Jump to content

Sistemul de irigaţii, rana deschisă a agriculturii gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Sistemul de irigaţii, rana deschisă a agriculturii gălăţene

* Doar 2,6 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului s-a irigat cu apă livrată prin ANIF * Cine a avut grijă de sistem udă acum, iar cine nu stă la mila cerului sau investeşte în puţuri forate

De la an la an, fermierul gălăţean irigă din ce în ce mai puţin. E adevărat că, în 2014, scăderea suprafeţei contractate pentru irigat şi udările aplicate pe suprafeţe restrânse au şi o justificare imediată: a plouat în această vară, uneori mai mult chiar decât era cazul. Totuşi, excepţia unei singure veri nu schimbă cu nimic datele generale ale problemei: bună parte dintre fermierii gălăţeni care au încă infrastructură pentru irigat nu-şi mai permit să plătească livrarea apei. Alţii, mult mai mulţi, nici n-ar avea cui plăti această livrare, din cauză că staţiile din zona lor s-au distrus de ani buni. Statul sau Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) ar trebui să investească acum zeci de milioane de euro doar ca să poată readuce infrastructura la stadiul la care o lăsaseră comuniştii, în urmă cu aproape un sfert de secol. De alte şi alte zeci de milioane ar fi nevoie ca să avem irigaţii peste tot. Şi cum nimeni n-are bani cu nemiluita, fiecare fermier se descurcă aşa cum poate: fie stă la mila Cerului, fie îşi forează puţurile proprii, fie strânge cureaua şi plăteşte către stat, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, livrarea apei din Dunăre, Prut şi Siret.
Un lucru e destul de clar: fără apă nu există agricultură, iar la capitolul irigaţii, fermierul gălăţean stă cum nu se poate mai prost!

Fără subvenţii, mai puţine udări

Până în 2009, statul acoperea în cea mai mare proporţie cheltuielile pe care fermierii le aveau cu irigatul. Mai exact, se subvenţiona, în proporţie de circa 80 la sută cheltuiala cu livrarea apei şi se acopereau în proporţie de circa 90 la sută şi cheltuielile cu reparaţia infrastructurii. Să tot uzi, dacă ţeava îţi împinge apa până pe ogor! Arhivele Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi arată cum suprafeţe contractate pentru irigaţii şi cele pe care se aplicau udări s-au înjumătăţit, după eliminarea sprijinului de la stat.
La momentul de faţă, se pot iriga, în judeţ, doar circa 15.000 ha.
Spre exemplu, în 2007, suprafaţa irigată era de 69.754 ha. Nu s-a irigat, realmente, o suprafaţă aşa de întinsă, dar cei care au irigat au aplicat mai multe udări, raportând apoi fiecare udare către ANIF ca făcută pe o suprafaţă distinctă. În 2008 se aplicaseră udări peste udări, ajungându-se la 53.355 ha irigate. În 2009, udările, în totalitatea lor, s-au aplicat pe 91.417 ha.

În anul următor, adică începând cu prima vară de după eliminarea subvenţiilor, udările succesive adunate n-au totalizat mai mult de 10.665 ha. În 2011 s-a ajuns la udări pe circa 15.000 de ha, suprafaţă care s-a irigat şi în anul următor, deosebit de secetos.
În 2013 s-au irigat 30.333 ha, dintre care prima udare s-a aplicat pe 14.371 de ha. În 2014, dintre cele 11.264  ha raportate ca irigate până la mijlocul acestei luni, udarea se aplicase abia pe 9.373 de ha.
Cu alte cuvinte, infrastructura ne permite să irigăm mai puţin de patru la sută din totalul suprafeţei agricole, iar de udat am udat doar 2,6 la sută din suprafaţă utilizând apă livrată prin ANIF!
Mulţi dintre fermierii cu exploataţii pomicole şi horticole şi-au forat puţuri şi îşi udă culturile prin picurare, cu apa pe care o extrag ei înşişi din pământ. E cazul viilor noi de la Umbrăreşti, a celei mai mari ferme de căpşuni de la Băleni şi a multor alte asemenea exploataţii.

Jaf după jaf

În multe dintre comune, cum ar fi Scânteieşti sau Fârţăneşti, o bună parte din sistemul de irigaţii a ajuns la fier vechi. Paguba înregistrată de stat e de milioane de euro, dat fiind faptul că pierderea nu este reprezentată doar de valoarea materialelor furate, ci şi de suma pe care statul ar trebui să o plătească pentru a reface infrastructura. Or, dacă hoţii de fier vechi care au scos din pământ ţeava de irigaţii şi-au făcut zeci de mii de euro de maşini şi vile, statul a pierdut zeci de milioane de euro, din cauză că atât ar costa lucrările şi materia primă pentru reconstrucţia sistemului.

Administrarea bună ţine hoţii departe

Cine-a avut grijă ca sistemul de irigaţii să nu se fure şi nici să nu ajungă în paragină, îl are şi acum în stare de funcţionare. La Cosmeşti, spre exemplu, de starea sistemului local de irigaţii s-a ocupat, încă de prin anii '80, actualul primar, Ion Tuchiluş.
„Eu am fost inginer la ELIF încă din 1981, când am primit repartiţia aici. Pe plan local, noi am avut grijă de sistemul de irigaţii, dat fiind faptul că apa e necesară pentru legumicultura în câmp, specifică zonei noastre. Am înfiinţat prima Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din judeţ şi a doua din ţară. La acest moment, sistemul nostru de irigaţii este perfect funcţional şi deserveşte circa 4.500 ha. Iar oamenii din zonă îl şi folosesc”, ne-a spus primarul când ne-am interesat de starea irigaţiilor în zonă. Drept este că buna administrare a sistemului de irigaţii chiar poate ţine hoţii departe. Singura problemă este că buna administrare este foarte, foarte rar întâlnită.

Bani doar pentru infrastructura secundară

În Plan Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) există un plafon de circa 370 de milioane de euro cu care, spunea ministrul Agriculturii, s-ar putea rezolva problema infrastructurii secundare. Marile nevoi ale sistemului, însă, adică reabilitarea staţiilor, magistralelor şi conductelor nu se vor putea acoperi din aceşti bani. Din păcate, soluţii la acest moment nici nu prea sunt, în afara implicării fermierilor care, pe lângă tariful de trasport al apei, ar trebui să mai modernizeze şi infrastructura pe banii proprii.

Să uzi la înălţime rămâne un vis

Costurile transportului apei pe trepte superioare de pompare sunt atât de mari, încât udatul nu e rentabil. „Suprafeţele agricole amenajate pentru irigaţii la înălţimi de pompare mai mari de 100 de metri (treptele III, IV, V şi VI) nu mai sunt irigate din 2009, din momentul eliminării subvenţiilor pentru irigaţii, amenajările respective devenind cu timpul inutilizabile”, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cât costă refacerea sistemului de irigaţii în judeţul Galaţi

  • Peste 7,5 milioane de euro ar intra în infrastructura principală, în primele faze de investiţie
  • Încă 20 de milioane de euro s-ar duce pe alimentarea cu apă de la Movileni a zonei Matca
  • Şi cu infrastructură reabilitată, irigaţiile tot vor fi prea scumpe pentru mulţi fermieri

De ani de zile, fermierii gălăţeni se plâng că nu-şi pot uda câmpurile, fie pentru că infrastructura principală de irigaţii e părăginită, fie pentru că preţul udării e prea mare, iar banii nu şi-i recuperează din sporul de producţie. Prin votul de săptămâna trecută al parlamentarilor - prin care s-a decis acordarea unui miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii - au şi fermierii gălăţeni o nouă şansă să-şi vadă problemele rezolvate. În 2016, din miliardul votat se vor aloca 145 de milioane de euro pentru infrastructura principală, adică în aducţiunile de apă. Să vedem ce sume vor ajunge la Galaţi, pentru proiectele deja depuse de privaţi şi de stat.

Momentan, suntem la pământ

Acum, sistemul gălăţean de irigaţii este folositor pentru prea puţini fermieri. Judeţul nostru are 351.000 hectare de teren agricol, din care doar vreo 15.000 se irigă efectiv. Mai exact, udă o parte dintre fermierii din Lunca Prutului şi din Lunca Siretului. Suprafaţa pe care s-ar putea uda - chiar şi după ce s-a furat ca-n codru din ţeava de apă - e mai mare, ajungând până la peste 55.000 de hectare. Totuşi, cine n-are apa aproape sau cine se află pe trepte superioare de udare nu-şi poate permite să plătească energia necesară pentru a-şi pompa apa până pe câmp. Fermierii gălăţeni înscrişi în federaţii şi organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii (FOUAI-uri sau OUAI-uri) au tot accesat bani pentru a-şi reface infrastructura de irigat din ferme. Vorbim aici însă despre ceea ce se numeşte infrastructură secundară de irigaţii, pentru reabilitarea căreia se pot atrage fonduri europene nerambursabile. Pentru reabilitarea infrastructurii principale, însă, nu se pot absorbi fonduri europene. Aceste investiţii cad în grija statului, care până acum n-a prea investit, cel puţin în zona Galaţiului.

Nevoile sistemului principal de irigaţii din judeţ

Directorul adjunct al Agenţiei Naţional pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, ing. Gheorghe Lefter, ne-a dat detalii despre lucrările care ar trebui făcute în ceea ce priveşte infrastructura principală de irigaţii din Galaţi, dar şi despre costurile pe care le-ar implica aceste lucrări. "Înainte de toate, ar trebui să reabilităm SPA Dunăre, care deserveşte o suprafaţă de 91.000 de hectare. Acolo ar trebuie înlocuite cele şase agregate de pompare cu unele mai puţin energofage. De asemenea, ar trebui înlocuite conductele de aspiraţie cu care tragem apa din Dunăre. Acestea sunt metalice şi suferă de pe urma unui grad ridicat de coroziune. Instalaţiile electrice, la fel, ar trebui, reabilitate. Apa ar trebui măsurată cu debitmetre, tehnologie a cărei implementare o cer şi cei de la Apele Române. Să spunem că toate acestea s-ar putea realiza, la SPA Dunăre, cu circa trei milioane de euro", a precizat ing. Gheorghe Lefter.
Aceasta nu este însă singura nevoie a infrastructurii principale de irigaţii din judeţ. "Un alt obiectiv major este reabilitarea SRP 1 Vânători. La momentul actual - chiar dacă este încă în administrarea noastră - SRP 1 este predată către FOUAI Câmpia Covurluiului. Dumnealor deja au întocmit un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro pentru reabilitare. Asta a fost suma maximă pentru care li s-a permis să depună proiectul în cadrul căruia se vor înlocui agregatele de pompare. De asemenea, FOUAI Câmpia Covurluiului a întocmit un proiect de reabilitare a unui fir la sifonul Mălina, care transportă apa din zona Vânători spre Mihail Kogălniceanu, unind CMT (Canalul Magistral Terasă) cu Vânători. Firul acesta are un diametru de peste 3.000 de milimetri şi o lungime de trei kilometri. Este în funcţiune de prin 1985 şi s-a corodat. Sunt pierderi mari de apă, iar în cadrul acestui proiect se fac realiza o torcretare cu beton la interior, ceea ce îi va prelungi destul de mult durata de utilizare. Tot FOUAI Câmpia Covurluiului mai are un proiect prin care, cu 1,5 milioane de euro, trebuie realizată consolidarea unui fir al sifonului de Lozova şi, pe măsura 1.2.5, au accesat un milion de euro - maximul acordat - pentru reabilitarea unui fir la sifonul Suhurlui", a spus ing. Gheorghe Lefter.
După ce se va putea reabilita şi sifonul Valea Gerului, cu diametrul de 1.900 de mm, care duce apa spre zona Griviţa - Costache Negri, specialistul citat este de părere că punctele nevralgice ale sistemului principal de irigaţii vor fi fost rezolvate. "Ar mai fi de refăcut pereţii de beton pe canale, spre exemplu, dar astea sunt chestiuni mai simple şi s-ar putea rezolva mai uşor", a declarat ing. Gheorghe Lefter.
În total, ar fi deci nevoie de 7,5 milioane de euro pentru a aduce infrastructura principală aproape de un stadiu decent de utilizare.

Va primi Matca apă de la Movileni?

În acestă vara, SC Agrimat Matca SA, manageriată de ing. Gavrilă Tuchiluş, a adus apă din Dunăre, pompată la mare înălţime, pentru a-şi putea iriga culturile pe timp de secetă. Pe alocuri, de-a lungul aducţiunii, apa a înaintat şi cu câţiva metri pe oră. Costurile au fost împovărătoare. Şi tot mari vor rămâne şi dacă infrastructura s-ar moderniza, din cauza treptei superioare de pompare pe care se află localitatea. Soluţia pentru ca întregul bazin legumicol Tecuci să poată uda în voie este, la acest moment, doar pe hârtie: alimentarea zonei cu apă din bazinul hidrocentralei de la Movileni. "Eu cred că acest proiect, al alimentării zonei Matca cu apă de la Movileni, se va realiza, mai devreme sau mai târziu. Sperăm noi că mai devreme. Nota de fundamentare pentru acest proiect a ajuns la minister, pentru aprobare. Această notă de fundamentare a fost promovată de ANIF Galaţi, după care şi-a urmat cursul. A fost avizată de ANIF la Bucureşti şi la minister, iar acum urmează să se întocmească documentaţia pentru avizarea lucrărilor de intervenţie, memoriu tehnic şi aşa mai departe. Sunt paşii pe care îi urmează orice lucrare. Sunt lucrări care ar trebui realizate cu bani de la stat. La ultima evaluare, costurile se ridicau la 90 de milioane de lei, cu tot cu staţia de bază, staţia de repompare, aducţiunea (conductă de 2.000 mm în diametru, pe o lungime de 11 kilometri) de la Movileni până la staţia 49, unde se face repomparea…. Tot. E o suprafaţă întinsă acolo, e bazin legumicol, aşa că n-ar fi un cost tocmai mare al investiţiei. Ar fi păcat să nu se realizeze aşa o lucrare”, a explicat ing. Gheorghe Lefter.

Fără sprijin pentru energie, tot n-o să ude toată lumea

Chiar şi cu întreaga infrastructură principală finalizată şi predată, tot nu le-ar fi la îndemână să ude tutror fermierilor gălăţeni care au nevoie de apă. Motivul: sistemul de irigaţii din zona noastră a fost creat într-o perioadă în care statul socialist avea bani. Drept pentru care, s-a ajuns la concluzia că merită să pompezi apa la 90 de metri înălţime şi să urci chiar şi până pe a cincea treaptă de pompare. Era rentabil atunci. Era rentabil şi în perioada în care statul subvenţiona irigaţiile. Spre exemplu, în bazele de date ale ANIF este consemnat faptul că în 2009 - ultimul an în care s-au acordat subvenţii pentru irigaţii - suprafaţa contractată pentru irigaţii era de 91.417 hectare de teren, iar cea irigată, efectiv, se ridica, însumând toate udările, la 83.998 hectare. În anul următor, odată cu eliminarea subvenţiei, suprafaţa contractată pentru irigaţii a scăzut la mai puţin de jumătate (la 40.948 hectare), iar cea irigată efectiv a scăzut de mai mult de opt ori (la 10.665 hectare).
Problema se înregistrează, în special, în zonele aflate pe treptele III, IV, V şi VI de pompare, adică la peste o sută de metri înălţime. Astfel de zone se găsesc în Cudalbi, Matca, Cuca, Rediu, Frumuşiţa, Scânteieşti, Folteşti, Pechea, Tuluceşti şi Măstăcani. Şi chiar dacă toată infrastructura va fi refăcută, fermierilor din zonele mai înalte le va fi greu să ude fără sprijin financiar.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Doar 36.000 de hectare din judeţ sunt contractate pentru irigare în acest an

Suprafaţa netă amenajată cu lucrări de irigaţii în judeţul Galaţi este de aproximativ 137.000 de hectare, reprezentând 47% din suprafaţa arabilă a judeţului de 289.000 hectare, însă numai 36.845 de hectare au fost precontractate pentru irigare în acest an, se arată într-un raport prezentat de directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud (FTÎFMS), Petru Bărceanu, şi postat luni pe site-ul instituţiei.

Potrivit raportului, activitatea de irigaţii în judeţ se desfăşoară în trei amenajări complexe: Câmpia Covurluiului, Brateşul de Sus şi Tecuci- Nicoreşti- Movileni, iar suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de doar 36.845 hectare dintre cele 137.000 de hectare apte a fi irigate.

,,Din suprafaţa amenajată de 136.995 hectare, suprafaţa precontractată pe anul 2016 este de numai 36.845 hectare, deoarece mare parte din organizaţiile de udători nu au capabilitatea suportării costurilor energetice ridicate cu aplicarea udărilor. Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor şi creşterea suprafeţelor irigate nu s-au concretizat, dovada fiind că după anul 2010 când s-au retras subvenţiile pentru activitatea de irigaţii suprafeţele contractate şi efectiv irigate au fost din ce în ce mai mici. Ţinând cont că ponderea energiei electrice în tariful de livrare reprezintă 90%, pentru reducerea costurilor se impune reducerea preţului la energia electrică pentru irigaţii’, se afirmă în raport.

De asemenea, în document se precizează că dintre cele 23 de staţii de bază şi de repompare pentru irigaţii aparţinând FTÎFMS doar 12 sunt funcţionale, celelalte 11, dar şi şapte staţii de punere sub presiune nemaifiind reparate din cauza lipsei solicitărilor de apă din partea beneficiarilor, după anul 1990.

radioiasi.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Fermierii din Galați vor iriga doar 10% din culturile agricole

Deși meteorologii anunță că și vara acestui an va fi caniculară și este de așteptat ca producțiile agricole să fie afectate de secetă, fermierii gălățeni nu dau semne că s-ar pregăti pentru irigarea culturilor pentru a diminua pagubele. Până acum au fost încheiate precontracte pentru irigarea a 36.845 ha de culturi agricole, care reprezintă doar 32,2% din suprafețele care pot fi irigate.

Dar luând în calcul și cele peste 220.000 ha de terenuri agricole pe care nu există sisteme de irigații, rezultă că 90% din suprafețele agricole din județul Galați nu vor fi irigate în această vară, urmând să fie afectate de secetă. Principala cauză este că agricultorii nu își permit să suporte costurile energiei electrice pentru irigarea culturilor. În aceste condiții, este posibil ca și în acest an să se repete dezastrul din vara trecută, când seceta a afectat culturile agricole de pe 228.000 ha din cele 289.000 ha care au fost cultivate, producându-le fermierilor gălățeni pagube de peste 361 de milioane de lei.

În județul Galați există peste 350.000 de hectare de terenuri agricole, din care 290.278 ha teren arabil și pe mai puțin de jumătate din această suprafață, pe 136.995 ha, există sisteme de irigații. Aceste suprafețe sunt structurate în trei amenajări, Galați - Sud, cu o suprafață irigată de 120.406 ha, din care 115.323 ha în amenajarea complexă Câmpia Covurluiului și 5.083 ha în amenajarea Brateșul de Sus și amenajarea Tecuci - Nicorești - Movileni, cu o suprafață de 16.589 ha.

Din suprafața amenajată, de 136.995 ha, Administrația Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) poate furniza apa pentru irigații numai pe 114.230 ha. Potrivit datelor ANIF Galați, suprafața totală pentru a cărei irigare în acest an au fost încheiate precontracte este la acest moment de 36.845 ha, din care 28.916 în amenajarea Galați Sud.

Principalul impediment, costul energiei

Directorul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Moldova-Sud Galați, Petru Bărceanu, explică situația prin faptul că fermierii nu pot suporta costurile irigațiilor după ce au fost eliminate subvențiile la energia electrică pentru irigații. „Anul 2016 este unul atipic, ca urmare a aplicării Legii 269 din 06.11.2015, care modifică Legea Îmbunătățirilor Funciare, în sensul abrogării art. 59 - tariful anual, astfel încât lucrările de punere în funcțiune a infrastructurii de irigații pentru campania de irigații 2016 se vor realiza din fondurile Agenției. Beneficiarii vor achita doar tariful de livrare care va cuprinde doar costul apei, facturat de SGA și costul cu valoarea energiei electrice de pompare. (…) Suprafața precontractată pentru 2016 este de numai 36.845 ha deoarece mare parte din Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) nu au capabilitatea suportării costurilor energetice ridicate cu aplicarea udărilor.

Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii pentru irigații, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor și creșterea suprafețelor contractate și efectiv irigate nu s-au ­concretizat, dovada fiind că după anul 2010, când au fost retrase subvențiile pentru activitatea de irigații, suprafețele contractate și efectiv irigate au fost din ce în ce mai mici“, a precizat Bărceanu.   

La Brăila e irigată 80-90% din suprafață

Situația este cu totul diferită în județul vecin, Brăila, întrucât există sisteme de irigații pe 274.000 de hectare, adică pe aproximativ 80-90% din suprafaţa agricolă din județ. Staţia de pompare de la Stăncuţa este cea mai mare din ţară, asigurând apă pentru irigarea a 205.000 ha de terenuri agricole, din care 80.000 ha în judeţul Ialomiţa, iar restul în judeţul Brăila. Este o staţie de pompare cu un debit instalat de 180 mc/s. Staţia de la Stăncuţa este una plutitoare, care are în dotare zece nave, cu câte şase electropompe fiecare navă.

S-ar putea repeta dezastrul din 2015

Dacă fermierii nu își vor iriga culturile este previzibilă repetarea dezastrului de anul trecut, când efectele secetei au apărut de la jumătatea lunii iunie, atunci fiind afectate de deficitul de apă din sol, în procent de peste 50%, culturile de grâu, orz, orzoaică și rapiță de pe o suprafață totală de peste 65.000 ha, precum și culturile de porumb și floarea soarelui de pe alte 187.000 ha. Lipsa precipitațiilor din vara lui 2015 a agravat situația.

Potrivit datelor centralizate de Direcția Agricolă Galați, fermierii gălățeni au pierdut 78,8% din culturile agricole în care au investit în anul agricol 2014-2015. Seceta a afectat 228.702,55 ha de culturi agricole, producând pagube în valoare de 361.117.560 lei. Cele mai afectate au fost culturile de porumb înființate pe o suprafață totală de 75.780 de hectare, pagubele fiind estimate la 124.184.400 de lei. La floarea soarelui, au fost afectate culturile de pe 45.235 hectare, pagubele fiind estimate la 73.060.970 lei.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Aducțiunea de la Movileni, încă îngropată sub hârtii

  • "Planuri de irigat faci în iarnă, nu în timpul pârjolului!”, spune inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat Matca

Bazinul legumicol Tecuci-Matca este al treilea din ţară, ca dimensiune. Sute de mii de tone de legume se livrează, anual, din comuna gălăţeană. Tot în localitate se află ferma Condor Matca, a doua din ţară din punct de vedere al parametrilor de livrare a ouălor. Şi, bineînţeles, Matca este şi locul în care s-a dezvoltat societatea Agrimat, principalul producător de lapte din judeţ. Toţi aceşti agricultori, de la mic la mare, fac agricultură fără irigaţii. De ce? Vă spunem astăzi.

Cale lungă, pe ţeavă veche

Deşi au Siretul aproape, mătcaşii nu pot trage apă din el, din cauză că nu au o aducţiune care să le permită să o facă. În timpul comunismului, s-a construit doar sistemul energofag prin care, până la Matca, se poate aduce apă din Dunăre. De vreme ce România avea bani când a creat sistemul, pe liderii vremii nu i-a interesat să aleagă o soluţie economică. Iar de la comunism încoace nu s-a mai construit, în sistem, nimic de proporţii. Acum, ca şi atunci, ca să ajungă pe câmpurile mătcaşilor, apa de irigat trebuie, mai întâi, trasă din fluviu. Operaţiunea se realizează la SPA Dunăre. De acolo, apa este trimisă către SRP Vânători, unde este pompată la o înălţime de circa 98 de metri. Iar odată ridicată pe treapta superioară de pompare, apa mai are de străbătut circa 80 de kilometri ca să ajungă la Matca. La capăt de linie se află staţia din ferma Agrimat Matca SA, manageriată de inginerul zootehnist Gavrilă Tuchiluş.

„De unul singur, nu mai irig!”

Anul trecut, inginerul Tuchiluş a fost singurul care s-a încumetat să îşi ude parte din cultura de porumb, cu toate că ferma sa se află la asemenea depărtare de Dunăre.

De fapt, potrivit unei discuţii prealabile, mai mulţi fermieri care au câmpuri de la Galaţi până la Matca spuseseră că vor iriga. Dar aproape toţi s-au răzgândit, aşa că, până la urmă, n-au mai udat, în vara lui 2015, decât managerul Agrimat Matca şi încă un fermier mai mic de pe traseu. Viteza de urcare a apei spre Matca a fost de doar 108 metri pe oră. Pierderile au fost enorme, de circa 80 la sută. Va mai iriga, în astfel de condiţii, managerul Gavrilă Tuchiluş şi în acest an?

„Nu. Am irigat anul trecut, cu acele pierderi enorme, pentru a demonstra că se poate uda şi aici, la Matca. Dar n-o voi mai face, în acest an. Şi nu din cauză că n-aş vrea. Eu aş iriga, dar problema este că niciun mic fermier, pe traseul de la Dunăre până la Matca, nu cere apă. Iar de acum, din punctul meu de vedere, este târziu să mai facem planuri şi să învârtim vorbe, pentru irigat în vara lui 2016. Nu vorbeşti despre apă când pârjolul e deja început! Când au de gând să irige, fermierii trebuie să se întâlnească în ianuarie şi să stabilească detaliile: ce instalaţii vor folosi, ce volumul de apă le va fi necesar şi aşa mai departe. Din ianuarie şi până în martie se fac reparaţiile necesare şi se pune totul la punct. Nu poţi să începi acum, în mijlocul verii, să te gândeşti că ai vrea să uzi! Nu aşa se face treaba!”, spune ing. Gavrilă Tuchiluş.

Speranţa e aproape moartă

O aducţiune prin intermediul căreia să ajungă la Matca apa din barajul hidrocentralei de la Movileni ar fi singura soluţie ca mătcaşul să îşi poată uda culturile la un preţ accesibil. Discuţii despre o astfel de aducţiune se poartă de ani buni. Dar lucrurile se tot împotmolesc.

Investiţia ar fi mare, de circa 90 de milioane de lei, potrivit unei estimări a directorului-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, ing. Gheorghe Lefter. Dar nici nu s-a ajuns încă la o discuţie legată de finanţarea construcţiei.

La solicitarea scrisă a "Vieţii libere", ANIF Galaţi ne-a informat că s-a întocmit, până acum, un studiu de prefezabilitate, pentru realizarea acestei aducţiuni. Apoi, „s-a contractat şi elaborat faza de proiectare a studiilor de fezabilitate, dar nu s-au putut obţine cele mai importante avize”. Este vorba, potrivit ANIF, despre „avizul Hidroelectrica SA pentru preluarea debitului şi implicit a volumului de apă din acumularea Movileni, calculat pentru a iriga 14.732 de hectare” şi „avizul de gospodărire a apelor, care este condiţionat de avizul Hidroelectrica SA”. Acum, „se poartă discuţii cu SC Hidroelectrica pentru a se stabili ce volum de apă ar putea fi preluat din acumularea Movileni”. În funcţie de rezultatele discuţiilor se va continua proiectul. Când şi cum anume, nimeni n-ar putea spune.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Fermierii au irigat doar trei la sută din câmpuri

Ca şi în anii trecuţi, în ciuda secetei, fermierii gălăţeni n-au irigat masiv. În acest an, potrivit filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), până la data de 1 august, s-a aplicat udarea I pe 9.209 hectare de teren arabil. Procentual, înseamnă că s-a udat doar 3,18 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului.

Amenajate pentru irigaţii sunt 136.995 de hectare, dar numai pe treptele inferioare de pompare a apei le este fermierilor rentabil să ude. Or, asta înseamnă că, anual, se udă cam 15.000 de hectare.

Fermierii au renunţat să mai irige după eliminarea, în 2009, a subvenţiei la energie. Mai exact, din datele ANIF Galaţi, în anul 2009, când încă se dădeau subvenţii, se irigaseră în Galaţi 83.998 de hectare. Comparativ, în 2010, se mai irigaseră, la nivel de judeţ, doar 10.665 de hectare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

ANIF pune la bătaie 16 milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de irigații din județele Galați și Brăila

Statul vrea să aloce aproape 16 milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de irigații din județele Galați și Brăila. Zilele trecute, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare(ANIF) a dat startul unei licitații pentru găsirea unor firme dispuse să reabiliteze stațiile de pompare a apei și canalele de irigații.

În județul Galați, ANIF vrea să reabiliteze stațiile de pompare Dunărea și Liești, dar și Canalul Magistral Lunca. „Reabilitare infrastructură principală din Amenajarea de irigaţii Câmpia Covurlui, judeţul Galaţi: Reabilitare SPA Dunăre – debit 97.200 mc/h, reabilitare Canal Magistral Lunca, reabilitarea Prizei staţiei de pompare de bază SPA Lieşti. Valoarea totală estimată fără TVA este de 32,799 milioane lei”, se arată în anunțul postat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice(SEAP).

La Brăila, banii vor fi folosiți pentru reabilitarea amenajărilor de irigaţii Terasa Ialomiţa și Călmăţui II. „Reabilitarea amenajării de irigaţii Călmăţui II, judeţul Brăila: Reabilitare, SPA km 190 – debit 51.840 mc/h şi a canalelor CPA km 190 şi CD 2, precum şi a construcţiilor hidrotehnice aferente. Valoarea totală estimată fără TVA este de  4,475 milioane lei….Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din amenajarea Terasa Ialomiţa Călmăţui, judeţul Brăila: Reabilitare SRPA I Lacu Rezi – debit 129.600 mc/h, reabilitare SRPA III – debit 43.200 mc/h, reabilitare SRPA IIIA – debit 46.440 mc/h, reabilitarea canalelor CA Terasa, CD1, CD2, CD3, CD3A, CD5 şi CD7. Valoarea totală estimată fără TVA este de 36,722 milioane lei”, scrie în anunțul de pe SEAP.

Pentru a participa la licitație, firmele interesate trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre cele mai importante fiind experiența în domeniu și o cifră de afaceri mare. Termenul limită pentru primirea ofertelor este 16 iulie.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Cum stăm cu irigaţiile

21 de contracte multianuale pentru irigaţii s-au făcut în acest an, cu unul mai mult decât în 2017, informează un document prezentat de ANIF – Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud la ultima şedinţă a Colegiului prefectural. Suprafaţa contractată pe anul în curs a fost de 102.488 ha, iar până la 18 septembrie, s-au aplicat udări pe o suprafaţă de 35.980 ha. S-a irigat direct din canal, cu motopompe, o suprafaţă de 11.578 ha. La această dată, suprafaţa irigată pentru culturi duble şi de aprovizionare este de 453 hectare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Proiectele de irigaţii din judeţ, discutate cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii

Consiliul Judeţean Galaţi a găzduit, ieri, dezbaterea „Stadiul implementării proiectelor aferente Submăsurii 4.3 – componenta infrastructura de irigaţii din judeţul Galaţi”. S-a discutat despre stadiul implementării fiecărui proiect şi problemele întâmpinate până acum. La discuţii au participat, printre alţii, Daniel-Eugeniu Crunţeanu – secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, gălăţeanul Maricel Floricel Dima – subsecretar de stat în MADR, Eugen Popescu – directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi reprezentanţii locali ai APIA, OJFIR şi ANIF – Alexandru Sîntion, Marcel Lapoviţă şi Petru Bărceanu.

Cea mai recentă statistică arată că, din cele 290.000 de hectare de teren arabil din judeţul Galaţi, suprafaţa irigată a urcat la 50.000 de hectare, ceea ce „nu înseamnă puţin, e un pas înainte”, conform preşedintelui CJ, Costel Fotea.

„Noi ne ocupăm ca apa din infrastructura principală să ajungă la fermier. Sunt 47 de şantiere deschise în toată ţara în care se lucrează la sistemul de irigaţii şi se vor mai deschide încă 30”, a spus secretarul de stat Crunţeanu, precizând că, din 192 de proiecte finanţate în toată ţara, peste 90 sunt în judeţele Galaţi şi Brăila.   

„Galaţiul este, alături de Brăila, unul din judeţele cele mai importante pentru agricultuiră, alături de cele din sudul ţării. Dezvoltarea sistemului de irigaţii este prioritatea nr.1 în Ministerul Agriculturii şi vrem să ajungem până la 2 milioane de hectare irigate până în anul 2020”, a afirmat subsecretarul de stat Floricel Dima, care a adăugat că, odată cu aprobarea Legii 57, Ministerul Agriculturii va începe să sprijine, începând cu 1 septembrie 2019, activitatea de practică în liceele cu profil agricol şi va asigura legătura elevilor cu exploataţiile-model din zonele respective.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Agricultura, între fondurile europene şi... mila Domnului

Barajul cu lac de acumulare de la Suhurlui, finalizat în proporţie de aproape trei sferturi de comunişti şi lăsat în paragină după decembrie 1989, ar fi rezolvat problema irigaţiilor pentru aproape jumătate din comunele judeţului Galaţi, cele din Câmpia şi Podişul Covurluiului. Au fost zeci de milioane de euro (în moneda actuală) investite de vechiul regim, mii de oameni au muncit... degeaba, pentru că, după Revoluţie, totul a fost lăsat de izbelişte, iar singurii care s-au bucurat de acest lucru au fost hoţii de fier vechi.

"Din vechiul sistem a rămas tot vechiul sistem, numai că s-a mai modernizat pe ici, pe colo, s-au făcut proiecte pe staţii, cum este şi aceasta. Cine a avut curaj, a făcut proiecte pe fonduri europene, cine nu...", spune Gheorghe Ifrim, şeful Federaţiei Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) Câmpia Covurlui, pe care l-am întâlnit la staţia OUAI Negrea, lângă Schela.
Staţia OUAI Negrea este una din puţinele din judeţ modernizate pe Măsura 1.2.5. şi care deserveşte 2.200 de hectare. "Pe proiecte europene, nu se dă mai mult de un milion de euro. Am reuşit şi am modernizat staţia pe partea electrică şi agregatele de pompare şi am mai făcut 5.000 de metri de conductă îngropată, din totalul 30.000 de metri liniari. Urmează etapa a doua, pe Măsura 4,3, care este câştigată, doar pentru conducte îngropate şi ajungem astfel la aproximativ 65-70 la sută din suprafaţă modernizată, complet nouă. Urmează etapa a treia, la care am depus deja proiectele şi aşteptăm evaluarea, şi am ajunge aproape la sută la sută din ce acoperă OUAI Negrea.
La nivel de federaţie, avem în zona Schela trei proiecte, pe trei OUAI-uri (Schela, Lozova şi Negrea), are dl Irimia la Iveşti două proiecte, dl Bujor - SPP 21, pe care l-a moderrnizat şi are încă un proiect făcut, probabil e în faza de achiziţie, la Vânători are dna Murgu, şefa de OUAI, proiect depus şi cam atât. În rest, puţini cu investiţii. Federaţia Câmpia Covurlui are undeva la 76.000 ha suprafaţă, de la Vânători până la Tecuci, şi din astea se irigă cam 30 la sută. Astea sunt posibilităţile", continuă Gheorghe Ifrim.
Odată cu subvenţionarea energiei pe aducţiune, preţul irigaţiilor este mult mai mic decât în urmă cu doi ani şi jumătate, trei. Acum, apa propriu-zisă este gratuită, costă doar aducerea ei până la staţia de pompare, muncitorii şi consumul de materiale pentru intervenţii. "Asta implică să se facă adunări generale ale consiliului de administraţie pe federaţie, trebuie să fie toată lumea prezentă, se votează un preţ, se face un buget în funcţie de numărul de oameni şi materialele consumate estimate. Şi s-a ajuns anul acesta, la fel ca anul trecut, la 20 de lei pe mia de metri cubi de apă. Cu valoarea unui pachet de ţigări se poate iriga. Înainte de subvenţia pe energie şi apă se ajungea undeva la 1.500 de lei pe hectar. Iar acum e 20 de lei, diferenţa este enormă", continuă interlocutorul nostru.
Există în judeţul Galaţi zone mult mai oropsite din punct de vedere al irigaţiilor, unde rugile pentru ploaie par ultima şi singura soluţie, conform lui Gheorghe Ifrim. "De exemplu, noi luăm apa de la Dunăre, vine gravitaţional când este pe nivel mare pe Dunăre. Când nu, SPA Dunăre, care aparţine de ANIF, dă apă până la Vânători pe Canalul Magistral Lunca. De la Vânători, avem staţia de repompare, SRP1 Vânători, şi ridicăm apa la o înălţime de 96 de metri, ca după aia să se ducă gravitaţional până la Matca. Dar mai avem SRP 2 la Tudor Vladimirescu, un SRP mare, care pompează încă 46 de metri. Toată suprafaţa pe care o deserveşte SRP 2 nu este eligibilă pentru proiectele europene. Prin ghiduri şi prin lege s-a spus că se consumă prea multă energie ca să se mai repompeze. În zona aia nu se pot face investiţii, nu se pot accesa fonduri europene, banii din agricultură nu ies, că nu sunt investiţii, şi oamenii se duc pe câmp cu Biserica şi se roagă să plouă".
L-am întrebat pe Gheorghe Ifrim cât de important este sistemul de irigaţii cu barajul de la Suhurlui pentru agricultura Galaţiului. "Ar fi fost foarte important, deoarece a fost conceput să fie ca rezervă. Iarna s-ar fi depozitat apă, iar vara, când era secetă şi scădea nivelul Dunării, am fi avut apă destulă pentru irigaţii. Barajul era programat să acopere toată Câmpia Covurlui, zona asta pe care o avem noi, federaţia, deci 76.000 de hectare, plus că ar mai legat partea dinspre Siret. Era o siguranţă a irigaţiilor, dar dacă s-au întrerupt investiţiile... S-au făcut presiuni după Revoluţie să se continue, s-au făcut promisiuni, dar acum s-a închis orice discuţie cu barajul de la Suhurlui".

Stăvilar furat cu totul

Dacă vechiul sistem de irigaţii construit de comunişti a devenit în anumite zone doar o amintire, este şi pentru că s-a furat în neştire din el. "S-a furat enorm, spune Gheorghe Ifrim, până acum vreo doi-trei ani. De exemplu, la Lozova, un stăvilar în valoare un miliard de lei vechi a fost luat cu totul de hoţii de fier vechi. Şi cât au putut să ia pe el? 20-30 de milioane, maximum".
Am mers la sifonul Lozova, staţie acum părăsită. Din mica clădire care adăpostea pe vremuri toate echipamentele de comandă, n-au mai rămas decât pereţii şi interiorul mizerabil. Totul era hidraulic. Iar la sifon, locul de unde încep conductele cu diametru mare, de 2-3 metri, din stăvilar se mai vede doar urma.

Ultima ploaie, acum două săptămâni

La momentul vizitei noastre la Schela, adică la sfârşitul săptămânii trecute, în zonă nu mai plouase de peste zece zile. "Dacă plouă, e bine. Anul ăsta a fost binişor. E secetă, dar nu aşa mare, fiindcă tot a mai a plouat. Dar în alţii ani, cum a fost anul trecut, cine n-a irigat n-a făcut mare lucru. Aici, în zona Schela, a plouat foarte puţin, 15-20 de litri pe metrul pătrat la ultima ploaie, asta fiind acum două săptămâni", a mai spus Gheorghe Ifrim. Cu toate astea, zonele irigate n-au avut de suferit.

Cum a evoluat infrastructura de irigaţii a Galaţiului

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi a revenit, începând din mai 2019, la numele dintâi, după ce, între 2012 şi 2015, fusese "botezată" Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Moldova Sud. Activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare de pe raza judeţului Galaţi se desfăşoară în trei amenajări complexe: Câmpia Covurlui, Brateşul de Sus şi Tecuci-Nicoreşti-Movileni, prin intermediul unităţii de administrare Galaţi - ANIF Galaţi. Cu ajutorul specialiştilor de la instituţia gălăţeană, vă prezentăm în continuare un scurt istoric al infrastructurii de irigaţii din judeţ.

În 1980 s-a început, cu finanţare de la BIRD, execuţia sistemului de irigaţii Câmpia Covurlui, în judeţele Galaţi şi Vaslui, pe o suprafaţă de peste 220.000 de hectare, situată pe platforma Covurlui. În perioada 1980-1992, sistemul de irigaţii complex Câmpia Covurlui a fost executat în proporţie de 67 la sută. Astfel, faţă de suprafaţa de irigaţii noi şi modernizate de 193.800 ha prevăzută în proiect, s-a recepţionat suprafaţa de 117.752 ha, o suprafaţă de 38.740 ha cu lucrări începute şi neterminate şi o altă suprafaţă, de 37.000 ha, pe care lucrările nu erau începute. În 1990, suprafaţa totală amenajată la irigat în judeţul Galaţi era de 144.314 ha. Judeţul fiind caracterizat de un climat preponderent secetos, se impunea aplicarea irigaţiilor pe întreaga suprafaţă amenajată.
Până în 1989, pentru întreaga suprafaţă amenajată se încheiau contracte şi se iriga integral, aplicându-se peste cinci udări, cu norme de irigaţii de peste 2.500 mii mc/ha. Acest lucru era posibil având în vedere existenţa exploataţiilor agricole mari (IAS-uri, CAP-uri) şi costurilor simbolice, de 18 lei/1.000 mc.
Începând din anul 1990, suprafaţa contractată la irigat şi cea irigată au cunoscut fluctuaţii mari. Astfel, în 1990 erau contractate 144.314 ha şi s-au irigat 112.227 ha, în anul 2010 - 40.648 ha, 6.857 ha irigate, în 2012 - 40.414 ha contractate, 15.644 irigate, în 2016 - 92.285 ha contractate, 24.748 ha irigate etc. Începând din 2017, odată cu introducerea subvenţiilor, acestea au crescut şi s-a ajuns, pe 8 iunie 2019, la 102.000 ha contractate şi 9.457 ha irigate numai cu udarea I.
Fărâmiţarea suprafeţelor cultivate prin desfiinţarea CAP-urilor, IAS-urilor şi aplicarea Legii 18, lipsa fondurilor băneşti ale deţinătorilor de teren amenajat, în condiţiile în care preţul de contractare şi de achiziţie al produselor agricole este acelaşi pentru toţi, au determinat inaccesibilitatea la irigat a suprafeţelor deservite de treptele superioare de pompare, rezultă din datele furnizate de ANIF Galaţi.
În perioada 2007-2009, statul a alocat sume imense pentru repunerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii predate la OUAI. Până la sdârşitul lui 2009, aceste organizaţii au primit alocaţii bugetare pentru: asigurarea pazei amenajărilor, execuţia lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în amenajările proprii, plata consumului de energie electrică prin staţiile de pompare proprii, achitarea unui procent de 80 la sută din costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii incluse în tarifele anuale, 90 la sută din costul tarifului cu pomparea apei.
Toate eforturile făcute pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii, în sensul scăderii costurilor privind aplicarea udărilor şi creşterea suprafeţelor irigate nu s-au concretizat, dovada fiind că, după anul 2010, când s-au retras subvenţiile pentru irigaţii, suprafeţele contractate şi efectiv irigate (udarea I) au fost din ce în ce mai mici.

Din 2017, tarif zero pentru apă

Începând cu anul 2010, subvenţiile pentru activitatea de irigaţii au fost sistate, creându-se alte forme de sprijin, ce au ca scop final reducerea costurilor pentru aplicarea udărilor, formele de sprijin constând în accesarea de fonduri alocate de către Banca Mondială prin intermediul Unităţii de Management a Proiectului "Reabilitarea şi reforma sectorului de irigaţii", cât şi accesarea măsurilor susţinute de fonduri europene.
Începând cu 2017, prin Legea 133/2016 se suportă de la bugetul statului cheltuielile cu asigurarea nivelului optim al apei la toate punctele de livrare a apei şi ANIF nu mai percepe tarife pentru activitatea de irigaţii.
În paralel cu asigurarea resurselor pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii ce a fost preluată de către organizaţii, s-au demarat proiecte de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii rămase în proprietatea statului.

Cât se irigă efectiv în judeţ

La 31 decembrie 2015, suprafaţa netă amenajată cu lucrări de irigaţii pe judeţul Galaţi era de 136.995 ha. Din aceasta, ANIF poate furniza apă pentru o suprafaţă de peste 114.000 ha. Cu toate acestea, la data de 7 iunie 2019, suprafaţa contractată totală a fost de numai 91.711 ha, din care cea mai mare suprafaţă, de 80.400 ha, era în Amenajarea Câmpia Covurlui. 9.060 ha au fost contractate în Amenajarea Terasa Nicoreşti, iar 2.237 ha, în Amenajarea Brateşul de Sus.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...
  • 3 weeks later...

Opt OUAI-uri gălăţene au scăpat de executarea silită

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, săptămâna trecută, Legea privind exonerarea de la plată a unor obligații. Actul normativ vizează scutirea de la plată pentru 55 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) care nu au primit subvențiile pentru decontarea energiei electrice destinate irigațiilor, aferente anului 2009, şi care se aflau, până la promulgarea acestei legi, în executare silită.

„Se exonerează de la plata sumelor stabilite ca debite principale şi accesorii reprezentând contravaloarea prestaţiilor aferente furnizării de energie electrică neachitate ca urmare a neacordării subvenţiilor pentru decontarea energiei electrice destinate irigaţiilor, precum şi a altor obligaţii contractuale, ce decurg din neacordarea acestor subvenţii, aferente anului 2009, nerecuperate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare de la organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, constatate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi”, se precizează la primul articol al legii iniţiate de mai mulţi parlamentari social-democraţi. Odată cu promulgarea de către şeful statului şi intrarea în vigoare a legii, încetează plata de către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii a sumelor menţionate, precum şi orice formă de recuperare a acestor sume, mai arată actul normativ.

Cum s-a ajuns aici? Ministerul Agriculturii a acordat subvenții pentru decontarea energiei electrice destinată irigațiilor anului 2009 până în luna februarie a anului 2010. Prin urmare, 311 OUAI-uri au beneficiat de subvenții pentru energia electrică consumată în anul 2009. Dintre acestea, 55 de organizații nu au primit subvențiile conform Hotărârii Guvernului nr. 269/2009, în valoare de 609.256 de lei, motiv pentru care nu au putut achita la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare datoriile pentru energia electrică consumată în anul respectiv. „Pentru recuperarea sumelor în cauză, ANIF a acționat în instanță organizațiile datoare, instanța stabilind prin decizii definitive și irevocabile obligații de plată totale de 1,9 milioane lei, din care 609.256 de lei contravaloarea prestațiilor, 1,2 milioane de lei penalități și 75.000 de lei cheltuieli de executare silită.

La momentul intrării în vigoare a acestei legi, cele 55 organizații erau în executare silită, ca urmare a deciziilor câștigate în instanță de către ANIF. Cele mai multe dintre ele sunt din judeţele Brăila (14), Dolj (9), Galaţi şi Tulcea (câte 8 ) şi Călăraşi (7), celelalte fiind din judeţele Ialomița, Bacău, Constanța, Giurgiu şi Teleorman.

Conform directorului ANIF Galaţi, Petru Bărceanu, cele opt OUAI-uri gălăţene şi sumele pe care le datorau sunt următoarele: Bohotin (3.569 lei + 2.773 lei penalităţi), Lupele (4.572 + 3.899 lei), Valea Gerului (73.351 + 62.858 lei), Vameş (20.674 + 17.912 lei), Vlaşca Prut (1.466 + 1.043 lei), Agrimov Tecuci (946 + 771 lei), Munteni (304 + 190 lei), Vladimirescu (cu o datorie foarte mică, ce fusese adusă la zero). Din cele opt OUAI-uri, trei beneficiază de exonerarea de plată, alte trei s-au întors la ANIF Galaţi, iar două au fost reînfiinţate.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

100.000 de hectare ar putea fi irigate la Galaţi în 2020

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare spun că au fonduri şi echipamente necesare pentru iriga peste un milion de hectare în 2020. Până în prezent, au fost depuse contracte multianuale şi sezoniere de irigaţii pentru o suprafaţă de 820.000 ha. „Încurajăm toţi fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunăţiri Funciare pentru a face paşii necesari pentru acest lucru.  Perioada de încheiere a contractelor este în plină desfăşurare, aşa că putem ajunge să acoperim 100%  din suprafaţă”, a declarat Ştefan Constantin, directorul general ANIF

Din cauza lipsei de precipitaţii din ultima perioadă,  campania de irigaţii a demarat în acest an încă din cursul lunii martie, în judeţe precum Botoşani şi Galaţi. Totodată, în acest an apa pentru irigaţii până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Suprafaţa cea mai mare pentru care s-au încheiat contracte este la Filiala Teritorială Brăila, cu 216.328 hectare, urmată de Filiala Teritoriala Galaţi, cu 101.154 hectare şi Filiala Teritorială Ialomiţa, cu 63.507 de hectare şi 22 contracte.  

În anul 2019, suprafaţa irigată a fost de 747.776 de hectare,  iar suprafaţa contractată a fost de 837.639 de hectare.

Pentru campania de irigaţii din acest an, ANIF a alocat  39 milioane de lei pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii aferente infrastructurii principale de irigaţii, precum şi 30 milioane lei pentru energia electrică necesară funcţionării staţiilor electrice de pompare de bază şi repompare şi 3 milioane lei pentru apa preluată din sursă (Dunăre şi râuri interioare).

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Județul Galați – „oaia neagră” la nivel național, pentru indolența față de reabilitarea sistemului de irigații

Dacă în aceste zile atenția opiniei publice nu ar fi captată de criza coronavirusului, subiectul la ordinea zilei ar fi seceta prelungită cu care se confruntă nu numai fermierii români, ci și cei din statele Uniunii Europene. De altfel, Comisia Europeană a avut, atât în 2018, cât și în 2019, programe de susținere a fermierilor din statele UE care se confruntă cu seceta pedologică, dar și în acest an Comisia de la Bruxelles va avea un program care va viza modernizarea și extinderea sistemelor de irigații.

 În acest context, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a susținut o conferință de presă în care s-a referit la „Programul pentru reabilitarea infrastructurii de irigații”, care trebuie regândit, în condițiile în care în prezent pot fi irigate peste 600.000 de hectare, dar se irigă numai 133.407 hectare. „Vom verifica calitatea lucrărilor care s-au făcut până acum. Toate lucrările care au fost făcute prost nu le vom plăti, iar contractele le vom rezilia. Toți cei care au răspuns de aceste lucrări care nu sunt bine făcute bine vor pleca. Vom reprioritiza lucrările”, a spus Oros.

La capitolul acesta, al indolenței față de reabilitarea sistemului de irigații, ministrul Agriculturii a dat ca exemplu județul Galați, unde teoretic ar putea fi irigate peste 120.000 de hectare, dar suprafața irigată este nesemnificativă din cauză că sistemul nu este funcțional.

Galațiul, polul secetei

Galațiul este printre județele cele mai afectate de seceta prelungită din ultimii ani. Așa cum scriam recent în articolul „Seceta amenință afacerile fermierilor gălățeni. Volumul precipitațiilor din 2019, cu 35% mai mic decât în 2018” din „Galați365.ro”, potrivit datelor oficiale volumul precipitațiilor căzute în județul Galați în anul 2019 a fost de numai 309 litri/mp, un procent de 65,85% din media 2015-2018, adică un deficit de 160 litri/mp.

Pe 16 aprilie, prefectul Gabriel Avrămescu a emis Ordinul nr. 178/16.04.2020, cu privire la constituirea comisiilor de constatare și evaluare a pagubelor produse de secetă în localitățile județului Galați. Ordinul prefectului are la bază Ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Ministerului Afacerilor Interne nr. 97/63/ 2020 pentru aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice având ca efect seceta pedologică”.

Județul Galați, dat exemplu la nivel național pentru indolența în privința reabilitării sistemului de irigații

Acest dezastru din agricultura gălățeană este unul meritat, pentru că este efectul direct al faptului că ani de zile autoritățile au privit cu nepăsare modul în care este distrus sistemul de irigații. Au fost ani în care Direcția Finanțelor Publice a scos la licitație, în cadrul unor proceduri de executare silită, conductele îngropate în pământ și stații de pompare, dar nici un oficial din conducerea județului nu a încercat să stopeze distrugerile. Un metru de conductă se vindea cu 2 lei, o stație de pompare cu câteva mii. Acum, lipsa acelor conducte vândute pe temirce costă de mii de ori mai mult decât prețul validat la licitație.

Dezastrul din județul Galați este remarcat și de ministrul Agriculturii, care spune că în județul Galati pot fi irigate peste 120.000 de hectare, dar această „performanță” nu poate fi atinsă deoarece nu a fost reabilitată infrastructura de irigații. „În Galați suprafața este de 120.000 de hectare, nu s-a reabilitat nimic. Situație în oglindă și în județul Olt, unde pot fi irigate 41.200 de hectare, s-au cheltuit 21 de milioane de lei iar anul trecut s-au irigat 847 de hectare”, a spus ministrul Adrian Oros.

Sistemul de irigații mai există, preocupările oficialilor din Galați nu prea…

În județul Galați există peste 350.000 de hectare de terenuri agricole, din care 290.278 ha teren arabil și pe mai puțin de jumătate din această suprafață, pe 136.995 ha, există sisteme de irigații. Aceste suprafețe sunt structurate în trei amenajări, Galați – Sud, cu o suprafață irigată de 120.406 ha, din care 115.323 ha în amenajarea complexă Câmpia Covurluiului și 5.083 ha în amenajarea Brateșul de Sus și amenajarea Tecuci – Nicorești – Movileni, cu o suprafață de 16.589 ha. Din suprafața amenajată, de 136.995 ha, Administrația Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) poate furniza apa pentru irigații numai pe 120.230 ha.

O veste bună: reabilitarea sistemului de irigații de la Galați va începe de la București

Este și o veste bună, pentru că referindu-se la principale priorități ministrul Agriculturii a precizat că „în următoarea perioadă vor fi reabilitate instalații din Galați și din Tulcea”. Oros a menționat reabilitarea sistemului de irigații de la Brateșul de Sus și de pe Terasa Nicorești. „Încercăm să pornim tot ce se poate. O să încercăm ca în maxim 10 zile să pornim stațiile”, a adăugat ministrul. Să vedem ce șanse sunt ca toate astea să nu rămână simple promisiuni.

galati365.ro

În Galați, zero investiții în infrastructura principală de irigaţii

Expozeul privind starea sistemului național de irigații al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, din cadrul unei informări de presă de ieri, 28 aprilie, a început prin a aminti aportul providenței și al divinității ce au ajutat în anii trecuți cu precipitații. El a arătat că Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, demarat în 2015, a ”înghițit” cam degeaba 529 de milioane de lei și alte 43 de milioane de lei anual pentru paza obiectivelor.

”Avem ca exemplu județul Galați, acolo unde suprafața amenajată pentru irigații este de 122.989 de hectare și s-a reabilitat zero infrastructură principală. Este adevărat că asociațiile de udători constituite (OUAI – n.r.) pot iriga undeva la peste 20.000 de hectare, dar asta pentru că a existat o preocupare a fermierilor pentru infrastructura secundară, inclusiv prin accesare de fonduri europene”, a atras atenția ministrul agriculturii asupra situației dezastruoase din județul nostru. El a mai exemplificat și cu starea lucrurilor din alte zone din sudul țării și a avertizat că ”toate lucrările prost făcute vor rămâne neplătite, contractele reziliate, iar toți angajații ANIF și ai ministerului care au răspuns de astfel de lucrări vor pleca”, în cadrul aceleiași informări de presă transmisă în direct pe pagina de Facebook a ministerului.

Astfel de mari obiective ale infrastructurii de irigații ce se impune a intra într-un adevărat program de reabilitare se găsesc ”din belșug” și în județul Galați: Brateșul de Sus, Terasa Nicorești – Tecuci și, mai ales, Câmpia Covurlui, cu o capacitate de irigare de aproape 76.000 de hectare, investiție abandonată imediat după 1990.

”Cert este că astăzi noi irigăm doar 133.407 hectare la nivel național, în condițiile în care cu apa de pe 1.966 kilometri de canale am putea iriga circa 600.000 de hectare”, a mai precizat Adrian Oros, făcând un apel și către fermierii care nu fac parte din OAUI-uri să anunțe ANIF dacă au posibilitatea tehnică de a iriga.

Totodată, Adrian Oros a prezentat și intenția de simplificare a procedurilor de asigurare a culturilor agricole. Din ghidul solicitantului vor dispărea o serie de documente, sprijinul maxim de intensitate va ajunge la 70 la sută și în cazul fermierilor mari, urmând ca sesiunea de depuneri să demareze pe 11 mai 2020, cu un total de 40 de milioane de euro. ”Nu va exista selecție, toate cererile eligibile vor fi finanțate”, a mai precizat ministrul agriculturii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Unde s-a dus miliardul de euro promis în ultimii cinci ani pentru reabilitarea sistemului de irigaţii din România

Declaraţiile din 28 aprilie ale ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, pe seama modului cum a fost întreţinută în ultimii ani infrastructura de irigaţii din România, au deschis o adevărată „cutie a Pandorei”. Aflată în toiul unei secete fără precedent, agricultura românească se vede pusă în faţa unei situaţii bizare: se irigă „la zi” doar 133.000 de hectare deşi, cel puţin în teorie, statul a alocat, doar în ultimii 5 ani, peste un miliard de euro pentru modernizarea unor sisteme de aducere a apei ce acoperă peste 2 milioane de hectare.

Informaţiile sunt disponibile într-un document oficial, respectiv „Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNRIPI) din România”, dezvoltat conform Legii nr.269/2016 şi aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 793/2016. În desfăşurătorul acestuia, care acoperă perioada 2016-2020, descoperim o investiţie de 1,015 miliarde de euro, eşalonată pe ani, pe etape şi pe obiective de investiţii, iar sumele respective s-au regăsit an de an în bugetul naţional. De aceşti bani ar fi trebuit să beneficieze peste 2 milioane de hectare de teren arabil (aflate în 86 de amenajări evaluate drept „viabile”), infrastructura aferentă însemnând (conform PNRIPI): 1.997 km de canale de aducţiune, 2.885 km de canale de distribuire, 4.995 construcţii hidrotehnice, 247 de staţii de pompare şi de repompare.

Ce-i drept, an de an, o parte din sume au fost reportate (sau realocate altor domenii), sub pretextul că nu au fost finalizate procedurile legate de studiile de fezabilitate şi de licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor, însă ministrul Oros a precizat că s-au cheltuit, totuşi, 572 de milioane de lei (peste 120 de milioane de euro) pentru lucrări asupra cărora planează serioase îndoieli. „Avem ca exemplu judeţul Galaţi, acolo unde suprafaţa amenajată pentru irigaţii este de 122.989 de hectare şi s-a reabilitat zero infrastructură principală. Este adevărat că asociaţiile de udători pot iriga undeva la peste 20.000 de hectare, dar asta pentru că a existat o preocupare a fermierilor pentru infrastructura secundară, inclusiv prin accesare de fonduri europene. Toate lucrările prost făcute vor rămâne neplătite, contractele reziliate, iar toţi angajaţii ANIF şi ai ministerului care au răspuns de astfel de lucrări vor pleca”, a declarat ministrul agriculturii.

Raportată ca funcţională, dar inexistentă

De altfel, o bună parte din infrastructura pentru irigaţii pe care autorităţile au raportat-o an de an ca fiind funcţională nici măcar nu mai există. După cum ne-au mărturisit fermierii gălăţeni cu care am stat de vorbă, kilometri întregi de reţele subterane au fost dezgropate şi distruse de hoţii de fier vechi, iar starea canalelor de aducţiune şi de distribuţie este în mare parte deplorabilă, pavajul din beton (care împiedică pierderile de apă) fiind avariat, fisurat şi, deseori, furat.

De altfel, raportările privind suprafaţa irigată efectiv în judeţul Galaţi arată că, în ultimii 5 ani, nu s-a depăşit pragul de 18.000 de hectare niciodată, adică maximum 14% din ceea ce s-ar fi putut face.

Situaţia este cu atât mai gravă la Galaţi cu cât în ultimele 6 luni în zonă se manifestă cea mai gravă secetă din ultimul secol. În jumătatea de sud a judeţului a plouat doar între 12 şi 20 de litri pe metrul pătrat din noiembrie încoace, faţă de o medie obişnuită a perioadei de peste 200-220 l/mp. Urmarea este că zeci de mii de hectare de culturi agricole sunt compromise între 50-100%, comisiile speciale de evaluare urmând să centralizeze în zilele următoare situaţia pe tot judeţul. 

Chestionaţi de „Adevărul”, fermierii gălăţeni ne-au explicat că au irigat atât de puţin deoarece sistemul de aducţiune a fost pornit abia după 25 martie, când culturile de cereale era deja compromise şi nu mai era eficient să le ude, dar şi pentru că, de fapt, apa nu ajunge decât în puţine locuri, canalele şi conductele având avarii majore.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Se irigă doar un sfert din suprafața contractată

Conform datelor publicate în urmă cu o săptămână, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) ne înfățișează un tablou nu foarte fericit al modului de utilizare a irigațiilor în județul Galați, într-o perioadă marcată de pandemia COVID-19, dar și de o puternică secetă pedologică.

Astfel, deși la nivelul Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (IF) Galați suprafața agricolă contractată pentru udare este de peste 101.000 hectare, efectiv se irigă pe doar 27.118 dintre acestea, nici măcar 27 la sută din total. La fel de adevărat este că cele 126 de kilometri de canale de irigații umplute ar putea deservi în Galați aproape 61.000 de hectare, exact suprafața declarată ca fiind compromisă de secetă pentru culturile de toamnă, conform unor recente precizări ale ministrului agriculturii, Adrian Oros.

Practic, beneficiari ai sistemului de irigații în luna de grație mai 2020 sunt 22 de organizații ale utilizatorilor de apă (OUAI), aceștia dispunând de șase stații de bază și de repompare pornite, 21 de stații de punere sub presiune (SPP) în funcțiune și de 37 de motopompe pe canal. De departe, grosul utilizatorilor de apă se regăsește în Amenajarea 1 Câmpia Covurlui, unde se irigă 21.751 de hectare pentru un număr de 18 OAUI, 13 dintre acestea fiind organizate la nivel federativ în FOUAI Câmpia Covurlui. Alte suprafețe irigate, dar de mai mici dimensiuni, sunt la nivelul FOUAI Vameș-Siret (cu funcționare independentă) - 2.295 de hectare, Amenajarea 3 Tecuci-Nicorești - 1.320 de hectare, FOUAI Foltești (cu funcționare independentă) - 979 de hectare și în Amenajarea 2 Brateșul de Sus - 773 de hectare.

În weekend, directorul Filialei Teritoriale IF Galați, Iulia Hîrleșteanu a afirmat pe pagina de Facebook că "infrastructura aflată în administrarea și exploatarea ANIF Galați este parțial funcțională, dată fiind reabilitarea, pe anumite sectoare, cu fonduri de la Banca Mondială. Vom continua, de asemenea, lucrările de refacere pentru restul sistemului, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNRIPIR). ANIF Galați este pregătită, în acest moment, să deservească o parte a terenurilor afectate de secetă. Din păcate, însă, agricultorii nu dispun de echipamente de captare şi pompare a apei pentru terenurile pe care le dețin".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

În județul Galați, o singură investiție este efectiv în lucru

Potrivit directorului filialei teritoriale Galaţi a Agenţiei Naţionale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Iulia Hîrleșteanu, sistemul de irigații din județ se află în stare de funcționare în mare parte, iar, ca dovadă, toate solicitările de apă din partea fermierilor au fost onorate.

Referitor la principalele cauze care au condus la degradarea infrastructurii de irigații și în special a celei principale, directorul ANIF Galați a identificat distrugerile prin furturi și subfinanțarea sistemului în ultimii 30 de ani. De asemenea, fondurile au fost insuficiente pentru întreținere și reparațiile necesare.

Într-un răspuns comunicat la finalul săptămânii trecute, via e-mail, Iulia Hîrleșteanu arată că în prezent sunt în derulare lucrări de investiții în scopul reabilitării infrastructurii principale de irigații. Acestea ar fi în diverse etape de proiectare sau de execuție. Concret, la această dată se intervine efectiv pentru reabilitarea stației de pompare SPR Cotu Văleni, lucrări în valoare totală de circa 8,86 milioane de lei, intervențiile finalizate situându-se la 33 la sută, mai exact, din punct de vedere valoric, la 2,78 milioane de lei.

Alte obiective de investiții se află în faza documentară. Astfel, pentru reabilitarea stațiilor SPA Stoicani, SPR Șivița și a canalelor de aducțiune CPA Stoicani, CD1 Stoicani, CPA3 din Amenajarea Brateșul de Sus s-a întocmit Documentația de Avizare a Lucrărilor de Investiții (DALI), care este în curs de avizare. Pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații Câmpia Covurlui - SPA Dunăre, SPA Liești, CML (canal magistral Lunca - n.r.) se realizează devizul general din DALI, în timp ce pentru stațiile de pompare de bază SPA Prut și SPA Barboși, DALI este la avizare. În fine, în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune a apei pentru irigații Sifon Mălina, Sifon Lozovan și Sifon Suhurlui, expertiza este în curs de avizare.

Cât privește sursele de finanțare atât de necesare urgentării lucrărilor de reabilitare, Iulia Hîrleșteanu consideră că "ar trebui în continuare alocate fonduri pentru Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România (PNRIPIR), cât și pentru programele pe fonduri europene prin AFIR". Acestea din urmă au ca destinație reabilitarea și retehnologizarea ploturilor și SPP-urilor aflate în proprietatea Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). De asemenea, Hîrleșteanu crede că s-ar impune simplificarea procedurilor de obținere a aprobărilor și a avizelor. Sau, poate, în opinia noastră, trebuiau solicitate mai demult, mult mai demult.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Nereguli grave în administrarea sistemului de irigaţii

Dacă, prin absurd, am fi vreo specie de extratereștri ajunși prin teleportare pe meleagurile de la Dunărea de Jos, poate am fi uimiți de neglijența administrării sistemelor de îmbunătățiri funciare. Așa însă constatăm, fără surprindere, dar nu și fără nemulțumire, deschiderea unei adevărate cutii a Pandorei.

Timp de aproape o lună, o comisie mixtă, constituită în baza unui ordin al prefectului județului Galați a verificat infrastructura de îmbunătățiri funciare aflată în exploatarea Federației de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) Câmpia Covurlui din județ. Din comisie au făcut parte, evident, reprezentanți ai Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare (IF) Galați, dar și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Inspectoratului Județean de Poliție, Inspectoratului în Construcții și ai Fiscului județean.

Reevaluarea patrimoniului

Această infrastructură despre care vorbim aparține domeniului public al statului și a fost predată cu titlu de folosință gratuită către FOUAI Câmpia Covurlui pentru o perioadă de 49 de ani, începând cu vara lui 2012, prin ordin al ministrului Agriculturii. Ea constă din canale de aducțiune și de distribuție, construcții hidrotehnice (sifoane), stații de pompare și punere sub presiune, precum și stații de repompare. La data predării, valoarea acestora cumulată, conform inventarierii de la finele anului 2011, era de circa 96,24 milioane de lei, iar ca urmare  a reinventarierii din prezent, valoarea a scăzut la 73,48 milioane de lei.
Prin hotărâre de Guvern, în anul 2018, parte din aceste active, mai exact sifoanele, au fost retrase din folosința gratuită a FOUAI Câmpia Covurlui, ”repatrierea” având loc cu o diminuare a valorii de inventar, de la circa 34,61 milioane de lei până la 28,46 milioane de lei, la cât au fost acestea reevaluate în prezent.

Degradare serioasă în teren

La vizitele din teren, dincolo de reducerea semnificativă a valorilor contabile, în zona tehnică situația este la fel de nesatisfăcătoare, în condițiile în care trei sifoane nu mai prezintă accesibilitate și siguranță în exploatare, unele canale magistrale au probleme atât de impermeabilizare, cât și din punct de vedere al infiltrațiilor și, totodată, reprezentantul Inspectoratului în Construcții a constatat efectuarea unor lucrări neconforme, motiv pentru care au fost dispuse sancțiuni. La fel, în urma analizei, au fost depistate consumuri de energie electrică anormale în cazul unei stații de repompare. În plus, ca urmare a studierii documentelor solicitate și puse la dispoziția comisiei de către FOUAI Câmpia Covurlui, s-a constatat că federația are angajaţi doar șapte muncitori calificați, în condițiile în care regulamentul de exploatare prevedea 58 de muncitori calificați, un angajat cu studii superioare în domeniul îmbunătățiri funciare și un angajat cu studii superioare în domeniul electromecanic.

Problema fondurilor nerambursabile

"Cireașa de pe tort", dacă putem spune așa, este reprezentată de constatarea comisiei cu privire la faptul că FOUAI Câmpia Covurlui nu este eligibilă pentru accesarea de fonduri pe PNDR (prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale - AFIR), dar nici prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (PNRIPIR), dintr-un motiv foarte simplu: acestea nu sunt destinate și federațiilor, conform raportului prezentat Instituției Prefectului. Cu toate acestea, FOUAI Câmpia Covurlui a derulat deja un proiect pe fonduri europene pe măsura 125.a, "Irigații și alte lucrări de îmbunătățiri funciare", iar în prezent are în plină desfășurare un proiect pe submăsura 4.3. Cu alte cuvinte, propunerea logică a comisiei de analizare a posibilității de retragere a dreptului de folosință gratuită constituit în favoarea FOUAI Câmpia Covurlui ar putea atrage după sine plata sumei de maxim 2,48 milioane de lei (cu titlu de TVA) de către ANIF Galați, odată cu preluarea și a acestei investiții, efectuată în prezent cu fonduri nerambursabile.
Din acest motiv, credem că analiza va mai dura. Un lucru, însă, este cât se poate de cert: Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați nu și-a exercitat activ atribuţiile de a verifica modul de exploatare, întreținere și reparații la infrastructura predată în folosință gratuită către FOUAI Câmpia Covurlui. În cazul sistemului de îmbunătățiri funciare din Galați, speranța mai are mult de așteptat până să părăsească și ea, într-un final, cutia Pandorei.

viata-libera.ro

Proiectul FOUAI Câmpia Covurlui a fost aprobat în urmă cu trei ani

Există o concluzie a comisiei de anchetă constituite prin ordin al prefectului pentru verificarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare aflată în exploatarea Federației de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI) Câmpia Covurlui care ar necesita câteva explicații suplimentare.

Proiectul pe fonduri nerambursabile (PNDR) derulat în prezent de federație pe submăsura 4.3 ”Investiții pentru Dezvoltarea, Modernizarea sau Adaptarea Infrastructurii Agricole și Silvice” - Componenta Infrastructura de Irigaţii, a fost selectat pentru finanțare în luna august 2017 și, deci, verificat la acea vreme de experții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Este adevărat că, în prezent, în ghidul solicitantului, FOAUI-urile interesate pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol/proces verbal de predare-primire sau alte documente, infrastructură definită conform Legii îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare. Totuși, consultând același ghid al solicitantului pentru submăsura 4.3, explicitat la nivelul anului 2017, constatăm că această condiționare nu exista atunci, Organizaţiile, dar și Federaţii ale Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, constituite din proprietari/ utilizatori de terenuri agricole fiind beneficiari eligibili la acea vreme fără alte criterii impuse.

Ca atare, concluziile raportului întocmit de comisie credem că ar trebui să țină cont și de aceste precizări.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Suprafața udată în județ ne plasează pe locul al doilea în ţară

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat că suprafața irigată la udarea întâi (I) a depășit, în acest an, jumătate de milion de hectare, fiind cea mai mare suprafață înregistrată în ultimii 15 ani.

Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), suprafața irigată, până la data de 9 octombrie 2020, a fost de 503.836  de hectare la udarea I și 1.512.342 de hectare cumulat. În total, 2.650 de kilometri de canale au fost umplute cu apă, acestea putând deservi 775.056 de hectare de teren arabil.
Cea mai mare suprafață care a fost irigată se află în județul Brăila, cu 217.181 de hectare la udarea I (692.308 hectare cumulat), urmat de Galați, cu 61.955 de hectare la udarea I (114.253 de hectare cumulat) și Ialomița, cu 60.205 hectare la udarea I (162.758 de hectare cumulat).

Guvernul României, prin MADR, asigură și în acest an apă gratuită până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020. Până la această dată, suprafața contractată este de 934.398 de hectare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Investiții pentru o infrastructură veche de peste patru decenii. Proiecte ale noii conduceri de la ANIF Galați

La sediul Filialei de Îmbunătățiri Funciare (IF) Galați a avut loc, în data de 15 aprilie, o întrunire de lucru, la care au participat atât conducerea instituției, noul director al acesteia, Sorin Dănăilă, și directorul adjunct, Liviu Baltagă, directorul general al ANIF, Ștefan Constantin, precum și senatorul gălățean George Scarlat, în prezent președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

Principala problemă dezbătută a fost cea a stadiului lucrărilor de întreținere și reparații ale infrastructurii de îmbunătățiri funciare în vederea demarării campaniei de irigații pe anul în curs. Dat fiind faptul că în cele patru amenajări de irigații din județ, suprafața contractată la această dată este de circa 104.000 de hectare, dintr-un total de 145.000, ANIF Galați a întocmit documentațiile tehnice privind lucrările de reparații necesare și le-a transmis Unității Centrale, acestea aflându-se deja în faza de achiziție. Totodată, s-a comunicat Sistemului de Gospodărire a Apelor începerea campaniei de irigații în sistemele Câmpia Covurlui și Terasa Nicorești-Tecuci-Movileni.

În ceea ce privește stadiul de promovare a lucrărilor de investiții la obiectivele din amenajările de îmbunătățiri funciare, trebuie precizat că ANIF Filiala Galați are în prezent în derulare nouă obiective de investiții, din care opt pe infrastructura de irigații și una în amenajări de desecare. Din cele opt investiții în materie de irigații, una este in curs de execuție, iar șapte sunt în diverse faze de proiectare.

De asemenea, ANIF Galați informează că, în contextul actual, prevenirea și diminuarea consecințelor generate de criza pandemică generalizată, la care se adaugă schimbările climatice asupra solurilor, apelor și biodiversității, pe de o parte, cât și armonizarea într-o măsură cât mai mare a nevoilor societății de asigurare a siguranței alimentare, lucrările de îmbunătățiri funciare capătă o importanță aparte, discutând despre intervenții asupra unei infrastructuri puse în funcțiune în urmă cu mai bine de 40 de ani. Lucrările propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la nivelul ANIF Galați fac referire la trei amenajări pentru compensarea deficitului de apă din sol, una pentru eliminarea excesului de apă și o cincea pentru combaterea eroziunii solului, toate aceste investiții fiind programate a fi realizate în condițiile utilizării unor tehnologii mai puțin energofage și prietenoase cu mediul înconjurător, se mai arată în informarea obținută de la Filiala Teritorială IF Galați.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.