Jump to content

Mătcaşii şi-au stricat pământul, îndopându-l cu chimicale


dcp100168

Recommended Posts

Mătcaşii şi-au stricat pământul, îndopându-l cu chimicale

Lăcomia îi face pe mulţi fermieri să omoare găina cu ouăle de aur. Ca să aibă recolte mari şi profit pe măsură, folosesc multe chimicale. Pământul otrăvit cu îngrăşăminte sintetice ajunge să producă însă tot mai puţin, iar cumpărătorii să se ferească de roşiile care nu mai au gust.

Mitul legumelor româneşti, gustoase, dar mai ales sănătoase, este pe cale să se spulbere.

Fermierii de la Matca, Galaţi, sunt unii dintre cei mai mari producători de legume din ţară şi folosesc tot mai multe îngrăşăminte chimice. Nu cer sfatul specialiştilor. Aruncă în pământ de 25 de ori mai mult fertilizator decât ar fi nevoie.

Gică Vasilache este legumicultor din tată în fiu. Se laudă că ştie exact cum să trateze solul pentru a obţine recolte bune. Cu toate acestea, a folosit 50 de kilogram de îngrăşământ pentru 1.000 de metri pătraţi. Total greşit, spun specialiştii.

Alina Simionică - director Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice: "Fără un studiu care să arate ce conţine acel sol, dăm îngrăşăminte după ureche sau la recomandarea vecinului, se produce o supraîncarcare a solului, în planta se creează dezechilibre."

Costel Pohrib - inginer biotehnolog: "Nerespectarea unui plan de feritilizare făcut pe principii sănătoase, pe analiză de sol, pe cultură, pe ciclu, duce pe de o parte la cheltuirea a foarte mulţi bani pentru pesticide şi îngrăşăminte şi de altă parte la scăderea productivităţii şi calităţii culturilor de legume."

Din păcate, teoria se confirmă în practică. La Matca, fermierii care îndoapă pământul cu chimicale, obţin de câţiva ani încoace recolte tot mai mici. Legumicultorii care au mărit de la an la an cantitatea de fertilizator au ajuns să adune de pe un hectar 7 tone de ardei gras, în loc de 10, cât recoltau înainte să mărească dozele. Problema este că nu doar profitul lor are de suferit. Legumele devin periculoase.

Andreea Moroşanu - medic nutriţionist: "Pot să fie cancerigene, pot să producă diverse probleme pulmonare, digestive şi, de ce nu, sunt un mediu poluant. Pot să ducă chiar la tulburări metabolice."

Fermierii nu pot fi amendaţi pentru că folosesc prea mulţi fertilizatori decât dacă cei care cumpără legumele le duc la analize şi rezultatele arată că ele conţin subtanţe chimice peste limita admisă.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Mătcaşii, suspectaţi că şi-au ”otrăvit” pământul

  • Chiar dacă analizele produselor sunt mereu bune, Oficiul de Studii Pedologice semnala, în zonă, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice

"În comuna Matca, prin utilizarea excesiva a îngrăşămintelor chimice şi organice, au apărut fenomene de salinizare şi modificări ale reacţiei solului de la un ph de 7,5 la peste 8,4, situaţie în care proprietarul este nevoit să facă investiţii suplimentare pentru corectarea acesteia" - asta scrie într-un raport al Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA), prezentat la Prefectură, în urmă cu un an şi jumătate, care poate fi încă găsit pe site-ul instituţiei.

Poate de aici - sau poate în paralel cu această afirmaţie publică - s-au iscat prin Galaţi tot felul de zvonuri. Cum că mătcaşii ar folosi aşa de multe chimicale, încât nici ei nu mai au curaj să mănânce din legumele pe care le produc în solare. S-a mai  auzit că, din cauza faptului că Matca nu are sistem de canalizare, infestarea solului cu nitriţi este inevitabilă, iar legumele îşi “trag” un conţinut nu tocmai bun pentru sănătate din respectivul sol. Şi aşa mai departe.

Primarul comunei, Nelu Costea, spune că a auzit inclusiv că sănătatea oamenilor din Matca ar avea de suferit, de pe urma alimentelor locale. Aşa că a decis să verifice. "Se ajunsese chiar să se vorbească despre faptul că, în comună, copiii se nasc cu malformaţii! Până la urmă, chiar am mers să vorbesc cu medicii şi să aflu cum stau lucrurile. Şi bineînţeles că, de fapt, nu era adevărat. Erau doar zvonuri ale oamenilor care voiau să le mai bage nişte beţe în roate unor legumicultori care chiar muncesc aici, să ştiţi", este de părere Nelu Costea.

L-am întrebat şi pe Mircea Croitoru, şeful Societăţii Agricole Legume-Fructe din Matca, dacă legumele pe care le vând micii fermieri din Matca sunt sau nu periculoase pentru sănătate. Croitoru este el însuşi legumicultor, dar e totodată şi unul dintre cei mai activi şefi de asociaţie din agricultura românească. A fost chiar consilier ministerial, pe probleme de legumicultură. În prezent, lucrează la înfiinţarea unui grup de producători în comuna sa şi se luptă pentru drepturile legumicultorilor. "Haideţi, domnule, ce-s astea? Cum să fie legumele periculoase? Păi, de fiecare dată când am făcut câte un proiect, au venit specialiştii de pe la instituţii, au luat probe de legume şi chiar m-au felicitat pentru calitatea acestora. Păi, noi vorbim aici despre utilizare în exces a îngrăşămintelor…

Da, gunoiul de grajd se duce imediat. Nu mă credeţi pe cuvânt! Întrebaţi la fermele de animale şi de păsări din zonă. Dar îngrăşăminte cu chimicale? Păi vă spun eu nume de fermieri care n-au dat nici măcar un sac până acum. Substanţele sunt scumpe, domnule! Foarte scumpe! Şi când nu vine nimeni să te sprijine, şi cumperi cu TVA mare, n-ai bani de investit în aşa ceva. Acum depinde şi cine spune că nu-s bune legumele mătcaşilor. Nu cumva aţi auzit-o de prin alte zone legumicole? Că aşa s-ar explica multe...", a precizat Mircea Croitoru.

Matca-Tecuci este unul dintre cele mai mari cinci bazine legumicole din România. Aici se produc, anual, mii de tone de legume, care ajung fie pe pieţele interne (inclusiv în Galaţi), fie sunt exportate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.