Jump to content

Apusul siderurgiei omoară şi ingineria gălăţeană


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Apusul siderurgiei omoară şi ingineria gălăţeană
În urmă cu două decenii, siderurgia gălăţeană era considerată cea mai performantă din sud-estul Europei. Acum, există doar zvonuri pesimiste şi câteva şcoli de vară menite să mai liniştească puţin oamenii din Galaţi. Învăţământul superior metalurgic, înfloritor şi el în urmă cu două decenii, este acum din ce în ce mai puţin căutat.
Dacă la începutul anilor 2000 inginerii erau la mare căutare, acum a fost nevoie să se schimbe titulatura Facultăţii de Metalurgie, care devenise cea mai ocolită la admitere. Absolvenţii de liceu cu Bacalureatul luat nu s-au lăsat convinşi nici de noua denumire de Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului, aşa că s-a decis unirea ei cu Facultatea de Mecanică. Nici aşa n-a mers, noua Facultate de Inginerie fiind cea mai puţin căutată instituţie de învăţământ superior din Galaţi.
„Dacă nu se face ceva în oraşul acesta, riscăm să nu mai avem învăţământ superior ingineresc în Galaţi. Ne putem transforma, uşor, uşor, într-o Valea Jiului 2. Dar eu sper că actuala clasă politică va fi suficient de matură încât să nu permită acest lucru”, spune decanul Facultăţii de Mecanică, Cătălin Fetecău, hotărât ca de la anul să „umble” puţin şi la specializările Facultăţii. „Deja, unele materii predate sunt perimate, trebuie să le upgradăm în permanenţă. Soluţia este aceea de a veni cu programe care să se regăsească în lumea reală din industria din zonă, cred că şi colegii noştri vor înţelege acest lucru”, a mai spus decanul Facultăţii de Mecanică.
În tot acest timp, ArcelorMittal Galaţi trimite acasă angajaţii care mai au doar un an şi jumătate până la pensionare, oferindu-le salarii compensatorii. Conducerea spune că încearcă astfel să facă loc tinerilor absolvenţi, dar dacă ne uităm în urmă, destul de puţini absolvenţi de mecanică sau metalurgie au ajuns angajaţi în Combinat. Arcelor Mittal a făcut şi o tradiţie în a organiza o şcoală de vară pentru studenţi, în timpul căreia sunt discutate tot felul de proiecte tehnice. Chiar şi la ultima deschidere a Şcolii de Vară directorul general Bruno Ribo a mărturisit că lucrurile nu merg tocmai cum trebuie. Bruno Ribo le-a vorbit studenţilor de situaţia combinatului în contextul pieţei regionale a oţelului şi problemele cu care se confruntă combinatul din cauza preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale. În acest context, Ribo le-a spus studenţilor că în acest an combinatul va angaja ingineri şi specialişti, iar de la anul va fi reluată şi angajarea de muncitori.
Pe de altă parte, Arhitectura Navală, o facultate axată ca la Mecanică tot pe studiul organelor de maşini şi a motoarelor, merge „brici”. Concurenţa aici este foarte mare, asemănătoare celei de la Medicină. Explicaţia este una singură: ideea de stabilitate care vine de la Şantierul Naval Damen Galaţi şi de la alţi colaboratori ai acestei facultăţi. Vorbim despre zeci de burse, stagii de pregătire în Olanda, la trustul „mamă”, plus că aproape toţi absolvenţii sunt angajaţi în domeniu.
Dacă înainte de privatizare, în 1999, în Combinatul Siderurgic lucrau peste 31.000 de angajaţi, în companie mai lucrează astăzi aproape 7.200 de oameni, respectiv cu aproape 24.000 mai puţini, la care se adaugă alte zeci de mii de oameni care şi-au pierdut slujbele în urma dispariţiei afacerilor care depindeau de gigantul siderurgic.
Nu întâmplător Galaţi este oraşul care a pierdut în ultimul deceniu cei mai mulţi locuitori. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), între anii 2002 şi 2011 oraşul Galaţi a pierdut peste 67.600 de locuitori, adică aproape un sfert din numărul total.
Link to comment
Share on other sites

Ingineria gălăţeană moare odată cu industria

* În oraşele fără industrie dezvoltată, facultăţile de profil se zbat să supravieţuiască, iar în localităţile care au beneficiat de investiţii în industrie concurenţii se bat pentru domeniile politehnice

În timp ce facultăţi precum Medicina, Navele sau Educaţia Fizică şi Sportul şi-au epuizat locurile la buget şi, în unele situaţii, şi la taxă, încă din prima sesiune de admitere, la alte facultăţi din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" concurenţa abia dacă a depăşit 0,5 candidaţi pe un loc. Cap de afiş pe lista neagră este Facultatea de Inginerie (rezultată în urma contopirii facultăţilor de Mecanică şi Metalurgie - n.r.), acolo unde s-au înscris doar 0,62 de candidaţi pe un loc. Dintre cele 263 de locuri la buget scoase la concurs în sesiunea din iulie, 145 au rămas neocupate, semn că specializări precum robotica, mecatronica sau ingineria mediului nu au mai avut căutare în rândul absolvenţilor de liceu. Dincolo de faptul că locurile alocate de minister sunt probabil neconcordante cu realitatea şi că tinerii nu mai sunt la fel de bine pregătiţi ca în urmă cu ceva ani, un aspect interesant iese în evidenţă imediat ce faci o comparaţie între admiterea de la Galaţi şi cele care au avut loc aproape concomitent în alte centre universitare din ţară.

Domenii-muzeu

Astfel, în oraşe puternic industrializate, precum Cluj-Napoca, concurenţa la universităţile cu profil tehnic a depăşit anul acesta fără excepţie pragul de un candidat pe loc. Din contră, în oraşele care în ultimii ani nu au mai beneficiat de investiţii majore în industrie, Iaşi sau Galaţi, concurenţa în învăţământul tehnic superior a fost de sub un candidat pe loc.
Cea mai elocventă situaţie de acest fel se întâlneşte la Iaşi. Deşi aici funcţionează una dintre cele mai apreciate politehnici din ţară, Universitatea "Gh. Asachi", absolvenţii de liceu nu s-au înghesuit anul acesta să-i treacă pragul. Astfel, cu excepţia unor specializări precum Automatică şi Calculatoare sau Telecomunicaţii, marea majoritate a facultăţilor din universitatea ieşeană au avut sălile de concurs aproape goale. Spre exemplu, din informaţiile publicate pe site-ul instituţiei, reiese că la Ştiinţa şi Ingineria Materialelor s-au înscris doar puţin peste 100 de candidaţi pe cele 183 de locuri scoase la concurs. Asemănător, la Hidrotehnică, Ingineria mediului, Construcţii sau Protecţia mediului, concurenţa a fost tot de sub un candidat pe loc. Totuşi, universitatea a avut per total peste un candidat pe loc, graţie domeniilor foarte căutate de absolvenţi.

Ingineria industrială - succes la Cluj, eşec la Galaţi

La domeniul de studiu Inginerie industrială, concurenţa la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a fost anul acesta de 1,17 candidaţi pe loc (156 de înscrişi pe 133 de locuri). Prin comparaţie, la acelaşi domeniu, concurenţa a fost la Galaţi de sub 0,3 candidaţi pe loc, dintre cele 48 de locuri la buget scoase la concurs ocupându-se doar 15. Şi la domeniul Mecatronică situaţia este asemănătoare, la Cluj fiind 1,06 candidaţi pe loc, în timp ce Galaţiul a avut doar 0,39 candidaţi pe loc. Ingineria autovehiculelor, în schimb, pare să-şi justifice existenţa în oferta educaţională atât la Cluj, cât şi la Galaţi. Astfel, la universitatea din Ardeal concurenţa a fost de 2,13 candidaţi pe loc (213 înscrişi pe 100 de locuri), în vreme ce la "Dunărea de Jos" concurenţa a fost de 1,3 (51 de înscrişi pe 39 de locuri).
Ingineria mecanică, una dintre facultăţile cu tradiţie la Galaţi, a reuşit să atragă vara aceasta doar 27 de studenţi pe cele 51 de locuri cu finanţare de la stat scoase la concurs, ceea ce înseamnă o concurenţă de puţin peste 0,5. La Cluj, lucrurile au stat şi mai rău, concurenţa fiind de 0,38 (38 de candidaţi pe 99 de locuri bugetate). Nici Protecţia mediului nu pare să mai fie tentantă pentru tinerii absolvenţi, dacă ne gândim că au fost doar 0,75 de candidaţi pe loc la Cluj şi 0,51 la Galaţi.
Un alt exemplu care susţine ideea că nivelul de dezvoltare industrială a unui oraş influenţează simţitor concurenţa la facultăţile de profil este dat de Inginerie electronică şi telecomunicaţii. În vreme ce la Cluj s-a atins cifra record de 3,85 de candidaţi pe loc (902 candidaţi pe 234 de locuri), la Galaţi concurenţa a fost incomparabil mai mică, de doar 0,52 de înscrişi pe loc.

Domeniile noi, cheia succesului

Pe lângă faptul că stă mai bine decât noi, în privinţa concurenţei, la majoritatea domeniilor tehnice clasice, învăţământul tehnic superior clujean pare să fi găsit cheia adaptării la cerinţele pieţei actuale a muncii. Astfel, în ultimii ani, Universitatea Tehnică Cluj Napoca a reuşit să atragă un număr mare de studenţi mai ales prin înfiinţarea unor noi domenii, ceea ce la Galaţi nu s-a întâmplat. Spre exemplu, la Inginerie medicală, concurenţa a fost anul acesta de 3,60 candidaţi pe loc, una de invidiat chiar şi pentru o facultate de medicină.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Învăţământul metalurgic, pe cale de dispariţie la Galaţi

* Interesul scăzut pentru facultăţile tehnice este cauzat de slaba dezvoltare industrială, cred profesorii * În Europa, sistemul superior de învăţământ se adaptează pieţei joburilor

Furnalul 6 din ArcelorMittal Galaţi a fost pus la pământ în urmă cu mai puţin de o lună. În 1981, atunci când a devenit funcţional, era cel mai mare furnal din sud-estul Europei. În ultimii doi ani, Furnalele 1 şi 2 au fost şi ele demolate, fiind considerate depăşite fizic şi tehnologic. Din cele şase furnale funcţionale fără întrerupere în urmă cu doar câteva decenii, doar unul mai este folosit în prezent.

Reducerea activităţii Combinatului se răsfrânge în mod direct şi asupra stării învăţământului gălăţean de profil. De la an la an, numărul absolvenţilor de liceu care au venit să se înscrie la Metalurgie a fost tot mai mic. În 2014, conducerea Universităţii "Dunărea de Jos" a hotărât să unească Facultăţile de Mecanică şi Metalurgie, rezultând astfel Facultatea de Inginerie. Chiar şi aşa, după sesiunea de admitere din vară, la Inginerie a fost cea mai slabă concurenţă din toată Universitatea: doar 0,62 de candidaţi pe loc.

Metalurgia nu e moartă, metalurgia se transformă

Cu excepţia Galaţiului, toate facultăţile de metalurgie din ţară au renunţat de ani buni la această titulatură, adoptând în schimb denumirea de ştiinţa şi ingineria materialelor. Cu o industrie metalurgică aflată în cădere liberă, acestea au fost nevoite, pentru a nu fi desfiinţate, să se adapteze şi să pună la punct noi domenii de studiu.

"Înainte de '89, la Metalurgie pregăteam studenţi care mergeau şi lucrau doar într-o secţie a Combinatului pentru tot restul carierei. Viitorul inginer trebuie astăzi să iasă de pe băncile şcolii cu o pregătire mai generală, care să-i permită să se descurce în mai multe sectoare din fabrică", explică prof. univ. dr. ing. Marian Bordei, prodecanul Facultăţii de Inginerie din Galaţi.

Nanotehnologie şi informatică aplicată

Alături de Ingineria elaborării materialelor metalice, de Ingineria procesării materialelor (predată acum doar la Cahul - n.r.) şi de Ştiinţa Materialelor, la fosta Facultate de Metalurgie din Galaţi funcţionează acum un program de Informatică aplicată în ingineria materialelor şi unul de nanotehnologie şi nanomateriale.

"Am încercat astfel să ne adaptăm şi noi la cerinţele pieţei. Viitorul inginer se va putea astfel acomoda uşor şi în alte domenii, cum ar fi ingineria mecanică şi aeronautica. Metalurgia este un domeniu cu vechime la Galaţi, şi ar fi păcat să dispară. Suntem însă încrezători că lucrurile se vor îmbunătăţi, chiar dacă sub o altă formă. Vă dau un singur exemplu: deja la Cluj sunt mai mulţi candidaţi pe loc la Ştiinţa materialelor faţă de Mediu", adaugă. prof. Bordei.

Ingineria, "frânată" de industria locală

În oraşele în care industria funcţionează şi există oferte de locuri de muncă în domeniu, candidaţii se bat pentru un loc la facultăţile politehnice. La Cluj, concurenţa la universităţile cu profil tehnic a depăşit vara aceasta pragul de un candidat pe loc. La Iaşi şi Galaţi, a fost mult mai mică. Pentru domeniul Inginerie Industrială, spre exemplu, concurenţa la  Cluj a fost de 1,17 candidaţi pe loc. La Galaţi, din 48 de locuri la buget au fost ocupate doar 15.

"Atâta timp cât zona nu se dezvoltă industrial, ingineria are de suferit. Să luăm cazul Piteştiului. La Tehnologia construcţiei de maşini este bătaie între candidaţi chiar şi pe locurile de la taxă. Dar sunt în jur de 2.000 de firme de profil în zonă care produc componente pentru Dacia", este de părere prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie.

Un alt exemplu grăitor

Nu trebuie însă să mergem în alte oraşe pentru a vedea că, unde există industrie, apare şi interesul pentru facultăţile tehnice. Un exemplu elocvent este întâlnit chiar la Galaţi, la Facultatea de Arhitectură Navală. Aici, concurenţa a fost în vară de 2,59 de candidaţi pe un loc. După absolvire, inginerii se pot angaja pe unul dintre şantierele navale din Galaţi, Tulcea sau Mangalia. De asemenea, ei pot pleca în ţări în care salariile ajung chiar şi la câteva mii de euro.

Problema numărului de locuri

Numeroase voci sunt de părere că la facultăţile care nu reuşesc să atragă candidaţi ar trebui să fie micşorat numărul de locuri pentru viitorul an universitar. Venit în urmă cu jumătate de an la Galaţi, reprezentantul Ministerului Educaţiei din Baden-Württemberg (Germania), Rolf Ackermann, declara pentru "Viaţa liberă" faptul că "în Baden-Württemberg există o legătură permanentă şi cât se poate de clară între oferta de joburi şi sistemul de învăţământ. Astfel, nu facem programe educaţionale şi aşteptăm ca nevoile sociale să se plieze la ele, ci adaptăm permanent cursurile la realităţile sociale".

Mână în mână cu Combinatul

Pentru pregătirea de specialişti în domeniul metalurgic, în 1972 au apărut la Galaţi, în cadrul Facultăţii de Mecanică, cursurile serale de subingineri în specializările Furnale şi Oţelării şi Deformări plastice şi tratamente termice. Patru ani mai târziu, au fost înfiinţate cursuri de zi şi serale pentru ingineri în specializările Turnarea Metalelor şi Prelucrări metalurgice. În 1978 a luat fiinţă Catedra de Metalurgie. Imediat după Revoluţie, în 1990, a apărut Facultatea de Metalurgie. Un an mai târziu a devenit Facultatea de Metalurgie şi Ştiinţa Materialelor. În 2014, cuvântul "metalurgie" a dispărut din titulatura instituţiei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.