Jump to content

Unde este cel mai bun pământ din judeţul Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Unde este cel mai bun pământ din judeţul Galaţi

Pământul considerat de specialişti de primă calitate (clasa I) se întinde pe mai bine de 2.414 hectare şi este distribuit, neuniform, pe teritoriul a 14 comune, potrivit informaţiilor Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi (OJSPA) Galaţi.
În funcţie de suprafaţa ocupată avem: Cuca (365 ha), Târgu-Bujor (358 ha), Măstacani (282 ha), Drăguşeni (261 ha), Costache-Negri (252 ha), Corni (241 ha), Gohor (178 ha), Cavadineşti (94 ha), Iveşti (131 ha), Vânători (72 ha), Vârlezi (72 ha), Bereşti (39 ha), Ţepu (34 ha) şi Oancea (31,6 ha).
Comuna Cosmeşti - important bazin legumicol - nu are pământ de clasa I, ci doar 1.771 de hectare de teren de clasa a II-a, în rest sol care obţine punctaj mai mic la evaluările de specialitate. Iată şi celelalte zone cu suprafeţe notabile de sol de categoria a II-a, potrivit OJSPA: Cudalbi (9.821 ha), Corod (5.721 ha), Cerţeşti (3.584 ha), Tudor-Vladimirescu (2.960 ha), Drăgăneşti (2.928 ha), Tecuci (2.587 ha), Nicoreşti (2.468 ha), Piscu (2.306 ha), Vânători (2.203 ha), Vârlezi (1.703 ha), Barcea (1.647 ha), Braniştea (1.535 ha), Băleni (1.551 ha), Tuluceşti (1.499 ha), Galaţi (1.462 ha), Oancea (1.405 ha), Valea Mărului (1.289 ha), Ghidigeni (1.214 ha), Vlădeşti (1.183 ha) şi Suhurlui (1.183 ha).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...
Calitatea terenurilor agricole scade simţitor de la un an la altul

Prin Programul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 278 din 9 decembrie 2011, anual, judeţul Galaţi ar trebui să realizeze încadrarea în clase de calitate pe o suprafaţă de 35.839 ha, cu alocarea sumelor aferente pentru o asemenea acţiune. Însă, fondurile sunt insuficiente pentru clasificarea terenurilor. În 2012, s-au alocat fonduri pentru 37% din program, adică 13.402 ha, în anul 2013, pentru 35% din program (12.722 ha), iar pentru anul 2014, pentru numai 9%, respectiv 3.253 ha.

“Din studiile existente în cadrul Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Galaţi rezultă că terenurile cu cele mai bune clase de calitate sunt situate în Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului; în Podişul Covurluiului solurile sunt mai slabe din punct de vedere calitativ, fiind influenţate de procese de eroziune, de alunecări; solurile din lunci sunt afectate de procese de salinizare, gleizare şi inundaţii. Faţă de situaţia anterioară se constată o deteriorare a claselor de calitate. Dacă analizăm doar terenurile încadrate la clasa I de calitate pe judeţul Galaţi, observăm că aceasta s-a diminuat, în anul 2005 aveam 5.256 ha, iar în 2014 avem doar 2.414 ha”, ne-a declarat Mariea Murariu, directorul OSPA Galaţi.

agroinfo.ro

Link to comment
Share on other sites

Pământul nostru moare! Cât ne costă să-l salvăm

* Pe an ce trece, solul gălăţean - materia primă pentru agricultură - este în stare tot mai proastă * Soluţii sunt, bani nu

Deja multor crescători de animale nu le mai ajung păşunile, iar acum ne temem că străinii vor veni să ni le cumpere pe mai nimic. Refuzăm, însă, să privim realitatea în faţă: cu fiecare ploaie mai însemnată cantitativ, pământul nostru se „spală” din ce în ce mai mult, fără ca cineva să aibă vreo soluţie pentru a preîntâmpina dezastrul. Care dezastru? Acela de a ne vedea deţinând un sol atât de erodat, încât să nu mai poată fi folosit nici ca teren arabil şi nici măcar ca păşune.
Soluţii teoretice de remediere a situaţiei sunt, din belşug, dar în practică, niciuna nu poate fi, încă, aplicată. Specialişti avem, bune intenţii sunt – pe ici, pe acolo – dar de banii necesari nici nu s-a discutat vreodată! Evident, terenul bun devine o investiţie cu atât mai valoroasă, în zonă noastră, dar problema celor care suferă pierderi de pe urma eroziunii accentuate a solului pare să nu aibă rezolvare. Studiile arată că, an de an, solurile din anumite zone sunt din ce în ce mai degradate.

Situaţia degradării solurilor

„Faţa de situaţia anterioară, se constată o deteriorare a claselor de calitate dacă analizăm doar terenurile încadrate la clasa a-I-a de calitate. Pe judeţul Galaţi, observăm ca aceasta s-a diminuat cu 2.842 ha, în anul 2005 aveam 5.256 ha, iar în 2014 avem 2.414 ha. Din sistemul de reactualizare şi monitorizare sol-teren pentru agricultură rezultă că nota medie de bonitare pe terenul agricol din judeţul Galaţi este 46 nota ce se încadrează la clasa a-III-a de calitate”, se arată într-un raport dat publicităţii la începutul lunii trecute de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agriochimice (OJSPA) Galaţi.
N-avem, deci, motive să ne lăudăm că avem printre cele mai fertile soluri din ţară, în medie, la nivel de judeţ.
Potrivit aceluiaşi document „avem, la clasa a-IV-a de calitate cu nota de bonitare între 21-40 puncte, suprafaţa de 101.018 ha (28 la sută din total) cu distribuire în toate teritoriile administrative, dar şi terenuri încadrate în clasa a-V-a de calitate cu nota de bonitare între 1-20 puncte suprafaţă de 26.417,79 ha (7,40 la sută din total), cu distribuire în toate teritoriile ». Cu alte cuvinte, aproape că nu există comună în care pământul să nu fi început să moară.

Ce pot face oamenii

Gălăţenii puşi în posesie cu terenuri predispuse la eroziune au soluţii, dar cheltuiala pe care ar trebui să o facă pentru a-şi menţine terenul la parametri optimi ar fi mult prea mare, pentru cei mai mulţi dintre ei. „Înainte de Revoluţie, multe dintre aceste terenuri erau împădurite. În plus, terasamentele pe care acum le vedem, adesea, acoperite de iarbă, erau înainte plantaţii de viţă-de-vie. Dacă oamenii care au aceste terenuri în proprietate ar planta arbori sau ar pune vie, atunci şansele ca solul să nu se erodeze în ritm alert ar creşte”, a precizat Directorul interimar al Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA) Galaţi, Alina Simionică.
Problema este că, în majoritatea localităţilor amplasate în zone de deal, în judeţ, nivelul de trai este unul destul de scăzut. Chiar dacă oamenii sunt muncitori, să înfiinţezi chiar şi un singur hectar de vie coastă destul de mult. Cine vrea să-şi pună vie hibridă – de pe urma căreia s-ar alege cu struguri de vin doar pentru consum propriu – ar putea scăpa şi cu vreo câteva mii de lei pe hectar. Cine gândeşte, însă, în viitor, chiar n-are cum scăpa cu mai puţin de 10.000 de lei pentru înfiinţarea unui hectar de vie nobilă. Ceea ce, pentru un ţăran vârstnic, înseamnă toată pensia, adunată cu venitul din arendă, pe câţiva ani! În ceea ce priveşte înfiinţarea unei plantaţii de pădure, aceasta este şi mai scumpă, din cauza faptului că ea nu se poate face oricum. Ar fi nevoie de studiu realizat prin intermediul Romsilva, ca să se stabilească ce trebuie plantat în zona respectivă. Iar cum aşa seva durează, costă şi presupune şi suficiente deplasări, niciun ţăran nu se încumetă măcar să se gândească la aşa ceva.

Îmbunătăţirile funciare cer investiţii mari

Aşa cum vă relatam şi în ediţiile noastre precedente, problemele grave – cum ar fi evoluţia albiilor de torent – nu pot fi rezolvate decât prin investiţii de combaterea a eroziunii solului realizate de specialişti în îmbunătăţiri funciare. Din păcate – în urma unei deprofesionalizări acute – domeniul n-a mai fost unul de interes de ani buni. În condiţiile actuale, cel mai probabil puterea autorităţilor locale de a finanţa astfel de lucrări este una extrem de limitată. E nevoie de strategii naţionale şi de sume mari.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Unde e cel mai rodnic pământ din Galaţi

Solul este o doar resursă, un bun consumabil de care adesea ţăranul gălăţean a uitat să se îngrijească. S-a arat deal-vale ani de-a rândul, s-au folosit îngrăşăminte cu nemiluita şi fără discernământ. Foarte puţini au fost agricultorii care şi-au făcut timp să apeleze la specialiştii în pedologie şi agrochimie pentru a-şi revitaliza solul. Nu degeaba, trei sferturi dintre pământurile noastre (351.053 de hectare) se încadrează abia în clasele a treia şi a patra de calitate!

Prea mult îngrăşământ strică!

"Studiul de sol, care include analizele pedologice şi agrochimice, nu este scump deloc. Cu cât suprafaţa pe care se realizează studiul este mai întinsă, cu atât scade preţul pe hectar. Spre exemplu, pentru o suprafaţă contractată de o mie de hectare, preţul pe hectar ajunge la doar 15 lei. Dar prea scump nu este nici la suprafeţele mici. Spre exemplu, pentru o suprafaţă de patru hectare, proprietarul ar trebui să plătească circa 200 de lei. Să mai menţionăm şi faptul că un studiu de acest fel nu se realizează anul, ci doar o dată la patru ani. Evident, studiul nu implică doar constatarea stării solului, ci şi o serie de recomandări care să-i permită fermierul să-şi păstreze şi să-şi îmbunătăţească solul, pe cât posibil", a precizat ing. Alina Simionică, directorul OSPA Galaţi.
Parte din lipsa de grijă a fermierilor ar proveni şi din lipsa de informare. "Potrivit Ministerului Agriculturii, suntem singura instituţie autorizată pentru realizarea studiilor de sol. Mulţi dintre fermieri nu ştiu acest lucru. Iar firmele de inputuri se laudă că fac analize de sol, că au tot soiul de laboratoare sofisticate şi câte şi mai câte. Fermierul crede, foloseşte adesea o cantitate exagerată de fertilizant, pe care firma cu cale el lucrează i-l vinde, şi, în loc să-şi crească producţia şi să-şi potenţeze solul să producă mai mult, îşi sărăceşte pământul”, a precizat ing. Alina Simionică.

Cel mai bun sol

Din păcate, nici statului nu-i prea pasă de faptul că pământul gălăţenilor se degradează. Potrivit precedentului raport de activitate al OSPA, "prin programul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, conform Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 278 din 9 decembrie 2011, judeţul Galaţi ar trebui să realizeze, anual, încadrarea în clase de calitate pe o suprafaţă de 35.839 de hectare, cu alocarea sumelor aferente pentru o asemenea acţiune. În anul 2012, s-au alocat fonduri pentru 37 la sută din program, adică pentru suprafaţa de 13.402 ha, în anul 2013 pentru 35 la sută din program - 12.722 ha, iar în anul 2014 pentru 9 la sută din program - o suprafaţă de 3.253 ha”.
În 2015, nu s-a alocat niciun ban pentru realizarea planurilor de reambulare. Cele mai recente informaţii despre calitatea solurilor rămân, deci, cele de anul trecut.
În clasa  I de calitate se încadrează 2.414,53 ha (0,70 la sută din totalul suprafeţei), cu distribuire neuniformă în localităţile: Bereşti (39 ha), Târgu-Bujor (358 ha), Cavadineşti (94 ha), Corni (241 ha), Costache Negri (252 ha), Cuca (365 ha), Drăguşeni (261 ha), Gohor (178 ha), Iveşti (131 ha), Măstăcani (282 ha), Oancea (31,6 ha), Ţepu (34 ha), Vânători (72 ha) şi Vârlezi (72 ha).
Potrivit OSPA Galaţi, în clasa a II-a de calitate se încadrează 71.719,18 ha (20 la sută din total), cu suprafeţe de peste 1.000 ha în: Galaţi (1.462 ha), Tecuci (2.587 ha), Barcea (1.647 ha), Băleni (1.551 ha), Braniştea (1.535 ha), Cerţeşti (3.584 ha), Corod (5.721 ha), Cosmeşti (1.771 ha), Cudalbi (9.821 ha), Drăgăneşti (2.928 ha), Ghidigeni (1.214 ha), Nicoreşti (2.468 ha), Oancea (1.405 ha), Piscu (2.306 ha), Tudor Vladimirescu (2.960 ha), Tuluceşti (1.499 ha), Valea Mărului (1.289 ha), Vânători (2.203 ha), Vârlezi (1.703 ha), Vlădeşti (1.183 ha), Suhurlui (1.183 ha), pe restul teritoriilor administrative suprafeţele ocupate cu terenuri de clasa a II-a fiind sub 1.000 ha.
Cea mai mare suprafaţă de teren agricol din judeţ, adică 157.702,11 ha (43, 80 la sută din total) a fost încadrată de specialişti în clasa a III-a de calitate. Cea mai mare parte din suprafaţa fiecărei comune gălăţene se încadrează în această clasă.
În clasa a IV-a de calitate regăsim suprafaţa de 101.018,67 ha (28 la sută din total), cu distribuire în toate teritoriile administrative, iar în clasa a V-a de calitate, specialiştii în pedologie şi agrochimie au încadrat suprafaţa de 26.417,79 ha (7,40 la sută din total). Dacă pământ de categoria I nu se găseşte în fiecare comună, sol de categoria a V-a au toate unităţile administrative-teritoriale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Doar 1 la sută din solul agricol al Galaţiului este de clasa I

Conform unui raport prezentat de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Galaţi în cadrul Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectură, terenurile agricole din judeţ se încadrează, în medie, la clasa a III-a de calitate, cu nota de bonitare 46. Doar 3.500 de hectare din judeţ sunt de calitatea I.

Bonitarea terenurilor agricole reprezintă operaţiunea complexă de cunoaştere aprofundată a condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate al acestor condiţii pentru diferite folosinţe şi culturi, prin intermediul unui sistem de indici tehnici şi note de bonitare, se afirmă în raportul citat. Pentru terenurile agricole, nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru opt culturi cu aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole. Pentru livezi, se face media aritmetică a notelor pentru: măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş/vişin ori piersic sau cais. Pentru viţa-de-vie, nota de bonitare naturală deste media aritmetică a celor două categorii, vie de vin şi vie de masă.

În baza notei de bonitare, terenurile se grupează în cinci clase de calitate. Clasa I are între 81 şi 100 de puncte de bonitare, clasa a II-a are de la 61 la 80, clasa a III-a, de la 41 la 60, clasa a IV-a se încadrează la 21-40 puncte de bonitare, iar clasa a V-a, de la 0 la 20 de puncte.

Raportat la suprafaţa agricolă totală cartată a judeţului Galaţi de 348.712 hectare, încadrarea medie a terenurilor este clasa a III-a de calitate, cu nota de bonitare 46.
La clasa I de calitate se încadrează doar 1 la sută din totalul terenurilor agricole (3.509 ha), din care cele mai multe suprafeţe sunt în interiorul UAT-urilor Frumuşiţa (707 ha), Cosmeşti (539 ha), Tg.Bujor (358 ha), Cuca (365) şi Folteşti (322).

În clasa a II-a de calitate se încadrează o suprafaţă totală de 73.012 ha (21 la sută din total), cu suprafeţe de peste 1.000 de hectare în localităţile Galaţi, Tecuci, Barcea, Băleni, Băneasa, Bereşti-Meria, Braniştea, Cerţeşti, Corod, Cudalbi, Drăgăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Griviţa, Iveşti, Matca, Nicoreşti, Tudor Vladimirescu, Vânători şi Vlădeşti.

Aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului (42 la sută) se încadrează în clasa a III-a de calitate, cu note de bonitare între 41 şi 60 puncte, cu răspândire în toate UAT-urile. Distribuite în toate teritoriile administrative sunt şi terenurile încadrate la clasele a IV-a (93.785 ha, 26 la sută) şi a V-a (33.289 ha, 10 la sută).

Conform raportului OSPA Galaţi, terenurile cu cele mai bune clase de calitate sunt situate în Câmpia Covurluiului şi Câmpia Tecuciului. În zona colinară, solurile sunt mai slabe calitativ, fiind influenţate de procese geomorfologice actuale, reprezentate de diverse forme de eroziune şi alunecări. Pe anumite suprafeţe din lunci, solurile sunt depunctate ca urmare a inundaţiilor, prezenţei texturilor contrastante, de procese de hidromorfism şi salinizare.
Faţă de anul 2005, suprafaţa terenurilor de clasa I s-a diminuat cu aproximativ 1.700 de hectare. Principalele cauze au fost fenomenele meteo extreme, arăturile necorespunzătoare sau artificiale, aplicarea îngrăşămintelor fără suport ştiinţific, ci la recomandarea firmelor distribuitoare de îngrăşăminte, arderea miriştilor etc.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.