentru cinci trasee secundare

Până la finele acestui an, aleşii locali trebuie să stabilească traseele de transport  persoane şi cui vor fi atribuite acestea. Tocmai de aceea, pe portalul Primăriei Galaţi a fost publicată, spre dezbatere publică, Strategia privind transportul public pentru perioada 2014-2020. Documentul a fost schiţat împreună cu consultanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), de la care Primăria este pe cale să obţină un credit destinat îmbunătăţirii condiţiilor de transport urban, reabilitării infrastructurii rutiere şi achiziţionării de mijloace de transport persoane noi şi nepoluante. La finalul documentului sunt propuse trasee noi: 13 principale - destinate Transurb, şi cinci secundare - pentru operatorii privaţi, trasee care ar urma să intre în funcţiune din luna mai 2015.

După cum v-am mai informat, BERD a cerut ca traseele Transurb să nu se mai suprapună cu cele private, acoperite în prezent de maxi-taxi. Şi asta pentru că, potrivit recomandărilor BERD, societatea urbană de transport trebuie revigorată şi rentabilizată, ceea ce ar putea presupune chiar delegarea directă a traseelor principale din municipiu, lucru pe care legea îl permite, cu aprobarea Consiliului Local. Iată care sunt noile trasee propuse:

Rutele autobuzelor Transurb

În acest moment, Transurb acoperă 19 trasee de autobuz. Dacă propunerile din Strategie vor fi transpuse în realitate, din luna mai 2014 societatea publică de transport va acoperi doar 13 trasee principale. Trebuie spus că şi rutele care poartă acelaşi număr ca în prezent sunt modificate.

Astfel, 18 autobuze ar putea acoperi Traseul nr. 11: Micro 13B - I. Fernic - Centură - T. Vuia - 1 Decembrie 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Domnească - Grădina Publică (şi retur pe Gării - Bălcescu - Brăilei...).

Traseul nr. 29 (Gara CFR - A. Ipătescu – Portului – Dogăriei – Alex. Moruzzi – A. Ipătescu – Gării – Mihai Bravu – Basarabiei – Siderurgiştilor – Inelul de Rocadă – Brăilei – Stadionului – Oţelarilor – Galaţi – Dunărea – Brăilei şi retur) va fi deservit de opt autobuze.

Alte şase ar putea circula pe Traseul nr. 9: Gara CFR – Gării – Mihai Bravu – Basarabiei – Nae Leonard – Gh. Doja – Brânduşei – Lebedei – Gh. Asachi – Prelungirea Brăilei – Cimitir “Sf. Lazăr” şi retur.

Tot şase autobuze ar urma să facă Traseul nr. 22: Micro 13B – Ionel Fernic – Drumul Viilor – Traian Vuia – Milcov – 1 Decembrie 1918 – Tecuci – Basarabiei – Mihai Bravu – Gării – Ana Ipatescu – Portului – Dogăriei – Alex. Moruzzi – Ana Ipătescu – Gării – Mihai Bravu – şi retur.

Traseul nr. 34, Metro – Traian – Alex. Măcelaru – Coşbuc – Mall – Coşbuc – Brailei – Inelul de Rocadă – Brăilei – Regiment 11 Siret – Coşbuc şi retur, ar urma să fie parcurs tot de şase autobuze.

Patru autobuze vor acoperi Traseul nr. 35: Bariera Traian – Traian – Prelungirea Traian – b-dul Marii Uniri – Portului – Navrom şi retur.

Neschimbat ar rămâne Traseul nr. 31: Gara Barboşi – Brăilei – Oţelarilor – Galaţi – cartierul Dimitrie Cantemir şi retur, parcurs de patru autobuze.

Câte două autobuze vor acoperi trasele Auchan 1 (Auchan – Danubius - Galaţi – Dunărea – Incubatorului – Oţelarilor – Stadionului – Brăilei – Cloşca – Saturn – Parc VIP – Regiment 11 Siret – Porumbescu – Alex. Cernat – Armata Poporului – Roşiori – Prelungirea Traian – Elice şi retur) şi Auchan 2 (Danubius - Galaţi – Dunărea – Drumul de Centură – Oltului – Barboşi – Prelungirea Brăilei – C. Levaditti – Blaj – Şcoala nr. 10 – Gh. Doja – Siderurgistilor – Piaţa Energiei şi retur).

Patru autobuze sunt vizate pentru Traseul nr. 26: Gara CFR – Maramureş – Alex. Davilla – Mihai Bravu – Basarabiei – Domnească – Prundului – Traian – Alex. Măcelaru – George Coşbuc – Henri Coandă – Traian Vuia – Drumul Viilor – Ionel Fernic – Micro 13B – Milcov – Traian Vuia şi retur.

Pentru Traseul nr. 25, Fileşti – Calea Smârdan – Drumul Viilor – Feroviarilor – Milcov – Traian Vuia – Henri Coanda – Mall – Henri Coandă şi retur, sunt propuse două autobuze.

Un singur autobuz ar acoperi Traseul nr. 8 barat: Baia Comunală – Traian – Cerealelor – Basarabiei – Calea Prutului – Agrogal şi retur.

Ultimul traseu este 102, acoperit de opt autobuze.

Rute secundare

În acest moment, cei opt operatori privaţi acoperă 11 trasee de maxi-taxi. Strategia propune, însă, doar cinci trasee secundare, care, potrivit informaţiilor noastre, ar urma să fie acoperite nu de microbuze, ci de autobuze private. Pentru atribuirea acestora, Primăria va organiza, până la finele anului, o procedură competitivă de atribuire pe pachet de rute. Municipalitatea ar prefera să existe un singur operator privat puternic, capabil sa preia toate rutele. Iată-le:

Traseul nr. 1, Trecere Bac – Saturn – Parc VIP – Brailei – Constructorilor – Crizantemelor – Tecuci – Zilei (Piaţa Centrală) – Movilei – Tecuci şi retur, ar urma să fie acoperit de şase autobuze.

Traseul nr. 2, Grădina Publică – Bolintineanu – Rizer – Bucovinei – George Coşbuc – Milcov – 1 Decembrie 1918 – Aurel Vlaicu – George Coşbuc – Stelei – Rizer – Bolintineanu – Grădina Publică, ar urma să fie deservit de patru autobuze.

Pentru Traseul nr. 3, Billa 2 – Milcov – Drumul Viilor – Dr. Petrini – Ionel Fernic – Milcov – 1 Decembrie 1918 – Aurel Vlaicu – Alba Iulia – Nae Leonard – Tecuci – Feroviarilor – 9 Mai 1945 – 13 Decembrie – Feroviarilor – Milcov – Billa 2, sunt vizate şase autobuze.

Traseul nr. 4, Lidl (Micro 18) – Vrancei – Brăilei – Drumul de Centură – Oltului – Prelungirea Brăilei – Gh. Asachi – A. Saligny – Tecuci – 1 Decembrie 1918 – Piaţa Energiei – Siderurgiştilor – A. Saligny şi retur, ar putea fi acoperit de opt autobuze.

Ultimul, Traseul nr. 5, Damen – Marinei – Calea Prutului – Mihai Bravu – Alex. Davilla – Maramureş – Dogăriei – G. Enescu – Portului – Gara nr. 8 – Alex. Moruzzi – Pescari – Damen, ar urma să fie parcurs de trei autobuze.

Şase trasee pentru tramvaie

Teoretic, în acest moment, în grila Transurb sunt zece trasee de tramvai, însă doar unul circulă, Traseul 39, alte trei sunt asigurate cu autobuze, iar restul sunt suspendate. Primăria propune, în Strategia privind transportul public, şase trasee, acoperite cu 42 de tramvaie.

Traseul nr. 5 va face legătura între Micro 19 şi Bazinul Nou. Traseul nr. 7 pleacă tot din Micro 19 pentru a ajunge în Piaţa Centrală. Traseul nr. 8 asigură legătura între Piaţa Centrală şi Bazinul Nou. Traseul nr. 39 leagă Micro 19 de Cimitirul Israelit. Traseul nr. 42 pleacă de la Comat pentru a ajunge în Bazinul Nou, iar Traseul nr. 44 tot de la Comat şi ajunge în Piaţa Centrală.

Rămâne de văzut dacă propunerile Primăriei vor fi transpuse în realitate. Cert este că actualele contracte din transportul de persoane expiră în mai 2015, iar până atunci va trebui luată o decizie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum se vor cheltui 125 de milioane de euro pe transportul public din Galaţi

* Transurb vrea să-şi cumpere 34 de troleibuze, 80 de autobuze şi să modernizeze 20 de vagoane de tramvai * Ar urma să fie refăcută şi infrastructura de transport din oraş * Sistem antifraudă cu taxare automată a călătorilor

Nu mai puţin de 124,7 milioane de euro, adică peste 548,6 milioane de lei, ar urma să fie investite, începând de anul viitor şi până în 2020, în infrastructura de transport şi în flota SC Transurb SA. Cel puţin aşa plănuieşte Primăria municipiului Galaţi, în paginile Strategiei privind transportul public în perioada 2014-2020, document supus dezbaterii publice, care va fi aprobat de aleşii locali la finele lunii viitoare. Suma de aproape 125 de milioane de euro nu cade din cer. Sursele de finanţare vor fi asigurate de un împrumut la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), fondurile europene, dar şi bugetul local. Tocmai pentru că părerile gălăţenilor ar trebui să primeze în luarea unor decizii, vă prezentăm planul investiţional 2015-2020, cuprins de municipalitate în Strategia supusă dezbaterii publice.

Sistem automat de taxare

Prima măsură pe care o are în vedere Primăria, la începutul anului viitor, o constituie întocmirea unui plan de mobilitate, adică a unei hărţi a străzilor şi a tipului de trafic pe care îl suportă, astfel încât să nu se mai ajungă la situaţiile de azi, în care străduţe înghesuite sunt afectate de traficul greu. Planul trebuie să fie gata în şase luni şi va costa 300.000 de euro, fiind realizat de BERD.

Următoarea mutare a Primăriei o constituie implementarea unui sistem de taxare automată a călătorilor, indiferent că se deplasează cu mijloacele Transurb sau cu cele private. E nevoie de aşa ceva deoarece, în prezent, colectarea veniturilor de la călători se realizează de fiecare operator în parte, chiar şi prin şoferi, fapt ce duce la evaziune fiscală şi la scăderea calităţii serviciului de transport. Etapa I a introducerii sistemului de e-ticketing (sistem emisie, vânzare şi verificare a biletelor şi abonamentelor de călătorie) ar trebui să se încheie pe 15 decembrie 2015, şi să coste 7 milioane de euro, împrumutaţi de la BERD.

În acest fel, Primăria va şti exact ce venituri colectează fiecare operator în parte. Şi pentru că, în acest moment, operatorii privaţi nu pot beneficia de diferenţe de tarif pentru transportul persoanelor care beneficiază de facilităţi la transport, cea de-a doua etapă, care presupune extinderea sistemului de e-ticketing în vederea repartizării automate a compensaţiilor cuvenite operatorilor de transport ar trebui să se deruleze în perioada 2016 - 2017 şi să coste 3,8 milioane de euro din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul local.

Flota Transurb va fi revigorată

Parcul auto al Transurb este precar, învechit fizic şi moral, ceea ce face ca un număr mare de autobuze să necesite reparaţii zilnice sau capitale, aşa că operatorului public i-ar fi imposibil să preia integral transportul pe teritoriul municipiului. Cele mai noi mijloace de transport ale sale sunt autobuzele MAZ, achiziţionate în 2008! Flota societăţii publice de transport ar putea primi forţe noi.

Prima pe listă este achiziţia, în 2015, a 14 troleibuze, aprobată deja de aleşii locali, şi pentru care s-au alocat 9 milioane de euro din creditul BERD. Următoarea este achiziţia a 40 autobuze cu grad redus de poluare - euro 6, afacere în valoare de 10 milioane de euro, obţinuţi pe credit bancar, care ar urma să se realizeze în 2016. Până în 2017 ar urma să fie modernizate 20 de vagoane de tramvai, cu suma de 10 milioane de euro, din fonduri europene, desigur cu o cofinanţare de la bugetul local. Investiţiile nu se opresc aici. Anul 2018 ar urma să-i mai aducă 20 de troleibuze, în valoare de 9 milioane de euro, din fonduri europene, iar în 2020 Transurb ar urma să-şi cumpere 40 de autobuze electrice, în valoare de 20 de milioane de euro, din fonduri europene, inclusiv dotările necesare pentru transport în cartiere.

Străzi reabilitate

Pe lista de investiţii care urmează să fie finanţate din creditul BERD se află reabilitarea a patru artere importante: Mihai Bravu (porţiunea cuprinsă între Gării şi Basarabiei) – investiţie de 2 milioane de euro, Anghel Saligny (între Tecuci şi Asachi) – investiţie de 5 milioane de euro, Tecuci (între 1 Decembrie 1918 şi Traian) – investiţie de 8,8 milioane de euro, şi bulevardul George Coşbuc – investiţie de 12 milioane de euro, din fonduri BERD şi cofinanţare locală. Lucrările sunt programate să înceapă în 2015 şi să se încheie în 2016, cu excepţia străzii Coşbuc, la care se va lucra până în 2017.

Investiţii în infrastructura de transport

Autorităţile locale îşi întorc faţa şi către transportul cu tramvaiul, ignorat până acum. Planul investiţional prevede investiţii de câte 8 milioane de euro din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul local pentru reabilitarea magistralelor de transport tramvai Viaduct – strada Combinatului, Calea Prutului – Viaduct şi strada Siderurgiştilor - 1 Decembrie 1918 - Henri Coandă - bulevardul George Coşbuc - Bariera Traian. Reabilitările ar urma să se desfăşoare în perioada 2015 - 2017.

Investiţii sunt prevăzute şi în transportul cu troleibuzul. Astfel, în 2015, Consiliul Local va trebui să suporte 1,3 milioane de euro pentru reabilitarea firului de contact de pe străzile Brăilei şi Domnească. Înlocuirea căii de rulare existente cu o reţea flexibilă este programată în perioada 2015-2017 şi implică o cheltuială de 2,5 milioane de euro, din fonduri europene plus cofinanţare de la bugetul local.
Rămâne de văzut dacă toate aceste planuri ale Primăriei vor fi aprobate şi transpuse în realitate.

Cum face Primăria rost de bani

Pentru că nu-i va fi uşor să facă rost de 125 milioane de euro, Primăria Galaţi ia în calcul surse suplimentare de venituri pentru asigurarea mentenanţei proiectelor din Strategia privind transportul local. Concret, are în vedere suplimentarea taxei de tranzit a municipiului Galaţi pentru autovehiculele mai mari de 3,5 tone, introducerea unei taxe pentru companiile logistice locale, introducerea unei suprataxe începând cu a cincea zi de utilizare a domeniului public pentru efectuarea de lucrări şi concesionarea parcărilor nou-create ca urmare a implementării proiectelor de modernizare a străzilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Firmele de maxi-taxi cer Primăriei prelungirea contractelor de transport

* Strategia prind transportul public local de persoane, care prevede că pe traseele principale vor circula doar mijloacele Transurb, a fost votată de consilierii locali în unanimitate * Unii aleşi spun că documentul a fost aprobat doar pentru a fi încheiat contractul de împrumut la BERD şi că traseele vor fi reanalizate * De cealaltă parte, operatorii privaţi, ale căror trasee şi maşini vor fi reduse drastic, cer prelungirea contractelor actuale

 

Cei opt operatori privaţi care asigură transportul public local cu microbuze în municipiul Galaţi n-au stat cu mâinile în sân privind cum Primăria, prin Strategia de transport public local, le reduce drastic activitatea pe arterele oraşului. Ei au trimis către Primărie un document prin care solicită prelungirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public local, care expiră în mai 2015. Deocamdată, însă, nu au primit niciun răspuns din partea autorităţilor.

De cealaltă parte a baricadei, lucrurile nu par bătute în cuie, chiar dacă Strategia privind transportul public local de persoane, care prevede trasee separate pentru Transurb şi pentru operatorii privaţi, a fost aprobată de aleşii locali. În plus, sunt semne de îndoială că Transurb va reuşi să acopere eficient şi civilizat rutele principale de transport în oraş, începând din primăvara viitoare.

Deocamdată, fără răspuns

Despre demersul operatorilor privaţi de a cere prelungirea contractelor de transport pe traseele actuale am aflat de la Silviu Cârlan, administratorul firmei ACJ Globe Tour, care ne-a explicat şi motivele. „În primul rând, maşinile cu care asigurăm acum transportul de persoane sunt neamortizate. Avem cel mai nou parc auto din ţară. Maşinile noastre împlinesc cinci ani, iar amortizarea se face în şapte ani. În al doilea rând, gălăţenii s-au obişnuit cu traseele actuale şi Consiliul Local ar trebui să vină cu o ofertă de trasee care să satisfacă necesităţile de transport. În al treilea rând, noi, operatorii, plătim taxe şi la bugetul local, şi la bugetul de stat. De la noi se adună aproape 400 de miliarde de lei (vechi), iar dispariţia noastră de pe trasee va face ca aceşti bani să nu se mai colecteze. De asemenea, infrastructura rutieră a Galaţiului este atât de complexă încât e greu să delimitezi traseele principale de cele secundare”, ne-a declarat Silviu Cârlan.

Ca şi ceilalţi operatori, Silviu Cârlan şi-ar dori prelungirea contractului cu măcar doi ani, până la amortizarea microbuzelor. Reprezentantul ACJ spune că nu a fost consultat în privinţa traseelor stabilite în Strategia privind transportul public local de persoane realizată de Primărie. În schimb, crede că traseele propuse în document sunt „utopice”.

Strategie aprobată de frica BERD?

De cealaltă parte, la şedinţa trecută, consilierii locali au votat în unanimitate şi fără vreun comentariu "Strategia de transport public pentru perioada 2014-2020", propusă de Primărie. Unii aleşi şi-au motivat votul favorabil prin faptul că primarul Marius Stan urma să plece la Londra pentru a semna contractul de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ori delimitarea clară a traseelor Transurb de cele private era o condiţie impusă de bancherii europeni, iar edilul nu se putea prezenta în faţa lor cu „temele” nefăcute.

Aşa că, neoficial, unii consilieri ne-au spus că traseele trecute la finalul Strategiei nu sunt chiar bătute în cuie. Şi cum rutele trebuie aprobate printr-o hotărâre separată de Consiliu Local, cu această ocazie ele ar putea fi reanalizate şi, eventual, modificate.

"O să plângeţi după maxi-taxi…"

Aşa a glumit un consilier local după aprobarea Strategiei, care prevede că, din cele 19 trasee pe care circulă autobuzele Transurb, vor mai rămâne doar 13, şi acestea modificate, operatorilor privaţi fiindu-le rezervate doar cinci trasee secundare (din 11, câte au acum) şi doar pentru 27 de vehicule.

Unii consilieri sunt sceptici că Transurb va reuşi să facă faţă provocării de a acoperi, fără ajutor, traseele principale ale oraşului. Mai ales că tot ei au aprobat recent un nou program de transport al SC Transurb SA, efectuat cu autobuze şi troleibuze, care implică reducerea capacităţilor de transport de la 75 de vehicule active la doar 55. E adevărat că parcul auto se îmbogăţeşte cu forţe proaspete, respectiv 23 de autobuze SH şi urmează să mai vină alte 20. Dacă punem la socoteală şi cele 14 troleibuze noi, care vor fi achiziţionate cu banii împrumutaţi de la BERD, Transurb va ajunge, matematic, la 112 mijloace de transport active. Mai puţine, însă, decât avea în 2010, când a intrat în vigoare contractul actual de transport!

Trebuie ţinut, însă, seama şi de alte două aspecte. În primul rând, cele 14 troleibuze nu vor putea circula fără ca actualul fir de contact să fie înlocuit, iar asta presupune o investiţie serioasă. În al doilea rând, autobuzele SH vor înlocui o parte din mijloacele care sunt depăşite.

În ciuda scepticismului unor aleşi locali, Transurb pare convinsă că se va descurca singură cu parcul auto, tocmai pentru că va avea mai puţine trasee de acoperit.

Ce spune primarul

„E o strategie convenită cu cei de la BERD. Pe traseele principale vor rămâne doar mijloacele de transport ale Transurb, este condiţie impusă de BERD. Asta înseamnă, până la urmă, a încuraja transportul public al Primăriei, pentru că e normal să-i asiguri o protecţie şi, după aceea, prin proiectele de ticketing, management al traficului, să putem asigura un transport civilizat, desigur şi prin achiziţia de troleibuze noi, dar şi de autobuze SH, cum sunt cele olandeze, care s-au dovedit mai fiabile decât cele din est”, ne-a declarat primarul Marius Stan. Întrebat dacă traseele din strategie şi numărul de vehicule care trebuie să le acopere sunt bătute în cuie, primarul a spus că, „în principiu”, da. „E o strategie pusă pe hârtie, practica ne va mai corela datele”, a adăugat edilul.

Mai este timp?

Dincolo de ceea ce vor sau nu vor operatorii privaţi, de ceea ce a impus BERD, de Strategie şi de interesele unora dintre consilierii locali care au afaceri în domeniul transportului, contractul actual de transport public local ar putea fi prelungit din motive de timp. Potrivit calendarului stabilit în Strategie, până pe 20 decembrie 2014 ar trebui finalizată documentaţia de atribuire competitivă a traseelor şi numită o comisie care să se ocupe de această sarcină. Iar pe 3 ianuarie 2015 ar trebui să fie publicat anunţul de licitaţie pentru traseele operatorilor privaţi.

Cum e greu de presupus că aceste termene vor fi respectate, mai ales că suntem deja în noiembrie, nu-i exclus ca operatorii privaţi să obţină o păsuire. Nu chiar de doi ani, ci măcar de şase luni. Rămâne doar ca timpul şi autorităţile să confirme sau nu această posibilitate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

COMUNICAT DE PRESĂ

Primăria municipiului Galaţi începe anchetele de trafic simultane pentru întocmirea planului de mobilitate urbană. Documentul se realizează cu consultanţa gratuită a experţilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi va finalizat în luna august a acestui an.

Miercuri, 13 mai 2015, în intervalul ora 6.00 – 18.00, 48 de operatori de trafic se vor afla în 6 (şase) puncte principale ale reţelei rutiere din oraş, pentru a monitoriza valorile de trafic necesare pentru planul de mobilitate.

Anchetele de trafic se realizează în colaborare cu Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, operatorii de trafic fiind studenţi angajaţi pe bază de contract de cercetare aplicată.

Cele şase puncte de monitorizare vor fi:

- pe strada Brăilei, între strada Textiliştilor şi Spitalul Judeţean

- pe strada Brăilei, între strada Constructorilor şi Bulevardul George Coşbuc

- pe Bulevardul George Coşbuc, între Bulevardul Milcov şi Mall

- pe strada Domnească, între străzile Universităţii şi Eroilor

- pe strada Nicolae Mantu, între străzile 9 mai 1945 şi Pictor Iser

- pe strada 1 decembrie 1918, între străzile Olăneşti şi Podul Înalt

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

Mobilitatea urbană, în viziunea societăţii civile: trafic relaxat, parcări subterane şi transport public electric

* În septembrie, compania Eptisa ar trebui să finalizeze Planul de Mobilitate Urbană al municipiului Galaţi, motiv pentru care Consiliul Societăţii Civile a venit cu o serie de propuneri concrete de proiecte pentru a îmbunătăţi traficul în Galaţi

 

În acest moment, posesorii de autovehicule aleg străzi micuţe şi scurtături pentru a ajunge cât mai repede dintr-un pol al oraşului în altul, sufocând, astfel, traficul din interiorul unor sectoare. Membrii Consiliului Societăţii Civile consideră că soluţia cea mai bună pentru ca străduţele acestea să fie mai libere este ca unele dintre ele să fie dedicate numai traficului rezidenţial, iar traversarea oraşului cu maşina personală să se realizeze prin alegerea celui mai apropiat punct de ieşire din cartier, apoi traversarea dintr-un pol în altul al oraşului să se realizeze pe un bulevard principal de tranzit. De asemenea, acest mod de tranzit trebuie să fie dublat de un sistem de control de acces compus din opritoare hidraulice programabile, semne de circulaţie şi indicatoare cu LED, programabile şi interschimbabile, precum şi semaforizare inteligentă. Totodată, Consiliul propune rezervarea unei benzi de circulaţie pe întreaga reţea de traseu public, adică autobuzele să aibă o bandă de asfalt pigmentat cu sistem electronic de semaforizare prioritizată.

Reţea extinsă de tramvai şi troleibuz

Unul dintre obiectivele Planului de Mobilitate este tranziţia către transportul public ecologic, ori, în contextul în care liniile de tramvai au fost dezafectate la noi, Consiliul Societăţii Civile cere extinderea acestora.

„La nivel european, s-a demonstrat faptul ca introducerea liniilor de tramvai este una dintre cele mai eficiente metode de optimizare a traficului auto”, arată propunerea de proiect a Consiliului Societăţii Civile.

Motiv pentru care, reprezentanţii societăţii civile propun extinderea liniei de tramvai pe bulevardul Traian Vuia (bulevardul Milcov - Centura Galaţi), bulevardul Milcov (strada 1 Decembrie 1918 - Calea Smârdan), strada Siderurgiştilor (Spitalul de Copii - strada Brăilei), strada Brăilei (strada Siderurgiştilor - Hotel Galaţi), Prelungirea Brăilei (strada Siderurgiştilor - Drumul Viilor), strada Oţelarilor (strada Brăilei - bulevardul Dunărea), strada Traian (strada Brăilei - bulevardul George Coşbuc), bulevardul George Coşbuc (strada Brăilei - strada Traian), strada Navelor - strada Portului - strada Gării nr. 8.

Extinderea reţelei ar trebui coroborată cu instalarea de linii de tramvai avansate, pentru protecţia arhitecturală, dotate cu amortizoare de şină special proiectate pentru zone istorice, şi asigurarea transportului în comun în zona istorică doar cu ajutorul acestui mijloc specializat.

În paralel cu extinderea reţelei de tramvai, aceştia propun şi extinderea liniei de troleibuz pe toate străzile ce beneficiază de transport în comun, nedeservite de linie de tramvai, respectiv, Oltului, Gheorghe Doja, Regiment 11 Siret, Nicolae Bălcescu, Radu Negru, bulevardul George Coşbuc, dar şi alte străzi şi trasee complementare sau paralele cu linia de tramvai. Miza ar fi obţinerea unui transport public asigurat sută la sută electric.

Pe lângă transportul public sută la sută electric, Consiliul Societăţii Civile doreşte transformarea Galaţiului într-un mic Amsterdam, în sensul în care să se creeze piste speciale pentru cliclişti, dar şi achiziţionarea de rastele pentru parcarea bicicletelor.

Parcări subterane mecanizate

Potrivit societăţii civile, parcările comerciale de pe marile bulevarde ocupă, în acest moment, una dintre benzile de circulaţie şi nu permit dedicarea primei benzi mijloacelor de transport în comun, a mijloacelor de transport speciale şi pistelor pentru biciclişti, cu toate că parcările rezidenţiale, din interiorul cartierelor, ar putea fi neutilizate în timpul zilei. Drept urmare, se vine cu propunerea de a fi realizate parcări subterane mecanizate, care ar putea fi folosite atât de rezidenţii cartierelor, cât şi ca parcare comercială. Ideea de ansamblu este ca masa de autoturisme să se concentreze, mai ales după-amiaza şi noaptea, în zona „dintre blocuri” şi în parcaje subterane, pentru a lăsa libere spaţiile de parcare din spatele blocurilor ce constituie diafragma la bulevard.

Ce este Consiliul Societăţii Civile

Consiliul Societăţii Civile Galaţi integrează nu mai puţin de 21 de asociaţii şi are ca scop identificarea problemelor punctuale ale societăţii, dar şi a soluţiilor. Consiliul se reuneşte o dată pe lună, pentru a emite soluţii ce sunt transmise, în final, mediului de afaceri şi autorităţilor publice. Printre asociaţiile membre sunt Atelierul de Idei, Centrul de Iniţiativă Comunitară, Asociaţia Galaţi - Oraşul Meu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Planul de mobilitate urbană, aprobat fără proiecte de investiţii. Se aşteaptă avizul de mediu

Planul de Mobilitate Urbană, care trasează o strategie de dezvoltare a transportului urban şi fără de care municipalitatea nu poate aplica fonduri UE pentru perioada 2014-2020, a fost aprobat de către consilierii locali, săptămâna trecută, dar fără a se specifica şi care sunt proiectele de investiţie prioritare.
Abia după ce planul a fost aprobat, consilierul independent Mihai Alin a atras atenţia că anexa unde ar fi trebuit să se regăsească investiţiile este goală. „Cred că este unul dintre cele mai importante proiecte de pe ordinea de zi. L-am parcurs sumar şi am o problemă. Anexa 4 - „Proiecte propuse” este goală şi aş dori ca cineva din departamentul de specialitate al Primăriei să sintetizeze toate propunerile făcute de societatea care a întocmit acest proiect. Acum nu le avem. Am vrea să le vedem şi noi”, a intervenit consilierul Mihai Alin.
Planul de mobilitate prevede dezvoltarea unui sistem de transport rentabil accesibil tuturor, îmbunătăţirea siguranţei de transport şi reducerea numărului de accidente, reducerea poluării, dezvoltarea mijloacelor non-motorizate.
Propriu-zis, studiul recomandă rezolvarea următoarelor probleme: insuficienţa locurilor de parcare, lipsa pistelor pentru biciclişti, starea proastă a trotuarelor şi a carosabilului, dimensiunea căilor de rulare, traficul aglomerat pe principalele artere.
Luni, planul a fost depus de către Primărie la Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru obţinerea avizului de mediu. Documentul poate fi studiat de către cetăţeni ori la sediul Primăriei, ori la sediul APM, unde se pot face şi observaţii scrise timp de 15 zile. Studiul ,,Reabilitarea transportului public urban în Galaţi - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă” a fost realizat de către Eptisa, cu finanţarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nemulţumiri ale societăţii civile privind forma în care a fost votat Planul de Mobilitate

Mai multe organizaţii neguvernamentale au depus o cerere conform legii liberului acces la informaţii publice, prin care solicită Primăriei Galaţi să pună la dispoziţia publicului larg lista cu proiectele de investiţii din cadrul Planului de Mobilitate Urbană, realizat de consultantul Eptisa. Societatea civilă îşi exprimă, astfel, nemulţumirea legată de faptul că, în cadrul şedinţei din 27 august 2015, Consiliul Local Galaţi a fost pus în situaţia de a vota Planul de Mobilitate Urbană, un document incomplet, cea mai importantă parte a acestuia, lista de investiţii, lipsind.

„Mai multe ONG-uri au venit cu propuneri de investiţii, pentru ca acestea să fie trecute în Planul de Mobilitate Urbană, printre care: construirea de parcări subterane mecanizate, achiziţionarea doar de autobuze electrice, ecologice, reabilitarea şi pietonalizarea străzii Domnească şi a centrului vechi, implementarea masterplanului de ciclism propus şi altele. Deşi am primit asigurări că aceste priorităţi vor fi incluse în lista de investiţii, aceasta întârzie a fi făcută publică, din motive necunoscute”, arată informarea făcută de preşedintele Junior Chamber Internaţional Galaţi, Gregor Teodorescu.

Reamintim că luni, 31 august, prima versiune a planului a fost depusă de către Primărie la Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru obţinerea avizului de mediu. Documentul poate fi studiat de către cetăţeni ori la sediul Primăriei, ori la sediul APM, unde se pot face şi observaţii scrise timp de 15 zile. Studiul ,,Reabilitarea transportului public urban în Galaţi - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă” a fost realizat de către Eptisa, cu finanţarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

viata-libera.ro

[Mikka]

 

pietonalizarea străzii Domnească şi a centrului vechi

Saracutzii de ei... Ar fi tampenia maxima care s-ar mai putea face in orasul asta. 

Iar "masterplanul" de ciclism (???) cred ca-i face concurenta.

 

E ruda cu Alexandru Teodorescu?

Despre "simplitatea" vis-a-vis de o problema - parcarile subterane:

 

Acest tip de parcare reprezintă cea mai bună variantă, ca soluţie tehnică, şi cea mai convenabilă, dacă e să ne gândim la raportul dintre costuri şi numărul de locuri de parcare. Nu ai nevoie de investiţii majore în ventilaţie, instalaţie electrică, pază, intrări, ieşiri. Două niveluri sunt egale cu un nivel, pentru că maşinile stau una deasupra celeilalte. Un asemenea sistem vine în camion; sapi groapa, betonezi, apoi sunt fixate aceste rastele care funcţionează pe sistemul unui lift. Se foloseşte puţin teren. Ca poziţionare, nu desfiinţăm terenurile de sport, ci le îmbunătăţim. Dedesubt vor veni maşinile, deasupra va fi terenul de sport. Accesul se face printr-o cabină cât o cameră, dar sub pământ parcarea se poate întinde şi trei hectare, ca să dau un exemplu. După ce pui parcarea sub pământ, reabilitezi şi parcul sau terenul de sport de deasupra.

http://www.viata-libera.ro/societate/69077-interviu-cu-presedintele-junior-chamber-international-cetatenii-nu-cunosc-instrumentele-de-care-dispun

[dcp100168]

E ruda cu Alexandru Teodorescu?

Doar nu crezi că societatea civilă se naşte aşa, pe stradă... E nevoie de pedigree

[dcp100168]

Cum va fi modernizat transportul în comun din Galaţi

 

• Planul de Mobilitate Urbană prevede că, în 2020, vom avea subtraversare a Dunării, iar în 2030 tramvai până la Brăila
• În 2020, toate liniile de tramvai vor fi moderne, iar, în 2030 troleibuzele vor merge pe Oţelarilor, dar vor putea coborî şi până la Faleză sau până la Gară

După cum scriam pe 1 septembrie, consilierii locali au aprobat, în cea mai recentă şedinţă, din august, un Plan de Mobilitate Urbană incomplet, cu Anexa 4, unde ar fi trebuit să apară proiectele de investiţii, goală. Aşadar, consilierii au acceptat un plan de mobilitate fără a şti exact ce proiecte propune acesta. Mai mult decât atât, Planul, care are urmăreşte ca transportul de toate tipurile (de persoane, de marfă, public, privat) să devină modern, eficient şi prietenos cu mediul, a fost aprobat fără să existe o a treia întâlnire cu factorii interesaţi, fără ca acesta să fie dezbătut înainte de a fi trecut prin Consiliul Local.

În 25 iunie 2015, când a avut loc cea de-a doua dezbatere publică privind elaborarea Planului de Mobilitate Urbană, consultantul Eptisa, cel care a realizat Planul, nu a venit cu proiecte clare de investiţii, ci doar cu soluţii generale, şi a lansat o invitaţie către societatea civilă de a trimite proiecte de investiţii, fapt ce a fost anunţat în ziarul nostru atunci. Eptisa a strâns unele dintre proiecte, pentru că nu toate propunerile sunt trecute în Raportul lor de Consultări, le-a înglobat în Plan, dar nu a mai existat nicio dezbatere publică pentru ca oamenii să îşi spună părerea în privinţa proiectelor sau a prioritizării lor. Reprezentanţii Eptisa au promis atunci că, în luna august, vor organiza o a treia dezbatere pe baza propunerilor de proiecte primite, dar asta nu s-a mai întâmplat. Astfel, a avut loc aprobarea Planului fără ca oamenii să ştie ce proiecte de investiţii prevede Planul, dar mai mult decât atât, până şi consilierii au votat strategia fără să ştie ce prevede aceasta. Reamintim că, fără acest plan, Primăria nu va mai putea accesa bani din fondurile europene pentru reabilitarea străzilor ori pentru mijloace de transport nepoluante, deci e important ca în acesta să existe cât mai multe proiecte şi redactate cât mai clar posibil. În urma unor demersuri, am reuşit să intrăm în posesia Anexei, motiv pentru care vă prezentăm, în ediţia de azi, care sunt proiectele de investiţii, dar şi care sunt vizate pentru a fi realizate mai întâi.

Carosabil reabilitat şi pod sau subtraversare

Printre principalele probleme pe care le are municipalitatea este cu siguranţă infrastructura oraşului, aşa că Eptisa vede ca fiind absolut necesar ca în 2017 să fie reabilitaţi 40 de kilometri de infrastructură rutieră, urmând ca în 2020 să mai fie reabilitaţi 10, iar în 2030 încă 80. Tot în 2017, ar trebui ca Primăria să realizeze un studiu privind extinderea reţelei de artere carosabile/pietonale în cartiere slab tranzitate, respectiv în Barboşi şi Fileşti. Tot în 2017, ar trebui să fie facilitat accesul între Bulevardul Siderurgiştilor şi Calea Smârdan prin realizarea unui drum de legătură, dar şi dezvoltată infrastructura necesară utilizării autovehiculelor electrice. Pentru anul 2020 este prevăzută realizarea unei supratraversări sau a unei subtraversări a Dunării către Tulcea.

Linie de tramvai între Galaţi şi Brăila

În contextul în care s-a renunţat din ce în ce mai mult la infrastructura pentru tramvai în interiorul municipiului, Planul de Mobilitate Urbană nu prevede o extindere a acesteia, ci doar o modernizare a segmentelor de pe Calea Prutului (între Bravu şi Macului), strada Combinatului (între Piaţa Energiei şi Drumul de Centură), Siderurgiştilor (între Gheorghe Asachi şi Piaţa Energiei), 1 Decembrie 1918 (Piaţa Energiei – Bulevardul Milcov), Bulevardul Milcov (1 Decembrie 1918 – Henri Coandă), Henri Coandă (Traian Vuia – Coşbuc), Coşbuc (Henri Coancă – Ştefan cel Mare), Ştefan cel Mare (Coşbuc – Cimitirul evreiesc). Toate acestea sunt propuse pentru a fi implementate în 2017 şi 2020. În interiorul oraşului nu va creşte infrastructura pentru tramvai, în schimb, în 2030, este posibil să avem linie de tramvai între Galaţi şi Brăila. Astfel, peste 15 ani, ar trebui să avem o linie de tramvai de 10 kilometri care va lega cele două oraşe.

Infrastructură extinsă pentru troleibuz

Dacă infrastructura pentru tramvai nu va fi extinsă, ci doar modernizată, totuşi, Eptisa a trecut în Plan extinderea infrastructurii pentru transport ecologic, respectiv a infrastructurii pentru troleibuze. Pe de o parte, este propusă o modernizare a infrastructurii existente la autobaza, pe strada Domnească, Oţelarilor, Prelungirea Brăilei şi doctor Levaditti, având ca faze de implementare 2017 şi 2030, dar şi o extindere. Extinderea infrastructurii pentru troleibuz este propusă pentru străzile Gării (între strada Domnească şi Staţia CFR Călători), Bulevardul Dunărea (între Brăilei şi Bulevardul Galaţi), Bulevardul Galaţi (între Bulevardul Dunărea şi Oţelarilor), Oţelarilor (între bulevardul Galaţi şi Oţelarilor capăt de traseu), Prelungirea Traian (între Bulevardul Marii Uniri şi strada Brăilei) şi Traian (între strada Brăilei şi limita intravilan). Fazele propuse pentru implementarea acestor proiecte sunt 2017, pe 8,6 kilometri, şi în 2030, pe 4, 3 kilometri. Nu numai că Planul propune dotarea a 100 de vehicule de transport în comun pentru a asigura accesibilitatea tuturor categoriilor de călători, în 2017, dar şi achiziţionarea de 20 de troleibuze noi, în acelaşi an. Până în 2030, va trebui ca municipalitatea să mai achiziţioneze 20 de tramvai noi, 15 numai în 2017, dar şi 140 de autobuze ecologice.

Ce se va întâmpla cu transportul de marfă

Pentru că nu avem o conectivitate adecvată între varianta de ocolire, drumurile naţionale sau judeţene şi zonele industriale, consultantul Eptisa a prevăzut în Planul de Mobilitate ca în 2017 să fie modernizate străzile cu rol de centură, respectiv Brăilei, Drumul de Centură, strada Nicolae Mantu, Drumul Viilor, George Coşbuc (între Drumul Viilor şi strada Ştefan cel Mare), Alexandru Măcelaru, Tunelului, Macului şi Calea Prutului, pe o distanţă totală de 10 kilometri. Totodată, Planul prevede că, în 2030, trebuie reabilitate drumurile care asigură legătura între porturi Docuri şi Romportmet cu varianta de ocolire, dar şi conectarea accesului la Bac cu varianta de ocolire în zona Sud.

În ediţia de mâine a ziarului, vom reveni cu amănunte în ceea ce priveşte amenajarea zonelor pietonale, a pistelor pentru biciclete, dar şi la nivel de realizare a parcărilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rămâne doar Transurb, din 9 mai, pe străzile Galaţiului?

"Transportatorii privaţi au beneficiat de o prelungire până în mai 2016, în conformitate cu directivele europene. La finalul acestui contract prelungit, societatea Transurb trebuie să asigure în totalitate transportul public sau, dacă nu are un parc auto suficient pentru a satisface nevoile populaţiei, va putea, conform legii, să subcontracteze ea, nu noi, Primăria. Ceea ce, pentru unii cred că e o mană cerească, având în vedere că în iunie sunt alegerile", a declarat primarul Galaţiului, Marius Stan.

Pentru că răspunsuri concrete nu avea, edilul a presupus că societatea locală de transport public va renunţa să mai presteze curse convenţie către şantierul naval şi către platforma siderurgică. "N-o să aibă ce face, probabil, există şi varianta de a renunţa la cele două contracte, care sunt singurele aducătoare de venituri adevărate, cu ArcelorMittal şi cu Damen, să asigure o flotă cât de cât acoperitoare, nu şi de calitate!", a declarat edilul.

Contactată telefonic, Genica Totolici, managerul Transurb, ne-a declarat că în niciun caz nu se pune problema de a renunţa la contractele de curse convenţie. În cel mai rău caz, Transurb va subcontracta parţial aceste servicii către o firmă care poate oferi aceleaşi condiţii: transportul salariaţilor cu autobuze.

În momentul de faţă, parcul auto al SC Transurb numără 137 de autobuze şi 60 de vagoane de tramvai. E greu de spus în ce măsură sunt acestea suficiente pentru a asigura transportul public în oraş.

În prezent se lucrează la nouă schiţă a traseelor, a treia la număr, dacă avem în vedere că, anul trecut, aleşii au mai aprobat alte două hărţi ale acestor rute.

viata-libera.ro