Degringoladă în administrarea lacurilor gălăţene

[dcp100168]

Degringoladă în administrarea lacurilor gălăţene

* Cei mai mulţi „investitori” care au preluat în concesiune administrarea exploatărilor piscicole fie nu au actele în regulă, fie nu investesc în popularea acestora cu peşte

Creşterea numărului gălăţenilor care au făcut o pasiune pentru pescuit a făcut ca şi administrarea unui lac sau a unei bălţi să fie o afacere profitabilă, pentru că la încasări de câteva zeci de lei pentru accesul fiecărui pescar pe malul lacului sunt necesare investiţii minime în amenajarea malului şi popularea cu peşte. Cei mai mulţi dintre administratorii lacurilor „uită” însă de investiţiile pe care şi le-au asumat prin contractul de concesiune, preferând să le exploateze „la plesneală”, încasându-şi banii din taxa de intrare fără ca de aceşti bani să şi asigure un minimum de condiţii şi evident niscaiva peşte în baltă.

Garda de Mediu a efectuat un control la 27 de exploatări piscicole gălăţene pentru a verifica legalitatea desfăşurării activităţilor de acvacultură şi pescuit sportiv. În cazurile a două treimi dintre exploatările piscicole verificate au fost descoperite diverse nereguli.

În şapte cazuri, primăriile localităţilor pe teritoriul cărora se află lacurile au concesionat luciile de apă pentru perioade cuprinse între 10 şi 49 de ani, obiectul contractului de concesiune fiind „amenajare în scop piscicol”, dar niciunul dintre cei şapte concesionari nu şi-a respectat obligaţiile de a investi în amenajarea piscicolă, inclusiv în populare.

Unsprezece amenajări piscicole funcţionau fără deţinerea autorizaţiilor necesare, respectiv autorizaţia de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor, autorizaţia de exploatare în siguranţă a barajelor şi licenţa pentru acvacultură.

În cazurile a 40% dintre exploatările piscicole, comisarii de mediu au constatat că nu erau întocmite planurile de intervenţii în cazuri de poluări accidentale sau dezastre naturale.

Pentru neregulile constatate, comisarii de mediu au aplicat şapte amenzi, în valoare totală de 53.000 de lei.

La Vlădeşti, se aşteaptă constituirea comisiei ANPA

Una dintre cele mai cunoscute exploatări piscicole din Lunca Prutului, cea de la Vlădeşti, cu o suprafaţă de teren de 580 ha şi un luciu de apă de 432 ha, este exploatată de Dumitru Ene, care a cumpărat activele Zătun SA, respectiv diguri, staţii de pompare, reţele electrice, de la lichidatorul judiciar Camelia Zanopol. Noul proprietar al bălţii de la Vlădeşti a obţinut autorizaţia nr.3.571/22.05.2013, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), dar nu a obţinut şi concesionarea luciului de apă, din cauză că la ANPA nu a fost constituită Comisia de Privatizare. Neconstituirea acestei comisii din 2009 şi până în prezent este şi motivul pentru care este blocată de câţiva ani şi concesionarea luciului de apă a Lacului Brateş, în pofida faptului că la ANPA au fost depuse mai multe solicitări de preluare a Brateşului în concesiune.

Balta Tăbălasca, din Tudor Vladimirescu, cu o suprafaţă de 110 ha, care este arie protejată de interes naţional, a fost dată în custodie, în 2010, de Ministerul Mediului, pentru o perioadă de cinci ani, Asociaţiei pentru Conservarea Biodiversităţii Biologice din Focşani, dar comisarii de mediu au constatat că exploatarea piscicolă este scoasă din circuit, pentru că la data controlului nu se desfăşura acolo nicio activitate economică.

Iazul de la Vârlezi, cu peştii luaţi de viitură

O baltă la care anul trecut se mai mergea la pescuit este folosită acum doar ca bazin pentru irigaţii. Este vorba de iazul piscicol de la Vârlezi, cu o suprafaţă de luciu de apă de 9 ha, administrat de Sandu Panaite, „investitor” din Valea Mărului. Este o baltă artificială înfiinţată prin scoaterea celor nouă hectare din circuitul agricol în baza Deciziei nr.502/21.08.2006 a Direcţiei Agricole Galaţi. În septembrie 2013, iazul de la Vârlezi a fost măturat de viitură, apele luând cam tot peştele din baltă. După această experienţă, Sandu Panaite şi-a luat gândul de la exploatarea bălţii prin pescuit sportiv şi nu a mai investit în repopulare. Acum, iazul de la Vârlezi mai este folosit doar ca bazin pentru irigaţii. De altfel, niciuna dintre autorizaţiile obţinute pentru exploatarea piscicolă nu mai este valabilă, pentru că toate au fost obţinute pentru SC Barajul Sanpan SRL, al cărui administrator este Sandu Panaite, în prezent SRL-ul fiind radiat.

Dacă iazul de la Vârlezi mai are ceva apă, iazul piscicol „Călmăţui”, de la Griviţa, cu o suprafaţă de cinci hectare, mai are apă doar când plouă. A fost secat, pentru efectuarea unor lucrări. În februarie, Consiliul Local Griviţa a alocat o sută de mii de lei pentru consolidarea barajului.

Afaceri da, autorizaţii ba!

Lacul de acumulare de la Priponeşti, cu un luciu de apă de 9,49 ha, a fost luat comodat, până în 2036, de… Asociaţia Cultural Folclorică „Un viitor pentru Priponeşti!”, în baza contractului de comodat nr.847/02.06.2011. Numai că Asociaţia Cultural Folclorică nu deţine nici autorizaţie de mediu, nici licenţă pentru acvacultură, administratorul motivând că nu a populat niciodată balta cu peşte, pentru a o exploata prin pescuit sportiv. Asta spre necazul pescarilor, care credeau că nu prind peşte din cauză că nu şi-au ales momelile potrivite.

Balta de la Cârlomăneşti, cu un luciu de apă de 10 ha, a fost preluată în concesiune, pentru 25 de ani, de tecuceanul Florin Ghinea, care a încheiat cu Consiliul Local Corod contractul nr.12/21.04.2004. Administratorul exploatării piscicole nu deţine nici autorizaţie de mediu, nici licenţă pentru acvacultură. Nici Fane Sevastri, care în baza contractului 1361/27.07.1998, încheiat cu Consiliul Local Corod, a preluat în concesiune, pentru 37 de ani, lacul de acumulare de la Corod, cu un luciu de apă de 40 ha, nu deţine vreuna dintre cele patru autorizaţii. Situaţii similare au descoperit comisarii de la Garda de Mediu şi la Amenajarea Făloaia Fileşti, administrată de gălăţeanul Mihai Humă, la balta din Blânzi, administrată de brăileanul Vasile Taşcă şi la amenajarea piscicolă Susneşti, din Bălăbăneşti, administrată de SC Bacapi SRL Bârlad. În toate aceste cazuri, comisarii de mediu au avut constatări identice: „unitatea nu deţine niciun act de reglementare pentru activitatea desfăşurată”.

presadegalati.ro