Jump to content

Traficul de mărfuri prin porturile gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

În 2012, cel mai mic nivel al traficului de mărfuri din Portul Galaţi din ultimii 22 de ani

Anul 2012 a consemnat un „minim istoric” al cantităţilor de mărfuri care au tranzitat Portul Galaţi în anii de după decembrie 1989. Conform unui bilanţ postat pe site-ul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) şi care se referă la perioada 1991-2012, traficul total de mărfuri a coborât, anul trecut, pentru prima oară, sub 4 milioane de tone. Doar anul 1992, cu 4,056 mil. tone mărfuri, a mai înregistrat un trafic apropiat de minimul anului trecut.

În 2012 a fost, de asemenea, pentru prima dată când numărul total al navelor maritime şi fluviale care au trecut prin Portul Galaţi a fost mai mic de 2.000. Mai exact, 1.725. Maximul numărului de nave, de peste 5.000, a fost atins trei ani la rând, în perioada 2005-2007. Iar în alţi opt ani, traficul de mărfuri s-a făcut cu peste 4.000 de nave maritime şi fluviale.

Cele mai mari cantităţi de mărfuri care au tranzitat Portul Galaţi s-au înregistrat în anii 2005 şi 2007, când s-au depăşit de fiecare dată 10 milioane de tone, o cantitate de peste 2,5 ori mai mare decât în 2012. Au mai fost trei ani cu peste 9 milioane de tone marfă (1998, 2004 şi 2006), alţi şase ani cu peste 8 milioane de tone, unul cu 7,15 mil., şi cinci ani în care s-au depăşit 6 mil. tone.

În anii crizei economice, traficul a fost unul fluctuant: 8,8 mil. tone (în 2008) – 4,7 milioane (în 2009) – 6,3 mil. tone (în 2010) – 5,1 mil. (în 2011) – 3,989 mil. tone (în 2012).

presagalati.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Trafic naval scăzut prin porturile gălăţene

Potrivit datelor Administraţiei Porturilor Dunării Maritimie Galaţi, în luna iunie, prin porturile gălăţene, tulcene şi brăilene au trecut 264 de nave, cu 90 mai puţine decât în luna iunie a anului trecut. Astfel, luna trecută, au tranzitat porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea 31 de nave maritime şi 233 de nave fluviale, spre deosebire de luna iunie 2013, când prin porturi au trecut 36 de nave maritime şi 318 nave fluviale. Scăderea numărului de nave s-a reflectat şi în scăderea cantităţii de marfă care a trecut pe aici, de la 609.426 de tone, în iunie 2013, la 480.902 tone.

Comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, situaţia se prezintă astfel: 2.006 nave în perioada ianuarie-iunie 2013 faţă de 1.668 nave în primele şase luni ale acestui an şi 3.747.037 de tone de marfă, tranzitată în 2013 faţă de 3.139.988 de tone de marfă, tranzitată în perioada ianuarie-iunie 2014.

Strict prin cele patru porturi gălăţene - Port Mineralier, Port Docuri, Port Bazinul Nou şi Unicom Oli Terminal - au trecut, în luna iunie 2014, 93 de nave, din care 70 fluviale şi 23 maritime, în timp ce în luna iunie a anului 2013 au trecut prin porturile gălăţene 95 de nave, 68 fluviale şi 27 maritime.

Cea mai căutată marfă - piatra, ce mai rară - varul!

Cele mai mari cantităţi încărcare sau descărcate, sau doar transportate prin porturile administrate de APDM sunt: produse minerale brute (de balastieră şi carieră, ipsos, zgură, sare) - peste 385 de milioane de tone, minereuri de fier - peste 331 de milioane de tone, minereuri neferoase - peste 323 milioane de tone, laminate - peste 172 de milioane de tone etc. Cele mai mici cantităţi tranzitate sunt: maşini, utilaje, echipamente - 351 de tone şi var, ciment şi materiale de construcţie - 7 tone.

Situaţia privind traficul naval a fost discutată în cadrul întâlnirii trimestriale de lucru a APDM cu reprezentanţii operatorilor portuari şi agenţilor economici care desfaşoară activităţi conexe de transport naval în porturile administrate de APDM şi  reprezentanţi ai instituţiilor relevante (RA AFDJ SA, ANR- Capitănia Zonală Galaţi, Direcţia Generală a Vămilor Galaţi, Consiliul Judeţean etc).

«Întâlnirea a fost moderată de Dan Nicolae Tivilichi - presedintele Consiliul de Administraţie a CN APDM SA Galaţi, care a punctat importanta facilităţilor ce pot fi oferite operatorilor portuari în vederea creşterii traficului de mărfuri în porturi, a îmbunătăţirii infrastructurii de transport (Drum Express Galaţi - Buzău şi Centura Galaţi) dar şi asigurarea condiţiilor optime de navigabilitate în danele de operare», se arată într-un comunicat de presă al APDM Galaţi.

presagalatibraila.com

 

Link to comment
Share on other sites

Lună cu ghinion pentru transporturile pe Dunăre

* Doar 264 de nave au intrat, în ultima lună, în porturile administrate de APDM Galaţi, cu 90 mai puţine ca în aceeaşi perioadă a anului trecut * De la începutul anului, fluxurile de marfă abia au sărit de „ştacheta” de 3 milioane de tone * Proiectul terminalului intermodal, „colacul de salvare” de care se agaţă operatorii portuari

Traficul naval prin porturile dunărene pare a se zbate „pe uscat”, în condiţiile în care, deşi luna iunie ar fi trebuit să fie o lună plină pentru transportatori, cantitatea de mărfuri tranzitate a fost mult sub aşteptări. Potrivit datelor centralizate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, prin porturile din Galaţi, Tulcea şi Brăila s-a înregistrat în ultima lună un trafic total de doar 480.902 tone (264 de nave), în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, prin porturile dunărene au trecut 609.426 tone marfă (354 de nave).
Dacă este să se tragă linie pe întreg semestrul întâi al acestui an, prin porturile APDM au tranzitat 3.139.988 tone marfă cu peste 600.000 de tone mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea traficului de marfă s-a făcut simţit atât pe sectorul fluvial, cât şi pe sectorul maritim. Astfel, în primul semestru al acestui an au trecut prin porturile dunărene doar 1.668 de nave, faţă de 2.006 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai drastică scădere a fost la transportul cu nave fluviale. Doar 1.466 astfel de nave au trecut prin porturi în prima jumătate a acestui an, faţă de 1.779 de nave în aceeaşi perioadă a anului trecut. Efectele s-au resimţit în fluxurile de marfă, acestea înregistrând o scădere de aproape 500.000 de tone, la valoarea de 2.519.696 tone marfă. În ceea ce priveşte navele maritime, doar 202 au intrat în primul semestru în porturile administrate de APDM Galaţi, cu 25 mai puţine decât în prima parte a anului trecut. La nivelul mărfurilor transportate, acest lucru a însemnat o restrângere a fluxurilor de marfă de la 715.627 tone la 620.292 de tone.

Portul mineralier, mai puţin profitabil

Rezultatele din primul semestru al acestui an vin în condiţiile în care nici anul 2013 nu a fost unul extraordinar pentru porturile de la Dunăre. De exemplu, restrângerea activităţii în combinatul siderurgic a subţiat considerabil şi profiturile obţinute de principalul port gălăţean la Dunăre, Romportmet. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, deşi în 2013 cifra de afaceri a portului mineralier a fost 26,3 milioane de lei, mai mare chiar ca în 2012, când cifra de afaceri a fost de 23,8 milioane de lei, profitul a fost considerabil mai mic. Mai exact, Romportmet a înregistrat anul trecut un profit net de 2,61 milioane de lei, faţă de 7,48 milioane de lei în 2012 şi 10,49 milioane de lei în 2011.
Cum şansa de a avea un client permanent nu mai este suficientă pentru Romportmet, soluţia ar fi să se apeleze la diversificarea portofoliului de clienţi, în acest sens fiind, de altfel, făcute o serie de investiţii în vederea modernizării circuitelor de manipulare a mărfii.

Port Bazinul Nou, ceva mai vioi

Modificări semnificative s-au făcut şi în circuitele logistice ale Port Bazinul Nou şi Port Docuri, controlate de grupul Metaltrade. Scopul acestora a fost de a compensa scăderile pe anumite fluxuri de marfă, precum cele siderurgice, spre noi domenii de activitate. Un exemplu este orientarea spre industria de prelucrare a lemnului, unde, din 2013, s-a trecut la dezvoltarea transportului containerizat de cherestea, ţinta fiind de a se ajunge la un volum de cel puţin 1.000 mc/lună. Baza în cele două porturi rămân însă transporturile de cereale, care au pondere de aproximativ 35-40 la sută din activitate, urmate de transporturile de fier vechi, care acoperă cam 25-30 la sută din activitate, agregatele şi produsele de carieră, în procent de aproximativ 10 la sută, restul fiind reprezenta de alte categorii de mărfuri.
Această strategie a permis revitalizarea Port Bazinul Nou. După ce în 2012, acesta înregistrase, la o cifră de afaceri de 31,2 milioane de lei, o pierdere de peste 2,45 milioane de lei, activitatea s-a reechilibrat, iar la o cifră de afaceri de 35,6 milioane de lei s-a reuşit revenirea „pe plus”, cu un profit net de 60.000 lei.
Pe de altă parte, în Portul Docuri, dacă în 2012 se înregistra la o cifră de afaceri de 8,03 milioane de lei un profit de 1,33 milioane de lei, anul trecut a scăzut şi cifra de afaceri, la 7,29 milioane de lei, dar s-a subţiat şi profitul, la 142.325 de lei.

Pierderi din operaţiunile cu produse petroliere

Pe lista porturilor gălăţene se mai află Unicom Oil Terminal, axat pe operaţiuni cu produse petroliere. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, anul 2013 nu a fost unul strălucit pentru companie. Mai exact, la o cifră de afaceri de 5,87 milioane de lei au fost raportate pierderi de peste 3,15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care şi în anii precedenţi au fost înregistrate pierderi, de 1,9 milioane de lei în 2012, respectiv, 2,05 milioane de lei în 2011.

Punctul slab, infrastructura

Dacă este să ne referim strict la porturile gălăţene, traficul de mărfuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 1.429.877 de tone marfă, în scădere cu aproximativ 100.000 de tone faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderi au fost şi pe traficul fluvial, unde au fost transportate 979.990 tone marfă, faţă de 995.810 tone în primul semestru din 2012, cât şi pe cel maritim, unde s-a înregistrat o scădere de la 535.694 tone la 449.887 tone.
Dincolo de eforturile operatorilor portuari de a-şi diversifica fluxurile de marfă, un punct nevralgic rămâne proasta conectare a Galaţiului cu restul lumii, atât în ceea ce priveşte reţeaua feroviară, cât şi în cazul căilor rutiere. O şansă pentru rezolvarea acestor probleme ar putea veni ca urmare a includerii portului Galaţi în reţeaua centrală de transport transeuropeană (TEN-T), eligibilă în a primi finanţarea unor proiecte prin Mecanismul de Conectare a Europei, ce va intra în vigoare odată cu noul exerciţiu bugetar european. Cele mai mari speranţe se pun în proiectul de realizare a sistemului de transport intermodal, care să ducă la o fluidizare a traficului de mărfuri prin interconectarea şi dezvoltarea infrastructurii fluvio-maritime, rutiere şi feroviare. Investiţiile ar urma să se ridice la aproximativ 130 de milioane de euro, un acord de cooperare în acest sens fiind semnat, luna trecută, între reprezentanţii administraţiei publice, autorităţile dunărene şi operatorii portuari. Desigur, de la un acord general asupra existenţei unei probleme până la rezolvarea ei este cale lungă. Cert este că întârzierea punerii în practică a soluţiilor de relansare a activităţii portuare înseamnă, în ultimă esenţă, întârzierea relansării economiei Galaţiului.

Câţi gălăţeni lucrează în porturi

Strict la nivelul activităţilor portuare, la nivelul Galaţiului au fost, în medie, 527 de salariaţi, potrivit bilanţurilor pe 2013 depuse la Ministerul Finanţelor. Cei mai mulţi angajaţi au fost cei ai Port Bazinul Nou, cu 303 salariaţi, urmat de Romportmet, cu 171 de salariaţi. Port Docuri figurează cu un număr mediu de 11 salariaţi, în timp ce Unicom Oil Terminal a avut un număr mediu de 42 de salariaţi. Desigur, în afară de aceştia, mai sunt angajaţii din regiile de stat, APDM Galaţi şi AFDJ Galaţi, precum şi angajaţii agenţilor economici cu activităţi conexe transporturilor navale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Traficul naval, în creştere datorită producţiei ArcelorMittal şi crizei din Ucraina

Traficul naval prin Portul Galaţi a înregistrat, în cele zece luni ale acestui an, o uşoară creştere de 9% (adică cu 250.000 de tone de marfă) comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce traficul naval din porturile Brăila şi Tulcea a scăzut cu 12% şi, respectiv, 10%. Creşterea traficului naval din Portul Galaţi este cu atât mai remarcabilă cu cât în luna iunie a acestui an, cantitatea mărfurilor care au trecut prin portul Galaţi era mai mică decât cea care a tranzitat portul în primele şase luni ale anului 2013.

Potrivit declaraţiilor directorului APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, până la finele lunii octombrie 2014, prin Portul Galaţi au fost tranzitate 3.010.229 de tone de marfă, faţă de cantitatea tranzitată în primele zece luni ale anului trecut, respectiv, 2.760.000 de tone.

Referindu-se la motivele pentru care a crescut traficul naval în Portul Galaţi, directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, a precizat că a crescut volumul produselor laminate, un efect al creşterii producţiei din combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Totodată, creşterea cantităţii de marfă tranzitată s-a datorat şi unor produse noi care au trecut prin Portul Galaţi, respectiv a petrolului brut şi a gazului lichefiat, furnizat către Serbia. Un mic aport al creşterii cantităţii de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este şi cel al produselor cerealiere din Republica Moldova, care, până la izbucnirea crizei din Ucraina, erau distribuite prin porturile ucrainene, iar acum, sunt distribuite prin portul românesc, a adăugat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.

Totuşi, cantitatea de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este departe de a reveni la dimensiunea celei de dinainte de izbucnirea crizei, când, anual, se încărcau şi descărcau în jur de 7 milioane de tone de marfă, vârful de trafic înregistrându-se în 2005 – 10.544.000 de tone.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

Criza afectează, în continuare, porturile dunărene

Traficul de mărfuri prin porturile Dunării Maritime, de la Galaţi, Tulcea şi Brăila, este în continuare la un nivel scăzut în raport cu indicatorii care erau înregistraţi înainte criza economică, însă în Portul Galați este înregistrată o ușoară creștere. În primele zece luni ale lui 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, traficul de mărfuri a înregistrat o creștere de 9% în Portul Galați, în timp ce în Portul Tulcea a scăzut cu 10%, iar la Brăila cu 12%.

Revirimentul înregistrat la Galați este determinat de creșterea volumului de mărfuri operate portuar în perioada iulie-octombrie, deoarece în primul semestru al anului bilanțul a fost negativ, cantitatea de mărfuri care a tranzitat porturile gălățene în perioada 1 ianuarie-30 iunie fiind mai scăzută decât cea din primul semestru al lui 2013. Potrivit directorului APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, până la sfârșitul lunii octombrie, prin Portul Galaţi au fost tranzitate 3.010.229 tone de marfă, faţă de 2.760.000 tone operate portuar în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea din acest an este efectul creşterii cantității de laminate care a fost operată portuar, ca urmare a creșterii producţiei din combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Un al doilea factor care a determinat creșterea din operarea portuară este apariția unor produse noi tranzitate prin Portul Galați, a petrolului brut şi a gazului lichefiat furnizate către Serbia. Un mic aport al creşterii cantităţii de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este şi cel al produselor cerealiere din Republica Moldova, care, până la izbucnirea crizei din Ucraina, erau distribuite prin porturile ucrainene, iar acum sunt distribuite prin portul românesc. Cantitatea de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este departe însă de indicatorii dinaintea crizei, când, anual, se încărcau şi descărcau până la 15 milioane tone.

Activitatea din porturile dunărene, la jumătate față de 2006

Cea mai acută criză din exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă a fost înregistrată în 2009. Atunci, porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. În 2001, în porturile Brăila, Galaţi şi Tulcea au fost operate 9,9 milioane tone de marfă şi 5.657 nave. Au urmat câţiva ani de creştere, „vârful” fiind înregistrat în 2006, când au fost operate 15,2 milioane tone de marfă şi 8.563 de nave. În 2007 au fost operate 14,3 milioane tone mărfuri, iar în 2008 un volum de 12,7 milioane tone. În 2009, efectele crizei au determinat o scădere mai drastică decât aceea din 2001, la 7,7 milioane tone de mărfuri şi 4.353 de nave operate. Potrivit statisticilor APDM, în 2010 a fost înregistrat un reviriment, respectiv o creştere a traficului portuar la 5.905 nave operate şi un volum de 11,7 milioane tone marfă, cu aproximativ 4 milioane de tone peste estimări. Dar în 2011 a fost înregistrată o nouă scădere, la 10,5 milioane tone marfă şi 5.788 de nave operate. În 2012 și 2013, scăderea a continuat. În 2012 au fost operate 4.497 nave, cu 8,3 milioane tone mărfuri, iar în 2013, 4.472 de nave, cu 8,03 tone de mărfuri. Chiar dacă scăderile din 2012 și 2013, continuate se pare și în prima parte a acestui an, sunt destul de mici, volumul de mărfuri operate portuar la Dunărea Maritimă este cu aproximativ 50% mai mic decât volumul de mărfuri din 2006.

Siderurgia şi agricultura menţin transporturile pe Dunăre

Traficul portuar la Dunărea Maritimă este menţinut de transporturile de mărfuri pentru combinatele siderurgice de la Galaţi şi Tulcea şi de transporturile de cereale. Cea mai importantă parte a curenților de marfă este constituită din transporturi de laminate, transporturile de fier vechi, cereale, uleiuri, îngrăşăminte naturale şi chimice, buştenii şi nutreţurile pentru animale și de mineralele brute, calcar, zgură, minereuri feroase şi neferoase destinate combinatului ArcelorMittal Galaţi.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Traficul de mărfuri tranzitate prin porturile APDM, în scădere

În anul 2014, traficul de mărfuri desfăşurat în cele trei porturi ale Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi - Galaţi, Brăila şi Tulcea – a fost de peste 7,8 milioane tone, faţă de peste opt milioane tone în 2013. Potrivit unui bilanț al APDM, prin porturile APDM Galaţi au trecut, în anul 2014, 3.969 de nave, dintre care 3.442 fluviale şi 527 maritime, în timp ce în 2013 au trecut prin porturile gălăţene 4.472 de nave, dintre care 3.902 fluviale şi 570 maritime.

Totpodată, traficul de mărfuri înregistrat în luna decembrie a anului trecut, a fost de 684.862 tone, cu aproape 100.000 tone mai puţin decât în noiembrie. Astfel, prin porturile APDM Galaţi au trecut 300 de nave, cu  90 mai puţine decât în luna noiembrie a anului trecut. În decembrie, au tranzitat porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea 54 de nave maritime şi 246 de nave fluviale, spre deosebire de luna noiembrie 2014, când prin porturi au trecut 56 nave maritime şi 318 nave fluviale.

Cele mai mari cantităţi încărcate, descărcate sau doar transportate prin porturile administrate de APDM Galaţi în luna decembrie, au fost produsele minerale brute (de balastieră şi carieră, ipsos, zgură, sare) - peste 190.000 de tone, minereurile de fier – peste 120.000 de tone, minereurile neferoase – peste 75.000 de tone, laminatele – peste 88.000 de tone. Cele mai mici cantităţi tranzitate au fost cele de cherestea, nutreţuri pentru animale, produse alimentare, băuturi şi tutun - aproximativ cinci mii de tone.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Traficul de mărfuri prin porturile gălățene, în creştere

Traficul de mărfuri desfăşurat în porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea a fost în primul trimestru al acestui an de 1.797.000 tone, cu aproximativ 300.000 tone mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Carmen Uzumtoma. Potrivit acesteia, cele mai mari cantităţi de mărfuri încărcate, descărcate sau doar transportate prin porturile administrate de APDM Galaţi, au fost produsele minerale brute-de balastieră şi carieră, ipsos, zgură, sare - peste 571.000 de tone, minereurile neferoase – peste 325.000 tone, laminatele – aproximativ 280.000 de tone, minereurile de fier – aproape 260.000 de tone. Cele mai mici cantităţi tranzitate au fost cele de cherestea, nutreţuri pentru animale, produse alimentare, băuturi şi tutun - aproximativ 11.000 de tone. Prin porturile APDM Galaţi au trecut 798 de nave, dintre care 692 fluviale şi 106 maritime, a mai precizat sursa citată.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Traficul portuar a crescut cu 30% faţă de anul trecut!

Dacă după primele şase luni ale anului trecut, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi semnala faptul că traficul portuar este în scădere, cantitatea de marfă tranzitată în acest an în perioada ianuarie - iunie este cu peste 30% mai mare decât cea transportată anul trecut.

Potrivit directorului APDM Galaţi, Luigi Marius Ciubrei (foto), traficul portuar înregistrat în porturile gălăţene în primul semestru al acestui an a crescut cu 30,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, în primul semestru al acestui an traficul desfăşurat în porturile administrate de APDM Galaţi (Galaţi, Brăila şi Tulcea) a fost de 4108,341 mii/tone, cantitate transportată de  1.905 nave. “Se constată o creştere cu aproximativ 30 % a traficului maritim pe semestrul I 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aproximativ 31 % a traficului fluvial,  per total obţinându-se o creştere a traficului cu 30,5 % în semestrul I 2015, faţă de semestrul I 2014”, transmite directorul APDM Luigi Marius Ciubrei.

Cele mai căutate mărfuri - cerealele, laminatele şi minereul de fier

Potrivit sursei citate, creşterile realizate provin în principal din  creşterea cantităţilor de cereale (126,105 mii tone, în semestrul I 2014 faţă de 182,978 mii tone, în semestrul I 2015), nutreţuri pentru animale, produse alimentare, băuturi, tutun, laminate (355,257 mii tone, în semestrul I 2014 faţă de 561,874 mii tone în semestrul I 2015), cherestea (1,324 mii tone, în 2014 faţă de 7,002 mii tone, în 2015), produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare ), var, ciment, materiale de construcţie, minereuri de fier (488,752 mii tone în sem. I 2014 faţă de 651,455 mii tone, în sem. I 2015), minereuri neferoase şi combustibili solizi (cărbune, cocs etc - 151,426 mii tone în semestrul I 2014 faţă de 243,560 mii tone, în semestrul I 2015).

Potrivit directorului APDM Galaţi, Luigi Marius Ciubrei, în total, pe primele şase luni ale anului trecut, prin cele trei porturi administrate de APDM - Galaţi, Brăila şi Tulcea - au fost tranzitate 3139,988 mii tone, cu un număr de 1.668 nave, în timp ce în perioada ianuarie-iunie 2015, cantitatea de marfă transportată a fost de 4108,341 mii tone, cu 1.905 nave:  "În Portul Mineralier, în semestrul I 2015, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 1666,820 mii/tone - 626 nave, din care: laminate 551,715 mii/tone; fier vechi 15,870 mii/tone ; produse minerale brute 221,432 mii/tone ; minereuri de fier 651,455 mii/tone ; combustibili solizi 226,348 mii/tone. Traficul general de mărfuri derulat în Portul Bazinul Nou în semestrul I 2015 a fost de 82,177 mii/tone - 33 nave: cereale 5,158 mii/tone ; seminţe, uleiuri, grăsimi 5 mii/tone ; fier vechi 56,765 mii/tone; maşini, utilaje, echipamente 0,420 mii/tone ; produse minerale brute (de cariera şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 10,279 mii/tone ; var, ciment, materiale de construcţie, fabricate 4,555 mii/tone.

În Portul Docuri, în semestrul I 2015, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 56,670 tone / 30 nave,  din care: cereale 4,486 mii/tone ;  seminţe, uleiuri, grăsimi 2,677 mii/tone ; nutreţuri pentru animale 3,150 mii/tone ;produse alimentare, băuturi, tutun 14,015 mii/tone; laminate 7,613 mii/tone ; maşini, utilaje, echipamente 0,088 mii/tone ; cherestea 7,002 mii/tone ; îngrăşăminte naturale şi chimice 1,006 mii/tone ; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 16,933  mii/tone. În semestrul I 2015, în Port Comercial Galaţi, traficul general de mărfuri derulat a fost de 77,139 tone / 57 nave, din care : cereale 37,619 mii/tone ; seminte, uleiuri, grăsimi 39,520 mii/tone”, a mai precizat şeful APDM Galaţi. Acesta a adăugat că “traficul de marfuri derulat prin Portul Galaţi în semestrul I 2015 a fost de 1914,300 mii/tone - 768 nave, respectiv,  trafic fluvial: 1280,327 mii/tone - 602 nave şi trafic maritim : 633,973 mii/tone - 166 nave”.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Dunărea scăzută le provoacă pagube transportatorilor

Marți, nivelul Dunării, la Galați, a ajuns la 93 de cm, cu 2 cm mai puțin decât luni, iar prognoza hidrologilor arată o scădere continuă a apelor fluviului, până cel puțin pe 19 august. O situație care afectează activitatea economică din porturi, au confirmat reprezentanții Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) dar și a Administrației Dunării Maritime Galați (APDM).

Astfel, inginerul șef Corneliu Carp, din partea AFDJ Galați, spune că înregistrează probleme pe Dunărea fluvială, pe segmentul Zimnicea-Belene, zonă aflată sub administrarea autorităților bulgare. Agenții economici care operează pe Dunăre înregistrează pierderi economice, având în vedere că trebuie să încarce navele sub capacitatea maximă admisă, deoarece altfel nu ar putea naviga în zonele în care adâncimea apelor Dunării este mică, așa cum se întâmplă în zona Belene, unde adâncimea minimă este 2,10 m, în timp ce pescajul maxim al unei barje este de 3,5 metri, a mai spus reprezentantul AFDJ.

“Pe Dunărea Maritimă nu sunt probleme, noi asigurăm cele 24 picioare adâncime, cum ne-am angajat și efectuăm dragaj în Cotul Prutului, acum ne aflăm în zona Isaccea. În maxim două săptămâni vom începe și dragajul pe Dunărea Fluvială, la punctul critic de la Bechet, deja am semnat contractele, dar deocamdată sunt asigurate adâncimile minime de circulație. Probleme deosebite sunt însă pe Dunărea fluvială, în zona administrată de bulgari, Zimnicea - Belene, unde cota este de 1,9 metri și avem tendința de scădere, potrivit hidrologilor, deci s-ar putea să apară și alte probleme. În zona Zimnicea-Belene se formează acele țuguiuri și, de pildă, nu mai pot trece 6 unități odată, trece una câte una una și când se suprapun mai multe convoaie, apar întârzieri. În plus, mai sunt navigatori care nu respectă indicațiile și rămân blocați sau sunt obligați să transfere marfa dintr-o barjă în două. Evident că transportatorii au pierderi economice, pentru că degeaba au pescaj maxim de 3,5 metri, dacă pescajul în segmentul administrat de bulgari este de 2,10 metri. O navă care vine din Ungaria, sau chiar mai de sus, care ar putea naviga cu pescaj de 3 metri, nu poate naviga!”, a spus Corneliu Carp.

Potrivit AFDJ, în vara lui 2013, nivelul Dunării, la Galaţi, a ajuns la 76 de cm, în august 2012 - 58 de cm, iar în vara lui 2003, la Galaţi s-a înregistrat un minim istoric, respectiv 37 de cm.

Și directorul APDM Galați, Luigi Marius Ciubrei, spune că în prima săptămână a lunii august s-a înregistrat o scădere cu 50% a numărului de nave care au intrat în porturile Dunării maritime, de la 7-8 avizări, câte se acordau, în medie, într-o lună de vară cu nivel normal al fluviului, la 3-4 avizări, câte a emis APDM săptămâna trecută. “Pot să spun că de la începutul lunii august, s-a constat o scădere micuță de trafic, căci în prima săptămână din august nu am avut prea multe avizări, dar cel puțin săptămâna aceasta a început promițător, cu 12 avizări. Săptămâna trecută am avut 3-4 avizări, în timp ce media ultimelor șase luni arată un număr mediu de avizări săptămânale undeva la 7-8. O avizare înseamnă intrarea-ieșirea unei nave din port. Din punct de vedere al asigurării adâncimilor, în porturile Dunării maritime Galați, Brăila și Tulcea nu sunt probleme, iar APDM a întreprins intervenții în privința asigurării adâncimilor minime în porturile din Brăila și Galați, se lucrează în Portul Mineralier”, a declarat directorul APDM Galați, Luigi Marius Ciubrei. Acesta a adăugat că agenții economici care desfășoară activități pe Dunăre sunt afectați de nivelul scăzut de pe Dunărea Fluvială: “Normal că sunt probleme pe Dunărea fluvială, cu asigurarea adâncimilor. Navele care vin cu marfă dinspre Constanța spre Serbia, Austria sau chiar și România, în zona de sus, aceste nave sunt afectate de scăderea bruscă a Dunării. În acest sens, ei nu mai pot încărca unitățile de transport la capacitatea normală, ci la o capacitate mai mică, pentru că trebuie să navige pe unele zone unde adâncimea apei este de 1,8-1,5 metri. Dar porturile Dunării maritime acum nu sunt afectate economic și sper că nu vor fi nici în următoarea perioadă, până când bunul Dumnezeu va da ploaie”.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Paradox pe Dunăre: nivelul apei scade, traficul portuar creşte!

În timp ce în ultimele luni, operatorii navali s-au plâns că din cauza nivelului scăzut al Dunării, înregistrează mari pierderi economice - navele fiind încărcate, pentru a nu eşua în punctele critice, la jumătate sau chiar pe sfert faţă de capacitatea maximă! - traficul portuar din primele opt luni, înregistrat în porturile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime Galaţi, este mai mare cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În valori absolute, dacă pe primele opt luni ale anului trecut, traficul portuar al APDM era de 4.772.000 de tone, acum, în perioada 1 ianuarie - 31 august, cantitatea totală de marfă tranzitată a fost de 5.654.000 tone. Potrivit datelor prezentate de directorul APDM, Luigi Marius Ciubrei, defalcat pe cele trei porturi administrate de APDM, traficul portuar din Galaţi a crescut cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, cea din porturile din Tulcea, cu 45% faţă de 2014 (cu precizarea că ponderea traficului de mărfuri din Tulcea reprezintă cam 20% din total marfă la nivelul care s-a operat în APDM) şi numai pe porturile din Brăila s-a remarcat o diminuare a traficului, realizându-se doar 98% din cantitatea de marfă tranzitată pe primele opt luni ale anului trecut.

Totuşi, o creştere per total, de 19%, în condiţiile în care transportatorii navali s-au plâns de pierderi economice din cauza nivelului scăzut al Dunării, este un paradox, explicat chiar de şeful APDM Galaţi. "Într-adevăr, este un paradox, dar el este explicabil. În primul rând, APDM a previzionat că va fi secetă şi vor fi probleme cu adâncimile, aşa că a cheltuit cu 30% mai mult faţă de anul trecut pentru efectuarea dragajelor în vederea menţinerii adâncimilor", a spus şeful APDM, precizând că s-a alocat, pentru acest an, un buget de 1,8 milioane pentru efectuarea de dragaje. "O altă explicaţie este că pe Dunărea Maritimă adâncimile au fost OK, între 24 şi 25 de picioare, nu sunt probleme. Într-adevăr, problemele mari create de nivelul scăzut al Dunării, au fost cele de pe Dunărea fluvială, pe sectorul comun româno-bulgar, unde sunt adâncimile mici şi s-a simţit influenţa acestuia asupra traficului fluvial care se desfăşoară între Constanţa şi porturile aflate pe Dunărea Fluvială spre Centrul Europei, dar pe Dunărea Maritimă, de la Constanţa la Galaţi, prin canalul Dunăre-Marea Neagră, nivelul a fost la cote normale”.

Nici creşterea economică nu a fost uitată de şeful APDM Galaţi, pentru a explica mărirea traficului portuar: "O cantitate mare de marfă vine dinspre Constanţa spre Galaţi, cam 35-40% din total marfă şi aici vorbim de minereu, cărbune şi produse laminate - cu preponderenţă pentru aprovizionarea combinatului, plus desfacerea produselor realizate de combinat. În plus, se remarcă o creştere a traficului maritim pe un anumit tip de marfă - grupa laminate, motivat de faptul că ArcelorMittal şi-a crescut exporturile pe maritim. Mărfuri noi tranzitate să ştiţi că nu au apărut, sunt tot cele obişnuite, însă cantităţile au crescut pe anumite tipuri de mărfuri care se operează în mod curent. Să nu uităm că producţia de cereale păioase a fost bună, deci şi exportul s-a simţit, la laminate s-a crescut cantitatea, şi ne aşteptăm - chiar dacă producţia de porumb sau floarea soarelui a scăzut - să avem dacă nu un export egal cu cel din 2014, măcar cu o reducere destul de mică. Avem semnalele noastre că în următoarea perioadă, reducerea de trafic va fi destul de mică”.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

La Galaţi, navele aduc laminate, minereu de fier şi lemn

O analiză la opt luni a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi indică o dinamică interesantă în privinţa mărfurilor tranzitate (încărcate/descărcate) în porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea. După cum am mai scris, traficul de mărfuri a cunoscut, în perioada ianuarie- august 2015, o creştere considerabilă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creştere de 19,36% a traficului maritim şi de 18,30% a traficului fluvial.

Creşterea s-a datorat anumitor mărfuri care au fost tranzitate în cantităţi mult mai mari decât anul trecut. Potrivit datelor APDM, este vorba de minereuri de fier, combustibili solizi, dar şi laminate, precum şi lemn - mărfuri care au fost tranzitate în cantităţi mult mai mari decât anul trecut. La polul celălalt se află mărfuri care nu au mai fost tranzitate deloc prin cele trei porturi, aşa cum este cazul petrolului.

Astfel, potrivit datelor APDM, cele mai mari creşteri de trafic se înregistrează la următoarele produse: minereuri de fier (de la 646,620 mii tone tranzitate în perioada ianuarie-august 2014, la 864,364 mii tone tranzitate în primele opt luni ale acestui an), produse minerale brute de carieră şi balastieră – ipsos, zgură, sare (de la 1767,571 mii tone în 2014, la 2116,267 mii tone în 2015), laminate (de la 502,561 mii tone în 2014, la 763,790 în 2015), dar şi cherestea (de la 1,324 mii tone, la 7,002 mii tone în 2015), buşteni (33,433 mii tone în 2014, faţă de 38,570 mii tone în 2015), minereuri nefieroase (812,895 în 2014, faţă de 898.952 în acest an), combustibili solizi – cărbune, cocs (234,113 în 2014, faţă de 328,377 în 2015). Sunt şi creşteri de la zero, precum cele la gudroane din cărbuni şi gaze naturale, material care nu s-a tranzitat deloc, anul trecut, în porturile APDM, dar care pe primele opt luni ale acestui an a fost tranzitată o cantitate de 8,721 mii tone şi var, ciment, materiale de construcţie (materiale care, anul trecut au avut o cantitate insignifiantă tranzitată - 0,007 mii tone, iar în acest an deja s-au încărcat şi descărcat 6,545 mii tone!). Sunt şi mărfuri care în acest an nu au mai fost deloc tranzitate, spre deosebite de anul trecut. Este cazul petrolului brut – tranzitat, în ianuarie-august 2014 în cantitate record de 78,990 mii tone, iar în acest an cantitatea tranzitată este zero, dar şi a metalelor neferoase (de la 0,151 mii tone, tranzitate în 2014, la zero în acest an).

Ce s-a descărcat şi s-a încărcat în porturile Mineralier, Docuri, Bazinul Nou şi Comercial?

Potrivit APDM, traficul de mărfuri derulat prin Portul Galaţi în perioada ianuarie - august 2015 a fost de 2634,883 mii/tone, transportate cu 1082 nave, din care - trafic fluvial: 1756,260 mii/tone, cu  858 nave şi trafic maritim: 878,623 mii/tone, cu 224 nave.

Cât priveşte tipul de mărfuri din cele patru mari porturi din Galaţi, APDM precizează că acesta se prezintă astfel: "în Portul Mineralier, în perioada ianuarie - august 2015, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 2287,759 mii/tone - 884 nave, din care: laminate 743,167 mii/tone; fier vechi 21,977 mii/tone; produse minerale brute 349,726 mii/tone; minereuri de fier 864,364 mii/tone; combustibili solizi 308,140 mii/tone; var, ciment, materiale de construcţie, fabricate 0,385 mii/tone.

Traficul general de mărfuri derulat în Portul Bazinul Nou, în perioada ianuarie - august 2015, a fost de 121,557 mii/tone - 62 nave: cereale 12,527 mii/tone; seminţe, uleiuri, grăsimi 15,893 mii/tone; laminate 2,661 mii/tone; fier vechi 62 mii/tone; maşini, utilaje, echipamente 0,420 mii/tone; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 21,095 mii/tone; var, ciment, materiale de construcţie, fabricate 6,160 mii/tone.

În Portul Docuri, în perioada ianuarie - august 2015, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 104,538 tone/51 nave, din care: cereale 42,754 mii/tone;  seminţe, uleiuri, grăsimi 2,677 mii/tone; nutreţuri pentru animale 3,150 mii/tone; produse alimentare, băuturi, tutun 14,015 mii/tone; laminate 13,056 mii/tone; maşini, utilaje, echipamente 0,088 mii/tone; cherestea 7,002 mii/tone; îngrăşăminte naturale şi chimice 3,507 mii/tone; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 18,289  mii/tone.

În perioada ianuarie - august 2015, în Portul Comercial Galaţi, traficul general de mărfuri derulat a fost de 77,139 tone/57 nave, din care: cereale 37,619 mii/tone; seminţe, uleiuri, grăsimi 39,520 mii/tone".

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Trafic de mărfuri în creştere în porturile APDM

Traficul de mărfuri înregistrat în porturile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime(APDM) Galaţi, în primele patru luni ale anului, a fost cu aproximativ 173.000 tone mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-o infomare transmisă de reprezentanţii regiei.

Potrivit informării, dacă pe primele patru luni ale anului trecut, traficul portuar al APDM a fost de 2.506.723 tone, în aceeaşi perioadă a acestui an, cantitatea totală de marfă tranzitată a fost de 2.679.310 tone. Mărfurile operate în cantităţile cele mai mari au fost produsele minerale brute de carieră/balastieră, ipsos, zgură - peste 818 000 tone, minereurile neferoase - peste 568 000 tone, minereurile de fier - peste 436.000 tone şi laminatele peste 352.000 tone. La polul opus, se află maşini/utilaje/echipamente, animalele în viu, var/ciment/materiale de construcţii/fabricate, produsele alimentare/băuturi/tutun cu un total de doar aproximativ opt tone.

Directorul APDM Galaţi a precizat că defalcat pe cele două tipuri de trafic, o creştere semnificativă s-a realizat la cel fluvial, pentru că traficul maritim a fost în scădere şi ca tonaj şi ca număr de nave. Astfel, traficul fluvial a înregistrat, în perioada ianuarie-aprilie 2016, un tonaj de 2.259.374 tone, fiind operate 1.229 nave, faţă de 1,971,523 tone cu 999 nave în perioada similară a anului trecut. La cel maritim, în cele patru luni de la începutul anului au fost operate doar 116 nave cu 412 tone de marfă, faţă de 145 nave cu 535 tone de marfă în perioada similară din 2015.

În Portul Mineralier, în primele 4 luni ale anului 2016, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 1.136.841 tone, din care: laminate 333,972 mii tone; fier vechi 23,196 mii tone; produse minerale brute 123,915 mii tone; minereuri de fier 436,456 mii tone; combustibili solizi 219,302 mii tone.

Traficul general de mărfuri derulat în Portul Bazinul Nou în perioada ianuarie - aprilie 2016 a fost de 66.544 tone, din care: laminate 8,498 mii tone; fier vechi 23,620 mii tone; maşini, utilaje, echipamente 0,389 mii tone; îngrăşăminte naturale şi chimice 15,156 mii tone; buşteni 0,174 mii tone; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 18,707 mii tone.

În Portul Docuri, În aceeaşi perioadă mai sus menţionată, a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 56.478 tone, din care: cereale 6,714 mii tone; seminţe, uleiuri, grăsimi 11,583 mii tone; produse alimentare, băuturi, tutun 3,893 mii tone; laminate 10,194 mii tone; îngrăşăminte naturale şi chimice 6,342 mii tone; produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare) 17,892 mii tone.

De asemenea, traficul de mărfuri derulat prin Portul Galaţi în perioada ianuarie – aprilie 2016, a fost de 1.282.182 tone: trafic fluvial: 950,407 mii tone - 486 nave; trafic maritim: 331,775 mii tone - 90 nave.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Transporturile pe Dunăre. Afacerile operatorilor portuari, mai mult "pe uscat"

  • APDM Galaţi a obţinut un profit de peste 1,31 milioane de lei, dar suma este prea mică pentru derularea, fără ajutor de la bugetul de stat, a unor proiecte de investiţii
  • Portul Mineralier a revenit "pe plus", dar profitul este departe de cel din vremurile bune
  • Port Bazinul Nou şi Port Docuri, unul în pierdere, altul în câştig
  • Unicom Oil Terminal, afaceri pe linia de plutire

Chiar dacă, "în vremurile bune", Galaţiul şi-a construit renumele de oraş portuar, activităţile comerciale pe Dunăre fiind polul principal de dezvoltare a oraşului, astăzi profiturile operatorilor portuari nu reflectă nici pe departe prosperitatea de altădată. Acesta ar fi deopotrivă efectul infrastructurii în mare parte învechite, dar şi al taxelor de tot felul care fac transporturile pe Dunăre prohibitive, chiar dacă transportul pe apă ar trebui să fie, teoretic, mai ieftin şi mai puţin poluant decât cel pe calea ferată sau pe şosele.
Rezultatele financiare ale Administraţiei Portuare a Dunării de Jos (APDM) Galaţi, care administrează infrastructura portuară nu numai din Galaţi, ci şi din judeţele Tulcea şi Brăila, rămâne la un nivel prea mic pentru a asigura, doar din surse proprii, eventualele lucrări de modernizare. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, APDM Galaţi a avut în 2015 o cifră de afaceri de 13.630.000 de lei, cu aproximativ 150.000 de lei mai mică decât în anul precedent. Ca număr de angajaţi, administraţia portuară a funcţionat, în medie, cu 152 de salariaţi. La o primă vedere, profit net obţinut, de 1.318.645, ar unul rezonabil raportat la cifra de afaceri, însă suma este prea mică pentru a derula proiecte de investiţii de anvergură, proiecte în care se discută de sume de ordinul zecilor de milioane de lei şi care n-ar putea fi realizate, la o adică, fără fonduri alocate de la bugetul de stat. În prezent există elaborată o Strategie de Dezvoltare a Portului Galaţi, în care în unele proiecte apare şi posibilitatea utilizării de fonduri europene, dar pe partea de cofinanţare a proiectelor tot este nevoie de fonduri de la bugetul de stat, asta pentru a nu mai pune la socoteală eventualele complicaţii în aprobarea sumelor din fonduri europene pentru infrastructura de transport.

Romportmet a revenit "pe plus"

În ceea ce priveşte rezultatele operatorilor portuari, o poziţie strategică o are, de departe, Portul Mineralier - Romportmet, parte a Grupului ArcelorMittal, ce are ca principală misiune asigurarea fluxului de materii prime, dar şi de produse finite, spre şi dinspre combinatul siderurgic de la Galaţi.
Chiar dacă portul are o capacitate de manipulare de 20 milioane de tone pe an, iar traficul de mărfuri se poate face atât cu nave maritime, cât şi cu nave fluviale, activitatea Romportmet este "acordată" cu aceea a combinatului ArcelorMittal Galaţi. Dacă se produce mai mult oţel, este nevoie de mai multe materii prime - minereuri de fier, cocs, combustibili - iar expedierile de materii prime şi laminate sunt mai numeroase. În anii din urmă, restrângerea activităţii combinatului a dus şi la restrângerea afacerilor Romportmet. Anul 2015, deşi a fost marcat la nivelul ArcelorMittal Galaţi de o criză a preţurilor, a adus, totuşi, o creştere a producţiei. Aşa se face, de exemplu, că, dacă în 2014 cifra de afaceri a Romportmet a fost de 26.090.774 lei, iar portul mineralier a încheiat anul cu o pierdere de 117.142 lei, anul 2015 a dus şi la creşterea cifrei de afaceri şi la revenirea „pe plus”. Mai exact, cifra de afaceri a Romportmet a fost anul trecut de 31.053.038 lei, la care s-a obţinut un profit de 417.957 lei. Suma e încă departe, de exemplu, de profitul obţinut în 2013, de peste 2,61 milioane de lei, important este însă că s-a revenit pe un trend ascendent.

Port Bazinul Nou a ieşit "pe minus"

Nu la fel de bine au stat lucrurile, conform rezultatelor financiare consemnate de Ministerul Finanţelor, la Port Bazinul Nou şi Port Docuri, ambele controlate de grupul Metaltrade. Teoretic, cele două porturi dispun de un front de acostare considerabil, de echipamente şi macarale cel pot manipula între 10 şi 64 de tone marfă, pot asigura şi servicii de încăracare - descărcare pentru mărfuri dintre cele mai diverse, fie că e vorba de mărfuri generale, containerizate, produse metalurgice, cereale, cherestea etc. Pe de altă parte, restrângerea unor fluxuri de marfă în perioada crizei economice, precum cele de produse siderurgice, se resimte şi acum, iar modificarea unor circuite logistice a fost o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru susţinerea activităţii. Baza trasporturilor prin aceste porturi o reprezintă transportul de cereale, fier vechi, agregate şi produse de carieră, restul fiind reprezentat de alte categorii de mărfuri.
Port Bazinul Nou a revenit în 2013 pe profit, deşi mai degrabă simbolic - 60.075 lei, dar reprezentând un pas important după pierderea de 2,45 milioane de lei din 2012. Din păcate, deşi anul 2014 a fost unul ascendent în termeni financiari, fiind înregistrat un profit net de 776.459 lei, anul 2015 a marcat o revenire în zona negativă. S-a consemnat atât o scădere a cifrei de afaceri la 20.965.346 lei, cu aproape 14 milioane de lei mai puţin faţă de anul precedent, cât şi o pierdere, la final, de 919.634 lei.
Port Docuri, deşi mai modest ca anvergură a afacerilor, a reuşit să rămână în 2015 în zona pozitivă. Mai exact, la o cifră de afaceri de 6.953.935 lei s-a obţinut un profit net de 69.683 lei. Cifra de afaceri este apropiată de cea din anul precedent, însă nu s-a atins şi profitul net de 620.829 lei, obţinut anterior.

Stabilizarea afacerilor la terminalul petrolier

Pe lista porturilor gălăţene se mai află Unicom Oil Terminal, axat pe operaţiuni cu produse petroliere. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, anul 2015 a fost unul al reconfirmării revenirii pe un teren mai stabil, după ce, în 2013, compania a suferit, la o cifră de afaceri de 5.878.447 lei, o pierdere de 3.1919.453 lei. Dacă în 2014, la o cifră de afaceri asemănătoare, s-a obţinut un profit de 22.456 lei, în 2015, la cifră de afaceri mai mică - 4.885.690 lei - s-a obţinut un profit net mai mare, respectiv 149.719 lei.

Punctul slab, infrastructura

O şansă pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă porturile gălăţene ar fi valorificarea fondurilor puse la dispoziţie pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene (TEN-T). După cum v-am mai relatat în paginile ziarului "Viaţa liberă", proiectul terminatului multimodal este unul dintre cele mai importante avute în vedere de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi partenerii săi din mediul privat. Proiectul a fost deja evaluat de Comisia Europeană, iar în luna iunie, în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF) s-au alocat pentru terminalul multimodal 21,77 milioane de euro. Problema e că valoarea totală a proiectului menit să ducă la modernizarea infrastructurii portuare şi la realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este de 80,79 milioane de euro (fără TVA), din care propunerea din aplicaţia de finanţare CEF era de 56,15 milioane de euro.
În prezent, pentru a nu se rata, totuşi, oportunitatea acestei finanţări, se caută soluţii pentru asigurarea diferenţei, fie din economiile ce s-ar putea face din alte proiecte din domeniul Transporturilor, fie prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), fie chiar prin accesarea unui împrumut, în condiţii de creditare stimulative, în cadrul Programului Juncker. Nu în ultimul rând, se mizează pe atragerea unor investiţii din partea unor parteneri străini, precum Portul Duisburg, interesaţi de stabilirea unor noi trasee comerciale. Oricum ar fi, proiectul terminalului multimodal rămâne cel mai important din Portul Galaţi, iar punerea în practică a acestuia ar însemna o creştere cu patru, cinci milioane de tone a traficului de mărfuri pe Dunăre.

Angajaţi în operaţiuni portuare

Pe lângă cei 152 de salariaţi ai Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, acoperind, însă, atât Galaţiul, cât şi Brăila şi Tulcea, în activitatea portuară gălăţeană au mai activat în 2015 câteva sute de salariaţi. Cei mai mulţi, 314 în total, au deservit Port Bazinul Nou şi Port Docuri. Pe locul următor ca număr de angajaţi vine portul mineralier Romportmet, care anul trecut a avut, în medie, 159 de angajaţi. În ceea ce priveşte Unicom Oil Terminal, acesta a asigurat anul trecut 42 de locuri de muncă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

În porturile APDM, traficul de mărfuri este în creştere

Traficul de mărfuri înregistrat în porturile Administraţiei Porturilor Dunării Maritime(APDM) Galaţi în perioada ianuarie-septembrie 2016 a fost cu aproximativ 1.500.000 tone mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat directorul regiei, Luigi Marius Ciubrei. Potrivit acestuia, dacă pe primele nouă luni ale anului trecut, traficul portuar al APDM era de 4.772.000 de tone, în aceeaşi perioadă a acestui an, cantitatea totală de marfă tranzitată a fost de 6.250.000 tone. Ciubrei, a precizat că mărfurile operate în cantităţile cele mai mari au fost produsele minerale brute de carieră/balastieră, ipsos, zgură - peste 1.860.000 tone, minereurile neferoase - peste 1.000.000 tone, minereurile de fier - peste 1.270.000 tone şi laminatele peste 730.000 mii tone. La polul opus se află maşini/utilaje/echipamente - aproximativ 680 tone, animalele în viu - peste 1.600 tone, cherestea - aproximativ 1.800 tone şi var/ciment/materiale de construcţie/fabricate- peste 2.100 tone.

Directorul APDM Galaţi a menţionat că în cele nouă luni au fost operate în porturile APDM Galaţi un număr de 3.157 de nave dintre care 2.822 pe traficul fluvial şi 335 pe cel maritim. La indicatorul tonaj marfă, au fost operate aproximativ 5.200.000 tone pe traficul fluvial şi peste 1.100.000 tone pe cel maritim.

APDM Galaţi administrează porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Peste 8,7 milioane de tone marfă au tranzitat porturile de la Dunăre

Traficul de mărfuri prin porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea, gestionate de APDM Galaţi, a fost anul trecut de peste 8,7 milioane de tone, din care 7,1 milioane de tone trafic fluvial şi 1,6 milioane de tone trafic maritim, potrivit datelor centralizate la nivelul instituţiei.

Cantitatea de marfă tranzitată în 2016 prin porturile APDM Galaţi a fost, per total, cu 4 la sută mai mică faţă de anul precedent, însă nu toate porturile au urmat acelaşi trend. „În zona portului Galaţi, traficul de mărfuri a crescut cu 3,5 la sută, în special ca urmare a creşterii înregistrate la Romportmet, ce deserveşte ArcelorMittal Galaţi. Dar creşteri, deşi nu la acelaşi nivel din punct de vedere cantitativ, am avut şi în Port Bazinul Nou şi Port Docuri. Pe de altă parte, au fost probleme în porturile din Tulcea şi Brăila, unde s-a realizat doar 85 la sută, respectiv, 94 la sută, din traficul preconizat”, a declarat, pentru „Viaţa liberă”, directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.

Pe zona Tulcea a scăzut foarte mult nivelul de operare a produselor de carieră, în general din cauză că nu s-au mai derulat mari proiecte de investiţii, precum cele din domeniul infrastructurii. Scăderea cererii de piatră a dus, implicit, şi la scăderea traficului prin porturile din Tulcea.

În Portul Brăila s-au făcut resimţite mai mult efectele condiţiile hidrologice nefavorabile, în perioada secetoasă. Din cauza cotelor mici ale Dunării, o parte din traficul fluvial s-a mutat pe rutier sau feroviar, iar acest lucru a dus la diminuarea activităţii portuare.

Chiar dacă, în total, traficul a crescut în Portul Galaţi, s-au înregistrat o serie de fluctuaţii pe diferite tipuri de mărfuri. Un element de noutate a fost derularea, prin Port Bazinul Nou, a unor transporturi de îngrăşăminte chimice, din Georgia. De asemenea, dacă în alţi ani fierul vechi era în „topul” principalelor mărfuri tranzitate prin porturile gălăţene, tranzacţiile de acest fel au fost aproape sistate, ca urmare a scăderii preţurilor pe piaţa internaţională.

Pentru 2017, conducerea APDM Galaţi mizează pe o creştere a traficului de mărfuri cu unul, două procente comparativ cu 2015, adică cinci, şase procente în plus faţă de 2016, în special generată de operaţiunile de import-export ale combinatului siderurgic.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Trafic de mărfuri pe Dunăre. Afaceri de peste 10 milioane de euro în porturile gălăţene

Porturile gălăţene au avut în total, în anul 2016, o cifră de afaceri de 46,4 milioane de lei (adică aproximativ 10,3 milioane de euro - n.r.), rezultă din datele centralizate de Ministerul Finanţelor. Un lucru destul de rar în ultimii ani a fost că toate porturile - Romportmet, Port Bazinul Nou, Port Docuri şi Unicom Oil Terminal - au raport profit.

Ca volum al afacerilor, Portul mineralier - Romportmet, ce deserveşte combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi este cel mai important de pe toată Dunărea maritimă. Anul 2016 a fost un an al consolidării revenirii pe un trend pozitiv. Cifra de afaceri a fost de 30,53 milioane de lei, profitul net obţinut fiind de 423.777 lei. Rezultatul este apropiat de cel din 2015, când profitul net a fost de 417.957 lei. Romportmet are o capacitate de operare de 20 milioane de tone pe an, prin urmare am putea spune că este loc şi de mai bine. Pe de altă parte, dacă ţinem cont că, în 2014, la o cifră de afaceri de 26,09 milioane de lei, Romportmet a înregistrat o pierdere de 117.142 lei, atunci rămânerea în 2016 în zona pozitivă poate fi considerată baza unei viitoare relansări. De altfel, portul doreşte să-şi diversifice gama de mărfuri operate, nu doar cele ce ţin de combinatul siderurgic.

Pentru Port Bazinul Nou, parte a Grupului Metaltrade, anul 2016 a însemnat anul revenirii pe profit, însă a adus şi o diminuare a activităţii. Cifra de afaceri a fost de doar 2,1 milioane de lei, în condiţiile în care în 2015 afacerile au fost de 20,96 milioane de lei. Pe de altă parte, când s-a tras linie pe rezultatele financiare, Port Bazinul Nou a avut în 2016 un profit net de 167.301 lei, faţă de o pierdere de 919.634 lei înregistrată în anul anterior. Spre comparaţie, în 2014 Port Bazinul Nou a avut un profit de 776.459 lei.

Port Docuri, parte şi el din Grupul Metaltrade, a marcat în 2016, la o cifră de afaceri de 7.31 milioane de lei, un profit net de 62.371 lei. În 2015, profitul a fost de 96.683 lei, iar în 2014 de 514.873 lei. Frontul larg de acostare şi capacitatea de manipulare a mărfuri rămân atuuri încă insuficient valorificate, însă demararea proiectului terminalului multimodal ar putea aduce o revigorare a activităţii portuare.

Nu în ultimul rând, Unicom Oil Terminal, axat pe operaţiuni cu produse petroliere, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 6,4 milioane de lei, profitul net obţinut fiind de 526.553 lei. Rezultatele sunt peste cele din 2015, când la o cifră de afaceri de 4,88 milioane de lei a fost obţinut un profit net de 149.719 lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Trafic în scădere prin Portul Galaţi

Traficul de mărfuri realizat prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a fost, în primul semestru al acestui an, de 3,44 milioane de tone, în scădere cu aproximativ 18 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit conducerii APDM Galaţi, raportările privind circulaţia mărfurilor corespunzătoare primei jumătăţi a lui 2017 sunt influenţate în sens negativ de rezultatele înregistrate la începutul anului. "Traficul a mai scăzut comparativ cu anul trecut, pentru că am avut probleme în ianuarie - februarie, când a fost perioada de gheaţă. Pe de altă parte, în ultimul timp, traficul a început să-şi revină, pe fondul creşterii în perioada de vară a traficului de cereale, mai ales că, în acest an, se pare că va fi şi o recoltă destul de bună. În aceste condiţii, cred că porturile vor recupera diferenţa în perioada iulie-august - deja începe să se simtă acest lucru (vineri erau operate la Galaţi 12.000 de tone de grâu, iar la Brăila 8.000 de tone de grâu şi 3.000 de tone de lucernă - n.r.) - iar la finalul lui 2017 vom avea cam aceleaşi rezultate ca şi anul trecut”, ne-a explicat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.

Ca distribuţie a transporturilor, prin porturile din Galaţi s-a înregistrat în primele şase luni ale acestui an un trafic de 1,99 milioane tone marfă, faţă de 2,08 milioane tone marfă în aceeaşi perioadă a anului trecut. Prin portul Brăila au trecut în primul semestru din 2016 doar 559.689 tone marfă, sensibil mai puţin faţă de cele 956.458 tone marfă înregistrate în aceeaşi perioadă din 2016. Prin portul Tulcea, traficul în prima jumătate a acestui an a fost de 896.267 tone, faţă de 1,16 milioane tone marfă în aceeaşi perioadă a anului trecut. "Ca structură a mărfurilor tranzitate, se observă o tendinţă de specializare a portului Brăila pe cereale, animale vii, furaje şi îngrăşăminte chimice, în timp ce portul Galaţi merge mai mult pe laminate, fier vechi, minereu şi alte materiale specifice combinatului siderurgic ArcelorMittal. În portul Tulcea, traficul de mărfuri este generat în special de minereul pentru combinatul Alum Tulcea, precum şi produse de cariere şi balastieră. Acestea din urmă merg, însă, mai slăbuţ, pentru că nu prea sunt investiţii în zona de construcţii", a precizat directorul APDM Galaţi.

Conform proiecţiilor Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, până la sfârşitul lui 2017 ar trebui să se înregistreze un trafic de 6,51 milioane de tone marfă, în condiţiile în care, în 2016, s-a înregistrat un trafic de 6,5 milioane de tone marfă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Traficul de mărfuri prin porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea a scăzut în primul semestru al anului

Traficul de mărfuri derulat prin porturile administrate de APDM Galaţi a fost de circa 3,4 milioane de tone în primele şase luni ale anului, mai mic cu aproximativ 770.000 de tone, faţă de cel înregistrat în primul semestru din 2016, traficul de anul acesta fiind afectat de faptul că în perioada ianuarie- februarie Dunărea a fost acoperită de gheaţă şi a avut un debit foarte scăzut.

În primele şase luni ale acestui an traficul de mărfuri derulat prin porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea a fost de 3.442.915 tone, în condiţiile în care în perioada similară din 2016 traficul de mărfuri a fost de 4.217.969 de tone, potrivit datelor comunicate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi. "Traficul de mărfuri înregistrat la nivelul CN APDM SA Galaţi în prima jumătate a anului 2017 a fost puternic afectat de condiţiile meteo nefavorabile din lunile ianuarie - februarie, când Dunărea, pe o perioadă destul de lungă, a fost îngheţată, iar debitul a fost de asemenea, scăzut în perioada respectivă. Astfel, în lunile ianuarie - februarie 2017 CN APDM SA Galaţi a înregistrat un trafic de mărfuri mai mic cu 45 % faţă de primele 2 luni ale anului 2016. Deşi, în următoarele 4 luni traficul a înregistrat un trend pozitiv, scăderea traficului de produse de carieră (piatră) din porturile Tulcea şi Brăila nu a putut fi recuperat, înregistrându-se astfel o scădere a acestuia în primele 6 luni cu 771.054 tone", potrivit APDM Galaţi.

Astfel, prin porturile din Galaţi în primul semestru al anului a fost vorba despre 1.987.950 de tone de mărfuri operate, la Brăila de 562.689 de tone, iar la Tulcea de 892.276 de tone. În ceea ce priveşte numărul de nave, la Galaţi a fost vorba despre 830 de nave, la Brăila de 366, iar la Tulcea de 400.

Tipurile de mărfuri operate în cantităţile cele mai mari prin cele trei porturi au fost cereale – 119.781 tone, laminate – 424.500 tone, produse minerale brute – 892.073 tone, minereuri de fier – 845.122 tone şi combustibili solizi – 266.244 tone. La polul opus se află seminţe, uleiuri, grăsimi - 44.413 tone; fier vechi - 82.104 tone; produse petroliere şi gaz - 21.761 tone, gudroane din cărbuni şi gaze naturale - 9.064 tone.

Anul trecut s-au înregistrat 8.718.180 tone de marfă prin porturile administrate de CN APDM SA Galaţi.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Activitatea industrială, motor al porturilor de la Dunăre

Prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, au tranzitat, în 2017, peste 7,95 milioane de tone marfă, potrivit datelor furnizate de instituţie. Cea mai mare parte a mărfurilor - 6,25 milioane de tone - a fost generată de traficul fluvial, diferenţa de aproape 1,7 milioane tone reprezentând trafic maritim.

Activitatea industrială a fost "motorul" activităţii portuare, dar anul trecut s-a făcut remarcat şi comerţul cu produse agricole, potrivit datelor centralizate de administraţia porturilor de la Dunăre. "Pe categorii de mărfuri operate în porturile noastre, sunt de amintit, în primul rând, minereurile pentru combinatul siderurgic de la Galaţi şi pentru Alum Tulcea, cărbunele şi celelalte categorii de materii prime, dar şi produsele finite, precum laminatele. În cantităţi mari au fost şi îngrăşămintele pentru agricultură. De asemenea, la cereale a fost un an foarte bun. La Brăila au fost şi livrări de animale vii - berbecuţi pentru Orientul Mijlociu. De asemenea, au fost şi exporturi de... baloţi de lucernă, tot pentru ţările arabe. Asta pentru că, fiind o plantă mare consumatoare de apă, lucerna este interzisă spre cultivare în zonele respective. Până acum, un furnizor tradiţional de lucernă era Spania, dar se pare că piaţa se mişcă spre România. Nu în ultimul rând, prin porturi au tranzitat şi fierul vechi, dar şi mărfurile generale, însă în cantităţi mai mici", ne-a declarat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.
Pe de altă parte, per total, mărfurile care au tranzitat porturile dunărene au fost, cantitativ, cu aproximativ 10 la sută mai mici în 2017 faţă de anul precedent. "Această scădere vine din perioada de gheaţă care a fost în ianuarie - februarie 2017, când traficul a fost foarte redus. Dacă n-ar fi fost această situaţie, cred că în 2017 am fi avut o depăşire faţă de anul precedent. Cred însă că trendul va deveni din nou ascendent, dat fiind faptul că anul acesta, în lunile de iarnă - ianuarie, februarie - vremea se anunţă mai blândă şi se pare că nu vom avea probleme cu gheţurile pe Dunăre. Iar dacă vom avea condiţii de navigaţie bune, atunci şi traficul de mărfuri şi operarea în porturi va decurge bine", a precizat directorul general al APDM Galaţi.

Top regional

La nivel regional, porturile din judeţul Galaţi au înregistrat în 2017 cel mai mare trafic de mărfuri, cu un total de 4,4 milioane de tone, din care 3,2 milioane de tone a fost reprezentat de traficul fluvial şi 1,2 milioane tone a fost traficul maritim.
Pe locul următor s-au plasat porturile din judeţul Tulcea, prin care au trecut 1,93 milioane de tone marfă. Şi în acest caz, transporturile cu nave fluviale au fost predominante - 1,86 milioane de tone, în timp ce transporturile cu nave maritime au fost de doar 72.532 de tone.
În ceea ce priveşte porturile din Brăila, acestea au înregistrat în 2017 un trafic de mărfuri de 1,6 milioane de tone, din care 1,18 milioane de tone au fost transporturile cu nave fluviale şi 424.297 tone transporturile cu nave maritime.

Cum au mers porturile gălăţene

Strict la nivelul portului Galaţi, şi în 2017 recordul de mărfuri tranzitate a fost deţinut de Portul Mineralier - Romportmet, ce deserveşte combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Mai exact, prin acest port, în 2017, au tranzitat 3,6 milioane de tone marfă (2,85 milioane de tone trafic fluvial, 743.333 tone trafic maritim) - de altfel, cea mai mare cantitate de mărfuri din toate porturile dunărene. Pe locurile următoare vin porturile operate de compania Metaltrade - Port Bazinul Nou şi Port Docuri. Dintre cele două, cel mai activ a fost Port Bazinul Nou, care a înregistrat anul trecut un trafic de mărfuri de 349.585 de tone, în timp ce prin Port Docuri au trecut 237.183 de tone marfă. Nu în ultimul rând, la traficul de mărfuri din Galaţi au contribuit şi Transeuropa Port SA Galaţi, cu un trafic de mărfuri de 107.163 de tone, dar şi Portul Comercial Galaţi, prin care au tranzitat 41.688 de tone marfă.
Proiecţiile pe 2018 sunt la APDM Galaţi destul de optimiste, bugetul anual fiind construit pornind de la o estimare a creşterii traficului de mărfuri cu 10 la sută. Practic, s-ar recupera din scăderea înregistrată anul trecut din cauza gheţurilor, însă o proiecţie exactă a traficului se va definitiva la începutul lunii martie, atunci când operatorii portuari vor avea încheiate majoritatea portofoliilor de contracte.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi şi-a planificat investiţii de 10,5 milioane lei şi estimează venituri de 17,8 milioane lei

Compania Naţională ”Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi estimează pentru acest an venituri totale de 17,8 milioane lei şi şi-a planificat investiţii în sumă de 10,5 milioane lei, potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli publicat de acţionarul majoritar, Ministerul Transporturilor.

Compania şi-a bugetat totodat un profit net de 538.000 lei pentru acest an. Comparativ, potrivit bugetului rectificat pentru anul 2017, Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi estima pentru anul trecut venituri totale de 17,75 milioane lei şi un profit net de 1,04 milioane lei.

Cheltuielile totale pentru acest an sunt preconizate la 17 milioane lei. Cheltuielile de natură salarială au fost majorate la 7,26 milioane lei, ”ca urmare a reîntregirii acestora, pentru întregul an 2018, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2017 şi a modificărilor legislative privind contribuţiile sociale obligatorii”, arată proiect de act normativ.

Compania are aproximativ 160 de angajaţi. Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 3.617 lei.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a fost fondată în 1991 şi administrează porturile situate pe sectorul românesc fluvio-maritim al Dunării. Compania gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunarea maritimă, respectiv terenuri portuare şi fronturi de acostare a navelor, incluzând porturile Galaţi, Brăila, Tulcea, Hârşova, Isaccea, Mahmudia şi braţele secundare Macin, Chilia şi Sf. Gheorghe.

news.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă, în cădere liberă

Exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă trece printr-o criză fără precedent, volumul de mărfuri care a fost operat în 2017 în porturile de la Brăila, Galați și Tulcea fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani.

Potrivit datelor Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, prin cele trei porturi au fost exploatate anul trecut 3,84 milioane de tone de mărfuri, cu mult sub volumul estimat, de 6,5 milioane tone. Se poate spune că exploatarea portuară trece printr-o criză fără precedent, mai gravă decât cea din perioada războiului din fosta Iugoslavie, când transportul de mărfuri pe Dunăre a fost blocat în zona Belgradului.

Atunci firmele românești de shipping au înregistrat pagube în valoare totală de un miliard de euro și peste 5.000 de marinari și-au pierdut slujbele. Totuși, în 2001, în plină criză, porturile de la Dunărea Maritimă au fost tranzitate de 5,6 milioane de tone de mărfuri. Criza prin care trec acum porturile de la Dunăre este mai dificilă și decât perioada crizei care s-a produs începând cu anul 2009, când transportul naval de mărfuri s-a confruntat cu o scădere severă, dar și atunci prin porturile dunărene au fost operate 5,5 milioane de tone de mărfuri.

Legislația depășită frânează navigația pe Dunăre 

Potrivit lui Mircea Toader, fost președinte al Asociației Armatorilor, care în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaților a promovat mai multe inițiative legislative în domeniul transportului naval, la producerea crizei cu care se confruntă exploatarea portuară de la Dunăre contribuie mai mulți factori. Până de curând, transportul de mărfuri pe Dunăre a fost afectat în primul rând de legislația depășită, care permitea practicarea unor tarife prohibitive.

„Sunt mai mulți factori care concurează la această situație. Una dintre cauze este legislația depășită, legislația referitoare la modurile în care porturile oferă servicii pentru mărfurile care pot fi încărcate și descărcate în porturile de la Dunăre. Este motivul pentru care legea a fost schimbată începând cu 17 decembrie și administrațiile portuare și operatorii portuari au obligația să aibă tarife scăzute, tarife corecte, care să atragă traficul, inclusiv în Porturile Galați și Brăila, unde condiția pentru de a menține un operator este să aduci trafic”, ne-a declarat Mircea Toader.

La același capitol, al legislației care să asigure un cadru concurențial corect, echitabil în egală măsură pentru administrații și operatori, se adaugă și recenta modificare a Ordonanței nr. 22/1999 privind Administrarea Porturilor și a Căilor Navigabile.

„Având în vedere că Ordonanța 22 a fost modificată și a trecut prin Parlament și prevede că la toate aceste contracte-cadru, care se negociază acum, că toate tarifele care vor fi aplicate în acest domeniu de către administrații, Galați, Constanța, Giurgiu, vor fi aprobate și monitorizate de un Consiliu de Supraveghere Naval, care este în interiorul Consiliului Concurenței și nu mai poate nimeni să pună un tarif după cum vrea el sau să majoreze tariful în așa fel încât să trăiască bine ei. Perspectiva poate să fie mai bună dacă creezi condițiile. Dacă pentru a aduce o marfă la Galați costă mai mult decât să o aduci la Constanța, marfa nu mai vine. Întotdeauna, marfa face portul, nu portul face marfa. Și mai avem un anacronism. În porturile din Galați avem un singur operator. Poate vine unul și aduce un trafic portuar de o sută de mii de tone de laminate sau de cherestea, dar nu poate nimeni să treacă pentru că eu sunt aici și dacă am chef te las, dacă nu, nu!”, spune Toader.

Alte deficiențe care fac ca porturile de la Dunăre să fie mai puțin atractive este starea infrastructurii portuare, în a cărei modernizare nu s-au făcut investiții de câteva decenii.

Al 18-lea an de criză

Căderea economică a exploatării portuare de la Dunăre ar trebui să dea de gândit oficialilor din sistemul Transporturilor pentru că 2017 a fost al 8-lea an de criză prin care trece acest domeniu. În 2007, când nu era resimțită criza, exploatarea portuară de la Tulcea, Galați și Brăila, înregistra un volum de 12,4 milioane tone de mărfuri. În 2008 au fost tranzitate prin porturile de la Dunărea Maritimă 10,7 milioane de tone de mărfuri. În 2009, efectele crizei au determinat o scădere de  50%, la 5,5 milioane tone.

A urmat un ușor reviriment, la 9,1 milioane tone în 2010 și 8,2 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013, au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane de tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 7,2 milioane tone, iar în 2016 au fost descărcate și încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,1 milioane tone, în 2017 a urmat scăderea la 3,8 milioane tone. Este un indicator cu 33% sub cel din 2001, când chiar și pe fondul blocajului provocat de războiul din fosta Iugoslavie traficul portuar era de 5,6 milioane de tone. Criza globală a trecut, multe domenii și-au revenit la indicatorii  de înainte de 2009, dar în ceea ce privește porturile de la Dunăre se pare că acestea nu își pot reveni din criză dacă nu sunt luate măsuri concrete de relansare a transportului de mărfuri pe Dunăre și implicit a exploatării portuare.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Prin porturile din Galați trec 55% din mărfurile transportate pe Dunăre

Traficul de mărfuri prin porturile de la Dunăre s-a situat în cursul anului trecut la un volum de 7,9 milioane tone de mărfuri, cea mai mare cantitate, de 4,406 milioane de tone de mărfuri, fiind tranzitată prin cele trei porturi din Galați, Romportmet, Bazinul Nou și Docuri.

Traficul portuar prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea, este în continuare la un nivel mai scăzut decât cel înregistrat în 2007-2008, înainte de producerea crizei economice, care a determinat o scădere a transportului de mărfuri. În 2007, când nu era resimțită criza, exploatarea portuară de la Tulcea, Galați și Brăila, înregistra un volum de 12,4 milioane tone de mărfuri. În 2008 a fost tranzitate prin porturile de la Dunăre 10,7 milioane de tone de mărfuri, după care în 2009 a urmat o scădere la jumătate, la 5,5 milioane tone. În perioada care a urmat, traficul portuar s-a stabilizat la un volum de 8-9 milioane tone, care s-a păstrat și în 2017, an în care prin porturile de la Dunăre au fost tranzitate 7,952 milioane de tone de mărfuri.

Cu un volum de mărfuri de 4,406 milioane de tone înregistrat în 2017, Galațiul rămâne cel mai important port de pe Dunăre. Prin Portul Tulcea au fost operate 1,9 milioane tone, iar prin portul Brăila au fost operate 1,6 milioane tone. Pe la Galați au fost tranzitate 55% din volumul de mărfuri transportate pe Dunăre.

În funcție de ponderea curenților de mărfuri tranzitate, care sunt în interdependență cu activitățile economice de la Brăila, Galați și Tulcea, se poate spune că fiecare port e tranzitat de mărfuri specifice. Prin Portul Brăila sunt operate portuar în special cereale, animale vii, furaje şi îngrăşăminte chimice. În Portul Galați, format din porturile de mărfuri generale Portul Docuri și Portul Bazinul Nou, dar și din Portul Mineralier Romportmet, sunt tranzitate laminate, fier vechi, minereu, toate pentru combinatul ArcelorMittal, dar și cereale. În Portul Tulcea sunt operate portuar minereu pentru combinatul Alum Tulcea, produse de cariere şi balastieră.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cozi mari în portul Galați, din cauză că fermierii trimit cerealele la export; nu există spații de depozitare

Zeci de tiruri așteaptă în coloană, marți, să plece cu vaporul din portul Galați, acestea fiind pline în special cu cereale vândute la export de fermierii din județ, care nu au silozuri pentru depozitare, astfel că trimit recolta la export, informează Mediafax.

Producătorii de cereale aleg din Galați această variantă deoarece în județ nu există silozuri, iar camionagii petrec zile la rând în preajma portului. Încărcarea vapoarelor se face cu greutate din cauza nivelului scăzut al Dunării și a cantităților uriașe de marfă.

Fermierii gălățeni sunt nevoiți să-și vândă produsele deoarece în județul Galați nu există destule spații de depozitare, silozurile de cereale pe care statul le deținea înainte de 1989 fiind provatizate, iar noii proprietari au impus taxe importante care îi îndepărtează pe fermieri.

Șase silozuri în județ

În prezent, în județ mai există doar șase silozuri cu capacitatea de depozitare de până la 10.000 de tone.

Aglomerația din port este explicată de producătorii agricoli prin lipsa cumpărătorilor de cereale de pe piața autohtonă și prin nivelul scăzut al Dunării. În plus, în portul gălățean ajung numeroase cereale din alte județe și din Republica Moldova.

„Producţia noastră merge, aproape toată, către export. Şi din cauza asta. Cei care cumpără au fost din ce în ce mai puţini, probabil legat şi de faptul cu pesta porcină, probleme de acest gen.... S-a redus numărul celor care cumpără şi din cauza asta este înghesuiala asta aici. Este şi Dunărea scăzută, un alt factor. Problema este că vin din alte judeţele, din nordul ţării, din Vaslui, Neamţ, şi descarcă aici... Experienţa ultimilor ani arată că preţurile prin depozitare nu au crescut iar depozitarea presupune costuri. Costuri care nu sunt acoperite de creşterile ulterioare de preţ”, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole, Petre Grigore.

Trafic triplat

Autoritățile portuare spun că în ultimele săptămâni traficul de mărfuri în porturile Galaţi și Brăila s-a triplat faţă în comparație cu luna trecută.

„Traficul aproape s-a triplat, de la 20.000 tone în august la aproape 56.000 de tone. Suntem în plină campanie de cereale, cereale reprezintă baza în această perioadă în ceea ce privește traficul de marfă prin porturile Galați şi Brăila”, a spus directorul executiv APDM, Dragoş Magearu. Din cauza aglomerației din portul Galați, șoferii de tir petrec chiar și cinci zile la coadă și sunt cu nervii la pământ.

„De vineri stau la coadă aici. E aglomerat. Nu vine vaporul, magaziile sunt pline... Am dormit aici în camion, cu sirocoul pornit, acum din cauza sirocoului am rămas fără baterie şi îmi dau curent la camion. Patronul mi-a zis să vin aici, să stau să aştept”, a răbufnit șoferul Dan Vicol. La cozile din port stau și șoferi din Republica Moldova.

„Stau de şase ore și mai am de aşteptat. Încă nu am dat actele la vamă. Este foarte aglomerat, durează mult, în jur de 24 de ore”, a declarat un transportator de peste Prut. Fermierii care își vând produsele toamna obțin câștiguri mici. Prețurile cresc destul de mult iarna și primăvara, iar cei care au cereale și alte produse agricole în depozite obțin profituri mari.

stiripesurse.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Galaţi, Brăila şi Tulcea. Mai multă marfă prin porturile dunărene

Traficul de mărfuri din porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a fost, în 2018, de 8,43 milioane de tone marfă, în creştere cu 6,07 la sută faţă de 2017, când traficul total a fost de 7,95 milioane de tone marfă.

Acest rezultat a fost obţinut în condiţiile în care operatorii portuari au avut un trafic de mărfuri crescut atât pe transporturile maritime, cât şi pe cele fluviale, acestea din urmă fiind, însă, predominante. Mai exact, potrivit datelor furnizate de APDM Galaţi, în cursul anului 2018, transporturile cu nave fluviale a crescut de la 6.255.462 tone marfă la 6.553.668 tone marfă, în timp ce transporturile maritime au marcat o creştere de la 1.696.622 tone marfă la 1.881.961.
Ca structură a mărfurilor transportate, se observă că principalele generatoare de fluxuri de marfă în porturile dunărene sunt combinatul siderurgic de la Galaţi şi combinatul de alumină de la Tulcea. Materiile prime folosite în procesele de producţie sunt predominante. De exemplu, fluxul de combustibili solizi (cărbune, cocs) a fost de 597.925 tone marfă, minereurile de fier au fost de 1.524.124 tone marfă, iar minereurile neferoase de 1.733.085 tone marfă. La produse finite, prin porturi au tranzitat, printre altele, 889.339 tone marfă.
Un generator de fluxuri de marfă îl reprezintă, pe lângă activităţile industriale, şi lucrările din construcţii. În 2018, prin porturile APDM Galaţi au trecut 2.094.471 de produse minerale brute (produse de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare etc). Un rol important activitatea portuară l-au avut şi transporturile de cereale, la această categorie fiind înregistrat un flux de marfă de 878.389 tone marfă. Cantităţi importante de mărfuri au fost şi în materie de transporturi de seminţe, uleiuri, grăsimi - 268.404 tone, iar cele de fier vechi - 259.295 tone. Nu în ultimul rând, nu au fost de neglijat din transporturile de îngrăşăminte naturale şi chimice (74.604 tone), nutreţurile pentru animale (36.124 tone) sau produsele petroliere (32.449 tone).
Un lucru demn de remarcat este că, per ansamblu, în 2018, traficul de mărfuri pe Dunăre a crescut la nivelul tuturor sucursalelor judeţene ale APDM Galaţi. În judeţul Galaţi, creşterea a fost de doar 0,32 la sută, însă cantitatea de mărfuri - peste 4,42 milioane de tone - reprezintă mai bine de jumătate din mărfurile transportate în porturile Dunării maritime. Spre comparaţie, anul trecut, traficul de mărfuri prin porturile din Brăila au fost de 1,78 milioane de tone marfă (în creştere cu 10,8 la sută faţă de anul precedent), iar prin porturile din Tulcea au trecut 2,23 milioane de tone marfă (în creştere cu 15,21 la sută faţă de anul precedent).

Portul Mineralier, cel mai tranzitat din Galaţi

Strict la nivelul porturilor din Galaţi, Portul Mineralier - Romportmet reprezintă baza transporturilor navele din zonă, fiind principala cale de intrare-ieşire a mărfurilor spre şi din combinatul siderurgic. În total, în 2018, prin Portul Mineralier au tranzitat 3.568.254 de tone marfă, în condiţiile în care, prin toate porturile gălăţene, au trecut 4,42 milioane de tone marfă. Faţă de anul trecut, Portul Mineralier a înregistrat o scădere a traficului cu 32.117 tone (-0,92 la sută).
Pe locul următor, la o distanţă destul de mare, se află Port Bazinul Nou, care anul trecut a înregistrat un trafic de mărfuri de 349.585 tone marfă, cu 8,12 la sută mai mult decât în anul precedent.
Portul Docuri, în schimb, a înregistrat o scădere cu 5,98 la sută a traficului, de la 237.183 tone la 223.004 tone.
Topul porturilor gălăţene este completat ca tranzit al mărfurilor de Transeuropa Port SA, care anul trecut a înregistrat un trafic de 131.681 tone, faţă de 107.163 tone în 2017, ceea ce corespunde unei creşteri de 22,88 la sută.
În ceea ce priveşte Unicom Oil Terminal, acesta a avut anul trecut un trafic de 63.761 tone marfă (-8,84 la sută), iar prin Portul Comercial au trecut 41.688 tone marfă.

Peste 4.000 de nave, fluviale şi maritime

Prin porturile administrate de APDM Galaţi din judeţele Galaţi, Tulcea şi Brăila au trecut, în 2018, 4.162 de nave, dintre care 3.681 au fost nave fluviale, iar 481 au fost nave maritime, potrivit datelor furnizate de instituţie. Spre comparaţie, în anul precedent, prin porturile APDM Galaţi au trecut 3.841 de nave, dintre care 451 au fost nave maritime şi 3.390 au fost nave fluviale.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Criză prelungită în exploatarea portuară la Dunărea Maritimă

  • Volumul de mărfuri care a tranzitat anul trecut porturile Galați, Brăila și Tulcea, a crescut cu 6%, dar încă n-au fost atinși indicatorii dinaintea crizei economice.

Dacă în alte domenii efectele crizei economice au fost depășite de mult și indicatorii au revenit la valorile din 2007 și 2008, în exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă lucrurile par ceva mai complicate. Sunt înregistrate ușoare creșteri de la an la an, dar atingerea volumului de mărfuri care a tranzitat în 2008 porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, de 10,7 milioane de tone, pare un țel de neatins.

În 2018, creștere cu 6%, dar sub nivelul din 2016

Anul 2018 a adus în cele trei porturi de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Galați și Brăila, o creștere a volumului de mărfuri operate portuar la 8,43 milioane de tone marfă, în creştere cu 6,07% faţă de 2017, când prin cele trei porturi au trecut 7,952 milioane de tone marfă. În 2017 fusese înregistrată o scădere față de 2016, când prin porturile Dunării Maritime trecuse un volum de 8,71 milioane de tone de mărfuri. A fost scădere atipică, înregistrată în primul semestru din 2017, când timp de o lună navigația pe Dunăre a fost blocată de banchizele de gheață, iar asta a adus pierderi foarte mari unui număr de 44 de companii de navigație și a determinat scăderea cu 18% a volumului de mărfuri care a tranzitat porturile maritime de la Dunăre.

Creșterea de 6% din 2018 este sub nivelul din 2016. Au fost înregistrate creșteri mai importante la Brăila și Tulcea. Dacă în porturile din Galați creşterea a fost de doar 0,32%, anul trecut traficul de mărfuri prin porturile din Brăila a fost de 1,78 milioane de tone, în creştere cu 10,8% faţă de anul precedent, iar prin porturile din Tulcea au trecut 2,23 milioane de tone, cu 15,21% mai mult decât în 2017.

Siderurgia, principalul „client“ al navigației pe Dunăre

Evaluarea volumului total de mărfuri are două componente, în funcție de tipul navelor cu care e efectuat transportul, dacă sunt nave de transport maritim, în general cargouri, nave port container sau tancuri, sau nave de transport fluvial, de obicei convoaie de barje sau motonave. Prin cele trei porturi au trecut anul trecut 4.162 de nave, dintre care 3.681 au fost nave fluviale, iar 481 nave maritime. Este o creștere față de 2017, când au fost înregistrate 3.841 de nave, dintre care 451 nave maritime şi 3.390 nave fluviale. Potrivit datelor Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, în cursul anului trecut, transporturile cu nave fluviale au avut o creștere de la 6.255.462 tone la 6.553.668 tone, în timp ce transporturile maritime au crescut de la 1.696.622 tone la 1.881.961 tone.

Ca în toată perioada de după 1990, marcată de o scădere a volumului mărfurilor generale, ponderea cea mai mare este deținută de materiile prime și produsele finite pentru cele două mari companii siderurgice, combinatul ArcelorMittal de la Galați și combinatul de alumină de la Tulcea. Un alt curent de marfă important este cel reprezentat de exportul de cereale, specific Portului Brăila. Au fost operate portuar anul trecut 1.733.085 tone de minereuri neferoase, 1.524.124 tone de minereuri de fier și 597.925 tone de cărbune și cocs. Tot la capitolul de materii prime pentru siderurgie se adaugă și cantitatea de 259.295 de tone de fier vechi pentru combinatul de la Galați. Au fost operate portuar și 889.339 tone de produse finite, în special laminate. Alți curenți de marfă cu pondere mare sunt produsele minerale brute, respectiv produse de carieră şi balastieră, ipsos, zgură, sare, etc. (2.094.471 tone), cereale (878.389 tone), semin-ţe, uleiuri, grăsimi (268.404 tone), îngrăşăminte naturale şi chimice (74.604 tone), nutreţuri pentru animale (36.124 tone) și produse petroliere (32.449 tone).

De foarte mulți ani, cel mai important port de la Dunărea Maritimă, prin care este tranzitat cel mai mare volum de mărfuri, este Portul Mineralier Romportmet SA Galați, care este portul combinatului ArcelorMittal. Anul trecut, prin danele acestui port au trecut 3.568.254 de tone de mărfuri. Romportmet SA a înregistrat anul trecut o scădere a traficului cu 32.117 tone (0,92%).

Criză prelungită

Această menținere a traficului portuar la un nivel scăzut este în neconcordanță cu evoluțiile europene, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană a lansat programul Strategia Dunării, destinat în principal punerii în valoare a căii interioare de navigație Rhin – Main – Dunăre. În altă ordine de idei, Dunărea Maritimă este doar o variantă a sectorului final, pentru că Dunărea este și o cale de legătură între vestul Europei și Portul Constanța, prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Însă ar fi o evoluție pozitivă dacă exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă ar reveni la indicatorii dinaintea crizei. În 2007, când nu era resimțită criza, exploatarea portuară de la Tulcea, Galați și Brăila, înregistra un volum de 12,4 milioane tone de mărfuri. În 2008 au fost tranzitate prin porturile de la Dunărea Maritimă 10,7 milioane de tone de mărfuri.

În 2009, efectele crizei au determinat o scădere de 50%, la 5,5 milioane tone. A urmat un ușor reviriment, la 9,1 milioane tone în 2010 și 8,2 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013, au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane de tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 7,2 milioane tone, iar în 2016 au fost descărcate și încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,1 milioane tone, în 2017 a urmat creșterea la 7,952 milioane tone. Se pare că porturile de la Dunăre nu își pot reveni din criză dacă nu sunt luate măsuri concrete de relansare a trans-portului de mărfuri pe Dunăre și implicit a exploatării portuare.

Legislația depășită „frânează“ navigația pe Dunăre

Mircea Toader, fost președinte al Asociației Armatorilor, care în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaților a promovat mai multe inițiative legislative în domeniul transportului naval, consideră că la producerea crizei cu care se confruntă exploatarea portuară de la Dunăre contribuie mai mulți factori. Până de curând, transportul de mărfuri pe Dunăre a fost afectat în primul rând de legislația depășită, care permitea practicarea unor tarife prohibitive.

Fostul deputat lucrează la o inițiativă legislativă intitulată „Legea Dunării”, prin care să fie aduse reglementări care să determine asigurarea condițiilor de navigație pe întreg parcursul unui an, inclusiv iarna, când nu se poate naviga din cauza podurilor de gheață care se formează pe Dunărea fluvială, dar și vara, în perioadele de secetă, când tot pe sectorul fluvial nu este asigurată adâncimea minimă de navigație de 2,5 metri, recomandată de Comisia Europeană a Dunării. Ar trebui să fie o lege care să deschidă Dunărea unui trafic de mărfuri pe măsura potențialului economic al transportului fluvial.

Alt impediment, taxe prea mari pe Canalul Sulina

Alte deficiențe care fac ca porturile de la Dunăre să fie mai puțin atractive este starea infrastructurii portuare, în a cărei modernizare nu s-au făcut investiții de câteva decenii. „O altă motivație este că nu suntem încă atractivi din punctul de vedere al celorlalte condiții, de depozitare a mărfurilor, de asigurare a pescajelor pentru nave cu pescaj mai mare care trebuie să intre la danele portuare”, spune Mircea Toader, care a mai adăugat că una din condițiile relansării exploatării portuare la Dunărea Maritimă este ceea ce cer de ani de zile operatorii din transportul naval, micșorarea taxelor pentru tranzitarea Canalului Sulina: „Inclusiv taxele de la Canalul Sulina trebuie rediscutate, dacă vrem să avem trafic”.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.