Jump to content

Traficul de mărfuri prin porturile gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Peste 2.000 de nave au trecut prin porturile de la Dunăre

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea gestionate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a fost, în primul semestru al acestui an, de peste 4,53 milioane de tone, cu 20,79 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În total, peste 2.000 de nave au tranzitat porturile dunărene.

Creşteri ale traficului de mărfuri au fost atât pe transporturile maritime, cât şi pe transporturile fluviale, însă acestea din urmă rămân dominante. Pe traficul maritim, în porturile APDM Galaţi au intrat, în primele şase luni ale acestui an, 289 de nave, faţă de 183 în aceeaşi perioadă a anului trecut, mărfurile transportate ajungând la un total de peste 1,23 milioane de tone. În ceea ce priveşte traficul fluvial, 1.729 de nave au trecut prin porturile de la Dunăre în prima jumătate a acestui an, faţă de 1.744 de nave în aceeaşi perioadă a anului trecut. În total, traficul fluvial de mărfuri a ajuns la aproape 3,3 milioane de tone.

Activitatea industrială şi transportul materialelor de construcţii rămân principalele motoare ale activităţii porturilor de la Dunăre, dar mai sunt şi alte segmente care încep să-şi facă loc. Portul Galaţi mizează în special pe laminate, fier vechi, minereu de fier şi alte categorii de materii prime pentru combinatul siderurgic, în timp ce în Portul Tulcea traficul de mărfuri este generat în special de minereurile pentru combinatul de alumină din localitate. În schimb, Brăila s-a specializat pe transporturile de cereale, furaje, îngrăşăminte, produse chimice. Per ansamblu, cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate au constat în minereu de fier (1,13 milioane de tone), produse minerale brute (1,1 milioane de tone), minereuri neferoase (0,86 milioane de tone) şi laminate (0,53 milioane de tone). Printre cantităţile mai importante transportate se mai numără cerealele (379.303 tone), combustibilii solizi (277.049 tone) şi fierul vechi (115.285 tone).

În ceea ce priveşte distribuţia la nivel regional a transporturilor de mărfuri, prin Portul Galaţi au trecut în primul semestru al acestui an mai bine de jumătate din mărfurile tranzitate pe sectorul Dunării Maritime, respectiv 2,5 milioane de tone, în creştere cu 25,08 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prin porturile din Brăila au trecut 903.475 de tone de marfă (+35,59 la sută), iar prin porturile din Tulcea au trecut 1,12 milioane de tone marfă (+3,73 la sută).

Ca destinaţie a mărfurilor transportate, balanţa comercială din porturile Dunării Maritime înclină, ca tonaj, spre produsele din import. Mai exact, din totalul de 4,53 milioane de tone marfă ce au trecut în primul semestru al acestui an prin porturile APDM Galaţi, mai bine de 1,47 milioane de tone marfă au provenit din importuri şi doar 1,13 milioane de tone marfă au fost exporturi. Acestora li de mai adaugă în jur de 1,92 milioane de tone marfă din activităţi de cabotaj (0,67 milioane de tone - încărcări, 1,25 milioane de tone - descărcări).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Romportmet, peste 84 la sută din activitatea gălăţeană

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi a depăşit în primul semestru al acestui an pragul de 2,5 milioane de tone, în creştere cu 25 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. În total, 991 de nave au trecut prin porturile gălăţene, din care 220 au fost nave maritime şi 771 au fost nave fluviale.

Chiar dacă în Galaţi există mai mulţi operatori portuari, grosul mărfurilor (84,4 la sută) trece prin Portul Mineralier - Romportmet, ce deserveşte în principal Combinatul siderurgic, fie că e vorba de aprovizionarea cu materii prime sau de expedierea către beneficiari a unor produse finite. Recent preluat de Liberty House, în cadrul mai amplei tranzacţii încheiate cu ArcelorMittal privind achiziţionarea combinatului de la Galaţi, Romportmet a înregistrat în primele şase luni ale acestui an un trafic de mărfuri de 2,11 milioane de tone, în creştere cu 24,16 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar planurile sunt de modernizare a bazei tehnice, în prezent fiind, de exemplu, în curs de derulare o investiţie de 3 milioane de euro, pentru dotarea portului cu o macara de mare capacitate. De asemenea, sunt prevăzute reparaţii majore la sistemele de distribuţie a materiilor prime pentru Combinat, nefiind exclusă şi o diversificare a mărfurilor tranzitate.

Până una, alta, prin Portul Mineralier au trecut, în primul semestru al acestui an, 796 de nave, din care 161 au fost nave maritime (faţă de 89 în aceeaşi perioadă a anului trecut) şi 635 de nave fluviale (faţă de 622 nave în anul trecut). Prin urmare, dinamica cea mai mare a fost în Portul Mineralier pe segmentul transporturilor maritime, acesta ajungând la 706.080 tone (cu aproape 400.000 tone mai mult faţă de 2018), dar traficul fluvial deţine cea mai mare cotă din mărfurile tranzitate, respectiv 1,4 milioane de tone.
La o distanţă apreciabilă de Romportmet ca trafic de mărfuri, ocupantul poziţiei a doua în topul porturilor gălăţene a fost, după primele şase luni ale acestui an, Portul Docuri, cu un trafic general de mărfuri de 162.938 de tone, în uşoară creştere (2,25 la sută) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca distribuţie, din cele 88 de nave care au trecut prin Portul Docuri, 15 au fost nave maritime şi 73 au fost nave fluviale.
În Port Bazinul Nou, dinamica tranzitului de mărfuri a fost ceva mai ridicată, fiind înregistrată o creştere cu 33,46 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, prin acest port au trecut 75 de nave - 27 de nave maritime şi 48 de nave fluviale, care au transportat în total 142.432 de tone marfă.
În ceea ce priveşte activitatea operatorilor portuari mai mici, Transeuropa Port a înregistrat în primul semestru al acestui an un trafic de mărfuri de 38.962 tone (12 nave - nouă maritime, trei fluviale), prin Portul Comercial au trecut patru nave maritime, care au transportat 24.300 tone marfă, iar prin Unicom Oil Terminal au trecut 16 nave (patru maritime, 12 fluviale) fiind înregistrat un trafic de 25.296 tone marfă.

Ce mărfuri au trecut prin porturi

Dominaţia Portului Mineralier - Romportmet asupra activităţii portuare din Galaţi se reflectă în natura mărfurilor tranzitate. Cea mai mare cantitate de mărfuri care a trecut prin Galaţi în primul semestru al acestui an a constat în minereuri de fier, peste 1,13 milioane de tone. Pe locul următor s-au plasat laminatele - 534.787 tone, din care 495.507 tone au fost destinate exportului, iar restul unor clienţi de pe piaţa internă. Integral spre export au mers fierul vechi - 115.285 tone, cerealele - 105.172 tone şi mărfurile din categoria seminţe, uleiuri, grăsimi - 66.194 tone. Printre mărfurile care au înregistrat un nivel ridicat prin porturile din Galaţi s-au mai numărat produsele minerale brute - 295.367 tone şi combustibilii solizi - 227.049 tone.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Porturile gălăţene, la nivel de… subzistenţă

Rezultatele financiare raportate la Ministerul Finanţelor de porturile gălăţene pe anul trecut sunt încă departe de ambiţiile pe care ar trebui să le aibă atât ca nod principal al reţelei transeuropene de transport (TEN-T), cât şi ca principal port la Dunărea Maritimă. În aşteptarea investiţiilor precum cele în viitorul terminal multimodal, porturile gălăţene rămân mai degrabă unele de… subzistenţă.

Centrul de greutate al activităţii portuare gălăţene este Portul Mineralier - Romportmet, a cărui activitate este direct legată de activitatea combinatului siderurgic. În cursul anului 2018, Romportmet a înregistrat, la o cifră de afaceri de 29,7 milioane de lei, un profit net de 436.247 de lei. Spre comparaţie, în 2017, la o cifră de afaceri relativ apropiată (30,03 milioane de lei), portul mineralier a obţinut un profit dublu (1,06 milioane de lei). Practic, profitul net al companiei revine la nivelul înregistrat în urmă cu trei ani - 423.777 de lei. Evoluţia viitoare a Romportmet depinde, desigur, de planurile pe care Liberty House, grupul care a achiziţionat combinatul siderurgic de la ArcelorMittal, le are la nivelul noilor strategii de piaţă. Ce-i drept, au fost anunţate modernizări ale bazei tehnice, precum o investiţie de 3 milioane de euro în dotarea portului cu o macara de mare capacitate, nefiind exclusă pe viitor nici o diversificare a mărfurilor tranzitate.

În cazul porturilor aflate sub tutela Grupului Metaltrade, respectiv Port Bazinul Nou şi Portul Docuri, rezultatele financiare raportate pe 2018 sunt mai degrabă modeste. Port Bazinul Nou a raportat un profit de 70.985 de lei, la o cifră de afaceri de numai 377.481 de lei, iar Portul Docuri a intrat „pe minus”, cu o pierdere de 24.067 de lei, chiar dacă a avut o cifră de afaceri de 8,3 milioane de lei. În acelaşi timp, proiectul dezvoltat împreună cu Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi va schimba radical faţa acestor porturi. Miza principală a proiectului, în valoare de 89,9 milioane de euro, este modernizarea infrastructurii portuare şi realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere. Un moment important în materializarea proiectului a fost la începutul lunii august, când Comisia Europeană a dat undă verde pentru ajutoarele de investiţii implicate în cadrul proiectului, ceea ce asigură toate sursele de finanţare necesare proiectului.

Nu în ultimul rând, cu o cifră de afaceri de 6,03 milioane de lei, raportată pe 2018, Unicom Oil Terminal joacă un rol important în peisajul economiei locale. Din păcate, pe anul trecut compania a raportat pierderi de 368.713 lei, mai mari chiar decât pierderea de 211.995 de lei din 2017. Practic, astfel se topeşte profitul net raportat în 2016, de 526.553 de lei, la o cifră de afaceri rămasă relativ constantă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Galațiul al treilea port martitim al României, cu o pondere de 4% din mărfurile tranzitate

Galațiul își menține standardul de cel mai important port de la Dunărea Maritimă, asigurând tranzitul a 3,9% din mărfurile care trec anual prin porturile maritime românești.

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat, în cursul anului trecut, 53,101 milioane tone, din care 14,156 milioane tone în ultimul trimestru.

În transportul pe căi navigabile interioare, adică pe Dunăre, au fost înregistrate 33,261 milioane tone în total în anul 2019 şi 7,89 milioane tone în trimestru IV al anului trecut.

„Volumul total de mărfuri încărcate şi descărcate a marcat în anul 2019, o creştere cu 8,1% faţă de anul precedent, înregistrându-se o creştere cu 7,1% la mărfuri încărcate şi o creştere cu 9,2% la mărfuri descărcate. În trimestrul IV al anului 2019, volumul de mărfuri încărcate şi descărcate a crescut cu 10,2% faţă de trimestrul IV al anului 2018, mărfurile încărcate reprezentând 54,9% din total” se precizează în raportul INS.

Transportul maritim de mărfuri de interes național are o pondere de 6,5%, predominante fiind mărfurile din străinătate

Volumul total de mărfuri operate în porturile românești a înregistrat o creştere cu 11,9%, rezultat al trendului transportului internaţional, care a crescut cu 32,1% şi al transportul naţional cu 6,5%, în timp ce transportul de tranzit a înregistrat o scădere cu 4,9%.

În trimestrul IV din 2019, faţă de trimestrul IV din anul 2018, a fost înregistrată o creştere cu 7,9% a volumului total de mărfuri transportate. Dintre cele trei componente, transportul naţional pe Dunăre a avut o pondere de 50,1%, iar transportul internaţional de 35,5%.

Pe „maritim”, Galațiul este al treilea port al României

În ceea ce priveşte transportul maritim, porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în decursul anului 2019 sunt: Constanţa, cu o pondere de 79,5%, Midia (14,4%) şi Galaţi (3,9%).

În ceea ce priveşte transportul pe căile navigabile interioare, adică pe Dunăre, porturile în care au fost operate cele mai multe mărfuri au fost Constanţa, cu o pondere de 43,8% în anul 2019, respectiv Galaţi, cu 17,8%.

Cele mai mari cantități de marfă vin din Rusia și Turcia

În cursul anului trecut a fost transportată cu preponderenţă tipul de încărcătură vrac solid, care a însumat 30,084 milioane tone la nivelul anului 2019.

În 2019, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate în porturile românești au avut ca origine şi destinaţie următorii parteneri: Rusia (12,040 milioane tone) şi Turcia (8,181 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (2,488 milioane tone) şi Grecia (2,034 milioane tone) au înregistrat cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate.

La „încărcări”, predomină produsele agricole și cheresteaua

Structura mărfurilor încărcate din porturile maritime românești argumentează punctele de vedere critice care avertizează că România exportă produse agricole neprocesate, în principal cereale și importă produse alimentare, dar confirmă și defrișările devastatoare din munții României, lemnul fiind una mărfurile de bază în exporturile țării noastre.

Cantităţile cele mai însemnate de mărfuri încărcate au fost anul trecut produsele agricole, din vânătoare şi silvicultură, adică cheresteaua, peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 65,2%.

În ceea ce priveşte descărcările, ponderea cea mai semnificativă a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (38,3%).

Transportul containerizat pe Dunăre a crescut cu 44%

O veste bună pentru Galați, în contextul construirii cu fonduri UE a platformei multimodale din Portul Bazinul Nou, este faptul că transportul de containere pe Dunăre a marcat creşteri procentuale însemnate, respectiv cu 43,8% (TEU) în anul 2019 faţă de anul 2018.

Important este și faptul că aproape 50% din transportul de mărfuri pe Dunăre este înregistrat în contextul relațiilor comerciale între state ale Uniunii Europene. Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe Dunăre au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene în proporţie de 44,7% în anul 2019. Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate cu un nivel de 5,138 milioane tone.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Modernizarea Portului Mineralier, proiect al APDM de 40 milioane de euro

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi va lansa un proiect de modernizare a Portului Mineralier, ce va include reabilitarea unor dane şi executarea unor ample lucrări de dragaj, astfel încât portul să-şi poată mări capacitate de operare şi să poată atrage noi fluxuri de marfă.

"Proiectul ar urma să aibă o valoare de aproximativ 40 milioane de euro, sperăm că până la sfârşitul acestui an să finalizăm realizarea studiului de fezabilitate, pentru a-l putea depune spre finanţare din fonduri europene", a precizat directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.
Operatorul portuar Romportmet a fost preluat "la pachet" cu combinatul siderurgic, în cadrul tranzacţiei dintre ArcelorMittal şi GFG Alliance - Liberty Steel. Chiar dacă în prezent principala activitate este de a asigura fluxurile de mărfuri care vin şi pleacă din combinatul siderurgic, Portul Mineralier are potenţial pentru a-şi diversifica activitatea, prin atragerea de noi fluxuri de marfă. La nivel global, GFG Alliance are activităţi şi în domeniul transporturilor, prin urmare ar exista potenţial şi pentru dezvoltarea unor noi lanţuri logistice, unele care să nu ţină neapărat strict de activitatea combinatului siderurgic.
O parte din echipamentele operatorului portuar Romportmet au fost deja modernizate, însă în paralel, pentru dezvoltarea unor proiecte privind diversificarea fluxurilor de mărfuri, mai este nevoie şi de o revitalizare a infrastructurii portuare, deţinute de APDM Galaţi.
Miza modernizării Portului Mineralier este foarte mare, dat fiind faptul că, în prezent, este portul de pe Dunărea Maritimă cu cel mai mare trafic de mărfuri, indiferent dacă este vorba de Galaţi, Brăila sau Tulcea.
Desigur, cel mai mare proiect de modernizare a Portului Galaţi rămâne cel al terminalului multimodal, în valoare de 89,9 milioane de euro, derulat în parteneriat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi operatorul Port Bazinul Nou, din cadrul Grupului Metaltrade. Aici "socotelile" s-au încurcat, după ce, după cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", compania israeliană desemnată în ianuarie câştigătoare a lucrărilor la Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare nu s-a mai prezentat să semneze contractul. Procedura de atribuire a fost însă reluată şi în toamnă am putea avea desemnat un nou constructor, fără ca această întârziere să afecteze graficul privind alocările financiare din fonduri europene pentru acest proiect.
Complementar terminalului multimodal, APDM Galaţi va relansa şi proiectul terminalului Ro-Ro, în valoare de 10 milioane de euro, tot în Port Bazinul Nou.
Nu în ultimul rând, în Portul Docuri va fi modernizată Dana 32, în cadrul unei proiect de 6 milioane de euro, aflat în prezent în evaluare şi al cărui contract de finanţare ar putea fi semnat până la sfârşitul acestei luni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Romportmet, devansat ca profit de Port Docuri şi Port Bazinul Nou

Porturile gălăţene au avut, în total, în 2019, o cifră de afaceri de aproape 51 milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. În acelaşi timp, când se trage linie şi se contabilizează profitul, porturile rămân cam „pe uscat”. Cea mai mare parte a veniturilor este înghiţită de cheltuieli, astfel că, per ansamblu, profitul net cumulat al porturilor gălăţene nu a reuşit să treacă nici măcar de ştacheta de 670.000 de lei. Situaţia financiară diferă însă de la un port la altul.

Ca volum al mărfurilor tranzitate, portul mineralier Romportmet este principalul port gălăţean. Deservind tranzitul de materii prime şi produse finite din combinatul siderurgic, Romportmet a avut în 2019 o cifră de afaceri de peste 34,8 milioane de lei. Pe de altă parte, veniturile totale de 36,77 milioane de lei nu au fost cu mult deasupra cheltuielilor de 36,6 milioane de lei, astfel că, în final, portul mineralier a raportat pe anul trecut un profit net de doar 135.124 de lei. O cifră destul de modestă dacă ne gândim că, în 2018, la o cifră de afaceri de 29,73 milioane de lei, Romportmet a obţinut în 2018 un profit net de 436.247 lei, iar în 2017, la o cifră de afaceri de 30,03 milioane de lei, profitul net a fost de 1,06 milioane de lei.
Evoluţia viitoare a Romportmet depinde de planurile pe care Liberty House, noul proprietar al operatorului portuar, le are. Teoretic, se doreşte o modernizare a bazei tehnice şi chiar o diversificare a mărfurilor transportate. Un rol în dinamizarea activităţii l-ar putea juca în viitor şi planurile Administraţiei Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, proprietarul infrastructurii portuare, de a face o serie de lucrări de modernizare a danelor şi lucrări de dragaj pentru facilitarea traficului naval.
În actualele circumstanţe, porturile de sub tutela Grupului Metaltrade - Port Bazinul Nou şi Port Docuri - au reuşit, ca profit, să depăşească cu mult Romportmet, chiar dacă cifra lor de afaceri, cumulată, a fost mai mică, respectiv 10,2 milioane de lei! Mai exact, pe 2019, Port Bazinul Nou a raportat venituri de 3,25 milioane de lei şi cheltuieli de 2,67 milioane de lei, astfel că a atins un profit net de 564.776 de lei, deci de patru ori mai mare ca Romportmet. Spre comparaţie, în 2018, Port Bazinul Nou a avut un profit net de doar 70.985 de lei, iar în 2017 a raportat un profit net de 113.652 de lei.
Portul Docuri a mers şi el mai bine anul trecut, astfel că, la venituri de 10,05 milioane de lei şi cheltuieli de 9,51 milioane de lei, a obţinut un profit net de 467.448 de lei.
Astfel, cumulat, cele două porturi ale Metaltrade au obţinut în 2019 un profit net de peste 1,03 milioane de lei. Important pentru cele două porturi este proiectul terminalului multimodal, derulat în parteneriat cu APDM Galaţi, cu fonduri europene. Licitaţiile la primele două etape ale acestui proiect sunt în curs de derulare.
Nu în ultimul rând, Unicom Oil Terminal a avut, în 2019, o cifră de afaceri de 5,85 milioane de lei, însă în final a înregistrat o pierdere de 477.085 de lei. Din păcate, nici anii precedenţi nu au fost mai buni pentru acest operator, în 2018 fiind raportată o pierdere de 368.713 lei, iar în 2017 o pierdere de 211.995 de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Trafic de 8,45 milioane de tone marfă prin porturile Dunării Maritime

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea aflate în subordinea Administraţie Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a fost, în 2020, de 8,45 milioane de tone marfă, în scădere cu aproape 11 la sută faţă de anul precedent, rezultă din datele prezentate de companie. Pe de altă parte, dacă în porturile din Brăila şi Tulcea au fost înregistrate scăderi ale traficului, prin portul Galaţi au trecut mai multe mărfuri.

Principalul motor al transporturilor în porturile Dunării Maritime sunt fluxurile de marfă ce au legătură cu activitatea combinatului siderurgic, fie că e vorba de transporturile de materii prime sau transporturile de produse finite.

"A fost un an greu economic, dar transporturile de marfă au fost afectate în mai mică măsură decât alte domenii, bazate pe consum. Prin Portul Mineralier, transporturile de minereu de fier pentru Liberty Galaţi, de exemplu, s-au păstrat la cote asemănătoare, iar traficul, per ansamblu, chiar a înregistrat o creştere. Tot la Galaţi, Port Bazinul Nou şi Port Docuri s-au axat pe transportul de agregate din piatră, îngrăşăminte, cereale, produse siderurgice, dar au fost într-o uşoară scădere. În Portul Brăila s-a făcut simţită scăderea traficului de cereale, pe fondul unui an agricol mai puţin bun, iar în Portul Tulcea au fost scăderi generate în special de scăderea fluxurilor de marfă pentru combinatul de alumină Alum Tulcea", a precizat directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.

Defalcat pe sucursalele APDM Galaţi, din traficul total de 8.452.626 de tone marfă ce a trecut prin porturile Dunării Maritime, "partea leului" a revenit porturilor din Galaţi, cu un trafic de mărfuri de 5.394.704 tone, în creştere cu 3,56 la sută faţă de anul precedent. Mai mult, traficul este cu 15 la sută peste estimările iniţiale ale operatorilor portuari. De asemenea, comparativ, traficul de mărfuri din ultimii cinci ani prin porturile din Galaţi a fost, în medie, de 4,3 milioane de tone.

Din volumul total de mărfuri ce a trecut prin Galaţi, Portul Mineralier ocupă primul loc în topul corespunzător anului 2020, cu un trafic general de mărfuri de 4.337.841 de tone, cu 6,3 la sută mai mult faţă de anul precedent. La rândul lor, Port Docuri şi Port Bazinul Nou, ambele parte a Grupului Metaltrade, şi-au adjudecat 386.064 tone marfă (-5,44 la sută), respectiv, 434.637 tone marfă (-1,06 la sută). De asemenea, prin Unicom Oil Terminal au trecut 158.448 de tone marfă, prin Transeuropa Port - 39.714 tone marfă, iar prin Portul Comercial - 38.000 tone marfă.

În ceea ce priveşte celelalte porturi de pe Dunărea Maritimă, la nivelul sucursalei Tulcea a APDM Galaţi s-a înregistrat un trafic de mărfuri de 1.401.971 tone marfă (-32,22 la sută), cea mai mare parte - 1.052.453 tone marfă - fiind transportată prin portul industrial şi cel comercial din Tulcea. La nivelul sucursalei Brăila a APDM Galaţi, traficul total de mărfuri în 2020 a fost de 1.655.951 tone (-25,19), recordul fiind deţinut, cu 1.102.197 tone de portul Măcin, care a surclasat portul Brăila, unde transporturile au fost de 553.154 tone marfă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Aproape 4.000 de nave cu marfă au tranzitat porturile Dunării Maritime

Prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea coordonate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi au tranzitat, în 2020, 3.829 de nave, care au asigurat un flux de 8,45 milioane de tone marfă, potrivit informaţiilor centralizate de companie.

Pe categorii de transporturi, predominante au fost transporturile cu nave fluviale, acestea asigurând mai bine de două treimi din traficul de mărfuri prin porturile din sucursalele APDM Galaţi. Mai exact, tranzitul a aproape 5,66 milioane tone marfă a fost asigurat de 3.217 de nave fluviale. Spre comparaţie, prin porturile de la Dunăre au trecut anul trecut 612 nave maritime, ce au asigurat un flux de mărfuri de aproape 2,8 milioane tone marfă.

Strict la nivelul porturilor din Galaţi, traficul de 5,39 milioane tone marfă din 2020 a fost asigurat de 2.028 de nave, din care 1.491 au fost nave fluviale (2,9 milioane tone marfă transportate), iar 537 au fost nave maritime (2,49 milioane tone marfă transportate). Cele mai multe nave au trecut prin Portul Mineralier - 1.554 de nave, din care 1.200 au fost nave fluviale (cu un total de 2,57 milioane tone marfă transportate) şi 354 au fost nave maritime (cu un total de 1,76 milioane tone marfă transportate). Portul Mineralier asigură fluxurile de materii prime şi mărfuri ce au legătură cu activitatea Combinatului Liberty Galaţi.

În ceea ce priveşte celelalte porturi din Galaţi, prin Port Docuri au trecut 171 de nave (122 nave fluviale, 49 nave maritime), prin Port Bazinul Nou – 218 nave (131 nave fluviale, 87 nave maritime), prin Transeuropa Port – 25 nave (18 nave fluviale, 7 nave maritime), prin Unicom Oil Terminal – 53 de nave (33 nave maritime, 20 de nave fluviale), iar prin Portul Comercial au trecut şapte nave, toate nave maritime.

În ceea ce priveşte porturile din Brăila, acestea au fost tranzitate în 2020 de 1.199 de nave, din care 1.125 au fost nave fluviale (1,35 milioane tone marfă transportate) şi 74 de nave maritime (299.000 tone marfă, iar prin porturile din Tulcea au trecut 602 nave, din care 601 nave au fost nave fluviale (1,4 milioane tone marfă) şi doar o singură navă maritimă, cu o încărcătură de 4.188 tone marfă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Transporturi navale. Creștere a traficului de mărfuri prin porturile CN APDM Galați

Prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea gestionate de CN Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați au tranzitat, în primul trimestru al acestui an, 848 de nave (133 nave maritime, 715 nave fluviale), traficul total de mărfuri fiind de 2.077.758 tone, față de 1.994.265 de tone în aceeași perioadă a anului trecut.

Demn de remarcat este că, deși efectele pandemiei se resimt inclusiv la nivelul transporturilor navele, trendul a fost, totuși, unul în ușoară creștere la nivelul porturilor administrate de CN APDM Galați.

”Anul 2020 a fost unul dificil din punct de vedere economic prin simplul fapt că multe domenii au fost afectate de pandemia de COVID-19, însă,  împreună cu operatorii portuari am reușit prin măsurile luate să depășim traficul angajat la începutul anului. Chiar daca în volumele de mărfuri  din sectorul fluvial și maritim se observă fluctuații,  în primul trimestru al anului 2021, în porturile administrate de CN APDM SA Galați, traficul general a înregistrat o creștere cu 1,68 la sută față de anul trecut, cu toate că operarea cerealelor nu a fost încă demarată.

Faptul că anul 2021 se anunță a fi prolific din punct de vedere agricol, ne determină să fim optimiști că și în acest an vom depăși traficul angajat”, a precizat Alexandrul Gabriel Șerban, directorul general al CN APDM Galați.

Pe categorii de transporturi navale, în primele trei luni ale acestui an, traficul fluvial a fost predominant, cu un total de 1.418.469 tone marfă, în timp ce traficul maritim a fost de 609.289 tone marfă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Transportul portuar maritim a scăzut cu 3,1% în primul trimestru din 2021

Transportul portuar maritim a înregistrat în primul trimestru din 2021 o scădere cu 3,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, volumul mărfurilor descărcate majorându-se cu 0,5%, în timp ce volumul de mărfuri încărcate a scăzut cu 6,3%, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. "Scăderea cu 3,1% a volumului total este cauzată de scăderile înregistrate de transportul naţional cu 21,4% şi de transportul de tranzit cu 14,4%; transportul internaţional pe căi navigabile interioare a marcat creştere cu 22%", precizează INS.

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat în primele trei luni din acest an 11,79 milioane tone, iar transportul maritim de containere a însumat 153.000 TEU. Pe căi navigabile interioare au fost transportate 7,253 milioane tone mărfuri şi 80 TEU., informează Agerpres.

În perioada menţionată, activitatea din porturile care permit operarea navelor maritime a marcat scăderi pentru majoritatea porturilor. Porturile în care au fost înregistrate cele mai mari volume de mărfuri au fost Constanţa, cu o pondere de 94,7% în total, şi Galaţi (4%).

În cursul trimestrului I 2021, a fost transportat cu preponderenţă tipul de încărcătură Vrac solid, cu o pondere de 57,3% în totalul mărfurilor încărcate şi descărcate.

Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu următorii parteneri: Rusia (2,586 milioane tone) şi Turcia (două milioane tone). Dintre statele Uniunii Europene, cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate au fost înregistrate în parteneriat cu Spania (643.000 tone) şi Grecia (389.000 tone).

În perioada ianuarie-martie 2021, au fost încărcate volume mai însemnate de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 64,3%. În ceea ce priveşte mărfurile descărcate, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de tipul de mărfuri Cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, cu 39,8%.

Porturile în care au fost înregistrate cele mai mari volume de mărfuri (mii tone) în transport pe căi navigabile interioare în trimestrul I 2021 au fost Constanţa (56,6%) şi Galaţi (13,9%).

Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare în trimestrul I 2021, au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene, în proporţie de 45,5%. Conform INS, Serbia a înregistrat cele mai însemnate ponderi ca destinaţie şi ca origine a mărfurilor în transport internaţional pe căi navigabile interioare cu un nivel de 1,748 milioane tone.

Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare în trimestrul I 2021 au fost produsele agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 45%. Tipul de mărfuri Minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă; uraniu şi thoriu a predominat în transport naţional în proporţie de 64,5% şi în tranzit pe căi navigabile interioare (56,3%).

stiripesurse.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Porturile din Galați - profit de doar 1,4 milioane de lei

Porturile gălățene au avut, în 2020, o cifră de afaceri totală de 52,14 milioane de lei, în creștere cu 1,14 milioane de lei față de anul precedent, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. În condiții de pandemie, porturile gălățene au reușit, per ansamblu, să iasă "pe plus", cu un profit net de 1,418 milioane de lei, foarte puțin în condițiile în care Galațiul este principalul port al Dunării Maritime.

Portul mineralier Romportmet este "locomotiva" tranzitului de mărfuri prin Galați, prin deservirea fluxurilor de materii prime și produse finite pe care le generează Combinatul Siderurgic Liberty Galați. În 2020, Romportmet a avut o cifră de afaceri de 36,50 milioane de lei. Pe de altă parte, la venituri de 38,85 milioane de lei, cheltuielile s-au ridicat la 38,44 milioane de lei, astfel că, în final, portul mineralier a rămas cu un profit net de 318.915 lei. Rezultatul financiar este superior celui din 2019, când, la o cifră de afaceri de 34,8 milioane de lei, s-a obținut un profit de 135.124 de lei, dar inferior celui din 2018, când, la o cifră de afaceri de 29,73 milioane de lei, profitul net a fost de 436.247 de lei. În același timp, în 2017, la o cifră de afaceri de 30 milioane de lei, profitul net raportat era de peste 1,06 milioane de lei.
Actualele rezultate financiare ale Romportmet reflectă mai mult latura "utilitară" a portului mineralier, ca extensie logistică pentru afacerile Combinatului Siderurgic, un statut care s-ar dori depășit în viitor. La nivelul GFG Alliance, se dorește o modernizare a bazei tehnice a Romportmet, dar și o diversificare a fluxurilor de mărfuri. Pe de altă parte, planurile investiționale sunt condiționate de depășirea dificultăților financiare pe care GFG Alliance le-a întâmpinat după prăbușirea unuia dintre principalii săi finanțatori, Greensill Capital. Lucrurile par a se îndrepta, totuși, într-o direcție pozitivă în planurile de restructurare a finanțărilor, dar și a activităților, inclusiv în ceea ce privește activitățile legate de transporturi. 

Portul gălățean care, în 2020, a obținut cele mai bune rezultate a fost Unicom Oil Terminal, specializat pe transporturile de produse petroliere. Operatorul a raportat, pe 2020, o cifră de afaceri de 8,34 milioane de lei, în creștere substanțială și față de 2019, când cifra de afaceri a fost de 5,85 milioane de lei, dar și față de 2018, când cifra de afaceri a fost de 6,03 milioane de lei. Mai mult, în 2020, Unicom Oil Terminal a obținut un profit de 1,29 milioane de lei, în condițiile în care 2019 s-a încheiat cu pierderi de 477.085 de lei, iar 2018 cu pierderi de 368.713 lei.

Porturile din cadrul Grupului Metaltrade, respectiv Port Bazinului Nou și Port Docuri, au avut în 2020 o perioadă mai dificilă, pe fondul restricțiilor care au existat în domeniul schimburilor comerciale.
Port Bazinul Nou, la venituri de 1,9 milioane de lei, a avut cheltuieli de 1,72 milioane de lei, astfel că profitul net a fost de 169.257 de lei. Spre comparație, în 2019, a obținut un profit de 567.776 de lei.
O evoluție mai radicală a fost înregistrată la nivelul Port Docuri, unde veniturile de 7,79 milioane de lei au fost sub cheltuielile de 8,15 milioane de lei, astfel că 2020 s-a încheiat cu pierderi de 359.733 de lei. Asta în condițiile în care, în 2019, se înregistra un profit net de 467.448 de lei.
Astfel, per ansamblu, cele două porturi deținute de Metaltrade au înregistrat, în 2020, o pierdere de 190.470 de lei.
Desigur, pentru Port Docuri și Port Bazinul Nou, important este deznodământul la care se va ajunge în cazul proiectului terminalului multimodal, lansat de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați. După cum v-am relatat în paginile ziarului nostru, evoluția prețurilor a dat peste cap indicatorii licitațiilor lansate în cadrul acestui proiect, iar în prezent se află în curs de realizare o actualizare a devizelor de lucrări, astfel încât toate etapele din cadrul proiectului să poată fi finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cum și-au împărțit Galațiul și Constanța transporturile navale

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat în primul semestru al acestui an 24,74 milioane de tone, în timp ce transporturile pe căile navigabile interioare au fost de 15,11 milioane de tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În competiția pentru transporturile navale intră atât porturile de la Marea Neagră - Constanța fiind centrul de greutate, cât și cele de pe Dunărea Maritimă, portul Galați fiind cel mai mare de pe acest sector. De asemenea, atât portul Constanța, cât și portul Galați înregistrează atât activitate de transport maritim, cât și activitate de transport pe căi navigabile interioare.

Pe de altă parte, Portul Galați, deși are cea mai mare capacitate dintre porturile de la Dunăre, are totuși o prezență destul de redusă în transporturile la "categoria grea" a transporturilor maritime, în comparație cu Constanța, reușind totuși să fie mai vizibil în transporturile navale fluviale.

Transporturi maritime

În ceea ce privește transporturile maritime, din totalul de 24,74 milioane de tone marfă, 12,15 milioane de tone marfă au reprezentat încărcări, în timp ce 12,59 milioane de tone marfă au fost descărcările.

Portul în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în cursul primului semestru din 2021 a fost Constanţa, care a reușit să-și adjudece nu mai puțin de 94 la sută din această categorie de transporturi (23,4 milioane de tone marfă). Pe locul următor, la mare distanță, vine portul Galați, cu o pondere de doar 4,1 la sută, respectiv 1,02 milioane de tone marfă. La distanță și mai mare în transportul portuar maritim vin Mangalia (153.000 de tone marfă), Brăila (112.000 de tone marfă), Medgidia (41.000 de tone marfă) și Tulcea (3.000 de tone marfă).

În ceea ce privește cele 1,02 milioane de tone marfă din transportul maritim prin Galați, 53,3 la sută a fost reprezentată de încărcări - 194.000 de tone intra-UE, 352.000 de tone extra-UE, în timp ce 46,7 la sută au fost descărcări - 46.000 de tone intra-UE, 432.000 de tone extra-UE.

În perioada menţionată, în transporturile maritime, în România au fost încărcate cantităţi mai însemnate de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură, peşte şi alte produse din pescuit, în proporţie de 63,9 la sută. În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, respectiv 37,5 la sută.

În semestrul întâi din 2021, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu Rusia (5,604 milioane de tone) şi Turcia (4,226 milioane de tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (1,614 milioane de tone) şi Grecia (903.000 de tone) au înregistrat cele mai mari volume de mărfuri transportate.

Transporturi fluviale

Pe partea de transporturi pe căile navigabile interioare, din totalul de 15,11 milioane de tone marfă, 7,03 milioane de tone au fost transporturi internaționale, 6,49 milioane de tone au fost transporturi naționale, iar 1,58 milioane de tone au fost transporturi de tranzit.

Porturile în care, la nivelul primului semestru din 2021, au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri au fost Constanţa, cu o pondere de 52,1 la sută, şi Galaţi, cu o pondere de 15,2 la sută. Mai exact, Constanța și-a adjudecat 7,86 milioane de tone marfă, iar Galațiul a "prins" 2,3 milioane de tone marfă.

Cu valori de peste 500.000 de tone marfă pe căile navigabile interioare se regăsesc, după primele șase luni ale anului, și porturile din Tulcea (623.000 de tone), Cernavodă (588.000 de tone), Drobeta-Turnu Severin (541.000 de tone) și Măcin-Turcoaia (511.000 de tone). Vecinii din portul Brăila, pe segmentul fluvial, au reușit să atragă doar 120.000 de tone marfă.

Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi în transportul internaţional pe căi navigabile interioare au fost "produsele agricole, din vânătoare şi silvicultură, peşte şi alte produse din pescuit", în proporţie de 42,1 la sută.

În transportul naţional pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă etc. în proporţie de 67,6 la sută. În transportul de tranzit pe căi navigabile interioare a predominat acelaşi tip de mărfuri, în proporţie de 61,9 la sută.

Mărfurile înregistrate în transportul internaţional pe căi navigabile interioare au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene în proporţie de 45,4 la sută. În primele şase luni ale acestui an, Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate, cu un nivel de 3,217 milioane de tone.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Statul român a eșuat și pe Dunăre. Tarifele noastre alungă transportatorii la vecini

În condițiile în care reducerea emisiilor de gaze este una dintre prioritățile Uniunii Europene, unul din obiectivele noii politici a UE este de a transfera, până în anul 2030, 25% din volumul de marfă de la transportul rutier la cel pe căile navigabile interioare. În acest moment, transportul fluvial este utilizat doar pentru 6% din totalul de marfă transportată la nivelul UE.

Dunărea este cea mai lungă cale navigabilă comunitară având un potențial enorm. Capacitatea de transport pe Dunăre este mult mai mare decât cele 60 milioane de tone care se transportă anual pe fluviu. Canalul Sulina, căruia transportatorii navali îi spun „autostrada” Dunării, este inclus în Coridorul European Rin-Dunăre.

Asupra acestui subiect, nu cu multă vreme în urmă, ne-a atras atenția Cristian Dima, care, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al ALDE, spune: „De această imensă magistrală de transport (Dunărea – nota EVZ), România nu face decât să-şi bată joc!”.

În sprijinul acestei sentințe drastice, Cristian Dima vine cu următoarele argumente:
– În loc să încurajeze transportul maritim şi fluvial, prin impunerea unor taxe de căi navigabile imense toţi transportatorii fug către porturile ţărilor vecine care practică tarife mult mai mici. De exemplu, o navă de transport mărfuri ajunge să plătească, în total, la Odessa  – 9.395 euro, la Bourgas, Bulgaria – 6.809 euro, la Varna 10.477 euro şi la Galaţi 13.748 euro.
-Taxele de căi navigabile foarte mari au fost reclamate în repetate rânduri de operatorii portuari care au explicat că nu este în joc doar soarta lor economică, ci şi economia ţării care are de pierdut enorm din cauză că transportul naval pe Dunăre este foarte redus.
- Este evident că autorităţile româneşti îşi fundamentează tarifele practicate pe căile navigabile pe orice, numai pe concurenţă şi  interesul economic al ţării – NU.

Plecând de la aceste afirmații grave, Evenimentul zilei s-a adresat, în baza legii 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CN APDF) SA Giurgiu, din ale cărei răspunsuri am reținut că nu o interesează tarifele practicate de porturile concurente: „Cu privire la faptul că, în porturile Odessa, Varna și Bourgas tarifele sunt mai mici decât în portul Galați, nu deținem date care să confirme/infirme acest aspect”.

Și nu ne-am adresat unei instituții care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase, ci APDF în calitatea sa de compania națională care are în concesiune/administrarea infrastructura portuară din porturile fluviale și care stabilește tarifele portuare. E drept că portul Galați, care e dat ca exemplu, este gestionat de Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați, dar asta nu înseamnă că la Giurgiu nu e nevoie să se cunoască faptul că tarifele portuare românești nu ajută economiei țării. Și nici că în porturile din amonte de Galați, tarifele sunt mai prietenoase cu transportatorii.

Dunărea are un sector navigabil de 2.850 km și are potențialul de a deveni una dintre cele mai curate rute de transport în Europa. Aproximativ 45% din acest sector reprezintă sectorul românesc al Dunării, care împreună cu portul Constanța, de care este legat prin Canalul Dunare – Marea Neagră, constituie o importantă ofertă de infrastructură de transport a României. Prin legătura sa cu Dunărea, portul Constanța constituie cel mai important HUB de mărfuri de tranzit la Marea Neagră – granița de est a Uniunii Europene. Pentru valorificarea acestui potențial este, însă, necesar, pe lângă investiții în infrastructură, ca autoritățile statului chiar să se priceapă la ce au de făcut și să facă.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Prin porturile gălăţene a tranzitat mai multă marfă ca înainte de pandemie

Prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea, coordonate de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, au tranzitat, în 2021, peste 9,88 milioane de tone marfă, în creștere cu 16,63 la sută față de 2020, când a fost înregistrat un trafic de 8,47 milioane de tone de marfă.

Acest rezultat a fost obținut în condițiile în care operatorii portuari au avut un trafic de mărfuri crescut atât pe transporturile maritime, cât și pe cele fluviale, acestea din urmă fiind, însă, predominante. Mai exact, potrivit datelor furnizate de APDM Galaţi, în cursul anului 2021, transporturile cu nave fluviale au crescut de la 5.649.940 tone marfă la 6.907.767 tone marfă, în timp ce transporturile maritime au marcat o creștere de la 2.821.626 tone marfă la 2.972.313 tone marfă.
"Un aspect pozitiv este și acela că, în afară de creșterea cu 16,63 la sută a traficului de mărfuri în 2021 față de 2020, traficul a crescut cu 4,35 la sută și față de 2019, adică față de ultimul an înainte de pandemie. Răspândirea Covid-19 și-a făcut simțite efectele în 2020, atât prin prisma temerilor generate de coronavirus și a transporturilor care s-au anulat la momentul respectiv, cât și prin reticențe din partea personalului navigant, a operatorilor, pentru că nu se știa foarte bine cât de periculos este Covid. Dar 2021 ne-a arătat că oamenii s-au adaptat la noile condiții, iar traficul nu numai că a crescut față de 2020, dar a crescut și în raport cu 2019, anul premergător pandemiei. Dacă ne raportăm la 2018, un alt an înainte de pandemie, avem o creștere de 17,12 la sută. De asemenea, pe 2022 estimăm o creștere a traficului cu 5 la sută, raportat la 2021. Suntem totuși moderați în estimări, pentru că traficul depinde și de evoluțiile din alte ramuri ale economiei", ne-a explicat Alexandru Șerban, directorul general al Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați.
În structura mărfurilor tranzitate prin porturile de la Dunărea Maritimă, traficul de mărfuri a fost stimulat de creșterea fluxurilor transporturilor de cereale, generate de un an agricol bun, dar și de relansarea activității industriale, în special în domeniul siderurgic, și el un important generator de transporturi de materii prime și produse finite. Un element pozitiv este că, în 2021, a crescut traficul de mărfuri și prin porturile mai mici din Măcin, Gura Arman și Turcoaia.

Porturile din Galați, cele mai puternice

Dacă ar fi să se facă un "top" al cantităților de mărfuri tranzitate prin porturile Dunării Maritime, Galațiul își reconfirmă supremația. Mai exact, în 2021, prin Galați au trecut peste 6,05 milioane de tone marfă, față de 5,42 milioane de tone marfă în anul precedent, ceea ce corespunde unei creșteri a traficului cu 11,63 la sută. Cea mai mare parte a acestuia a fost generat de traficul fluvial, cu 3,44 milioane de tone marfă, în timp ce traficul maritim a fost de 2,61 milioane de tone marfă.
Principalul "motor" al transporturilor navale din Galați este Portul Mineralier, prin care au trecut în 2021 mai bine de 4,87 milioane de tone marfă (+ 12,16 la sută față de 2020) spre și dinspre Combinatul Siderurgic Liberty Galați.
Pe locul următor, în Galați, ca volum al mărfurilor transportate se plasează, la o distanță destul de mare, Port Bazinul Nou, care anul trecut a înregistrat un trafic de mărfuri de 466.662 tone, în ușoară creștere (+1,77 la sută) față de volumul de mărfuri tranzitat în anul precedent.
O creștere mai consistentă (9,13 la sută) s-a înregistrat în Port Docuri, care în 2021 a reușit să atragă 421.194 de tone de marfă.
Cea mai amplă creștere a tranzitului (+191,79 la sută) s-a înregistrat în Transeuropa Port, care a ajuns în 2021 la un trafic de mărfuri de 115.883 tone, în condițiile în care, în 2020, traficul a fost de doar 39.714 tone.
Nu în ultimul rând, prin Unicom Oil Terminal au trecut, în 2021, 149.401 tone marfă, o cantitate care este, însă, cu 5,71 la sută mai mică față de anul precedent.
Portul Comercial Galați a avut anul trecut un trafic de doar 30.000 tone marfă, cu 21,05 la sută mai mic față de anul precedent.

Creșteri de trafic

La nivelul sucursalei Brăila a Administrației Porturilor Dunării Maritime, traficul de mărfuri în 2021 a fost de 2,03 milioane de tone, față de 1,65 milioane de tone în anul precedent, ceea ce corespunde unei creșteri de 22,98 la sută. Prin Portul Brăila au trecut 906.903 tone marfă (+63,95 la sută), în special grație transporturilor de cereale, în timp ce prin celelalte terminale ale sucursalei brăilene - Măcin, Gura Arman și Turcoaia - au trecut 1,12 milioane de tone marfă, în special piatră și produse de balastieră.
La nivelul sucursalei din Tulcea a Administrației Porturilor Dunării Maritime, traficul de mărfuri în 2021 a fost de aproape 1,79 milioane de tone, față de 1,39 milioane de tone în anul precedent, ceea ce corespunde unei creșteri de 28,54 la sută. Cea mai mare parte a traficului a fost generată de transporturile de bauxită pentru combinatul de aluminiu din Tulcea. Prin portul industrial din Tulcea au trecut, în 2021, 1,47 milioane de tone marfă, cu 41,73 la sută față de anul precedent. Cantități mai mari de marfă au mai trecut prin Mahmudia, respectiv 281.709 tone (+5,52 la sută). Prin Isaccea, ca urmare a restrângerii activității pe fondul unor lucrări de modernizare, au trecut doar 29.998 tone marfă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 4.500 de nave au trecut prin porturile Dunării Maritime

Prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea coordonate de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați au trecut, în 2021, 4.547 de nave, față de 3.823 de nave înregistrate în anul precedent.
Pe categorii de transport s-au înregistrat creșteri atât pe transportul cu nave fluviale, cât și pe cel cu nave maritime. Mai exact, prin porturile APDM Galați au trecut, în 2021, 3.898 de nave fluviale, față de 3.209 nave fluviale în anul precedent. Cantitatea de mărfuri a crescut și ea în mod semnificativ pe segmentul fluvial, de la 5,64 milioane de tone marfă la 6,9 milioane de tone marfă.
Complementar, în 2021, prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea au trecut 649 de nave maritime, față de 614 nave maritime în anul precedent, iar cantitatea de marfă transportată a crescut de la 2,82 milioane tone marfă la 2,97 milioane de tone marfă.
Strict la nivelul porturilor din Galați, în 2021 au tranzitat 2.353 de nave, dintre care 1.791 au fost nave fluviale (3,44 milioane de tone marfă transportate), iar 562 au fost nave maritime (2,61 milioane tone marfă).
La nivelul porturilor sucursalei din Brăila a APDM Galați au fost înregistrate anul trecut 1.420 de nave – 1.334 nave fluviale (1,67 milioane tone marfă) și 86 nave maritime (359.296 tone marfă), iar la nivelul porturilor coordonate la nivelul sucursalei Tulcea au fost înregistrate 774 de nave – 773 nave fluviale (1,78 milioane tone marfă) și o navă maritimă (1.834 tone marfă).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cum își împart Constanța și Galațiul piața transporturilor navale

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat, în 2021, 53,121 milioane tone, în ultimul trimestru al anului fiind înregistrate 13,220 milioane tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu anul anterior, s-a înregistrat o creştere cu 15,6 la sută la mărfurile încărcate şi cu 9,4 la sută la mărfurile descărcate. Creșterile au venit pe fondul reluării activității după ridicarea unora dintre restricțiile impuse după izbucnirea pandemiei de Covid-19.

Transportul de containere a însumat 657.000 TEU la nivelul anului 2021 şi 157.000 TEU în trimestrul patru 2021. În aceleași perioade de referință, în transportul pe căi navigabile interioare, ce includ și porturile din Galați, Brăila și Tulcea, au fost înregistrate 32,120 milioane tone, respectiv 7,71 milioane tone în al patrulea trimestru al anului 2021.

Transport portuar maritim

Porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate în transportul portuar maritim, în 2021, au fost Constanţa, cu o pondere de 93,9 la sută, şi Galaţi, cu o pondere de 4,7 la sută. În cursul trimestrului patru 2021, ponderile cele mai însemnate au fost înregistrate de Constanţa, cu 92,4 la sută şi Galaţi cu 5,7 la sută.
În Galați, cel mai mare port este Romportmet, care gestionează fluxurile de materii prime și produse finite în relația cu Combinatul Siderurgic de la Galați. Ponderi importante în transportul de mărfuri mai au Port Docuri și Port Bazinul Nou, în special pe categoria mărfurilor generale și a transporturilor de cereale.
Per ansamblu, tipul de încărcătură transportată cu preponderenţă a fost încărcătură vrac solid, şi a însumat 32,044 milioane tone la nivelul anului 2021 şi 8,089 milioane tone în trimestrul patru 2021.
În același timp, structura mărfurilor transportate în cursul anului 2021 pune în evidență și o serie de vulnerabilități ale activității portuare, în contextul războiului din Ucraina și a impunerii la adresa Rusiei a unor sancțiuni economice. Astfel, cele mai însemnate cantități de mărfuri încărcate şi descărcate au fost, anul trecut, înregistrate în relația cu parteneri din Rusia (10,6 milioane tone), pe locul următor fiind Turcia (8,7 milioane de tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (3,1 milioane tone) şi Grecia (1,6 milioane tone) au înregistrat cele mai mari volume de mărfuri transportate.
La nivelul anului 2021 cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 70,3 la sută. În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, respectiv, 32,8 la sută.

Căi navigabile interioare

Referitor la transportul pe căi navigabile interioare, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri (valori în mii tone) au fost: Constanţa, cu o pondere de 49,3 la sută şi Galaţi cu o pondere de 16,8 la sută, la nivelul anului 2021, iar la nivelul trimestrului patru 2021 Constanţa cu pondere de 43,3 la sută şi Galaţi, cu 21,3 la sută.
Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare, au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale UE, în proporţie de 45,4 la sută în anul 2021 şi, respectiv, de 42,1 la sută în trimestrul patru 2021.
Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în anul 2021, cu un nivel de 5,038 milioane tone şi în trimestrul patru 2021, cu un nivel de 865.000 tone.
Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi în transport internaţional pe căi navigabile interioare în anul 2021 a fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 37,5 la sută şi de 28,5 la sută în trimestrul patru 2021.
În transportul naţional pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră etc., în proporţie de 53,9 la sută în anul 2021 şi 54,4 la sută în trimestrul patru 2021.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Transporturile navale, "torpilate" de creșteri de prețuri, taxe și război. Interviu cu directorul general CNFR Navrom, Cătălin Eduard Țigănuș

Într-o perioadă în care mediul de afaceri are de suportat șocuri economice de tot felul, izbucnirea războiului în imediata vecinătate a României, dar și sancțiunile internaționale aplicate Rusiei nu fac decât să complice și mai mult lucrurile. Transporturile navale sunt printre cele care au resimțit puternic aceste efecte. Despre toate acestea, într-un interviu în exclusivitate acordat ziarului "Viața liberă" de directorul general al CNFR Navrom, Cătălin Eduard Țigănuș:

- Care este, în prezent, profilul segmentului de transport naval: cam câte firme activează în acest domeniu, ce înseamnă ele ca volum de mărfuri transportate, personal angajat etc.?
- În România, sunt în jur de 170 de firme în acest domeniu, dar majoritatea sunt companii mici, armatori cu una, două nave. Ca transportatori mai mari sunt în jur de cinci, șase. Iar Navrom, cu o flotă de 450 de nave nepropulsate și în jur de 50 de nave propulsate, este cel mai mare. Ca să vă faceți o idee, Navrom a transportat anul trecut în jur de 9 milioane de tone, în condițiile în care un port precum Constanța a avut un trafic de 26 milioane de tone. Practic, Navrom acoperă cam 40 la sută din piață. Are în jur de 1.000 de angajați direct, plus angajații prin firmele de crewing.

- Toată lumea vorbește despre creșterea prețurilor la combustibili. Cum s-au reflectat aceste creșteri în activitatea transportatorilor?
- S-au reflectat în costuri. A trebuit să facem mari eforturi pe partea comercială, în condițiile în care prețurile la combustibil au crescut de la o zi la alta. De exemplu, pe primele două luni ale anului, ianuarie - februarie, am avut de la OMV Petrom 27 de notificări de creșteri de preț. Vă dați seama, în 60 de zile, 27 de notificări de creșteri de preț! Și prețul la motorină a crescut de la circa 680 euro/tonă la circa 1.200 euro/tonă!

- Și ați avut capacitatea să suportați astfel de creșteri?
- Cumva, am fost prinși între ciocan și nicovală, între creșterile de prețuri de la furnizori și prețurile cu care te duci la client. Acum, desigur, majoritatea contractelor le avem, totuși, cu clauză de upgradare a navlului (costul transportului pe apă - n.r.) în funcție de prețul motorinei, dar asta la niște niveluri rezonabile. De exemplu, avem contracte cu Alum Tulcea, în care se spune că la peste 1.000 euro/tonă la motorină se încheie contractul sau se renegociază. Este clar că noi nu putem pune în sarcina clientului toată creșterea de preț.

- Partea de combustibil cam cât reprezintă ca și costuri în transporturile navale?
- Se duce spre 30-35 la sută, uneori chiar mai mult. Dar combustibilul reprezintă doar o parte din cheltuieli. Mai sunt și celelalte componente - pentru reparații, de exemplu. Tabla pentru reparații a plecat de la 900 euro/tonă, iar acum este 1.600 - 1.700 euro/tonă, la liber, și nu o găsești. A crescut prețul la energie electrică, la fluide tehnice, tot ce înseamnă oxigen, acetilenă, electrozi de sudură, toate prețurile au crescut! În ritmul acesta, armatorii vor fi în scurt timp în imposibilitatea să-și mai finanțeze lucrările de reparații.

- Transporturile navale au de înfruntat o nouă criză: războiul din Ucraina. Cum v-a afectat?
- La ucraineni este dată legea marțială din 24 februarie, practic în primele zile a fost interzisă efectuarea formalităților de control trafic de frontieră prin porturile lor, după care au spus că se mai pot face în anumite condiții (porturile de la Dunăre, precum Reni și Ismail, încă sunt utilizabile de către ucraineni, spre deosebire de porturile de la Marea Neagră și Marea Azov, care sunt supuse blocadei rusești - n.r.). Dar știți cum este - când se trage cu tunul nu departe de tine, e greu să găsești personal care să vrea să se ducă într-o zonă de război. Și atunci, în condițiile în care Liberty Galați avea în jur de 15.000 de tone de minereu de adus de acolo, am zis că poate reușim să aducem marfa asta. Și am fost cu primele două barje, apoi am mai fost la încărcare cu încă două... Dar tot așa - am găsit personal navigant căruia i-am dat niște bonusuri la salariu, cu mențiunea că, dacă se vor confrunta cu ceva, cel mai mic pericol, să lase totul acolo, chiar și barjele, și să plece. Siguranța echipajului este pe primul loc.

- În ce măsură depindeți de partea aceasta, de Rusia, de Ucraina?
- Pentru Navrom, de exemplu, dintr-o cantitate medie pe lună de 700.000 de tone, cam 100.000 de tone era marfă care venea din porturile ucrainene. Iar acum aceste transporturi sunt practic sistate.

- Ce categorii de mărfuri sunt cele mai afectate pe transporturile din Rusia și Ucraina?
- Din zona ucraineană și rusă discutăm de minereuri de fier, cărbune, cocs, laminate, oțel beton și îngrășăminte. La îngrășăminte, de exemplu, Rusia și Belarus cred că aveau control pe aproximativ 40 la sută din comerțul internațional. Bine, el venea pe partea spre Constanța, în tranzit, dar acum este practic închis.

- S-a făcut vreo cuantificare a eventualelor pierderi pe care transportatorii le au din cauza războiului?
- Cuantificarea este greu de făcut. Noi, de exemplu, pe primele două luni avem o pierdere cam de un milion de dolari, dar nu putem să spunem acum cât e din cauza războiului, cât din alte cauze. Este greu de cuantificat. Oricum ar fi, am fost afectați pentru că intempestiv, de exemplu, s-a dublat practic prețul la combustibili, nu are cum să nu te afecteze așa ceva! Nu ai cum să crești navlul la clienți atât de brusc - azi îi spui una, iar mâine a crescut prețul. Nu îți acceptă nimeni așa ceva! Desigur că ne-a afectat. Și faptul că trebuie să te orientezi pe alte fluxuri. Acestea nu sunt disponibile, să te aștepte pe tine. Sunt la concurență.

- Deci efectele s-au făcut simțite chiar dinainte de izbucnirea efectivă a războiului....
- Sigur. Și mai este, de exemplu, o problemă pe partea de investiții, dacă discuți, de exemplu, pe proiecte cu fonduri europene. Toate au niște costuri stabilite. Adică, sunt niște modificări care se pot face, dar nu se pot face de la simplu la dublu, că nu decontează nimeni așa ceva. Și atunci, nu ai practic altceva de făcut decât să încerci să-ți păstrezi calmul și să vezi ce se întâmplă și în piață. Încerci să faci o proiecție a situației - cam cât ar putea să dureze, la ce soluții se poate ajunge, dar și noi ne-am gândit la niște măsuri.

- La ce se referă aceste măsuri?
- Tot ce înseamnă buget de investiții, deocamdată, este stagnat. De asemenea, aveam nave care ar trebui modernizate, dar în condițiile actuale nu mai dispunem de resursele financiare pentru a realiza acest lucru. De fapt, înseamnă reducerea numărului de nave pe care le utilizăm, iar la reparații și întreținere lucrăm doar la strictul necesar. De exemplu, dacă am o barjă care are nevoie de reparații cu un consum de material mai mare, o trag pe dreapta și aștept vremuri mai bune, când vor reveni prețurile la un nivel mai suportabil. Reducerea numărului de nave înseamnă și reducerea necesarului de personal - mai sunt angajați care trebuie să-și ia concedii, ture libere, deci asta va fi. Trebuie să te adaptezi, să-ți adaptezi cheltuielile la veniturile pe care le obții.

- Există un dialog cu autoritățile publice în ceea ce privește problemele transportatorilor?
- Nu. Din păcate, se consideră că suntem firme private și, prin urmare, trebuie să ne descurcăm singuri....

- Măcar un sistem de taxe mai flexibil, pentru perioada de criză?
- Nici la taxe n-ai ce să faci, că statul nu te ajută cu nimic. Au mai fost situații în care venea statul și îți mai dădea un ajutor, un discount la taxa de trecere pe canal sau la taxa din portul Constanța. Dar acum, din contră, la APDM, anul acesta, de la 1 ianuarie, au crescut taxele cu 28 la sută, apoi la Administrația Portului Constanța au rămas neschimbate, dar la Administrația Canalelor Navigabile, care este dintre cele mai importante ca nivel de taxare, noi am pierdut niște facilități care, la nivelul companiei Navrom, dacă se raportează la traficul de anul trecut, ar însemna costuri de un milion de euro în plus pe an.

- Asistăm la o redesenare de noi rute de transport și lanțuri logistice în actualele condiții internaționale?
- Da, încet-încet, se redesenează. Adică, tot ce era marfă care venea spre Odessa se redirecționează spre Constanța. E cerere mare acum și de containere din Constanța spre Ucraina. Numai că, le iau din Constanța, dar unde le duc? Că ajung greu și la Ismail sau la Reni. Partea bună, dacă putem să spunem așa în actualele condiții, este că portul Constanța de mult n-a mai avut în radă atâtea nave. Marea majoritate ar fi trebuit să descarce în porturile ucrainene, n-au mai putut și au venit în România să descarce. De aici, mărfurile vor fi preluate - auto, naval, feroviar, cumva se va găsi o soluție și vor fi duse în Ucraina. Dar să vedem, lucrurile sunt într-o dinamică...

- La Constanța, armatorii s-au dus forțați de împrejurări. Spre Galați nu vine nimeni?
- Păi, hai să vedem ce vor face autoritățile, ce viziune la nivel de strategii publice au în transporturile de marfă, ca să atragă un flux de nave maritime și pe partea asta. Asta vizavi de nivelul tarifelor pe care le practică... Acum, vin foarte puțini. Pentru că și costul armatorului maritim pe Constanța e mai mic decât costul armatorului maritim dacă ar veni pe canalul Sulina la Galați. Plus timpul de operare. Problema e că tranzitarea pe Sulina înseamnă taxe și bani plătiți, către administrațiile portuare, către administrațiile fluviale și așa mai departe. Desigur, cine e mai aproape de Ucraina decât Galațiul? Marfa pe care nu poți să o descarci la Ismail vii să o descarci la Galați, eventual. Ar fi, poate, o variantă. Dar este o structură de costuri, trebuie să vii cu o ofertă competitivă ca structură de costuri ca să generezi un astfel de trafic de mărfuri, iar aici taxele sunt un impediment pentru porturile gălățene.

- Se spune că "o criză generează și oportunități". Sunt oportunități în actuala situație de criză? Pot să apară noi fluxuri de marfă?
- Pot să apară niște fluxuri noi de marfă. Sunt niște cereri mari de cereale din Ucraina. Ucrainenii acum, din cauza războiului, n-au capacități de a-și accesa porturile din Odessa, Mariupol, Nikolaev. Totuși, ei încearcă să-și onoreze contractele de export la cereale și aici este o oportunitate. De exemplu, poți să accesezi porturile lor Reni și Ismail și poți să faci export de cereale din Ucraina către alte țări...

- Dar dacă rușii ajung la gurile Dunării?
- Dacă rușii ajung la gurile Dunării, ar fi foarte grav. Nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Pentru că tot ce înseamnă flux de marfă din regiunea asta va fi restricționat...

Armatorii, ignorați de Direcția Transporturi Navale

Situația din transporturile navale începe să semene, ca dimensiune a efectelor, tot mai mult cu criza din anii '90, când războiul din fosta Iugoslavie a avut un impact puternic asupra transporturilor pe Dunăre, ne-a declarat vicepreședintele Asociației Armatorilor și Operatorilor Fluviali, Tudorel Bogos: "Din păcate, s-au făcut niște schimbări la Ministerul Transporturilor, iar acum avem o comunicare foarte greoaie cu Direcția Transporturi Navale, deși colaborarea noastră cu acest departament este vitală pentru noi. Practic, în criza actuală, ne reamintim de situația de după războiul din Serbia, când lucrurile au fost întinse la maximum, când, la fel ca acum, armatorii au tras un semnal de alarmă, dar nimeni nu-i băga în seamă. Atunci s-a luat o hotărâre, am intrat în grevă și s-au blocat transporturile pe Dunăre, doar așa s-a ajuns la o deblocare. Noi nu vrem să se ajungă din nou la asta. Spre deosebire de alții, până acum noi nu am ieșit pe străzi, să blocăm canale, dar care ar fi soluția ca să ne bage și pe noi în seamă cineva? Dacă Direcția Transporturi Navale nu discută cu noi, atunci cu cine discută?".

Restricții de circulație pe Dunăre

Autoritatea Navală Română (ANR) a anunțat marți, 22 martie, armatorii și comandanții de nave că, dat fiind contextul războiului din Ucraina, se dispune interzicerea circulației între porturile Tulcea și Ismail pe timpul nopții, iar nerespectarea noilor măsuri atrage sancțiuni.
"Traficul naval între porturile Tulcea și Ismail se poate desfășura numai pe timpul zilei, cu efectuarea controlului de trecere a frontierei în sensul Regulamentului de Navigare pe Dunăre, perioada de zi este cuprinsă între răsăritul și apusul soarelui. Începând cu data prezentului aviz, prevederile Avizului către navigatori nr. 17945 din 01.03.2022 își încetează aplicabilitatea. Nerespectarea prezentului Aviz atrage răspunderea contravențională, materială sau penală, după caz, a persoanelor vinovate", transmite Autoritatea Navală Română.
Prin același aviz, pe brațul Chilia se menține interdicția de navigație pentru ambarcațiunile și navele de agrement, indiferent de pavilion. Ambarcațiunile de pescuit românești vor putea fi utilizate doar pe sectorul românesc și doar pe timpul zilei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Galațiul și Brăila cer reducerea taxelor pe Dunăre pentru a face porturile mai competitive

Modernizarea transporturilor, a capacităților portuare și a facilităților logistice pe Dunărea Maritimă poate fi un liant economic important la nivelul comunităților locale din Galați și Brăila. Așa se face că autoritățile publice locale și județene din Galați și Brăila și-au unit forțele într-o serie de inițiative menite să genereze dezvoltare economică la nivel regional.

Modernizarea porturilor precum cele din Galați și Brăila și asigurarea unor condiții optime de transport naval sunt importante mai ales că, în noul context geopolitic, rutele comerciale încep să se reconfigureze și să aducă o serie de oportunități pentru această zonă.
Demersurile de reconectare a Portului Galați cu liniile de cale ferată cu ecartament larg sunt un prim pas ce va ajuta la deblocarea unor transporturi de mărfuri - precum cele de cereale, de exemplu - dinspre Ucraina spre piețele internaționale.
Însă, dincolo de asta, o "boală veche" este sistemul de taxe aplicat pe Dunărea maritimă, sistem care, în opinia armatorilor, este mai degrabă descurajator pentru transportatori. "Hai să vedem ce vor face autoritățile, ce viziune la nivel de strategii publice au pentru transporturile de marfă, ca să atragă un flux de nave maritime și pe partea aceasta. Asta vizavi de nivelul tarifelor pe care le practică... Acum, vin foarte puțini. Pentru că și costul armatorului maritim pe Constanța e mai mic decât costul armatorului maritim dacă ar veni pe canalul Sulina la Galați. Plus timpul de operare. Problema e că tranzitarea pe Sulina înseamnă taxe și bani plătiți, către administrațiile portuare, către administrațiile fluviale și așa mai departe. Desigur, cine e mai aproape de Ucraina decât Galațiul? Marfa pe care nu poți să o descarci la Ismail vii să o descarci la Galați, eventual. Ar fi, poate, o variantă. Dar trebuie să vii cu o ofertă competitivă ca structură de costuri ca să generezi un astfel de trafic de mărfuri, iar aici taxele sunt un impediment pentru porturile gălățene", declara recent, pentru "Viața liberă", directorul general al CNFR Navrom Galați, Cătălin Eduard Țigănuș.
În acest context, primăriile și consiliile județene din Galați și Brăila au înaintat o solicitare către Ministerul Transporturilor ce vizează stabilirea unor niveluri de taxare competitive pentru transportatorii pe Dunărea maritimă. "Împreună, autoritățile din Galați și Brăila, am făcut această solicitare pentru că este o concurență destul de mare și transportatorii merg în porturile în care găsesc mai multe avantaje. Când vorbim de beneficii, acestea se reflectă în costuri, pentru că una este să plătești, de exemplu, 26.000 de euro/navă de 10.000 tdw în România, alta e să plătești 11.000 de euro în Burgas sau Varna pentru aceeași navă, de aceleași dimensiuni. Iar aici intră tot sistemul de taxe, începând de la Autoritatea Navală Română până la taxele administrației fluviale pe Canalul Sulina și taxele portuare", a explicat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
În același context al proiectelor de dezvoltare regională, președintele CJ Galați a precizat că podul peste Dunăre nu este un concurent, în materie de configurare a lanțurilor logistice, pentru porturile din Galați și Brăila. "Podul peste Dunăre nu este <un concurent>, ci este chiar un avantaj pentru transportul de marfă din Galați și Brăila. Dar, pentru asta, este nevoie de marfă containerizată, deci vorbim de niște platforme multimodale (rutier-feroviar-rutier - n.r.), precum cea care se dorește a fi realizată la Galați, iar legăturile de transport care s-ar face prin intermediul podului peste Dunăre ar fi un avantaj spre deschiderea zonei și realizarea legăturilor cu celelalte regiuni ale țării. În tandem, porturile din Galați, Brăila și podul peste Dunăre creează premisele unui centru logistic, ale unui hub comercial în zonă, ceea ce, desigur, ar fi un lucru benefic și pentru economia Galațiului, și pentru cea a Brăilei", a mai arătat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
În prezent, Ministerul Transporturilor face o analiză a sistemului de taxe pe Dunăre, urmând ca nivelul acestora și modul de aplicare să țină cont de doleanțele transportatorilor și să stimuleze activitatea în porturile de la Dunăre.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Afacerile din porturile gălățene: Romportmet, devansat la profit de Port Docuri

Porturile gălăţene au avut, în total, în 2021, o cifră de afaceri de peste 60,64 milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. În același timp, pandemia de Covid-19 și blocajele din lanțurile logistice au avut efecte profunde asupra transporturilor și activității portuare. Așa se face că, per ansamblu, cheltuielile avute de porturile gălățene au fost mai mari decât veniturile, înregistrându-se pierderi de peste 302.000 de lei. În același timp, situația financiară a fost diferită de la un port la altul.

Ca volum al mărfurilor tranzitate, "locomotiva" porturilor gălățene este portul mineralier Romportmet, destinat să deservească activitatea economică a combinatului siderurgic de la Galați. Din păcate, deși în anii precedenți Romportmet s-a plasat într-o zonă de profitabilitate, anul 2021 a însemnat o trecere "pe minus".
Portul mineralier a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 41,15 milioane de lei, peste nivelul din 2020 (cifră de afaceri - 36,5 milioane de lei) și peste cea din 2019 (cifră de afaceri - 34,80 milioane de lei). Pe de altă parte, veniturile totale de 41,47 milioane de lei au fost depășite de cheltuielile în valoare de 43,11 milioane de lei. Astfel, în 2021, Romportmet a înregistrat o pierdere netă de 1,78 milioane de lei.
Spre comparație, în 2020, Romportmet a obținut un profit net de 403.388 de lei, iar în 2019 un profit net de 135.124 de lei. Ce va fi mai departe rămâne de văzut.
Pe de o parte, GFG Alliance, care controlează atât Combinatul Siderurgic Liberty Galați, cât și Romportmet, își dorește o lărgire și o diversificare a activității portului mineralier. De asemenea, Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați are, la rândul ei, o serie de planuri privind modernizarea infrastructurii portuare.
În actualele circumstanțe, este de remarcat faptul că porturile aflate sub tutela Grupului Metaltrade - Port Bazinul Nou și Port Docuri - nu doar că au reușit să rămână "pe linia de plutire", chiar și în condiții de pandemie, dar au reușit să obțină și profit.
Port Docuri a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de 9,55 milioane de lei. La venituri de 9,76 milioane de lei și cheltuieli de 8,66 milioane de lei, profitul brut înregistrat a fost de 1,1 milioane de lei, iar profitul net s-a cifrat la peste un milion de lei. Este o revenire puternică după ce, în 2020, Port Docuri a înregistrat, la o cifră de afaceri de 6,93 milioane de lei, o pierdere de 359.733 de lei. Câștigurile sunt chiar mai mari decât perioada de dinainte de pandemie, 2019, când la o cifră de afaceri de 9,85 milioane de lei, se înregistra un profit net de 467.448 de lei.
În ceea ce privește Port Bazinul Nou, acesta a avut în 2021 o cifră de afaceri relativ modestă, respectiv, 247.183 de lei, însă una peste alta a marcat un profit net de 30.476 de lei. Trendul a fost însă unul descendent de la un an la altul. În 2020, profitul net obținut a fost de 169.257 de lei, iar în 2019 profitul net a fost de 564.776 de lei.
Important pentru cele două porturi va fi desigur evoluția proiectului terminalului multimodal, derulat în parteneriat cu APDM Galați. De asemenea, un alt element care va juca un rol important este dirijarea unor fluxuri de mărfuri din Ucraina spre Galați, în special cereale, în prezent fiind în derulare lucrări de reabilitare a liniei cu ecartament larg menite să faciliteze operarea mai rapidă în portul Galați a vagoanelor cu marfă care vin din Ucraina.
Nu în ultimul rând, Unicom Oil Terminal a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei. Veniturile totale au fost de 10,28 milioane de lei, iar cheltuielile de 9,86 milioane de lei, astfel că, în final, profitul net raportat a fost de 347.174 de lei. Este al doilea an la rând profitabil pentru Unicom Oil Terminal, în 2020 fiind înregistrat, la o cifră de afaceri de 8,34 milioane de lei, un profit net de 1,29 milioane de lei. Astfel, au fost recuperate pierderile din 2019, când la o cifră de afaceri de 5,85 milioane de lei s-a închis "pe minus" cu 477.085 de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Războiul reconfigurează traficul de mărfuri prin Portul Galați. Transporturi navale pe Dunărea Maritimă

Odată cu declanșarea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, activitatea comercială desfășurată în porturile Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați a suferit modificări semnificative, în funcție de tipurile de mărfuri operate, dar și de destinația acestora, rezultă din datele pe primul semestru al acestui an furnizate de companie.

La nivelul porturilor de pe Dunărea Maritimă, Portul Mineralier Romportmet, ce deservește combinatul siderurgic de la Galați, rămâne principala "locomotivă" a transporturilor navale. În același timp, sincopele din lanțurile logistice - atât în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime, cât și în ceea ce privește transporturile de produse finite - n-au rămas fără ecou în activitatea portuară.

"În primele şase luni ale anului 2022, traficul maritim și fluvial de mărfuri operate prin Portul Mineralier a scăzut cu 20 la sută, în comparație cu perioada similară a anului 2021, fiind operate un total de 1.952.492 de tone mărfuri față de 2.430.533 de tone în anul 2021. Scăderea este cauzată atât de importul scăzut de materii prime (minereu de fier, cocs, cărbune) de proveniență Rusia și Ucraina, cât și de exportul scăzut de laminate către Turcia și Italia", ne-a declarat Marcela Daniela Costea, directorul general al APDM Galați.

O creștere importantă, de nu mai puțin de 210 la sută, s-a observat în traficul de cereale operate prin Portul Docuri - atât pe traficul maritim, cât și pe cel fluvial - de la 98.939 de tone la 207.353 de tone, mărfurile fiind preponderent de proveniență ucraineană.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", Portul Galați a devenit un port-cheie pentru deblocarea transporturilor de cereale din Ucraina, în condițiile în care porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov sunt supuse blocadei rusești.

Recent a fost finalizată reabilitarea căii ferate cu ecartament larg care face legătura dintre Ucraina și Port Docuri via Republica Moldova, ceea ce deschide calea operării directe a garniturilor de tren încărcate cu cereale, fără a mai fi nevoie de transbordare. "După cum am aflat de la operatorul care deține silozul de cereale, în prezent sunt în curs discuții cu exportatorii, cu transportatorii care aduc marfa dinspre Ucraina, pentru a livra primele cantități de mărfuri pe calea ferată cu ecartament larg, în perioada imediat următoare. Prin urmare, primele transporturi cu cereale ce vor folosi aceste facilități ne așteptăm să le avem în cursul acestei luni", a precizat directorul general al APDM Galați.

Pe partea produselor agroalimentare, un rol tot mai activ i-a revenit Portului Comercial, unde s-a dublat cantitatea de ulei de floarea-soarelui operată prin dana Prutul, de la 17.700 de tone la 34.028 de tone, destinația acestuia fiind Franța, Spania, dar și țări non-UE, precum Africa de Sud.

Tipuri de mărfuri

Nu în ultimul rând, în primul semestru al acestui an s-a înregistrat o creștere cu 60 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut a traficului de mărfuri operate prin Port Bazinul Nou. În același timp, prin acest port, dacă traficul maritim a înregistrat o creștere de 63 la sută, de la 148.519 tone în primul semestru al anului 2021 la 269.030 de tone în primul semestru din 2022, traficul fluvial a scăzut cu 13 la sută, de la 48.193 de tone la 44.236 de tone. În general, mărfurile transportate au constat în laminate și fier vechi din și către Turcia, dar și operări (transbord) cu portul Constanța.

"Conflictul ruso-ucrainean desfășurat în zona Mării Negre a dus și la creșterea traficului de produse petroliere (ulei mineral, motorină și GPL) în dana Unicom Oil Terminal, creșterea semnalându-se atât în traficul maritim, cat și în cel fluvial, de la 70.394 de tone (31 de nave) în perioada ianuarie - iunie 2021 la 156.422 de tone (66 de nave) în aceeași perioadă a anului 2022, proveniența mărfurilor fiind în principal Rusia, Ucraina și Georgia", a mai arătat directorul general al APDM Galați, Marcela Daniela Costea.

În ceea ce privește celelalte porturi de pe Dunărea Maritimă, în primul semestru al anului 2022, Portul Brăila a înregistrat creșteri față de perioada similară a anului 2021 pe traficul maritim (50 la sută), dar și mai spectaculoasă este creșterea traficului fluvial (280 la sută), mărfurile operate fiind în principal cereale, semințe și ulei de floarea-soarelui importate din Ucraina, principalii operatori fiind Hercules și AMD Logistics.

Portul Tulcea a înregistrat o scădere de aproximativ 35 la sută a traficului fluvial, în principal de bauxită, de la 725.468 de tone în primul semestru din 2021 la 464.136 de tone în primul semestru din 2022, materia primă fiind adusă prin transbordare din portul Constanța.

Scăderi s-au mai înregistrat și la traficul din portul Mahmudia, de aproximativ 20 la sută, de la 110.204 tone la 88.692 de tone, principala marfă fiind calcarul destinat combinatului siderurgic de la Galați.

După război, secetă

În afară de provocările pe care le aduce războiul dintre Ucraina și Rusia, rămâne de văzut cum se va repercuta asupra porturilor seceta prelungită care a dus deja la scăderea accentuată a apelor Dunării.

"În ceea ce privește activitatea noastră, ca urmare a scăderii apelor Dunării, suntem nevoiți să executăm un volum mai mare de dragaje, pentru a asigura adâncimile optime la dane. Deocamdată nu am avut probleme în a acoperi acest necesar suplimentar de lucrări, sperăm să nu avem probleme nici în perioada următoare", a explicat directorul APDM Galați.

În același timp, dacă pe Dunărea Maritimă transportatorii nu au probleme, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați reușind să asigure o adâncime de 25 de picioare pe șenalul navigabil, navigația ar putea deveni tot mai dificilă pe sectorul fluvial al Dunării, în condițiile în care debitul fluviului are tendința de scădere.

Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în săptămâna 12-19 iulie, debitul Dunării la intrarea în țară (secţiunea Baziaş) ar urma să scadă de la 2.800 mc/s la 2.700 mc/s. Debitul va fi staționar în următoarele trei zile, apoi în scădere până pe 19 iulie, la valoarea de 2.400 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în general în scădere în această săptămână, exceptând primele zile ale intervalului, când vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia - Calafat și în creștere ușoară pe sectorul Cernavodă - Tulcea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Portul Galaţi - 4,1% din transportul maritim, 19,1% din transportul fluvial

Mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 29,472 milioane tone în primul semestru din 2022, transportul de containere însumând 313,000 TEU, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. În transportul pe căi navigabile interioare au fost înregistrate 15,39 milioane tone în primele şase luni ale acestui an.

Porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate de transport maritim în semestrul I 2022 au fost Constanţa, cu o pondere de 94,7% şi Galaţi, cu o pondere de 4,1%. A fost transportată cu preponderenţă tipul de încărcătură vrac solid, care a însumat 16,773 milioane tone. În semestrul I 2022, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au fost înregistrate în relaţie cu următorii parteneri: Rusia (6,487 milioane tone) şi Turcia (4,908 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spania (1,548 milioane tone) şi Ţările de Jos (814.000 tone) au înregistrat cele mai mari volume de mărfuri transportate. Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 65,7%. În ceea ce priveşte descărcările, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, respectiv 36%.

În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile interioare, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri (valori în mii tone) au fost: Constanţa, cu o pondere de 52,1% şi Galaţi, cu o pondere de 19,1%, la nivelul semestrului I 2022. Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale Uniunii Europene, în proporţie de 34,3%. Per total, Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în semestrul I 2022, cu un nivel de 2,393 milioane tone. Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi în transport internaţional pe căi navigabile interioare a fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit în proporţie de 31,7%. În transport naţional pe căi navigabile interioare au fost înregistrate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu, în proporţie de 55,6%.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Războiul determină scăderea traficului în porturile gălățene de la Dunăre

Traficul de mărfuri prin porturile din Galați, Brăila și Tulcea, coordonate de Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, a fost, în 2022, de 7,34 milioane de tone marfă, în scădere cu nu mai puțin de 26 la sută față de anul precedent, când s-a consemnat un trafic de 9,93 milioane de tone marfă.

Una dintre cauzele majore ale acestei scăderi a fost conflictul ruso-ucrainean declanșat la Marea Neagră, care a dus la scăderea traficului general de mărfuri pe Dunărea Maritimă și la reconfigurarea unor lanțuri logistice.

Fie și în acest context destul de complicat, porturile din Galați au acoperit mai bine de jumătate din traficul de mărfuri din porturile operate de APDM Galați. Mai exact, prin portul Galați au trecut, în 2022, peste 4,61 milioane de tone marfă, din care 2,12 milioane de tone marfă (46 la sută) l-a reprezentat traficul cu nave maritime și 2,49 milioane de tone marfă (54 la sută) traficul cu nave fluviale. Spre comparație, în 2021, prin porturile din Galați au trecut 6,18 milioane de tone marfă - 42 la sută trafic cu nave maritime, 58 la sută trafic cu nave fluviale.

La nivel de Galați, un recul puternic s-a resimțit inclusiv la nivelul Portului Mineralier - Romportmet, care este, practic, "locomotiva" traficului de mărfuri pe Dunăre, rezultă din datele prezentate de administrația portuară.

"Din analiza comparativă a ultimilor doi ani, observăm că Portul Mineralier, ce deservește Combinatul Liberty Galați, a fost puternic afectat de conflictul militar, în activitatea acestuia existând sincope în lanțurile logistice - atât în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime, cât și în ceea ce privește transporturile de produse finite. La nivelul anului 2022, Portul Mineralier a înregistrat o scădere cu 38,6 la sută a traficului general de mărfuri, de la 4,99 milioane de tone în 2021 la 3,06 milioane de tone în 2022. Se înregistrează o scădere mai mare a traficului fluvial, de 41,3 la sută, traficul maritim fiind mai mic cu 34 la sută față de anul 2021", ne-a explicat Marcela Daniela Costea, directorul general al APDM Galați.

La nivelul celorlalte porturi din Galați, evoluția în 2022 a fost cu suișuri și coborâșuri, în funcție și de profilul mărfurilor tranzitate.

În Portul Docuri, traficul de mărfuri s-a menținut în linii mari la nivelul anului 2021, fiind chiar înregistrată în 2022 o creștere de cinci la sută, respectiv, de la 422.614 tone la 441.198 tone. Pe de altă parte, per ansamblu, dacă în cazul traficului fluvial a fost consemnată o creștere de 32 la sută, în cazul traficului maritim a fost înregistrată o scădere de 26 la sută. Mărfurile operate au fost, în general, cereale de proveniență ucraineană, cereale care au fost cabotate către portul Constanța.

La rândul său, traficul general de mărfuri operat prin Port Bazinul Nou a avut o creștere de 21 la sută, de la 467.302 tone în 2021 la 565.343 de tone în 2022. "Mărfurile operate au fost în general laminate și fier vechi din și către Turcia, Bulgaria, Ucraina, dar și produse de carieră-balastieră de la Isaccea, Turcoaia", a precizat directorul general al APDM Galați, Marcela Daniela Costea.

Procentual, cea mai spectaculoasă creștere a avut-o Unicom Oil Terminal, unde traficul de mărfuri aproape s-a triplat în 2022, de la 149.401 tone la 431.108 tone, în principal motorină și GPL, provenite din Ucraina, Egipt, Turcia și Grecia.

Nu în ultimul rând, în Portul Comercial Galați s-a dublat cantitatea de ulei de floarea-soarelui operată prin dana "Prutul", de la 30.300 de tone în 2021 la 64.058 tone în 2022, destinația acesteia fiind Franța, Spania, Africa de Sud, dar s-a operat și ulei de proveniență ucraineană cu destinația Constanța, prin activități de cabotaj între porturile românești.

Între transporturile fluviale și cele maritime

În ceea ce privește traficul de mărfuri în celelalte locații de la Dunărea Maritimă, porturile din cadrul sucursalei Brăila a APDM Galați au avut în 2022 un trafic de 1,08 milioane tone marfă, în ușoară creștere față de cele 906.903 tone tranzitate în anul precedent. Pe de altă parte, pe parcursul anului trecut s-a modificat ponderea celor două tipuri de trafic naval - maritim și fluvial. Astfel, dacă în 2021 mai bine de 40 la sută din traficul de mărfuri a fost cu nave maritime și 60 la sută cu nave fluviale, în 2022 traficul maritim a scăzut la 26 la sută, iar traficul fluvial a avut o pondere de 74 la sută.

În cazul sucursalei Tulcea, se poate vorbi, practic, doar de trafic cu nave fluviale, prin care s-a asigurat 94 la sută din tranzitul de mărfuri aferent anului trecut. Per total, prin porturile sucursalei din Tulcea a APDM Galați au trecut, în 2022, aproximativ 1,65 milioane de tone marfă, în condițiile în care, în anul precedent au fost transportate 2,84 milioane de tone marfă, ceea ce corespunde unei scăderi de 26 la sută a fluxului de mărfuri.

După cum am arătat, războiul din Ucraina a influențat inclusiv structura mărfurilor transportate prin unele porturi. Acesta este, însă, un subiect mult mai amplu, asupra căruia vom reveni în una din edițiile viitoare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.