Jump to content

Bătaie pe sistemul de irigaţii din Bădălan


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Bătaie pe sistemul de irigaţii din Bădălan

Supărare mare pentru agricultorii din zona Bădălan, care s-au trezit în plin scandal. Miza este sistemul de irigaţii din zonă. Povestea lor este veche, dar nici până acum nu şi-a găsit rezolvare. Totul a început în 2004, când firma Agrogal a fost privatizată. Aceasta a fost preluată, după cum spun oamenii, cu patru milioane de euro, iar în contractul de privatizare nu este menţionat decât faptul că Agrogal deţine aproximativ 5.000 de hectare de teren, nu şi că ar avea drept de proprietate asupra sistemului de irigaţii. Timp de zece ani, reprezentantul firmei Agrogal nu i-a deranjat prea tare pe vecinii lui, mici fermieri care îşi desfăşoară activitatea în zonă, însă de la o vreme scandalul este în escaladare.

Despre începuturile conflictului ne-a vorbit Daniel Ciuhureanu, unul dintre fermierii afectaţi. "În 2004, când s-au făcut actele, Agrogalul trebuia să predea reţeaua de irigaţii ANIF-ului, care trebuia să o preda Organizaţiei Utilizatorilor de Apă Grindu-Prut. Nu s-a făcut acest lucru, fie din rea voinţă, fie a fost făcut caietul de sarcini cu dedicaţie. Peste câţiva ani, Giovanni Glandi, cumpărătorul Agrogal, a zis că el este proprietarul acestei reţele. Când s-a pus în discuţie modernizarea staţiei, dumnealor şi-au modernizat singuri cele două staţii, cu fonduri europene. Au simţit probabil că e rost de făcut bani şi ne-au spus că vor să modernizeze ei toată reţeaua, motiv pentru care ne fac o ofertă de preluare a staţiei, ei fiind minoritari în organizaţia noastră. Membrii organizaţiei, printre care mă număr şi eu, nu au fost de acord cu preluarea, pentru că el s-a comportat brutal cu noi. Când ne-am lovit de refuzul lui de modernizare, ne-am adresat în instanţă. L-am dat în judecată în luna mai anul acesta, dar procesul merge foarte greu. El susţine că sunt ale lui, deşi în momentul în care a cumpărat trebuie să le predea către ANIF. Noi i-am studiat contractul de privatizare şi nu există vreo referire la faptul că a cumpărat şi conducta. Am făcut o grămadă de adrese către Prefectură, minister, ADS, dar nu ne-a ajutat nimeni”, ni s-a plâns fermierul.

Investiţii cu fonduri europene

Cum nu s-a ajuns la nicio înţelegere, oamenii s-au trezit cu mai multe persoane pe proprietatea lor, care au început să taie sistemul de irigaţii. „Bunul este în litigiu, iar ei şi-au permis să vină şi să-l distrugă. Noi plătim apa la ANIF, care ne pompează din Prut până la staţia de punere sub presiune, iar organizaţia plăteşte utilităţile. În esenţă, ce n-au reuşit să distrugă hoţii vor distruge italienii şi românii, cu ajutorul autorităţilor. S-au investit peste 20 de milioane de euro, bani europeni şi de la statul român, bani care sunt acum în pericol”, ne-a mai spus Daniel Ciuhureanu.
În aceeaşi situaţie s-a trezit şi Aurelia Barac, inginer agronom de peste 30 de ani. „Am fost anunţată în această dimineaţă că domnul italian Glandi Giovanni vrea să ne taie antenele, ca să nu mai putem iriga. A trimis o formaţie, cu sudori şi buldozer, să le taie. Aceste antene trec pe proprietatea privată, care se întind pe aproximativ 4.000 de hectare. A luat decizia asta ca să-i rămână lui pământul. Noi avem instalaţii de irigat. I-am prins aici şi am chemat şi eu oameni, înarmaţi cu cozi de sapă, ca să îi alung de pe proprietatea mea. Întâi vrea să ne ia apa şi apoi ne va lua şi terenurile. Dacă nu vom avea apă, vom da faliment şi va rămâne doar italianul”, ne-a spus Aurelia Barac.

Valoarea terenului - sistemul de irigaţii

Acţiunea de distrugere a sistemului de irigaţii, pornită ieri dimineaţă, a fost oprită de micii fermieri. Cu toate acestea, oamenii nu s-au liniştit şi se gândesc cu groază la ce s-ar putea întâmpla dacă terenurile lor n-ar mai fi irigate. „O să fim nevoiţi să tragem cu pompele direct din canal. Metoda actuală este cea mai ieftină. Dacă vom ajunge să tragem apa din canalele magistrale cu motopompe, vom ajunge la un cost cel puţin dublu. Acum plătim 260 de lei pe mia de metri cubi de apă”, ne-a spus Daniel Ciuhureanu.

"S-a ajuns la o situaţie de nedescris. Cea mai mare valoare pe care o au terenurile astea este faptul că sistemul de irigaţii a fost păstrat intact. Atâta timp cât avem apă, avem producţie şi putem să supravieţuim. S-au făcut investiţii foarte mari. Eu, personal, am în derulare un proiect de 1.600.000 de euro, cu fonduri europene, şi sunt undeva la mijlocul proiectului. Fără apă, totul se dărâmă. Noi am însămânţat o cultură de ceapă, care va fi recoltată anul viitor în iunie. Solul este uscat şi fără apă nu faci nimic. Dacă se ajunge la situaţia de a se tăia sistemul de irigaţii, nu am cu ce să duc la capăt proiectul. Nu am susţinerea financiară şi voi fi nevoit să dau banii înapoi, cu dobânzi şi penalităţi”, ne-a declarat Ionuţ Axente.

Agrogal acuză "taxa pe stâlp"

Managerul firmei Agrogal are, însă, un punct de vedere total diferit de cel al fermierilor. "Pe toată balta, terenul ADS-ului pe care îl gestionăm noi şi terenurile proprietarilor, instalaţia de irigat subterană este în proprietatea şi administrarea Agrogal. Au fost cumpărare prin licitaţie cu strigare, odată cu cumpărarea Agrogal. După ce guvernul a introdus taxa pe stâlp şi noi trebuie să plătim impozit pe aceste active, nu-i mai putem lăsa să se folosească gratuit de instalaţii, cum am făcut zece ani. Dacă nu le percep chirie, vine ANAF-ul în control şi îmi spune că nu am vrut să recuperez banii firmei. Nu a intrat nimeni pe terenurile lor. Drumul pe care era utilajul este al nostru. Ei se aflau, de fapt, pe terenul nostru. Drumul este în administrarea noastră şi toate intrările sunt private. Dacă eu interzic, nimeni nu mai intră în baltă. Cei care au făcut caietul de sarcini nu au prevăzut drumuri şi pentru proprietarii din zonă. Conflictul nu este generat de noi, ci de noua lege. I-am notificat să încheie contracte de închiriere, pe o sumă modică. Unii au venit, au făcut contracte, însă alţii vor totul gratuit", ne-a declarat Dragomir Dumitrache, managerul Agrogal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Cine e stăpân peste sistemul de irigaţii din balta Brateşului

* SC Agrogal SA ne-a prezentat actele în baza cărora consideră că este proprietarul infrastructurii de irigaţii din bazinul Brateşului de Sud * Fermierii au soluţii ca să-şi ude culturile, dar niciuna nu e la fel de facilă ca utilizarea sistemului de irigat construit de comunişti * Un bun de interes public, precum ţeava de irigat, ar fi trebuit, totuşi, să rămână de interes public pe toată durata existenţei sale

Pe zi ce trece, problemele legate de sistemul gălăţean de irigaţii se complică tot mai mult. Judecând după o logică de bun simţ, întreaga infrastructură de irigat, construită de regimul comunist din bani publici, ar trebui să rămână tot de interes public, indiferent dacă ea este deţinută de stat, de o Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii sau, pur şi simplu, de o firmă privată. Lucrurile nu stau, însă, deloc aşa, iar dreptatea, din punct de vedere legal, pare să fie de partea privaţilor cărora statul le-a vândut, în urmă cu un deceniu, inclusiv ţeava îngropată şi pentru care acum aceştia percep chirie pe utilizarea sistemului de irigat.

Scandalul din baltă

La începutul acestei luni, pe data de 4 septembrie, mai mulţi fermieri din Bădălan ne-au sesizat că SC Agrogal SA, una dintre cele mai mari societăţi agricole din judeţ, cu succese reale în câmp, le cere bani ca să le permită să folosească sistemul de irigaţii din zonă. La câteva zile distanţă, am aflat chiar că se tăiase o ţeavă care lăsa şase aripi (A7-A12) din zona deservită de SPP 4 fără apă. Astfel, unii dintre fermieri de aici trebuiau să-şi caute deja alternativă ca să ude, sporindu-şi consistent cheltuielile cu irigatul. Ori chirie, ori tras apă din canale cu motopompele… Oricum ar fi, era mai scump.

Deşi n-au mai vrut să dea detalii presei, parte dintre fermierii care se judecă deja cu SC Agrogal SA păreau hotărâţi să meargă în continuare pe calea justiţiei, ca să-şi afle dreptatea. Ce alte soluţii mai au? Să găsească alternativă pentru irigat sau să se înţeleagă cu SC Agrogal SA într-o formă sau alta. Patru ferme importante din Bădălan au încheiat deja contracte de închiriere cu SC Agrogal SA pentru a putea iriga folosind sistemul construit în comunism. Surse din rândul fermierilor ne-au dezvăluit că suma pe care ar avea-o de plată ar fi de 100 de lei pe an per hectar.

Cine deţine Agrogal SA şi cât produce firma

Potrivit Registrului Electronic al Comerţului, acţionarul majoritar al SC Agrogal SA este Giovani Glandi, cetăţean italian care deţine 4.231.934 de acţiuni. SIF II Moldova are 302.649 de acţiuni, în vreme ce alţi şase acţionari au între 49 şi 100 de acţiuni fiecare. Societatea are unele dintre cele mai vaste exploataţii agricole din judeţul nostru şi din Brăila. Numai în zona în care a izbucnit scandalul, societatea are în concesiune pe 50 de ani, de la Administraţia Domeniilor Statului, o suprafaţă de circa 5.000 de hectare. În cursul anului trecut, cifra de afaceri a SC Agrogal SA a ajuns la 35.306.181 de lei, profitul a fost de 202.429 lei, iar numărul mediu de angajaţi a fost 106. Dovadă că treabă se face, în câmp, mult mai serios ca în alte ferme, stă faptul că numărul mediu de angajaţi din ultimii cinci ani n-a scăzut niciodată sub 85.

Cum e folosit sistemul de irigaţii

Potrivit discuţiei pe care am avut-o cu directorul ANIF, ing. Petru Bărceanu, SC Agrogal SA are în proprietate infrastructura de irigaţii pentru 9.000 de hectare, în partea de sud a bazinului Brateşului. Sunt mai multe ferme în zonă, cu suprafeţe de zeci sau sute de hectare, care depind în mare măsură de utilizarea acestui sistem. Suma pe care fermierii spun că ar avea-o de plătit către SC Agrogal SA pare derizorie, la prima vedere, dar o fermă de 700 de hectare ar trebui să plătească 70.000 de lei anual, costul înfiinţării a aproape 30 de hectare cu grâu. N-o fi o cheltuială care să ducă la faliment un sistem agricol integrat, dar nici de ici, de colo nu e să scoţi din buzunar atâta bănet.

Ce au cumpărat acţionarii Agrogal şi cu cât

Din copia dosarului de vânzare-cumpărare nr.11 din 9.06.2004 pe care avocata SC Agrogal SA, Georgeta Iordache, ni l-a pus la dispoziţie, reiese faptul că la cumpărarea IAS-ului transformat, prin lege, în societate comercială, de către omul de afaceri italian Giovani Glandi,  s-au plătit peste 14.397.866 lei către statul român. O sumă consistentă, mai ales la vremea aceea. Ce a cumpărat acţionarul majoritar al societăţii cu această sumă colosală? În primul rând, active. Potrivit Dosarului de prezentare al Agenţiilor Domeniului Statului a fostului IAS, pe care SC Agrogal SA ni l-a pus la dispoziţie, lista activelor conţine 1.235 de elemente, printre care grajduri, amenajările fermelor, atelierele, secţiile de mecanizate şi aşa mai departe. Tot în această categorie este inclusă şi toată infrastructura de irigat. Vorbim aici şi despre aripi de ploaie, dar şi despre ţeava îngropată. Per total, cu tot cu aripi şi conductă, 205.581.000 de metri de reţea îngropată!

De unde a pornit disputa

Până nu demult, SC Agrogal SA făcea parte din parte din OUAI Grindu-Prut. Ulterior s-a retras, aşa că acum Finanţele îi pot percepe "taxa de stâlp" pe întreaga instalaţie de irigat. Neoficial, neînţelegerile dintre unii dintre membrii OUAI Gridu-Prut şi SC Agrogal SA ar fi început de la modernizarea unei staţii, pe care fiecare parte implicată în conflict ar fi vrut să şi-o asume. Cum nu s-ar fi ajuns la niciun acord, SC Agrogal SA ar fi făcut cerere de ieşire din OUAI.

De ce s-a vândut şi ţeava îngropată?

În rândul fermierilor cu care am vorbit se mai pomenea despre un aspect al problemei. Caietul de sarcini pentru privatizare s-a făcut la Bucureşti, dar parte dintre fundamentări s-au redactat în Galaţi şi la acele documente ar fi lucrat inclusiv fermieri care aveau la acea vreme exploataţii agricole în Bădălan. Dacă mai există încă oameni care au ştiut că pe baza documentelor redactate la Galaţi se vinde sistemul de irigaţii public (pe care omul de afaceri italian nu avea de ce să nu-l cumpere, dacă făcea parte din oferta statului) şi dacă sunt oameni care au fost de acord cu asta deşi aveau de ales, atunci aceia  ar trebui, poate, să se aşeze la masă cu fermierii afectaţi de problema statutului juridic al sistemului de irigaţii din Bădălan şi să le explice oamenilor de ce sistemul nu le este favorabil.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.