"Palatul plăcerilor" de la Ghidigeni

[dcp100168]

Istoria uitată a "Palatului plăcerilor" de la Ghidigeni

Conacul familiei bancherului grec Chrissoveloni, din comuna gălăţeană Ghidigeni, cunoscut în epocă drept cuib de nebunii al aristocraţiei începutului de secol XX, frecventat inclusiv de regele Ferdinand, se degradează de la o zi la alta. Monumentul istoric ar putea fi salvat prin implicarea autorităţilor locale.

La începutul secolului al XX-lea, crema aristocraţiei române se aduna la chefuri şi petreceri deocheate la 100 de kilometri de oraşul Galaţi, în comuna Ghidigeni. Întâlnirile aveau loc în frumosul conac al familiei Chrissoveloni, o familie care se trage din bancheri greci, din care au mai rămas patru moştenitori: trei fete şi un băiat, Jean Chrissoveloni.

Cuibuşor de nebunii

În perioada Primului Război Mondial, în timpul refugiului din Moldova, regele Ferdinand mergea des la Ghidigeni, la conacul lui Chrissoveloni, unde, după cum relata diplomatul Constantin Argetoianu, citat de consilierul Marius Mitrof, în lucrarea „Arhitectură şi spaţiul privat. Ansamblul conacului de la Ghidigeni“, „regele se deda la petreceri libidinoase cu cele trei surori Bastache, care sub costumul surorilor de caritate îşi exploatau temperamentul. Se făcea dragoste în disperare, astfel că „bărbaţii şi cucoanele se încurcau noaptea prin odăi şi prin paturi“.

Pentru aceste manifestări, Constantin Argetoianu găsea şi explicaţii: „Când toate legile morale sunt răsturnate, când oamenii aleargă după oameni să se omoare, când epidemiile, mizeria şi toate privaţiunile care sunt consecinţa lor exasperează nervii şi înteţesc patimile, când promiscuitatea sexurilor impusă de împrejurări răstoarnă barierele materiale ridicate de confortul paşnicelor civilizaţii, când viaţa şi ziua de mâine par iluzii efemere - e natural ca şi criteriile morale să se altereze“.

Devastat de un incendiu în 1935

De-a lungul anilor, palatul de la Ghidigeni, care a trecut şi printr-un incendiu devastator în 1935, s-a degradat. Astăzi, conacul se află în stare de precolaps. Plafoanele celor mai multe încăperi sunt căzute, iar zidăria este „demantelată“, cel mai probabil din cauza infiltraţiilor.

Moştenitorii familiei Chrissoveloni, în proprietatea cărora se află conacul, au demarat un proiect pentru refacerea acoperişului, primind în 2011 avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 2.

În acest moment, proprietarii au reuşit practic să „îngheţe“ degradarea monumentului şi şi-ar dori cu ardoare o restaurare completă a lui, însă investiţia este foarte mare şi depăşeşte resursele lor financiare. În nenumărate rânduri, Jean Chrissoveloni a cerut autorităţilor locale şi judeţene să se implice în revitalizarea monumentului, pe care ar putea apoi să-l introducă în circuitul turistic. „Noi am stopat degradarea monumentului şi acum am dori o revigorare a lui, însă investiţia este foarte mare. Dacă autorităţile judeţene ar contribui la revitalizarea monumentului, noi l-am deschide publicului spre a fi vizitat.

În acest moment, proprietarul este alcătuit din toţi copiii lui Niky Chrisoveloni“, a declarat Jean Chrissoveloni.

Primărie săracă

Primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, spune că de-a lungul anilor a tot vorbit cu moştenitorii conacului, dar că n-a reuşit încă să stabilească un parteneriat public-privat. „Noi ne-am gândit la un parteneriat, a fost şi o iniţiativă a Arhiepiscopiei, la un moment dat, pentru reabilitarea acestui veritabil palat, dar investiţia era mult prea mare. Comuna noastră nu este una tocmai bogată şi ne-am orientat priorităţile către alte investiţii, de care oamenii din sate chiar au nevoie: apă, canalizare, reabilitări de drumuri. Asta nu înseamnă că nu recunoaştem valoarea istorică a conacului“, arată primarul.

Eugen Tăbăcaru adaugă că singura speranţă a lui este întocmirea unui proiect prin care să solicite fonduri structurale. Primarul afirmă că a cerut şi de la Consiliul Judeţean Galaţi bani pentru a ajuta moştenitorii să refacă palatul, dar de fiecare dată i s-a răspuns că priorităţile sunt altele.

Sfaturi de la Consiliul Judeţean

Nici de la Ministerul Culturii nu pot veni bani - spun specialiştii - pentru astfel de lucrări pentru că obiectivul de la Ghidigeni este de interes local şi judeţean. Fonduri sunt alocate doar pentru cele de interes naţional.

Specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi le dau totuşi un sfat moştenitorilor. „O soluţie ar fi ca monumentul istoric să devină sediul unei firme şi în felul acesta să se acceseze fonduri pentru dezvoltarea firmei sau pentru crearea de noi locuri de muncă. Domeniul de activitate poate fi variat: de la turism la orice altă activitate economică“, spune Marius Mitrof, consilier superior al DJC Galaţi.

Domeniu cumpărat de la Mavrocordat

Moşia de la Ghidigeni a fost cumpărată de Nicolae Chrissoveloni de la Dimitrie Mavrocordat, în 1879, care a construit în 1887 conacul şi anexele sale. Acestea au o puternică influenţă a arhitecturii de factură romantică existentă în secolul al XIX-lea. Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, amenajată după moda franceză, cele două bazine cu apă care străjuiesc intrarea în conac, pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit (singurul din România, la acel moment) - toate trădează eleganţă, bun-gust, stil.

Construit pe două niveluri, în stilul academismului francez, palatul aminteşte şi de originea elenă a proprietarului. Edificiul, compus iniţial dintr-un singur corp, construit din piatră, cărămidă, lemn şi acoperit cu ardezie, la origini, are o planimetrie rectangulară. La parter se aflau saloanele şi sufrageriile, iar la etaj - dormitoarele.

Refugiul Reginei Maria

La conacul de la Ghidigeni, regina Maria îşi făcuse o obişnuinţă în a se refugia împreună cu doamnele sale de companie, bucurându-se de plăcuta găzduire a Elenei Chrissoveloni, fiica lui Nicolae Chrissoveloni.

Grigore Gafencu era, alături de Dimitrie Ghica, Balş, Negropontes şi alte personalităţi, un prieten aproape nelipsit la conacul familiei Chrissoveloni.

Aici se jucau tenis, popice, făceau înot, plimbări şi călărie. Tot pe domeniul de Ghidigeni aveau loc partide de vânătoare minuţios organizate de către Jean Chrissoveloni. Fazanii erau crescuţi în crescătorie şi li se dădea drumul în pădure cu o săptămână înainte de partida de vânătoare.

La1930, un nepot de-al lui Nicolae Chrissoveloni, Jean, a construit un cavou al familiei inspirat din templul zeiţei Nike de pe Acropole. Acesta a fost profanat de comunişti, după naţionalizare.

Un episod important s-a petrecut în 1918. Potrivit unor scrieri ale ministrului plenipotenţiar de la Paris, Victor Antonescu, redate de consilierul Marius Mitrof în revista de specialitate „Danubius XXIX“, conacul l-a găzduit pe toată perioada cât regele a demis Guvernul Marghiloman şi l-a înlocuit cu un guvern prezidat de generalul Coandă.

adevarul.ro

 

[dcp100168]

Conacul Chrissoveloni, un monument al unor vremuri demult apuse

Conacul familiei bancherului grec Chrissoveloni, din comuna gălăţeană Ghidigeni, cunoscut în epocă drept centru al protipendadei începutului de secol XX, frecventat inclusiv de regele Ferdinand, se degradează de la o zi la alta.

Actualul primar al comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, face parte dintre cei care au avut ocazia să se plimbe pe holurile imensei clădiri şi de a dormi în camerele conacului.

"Am fost, din 1988 până în 2002, administrator al căminului de copii care a funcţionat în incinta conacului. Era întreţinut atunci, pentru că dacă se strica ceva, reparam, nu lăsam să se degradeze mai tare. Din 2002, însă, de când a fost retrocedat proprietarilor de drept, moştenitorii familiei Chrissoveloni, clădirea a fost abandonată şi e păcat. Se putea face muzeu aici, se puteau atrage turişti. Este, totuşi, clădirea în care regele Ferdinand venea să se relaxeze, e clădirea care a avut primul teren de tenis acoperit din România şi e un domeniu imens, o proprietate pe care nu o poţi savura într-o singură zi", ne-a explicat Eugen Tăbăcaru.

Palat lăsat pradă buruienilor

Dacă la începutul secolului al XX-lea, crema aristocraţiei române frecventa conacul de la Ghidigeni, astăzi puţine lucruri mai aduc aminte de strălucirea vremurilor trecute. De-a lungul anilor, palatul de la Ghidigeni, care a trecut şi printr-un incendiu devastator în 1935, s-a degradat. Astăzi, conacul se află într-o stare jalnică. Plafoanele celor mai multe încăperi sunt căzute, zidăria la fel, cel mai probabil din cauza infiltraţiilor.

Ceva speranţă există, totuşi. Moştenitorii familiei Chrissoveloni, în proprietatea cărora se află conacul, au demarat un proiect pentru refacerea acoperişului, primind în 2011 avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 2.

"Bunicul avea cele mai frumoase amintiri de aici"

Unul dintre paznicii conacului ne-a povestit despre bunicul său, care era băiat de curte pentru familia Chrissoveloni, prin anii '40. "Uitaţi, la balconul ăsta stătea conaşul Jean şi fuma. Într-o zi, l-a văzut pe bunicul necăjit şi l-a întrebat ce a păţit. Bunicul i-a zis că nu mai are lemne pentru acasă, să îşi încălzească familia, aşa că, suflet mare, conaşul i-a zis unui alt băiat de aici să îi ducă lu' bunicu' o căruţă de lemne gata tăiate, plus mâncare, ca să le dea la copii. Ne povestea asta în timp ce plângea şi nouă ni se făcea pielea de găină", ne-a explicat paznicul. Probabil, destinul a fost ca numele paznicului să fie în continuare legat de conacul Chrissoveloni.

Primarul Tăbăcaru spune că, de-a lungul anilor, a tot vorbit cu moştenitorii conacului, dar că n-a reuşit încă să stabilească un parteneriat public-privat.

„Noi ne-am gândit la un parteneriat, a fost şi o iniţiativă a Arhiepiscopiei, la un moment dat, pentru reabilitarea acestui veritabil palat, dar investiţia era mult prea mare. Comuna noastră nu este una tocmai bogată şi ne-am orientat priorităţile către alte investiţii, de care oamenii din sate chiar au nevoie: apă, canalizare, reabilitări de drumuri. Asta nu înseamnă că nu recunoaştem valoarea istorică a conacului“, explică Eugen Tăbăcaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Palatul familiei Chrissoveloni, o comoară de patrimoniu

Situată în partea de nord a judeţului, comuna Ghidigeni este mai apropiată de municipiile Bârlad (județul Vaslui) şi Tecuci, decât de oraşul Galaţi, faţă de care se află la o distanţă de 109 kilometri. Poate şi acesta este unul dintre motivele pentru care una dintre cele mai impunătoare şi mai vechi comori de patrimoniu judeţean, palatul Chrissoveloni, le este necunoscut multora dintre gălăţeni. 

La palatul familiei Chrissoveloni au lucrat mulţi oameni din sat. Au fost fie servitori sau mici funcţionari, muncitori la fabrica de spirt sau pe pământurile boierului, ori menajere sau lucrători în grădina palatului. Localnicii îşi aduc aminte cu plăcere de acele vremuri. "Boierii noştri erau buni cu oamenii din sat. Doamna Chrissoveloni mergea călare prin sat şi afla nevoile oamenilor, le dădea bani mărunţi copiilor care alergau după cal...", îşi aminteşte doamna Moraru Aneta, în vârstă de 87 de ani. 

Înapoi la origini 

Familia Chrissoveloni s-a stabilit în zona Galaţiului în 1848, atunci când Zannis Chrissoveloni a deschis, la Galaţi, "Chrissoveloni Fils, maison d’exportation et de banque". Potrivit lui Marius Mitrof, consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, "recent a fost descoperit în arhive un document datat în 1847, deci cu un an înainte de stabilirea familiei Chrissoveloni la Galaţi, prin care apare un misterios domn X (X de la prima literă a numelui Chrissoveloni scris în greacă). Acestui domn Chrissoveloni i se face dreptate prin punerea de sechestru asupra averii unui negustor grec din Tecuci. Numai că iniţiala prenumelui nu are nicio legătura cu familia Chrissoveloni, cea pe care o cunoaştem, astfel că săpăturile în acest caz continuă". 

Palatul plăcerilor, locul preferat al regelui Ferdinand

De-a lungul anilor, figuri celebre ale istoriei României s-au perindat pe la conacul de la Ghidigeni, acolo unde a fost construit primul teren acoperit de tenis de câmp din Europa, dar şi o pistă de popice.

Una dintre cele mai celebre personalităţi care a vizitat conacul Chrissoveloni a fost regele Ferdinand, a cărui soţie, Regina Maria, era bună prietenă cu Sybille Chrissoveloni. De altfel, aceasta şi-a lăsat şi copiii în grija familiei Chrissoveloni pe durata Primului Război Mondial.

"Au sosit copiii de la Ghidigeni. Mignon e foarte necăjită că a trebuit să plece, tocmai acum când era mai mare nevoie de munca tuturor şi când se aduceau de pe front răniţi în număr mare. Era cât se poate de fericită acolo, ba chiar începuse să slăbească. Dacă se liniştesc puţin lucrurile, o voi trimite înapoi, căci e spre binele ei. Ileana a adus cu ea un pui de găină crescut în casă. Caraghioasa vietate o urmează peste tot ca un căţel", scria Regina Maria în memoriile ei. 

Educaţia, la mare cinste pentru boierii din Ghidigeni

Din monografia comunei Ghidigeni, redactată de Mihaela Gudană, bibliotecara comunei, aflăm că, din dorinţa boierului, copiii care mergeau la şcoală dimineaţa primeau gratuit ceai şi pâine cu marmeladă sau brânză, iar la prânz se opreau şi mâncau din nou, plecând acasă sătui. "Boierul urmărea un singur lucru: copiii să înveţe carte, să citească şi să scrie, să nu rămână analfabeţi ca mulţi dintre părinţii lor", se arată în cartea Mihaelei Gudană.

De altfel, laude la adresa familiei Chrissoveloni aduc şi cei care îşi mai aduc aminte, fie din experienţe proprii, fie din povestirile bunicilor.

"Străbunicul meu, dar şi cei doi bunici, din partea mamei şi a tatălui, au lucrat aici, pe vremea familiei Chrissoveloni. Toţi l-au prins pe conaşul Nicky, un om falnic, mândru, dar şi foarte bun la suflet. Zicea bunicul, Dumnezeu să îl ierte, că într-o toamnă a încercat să fure nişte lemne de la conac ca să ducă acasă, la copii, să facă căldură, şi a fost prins. Iar Nicky Chrissoveloni, când a auzit la ce avea nevoie de lemne, i-a dat două căruţe pline, de i-a ajuns toată iarna. Aşa de bun era la suflet", ne povesteşte cel care acum păzeşte ce a mai rămas din conac. 

Poveşti cu fantome în jurul conacului

Ca orice clădire veche şi semiabandonată, şi conacul Chrissoveloni a căzut pradă poveştilor spuse, noaptea târziu, pentru a-i speria pe cei mai slabi de inimă. De la zgomote ciudate care vin din conac, câinii care latră la geamurile închise, până la umbre şi siluete care se plimbă în voie pe domeniu, vânătorii de fantome le pot auzi pe toate. De altfel, şi paznicul conacului ne-a spus că, într-una din seri, a dat nas în nas cu o astfel de siluetă, în spatele conacului. "Era un om mare, cu părul lung, alb, impunător. Fără cămaşă, stătea cu mâinile la piept şi arăta de parcă nu voia să lase pe nimeni să treacă. Părea că tocmai venise dinspre cavoul familiei. M-am speriat, vă daţi seama", ne-a povestit acesta.

Spital de campanie şi orfelinat

De-a lungul anilor, conacul Chrissoveloni a trecut prin multe transformări. A fost spital de campanie în primul război mondial, dar a fost şi orfelinat, până spre jumătatea anilor '90. De altfel, actualul primar al comunei, Eugen Tăbăcaru, este legat de conac prin muncă.

"Am fost, din 1988 până în 2002, administrator al căminului de copii care a funcţionat în incinta conacului. Era întreţinut atunci, pentru că, dacă se strica ceva, reparam, nu lăsam să se degradeze mai tare. Din 2002, însă, de când a fost retrocedat proprietarilor de drept, moştenitorii familiei Chrissoveloni, clădirea a fost abandonată şi e păcat. Se putea face muzeu aici, se puteau atrage turişti. Este, totuşi, clădirea în care Regele Ferdinand venea să se relaxeze, e clădirea care a avut primul teren de tenis acoperit din România şi e un domeniu imens, o proprietate pe care nu o poţi savura într-o singură zi", ne-a explicat Eugen Tăbăcaru. 

Din spusele Mihaelei Gudană, familia Chrissoveloni ar dori să restaureze o parte din conac, pentru a mai petrece timp aici, în Ghidigeni. Momentan, însă, totul este la stadiul de promisiuni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ocazie rară: celebrul palat aristocratic Chrissoveloni, de la Ghidigeni, poate fi vizitat timp de câteva zile

Domeniul imobiliar a găzduit, de-a lungul istoriei cele mai mari personalităţi ale României, printre care regii şi reginele de Hohenzolern, dar şi alte capete încoronate din  toată Europa, invitate să viziteze superbul palat. Domeniul (care este cu circuit privat) va fi deschis pentru public de vineri, 25 august, şi până la 1 septembrie.

În perioada 25 august - 1 septembrie 2017, celebrul domeniu aristocratic Chrissoveloni, din comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, va fi deschis publicului pentru a doua ediţie a atelierului de arhitectură „Întâlnire la Palat”.

Accesul este liber, fiind una dintre puţinele ocazii când palatul, care are o istorie realmente spectaculoasă, poate fi vizitat.

Familia Chrissoveloni, venind din Grecia, ajunge să marcheze istoria naţională printr-o prezenţă puternică în momente cheie ale celor mai importante episoade din evoluţia României. Deloc întâmplător, ajunge la sfârşitul secolului al XIX-lea în Ghidigeni şi dezvoltă localitatea construind un conac, o biserică, o şcoală şi o fabrică, şi îngrijind terenurile agricole şi pădurile.

Conacul, un obiectiv arhitectural impresionant, este astăzi monument istoric şi face subiectul atelierului de arhitectură „Întâlnire la Palat”. Acest proiect a luat naştere în 2015 şi atrage atenţia asupra locului prin exerciţii continue de arhitectură, fotografie, desen dar, mai ales, imaginaţie.

„Anul acesta, într-o echipă de studenţi şi profesori, realizăm un portofoliu de prezentare a locului folosind tehnologie de relevare 3D, fotografie şi film, desen şi design. Pe parcursul acestei săptămâni ne întâlnim cu profesionişti de arhitectură pentru discuţii pe marginea conceptului de conservare integrată a patrimoniului”, au declarat organizatorii evenimentului..

Programul atelierului de arhitectură

Atelierul începe vineri, 25 august, cu o prezentare a proiectului şi a obiectivelor. La întâlnire participă îndrumători şi studenţi de la Facultatea de Arhitectură din cadrul U.A.U.I.M. Bucureşti la Conacul Chrissoveloni din Ghidigeni, judeţul Galaţi.

Sâmbătă, 26 august, în prima parte a zilei (aprox. 12:00-13:00) atelierul are parte de vizita domnului conf. dr. arh. Ştefan Bâlici, manager al Institutului Naţional al Patrimoniului. Se va discuta despre patrimoniu, conservare integrată şi releveul de arhitectură ca instrument fundamental de elaborare a unui proiect.

Luni, 28 august, în a doua parte a zilei (după 15:00) vine la palat dr. arh. Anca Raluca Majaru, membru fondator al Asociaţiei ARCHE, membru al Platformei Romania 100, manager al multor altor proiecte culturale şi cu dr. arh. Vlad Sebastian Rusu, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Arhitectură de la UT Cluj, autorul unor conversii arhitecturale premiate şi profesionist de arhitectură foarte activ.

 În cursul săptămânii (miercuri-vineri) este aşteptată vizita unui grup de elevi de la C. N. "Spiru Haret" Tecuci, făcând destinaţia excursiei de studii şi documentare din cadrul unui proiect proaspăt al liceului.

Atelierul de anul acesta reprezintă un studiu ce se va materializa într-un proiect de releveu al palatului, exerciţii de vizualizare a unor scenarii de transformare, exerciţii de căutare a unui brand local prin activarea componentelor principale ale domeniului Chrissoveloni din comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Ghidigeniul va sărbători Centenarul la Palatul Chrissoveloni

Locuitorii comunei din nordul judeţului vor sărbători în această lună Centenarul Marii Uniri la Palatul Chrissoveloni. Din păcate, clădirile-monument ale palatului au ajuns ruină, doar un miracol mai putându-le salva. Sau un parteneriat public-privat.

Palatul Chrissoveloni... Un loc pentru care până şi fotografiile plâng, atunci când aşezi, alături de imaginile de epocă, având-o pe Regina Maria în prim-plan sau pe membrii uneia dintre cele mai bogate familii ale acelor vremuri, fotografiile cu ruinele actuale, cu pereţi gata să cadă şi cu şemineele zidite de comunişti pentru că ar fi fost prea... burgheze.
De-a lungul anilor, figuri celebre ale istoriei României s-au perindat pe la conacul de la Ghidigeni, acolo unde a fost construit primul teren acoperit de tenis de câmp din Europa, dar şi o pistă de popice. Una dintre cele mai mari personalităţi care au vizitat conacul Chrissoveloni a fost Regele Ferdinand, a cărui soţie, Regina Maria, era bună prietenă cu Sybille Chrissoveloni. De altfel, aceasta şi-a lăsat şi copiii în grija familiei Chrissoveloni pe durata Primului Război Mondial. Palatul a trecut prin multe transformări. A fost spital de campanie în primul război mondial, dar a fost şi orfelinat, până spre jumătatea anilor '90. „Am fost, până în 2002, administrator al căminului de copii care a funcţionat în incinta conacului. Era întreţinut atunci, pentru că, dacă se strica ceva, reparam, nu lăsam să se degradeze mai tare. Din 2002, însă, de când a fost retrocedat proprietarilor de drept, moştenitorilor familiei Chrissoveloni, clădirea a fost abandonată. Şi e păcat! Se putea face muzeu aici, se puteau atrage turişti. Este, totuşi, clădirea în care Regele Ferdinand venea să se relaxeze, e clădirea care a avut primul teren de tenis acoperit din România şi e un domeniu imens, o proprietate pe care nu o poţi savura într-o singură zi”, ne-a spus Eugen Tăbăcaru.

Reabilitarea domeniului Chrissoveloni de la Ghidigeni ar costa, conform unor estimări, peste un milion de euro, o sumă mult prea mare pentru actualele posibilităţi financiare ale moştenitorilor. S-ar putea încerca un parteneriat public-privat, între aceştia şi primărie, dar situaţia moştenirii este încă destul de încurcată. „Clădirea e robustă, făcută din cărămidă foarte bine arsă. Structura, jos, până la cota zero, are la distanţe egale pusă şină de cale ferată. A fost făcută cu simţ de răspundere. Dar, dacă nu se intervine în maximum cinci ani, degradarea avansează prea tare şi n-o să mai aibă ce să facă”, afirmă primarul.

În aceste condiţii, comunitatea din Ghidigeni se bucură de faimosul conac atât cât mai poate. Pe 21 mai, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, când comuna va sărbători şi Centenarul Marii Uniri, o parte a spectacolului se va desfăşura pe esplanada palatului. Elevii şcolii din Ghidigeni vor pregăti o scenetă de epocă, va fi şi o expoziţie, organizată cu sprijinul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, va avea loc şi un spectacol muzical. Săptămâna trecută, la data vizitei noastre, Primăria începuse deja pregătirile. Se curăţau aleile de acces şi se văruiau rigolele, urmau să fie instalate luminiţe – totul pentru spectacolul de la Palat. Se speră ca, tot pe 21 mai, să poată fi sfinţit şi centrul multifuncţional construit în parteneriat cu biserica ce poartă, şi ea, hramul Sfinţilor Împăraţi. Nu vor lipsi, desigur, slujba de pomenire a eroilor locului căzuţi pe frontul Primului Război Mondial, oficiată la monumentul din satul Ghidigeni, şi nici depunerea de coroane.

Cu o zi înainte, pe 20 mai, se va sărbători hramul comunei, eveniment decalat tocmai pentru a face loc şi Centenarului. Vor fi premiate, cu câte 500 de lei, şi cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, tot mai puţine, din păcate, de la an la an.

Un conac de epocă foarte... modern!

Bancheri aristocraţi, Chrissovelonii au cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat, în anul 1879, domeniul de la Ghidigeni, locul unde crema societăţii româneşti de la început de secol XX va veni la petreceri sau relaxare. Conacul era dotat cu cele mai moderne realizări ale vremii: centrală termică și încălzire cu calorifere, încălzire prin pardoseală, refugii secrete, pistă de bowling, teren de tenis acoperit. Aici obişnuiau să vină adesea şi Regele Ferdinand şi Regina Maria.

Urmaşii bizantinilor

Familia Chrissoveloni e o familie de origine greacă, cu rădăcini istorice medievale. Conform emigrantul.it, numele vine la îndeletnicirea strămoșului lor, care cosea cu fir de aur veșmintele împăratului bizantin la Constantinopol – „hrissoveloni”, care în limba greacă înseamnă „ac de aur”. În anul 1848, familia se regăsește la Galați, unde Zanni M. Chrissoveloni  înființează o subsidiară a firmei lui din Constantinopol. Compania se ocupa cu comerțul de cereale, cherestea şi alte materii prime româneşti în porturile Mării Negre, ale Mediteranei şi  ale Dunării. Ulterior, familia decide să investească şi în alte afaceri, una dintre ele fiind Banca Chrissoveloni, una din cele mai puternice din perioada interbelică, cu filiale în toată lumea. Aceasta şi-a dus activitatea neîntrerupt timp de 100 de ani, până când, în 1948, a fost lichidată de regimul comunist.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Satul din sudul Moldovei de care Regina Maria era pur și simplu îndrăgostită: „Cât de dragă îmi este viaţa la ţară!”

Este vorba de satul Ghidigeni, din nordul județului Galați, unde trăia renumita familie Chrissoveloni, cu care Regina Maria avea legături strânse de prietenie. În anii de război, Regina şi-a lăsat copiii la Palatul Ghidigeni, care există încă, deși se află în stare de degradare. 

Potrivit istoricilor, Regina Maria a vizitat în nenumărate rânduri conacul familiei Crissoveloni de la Ghidigeni, iar în timpul războiului, familia Chrissoveloni a ajutat-o pe Regină în numeroasele sale activităţi legate de frontul din România, mai ales frontul din zona Moldovei. Tot aici, Jean Chrissoveloni a finanţat şi a fost preşedintele Societăţii de Ambulanţe Regina Maria. Spitalul a fost numit „Principele Mircea”, în onoarea ultimului copil al Reginei Maria, care din păcate decedase.  „Deşi centrul militar era la Iaşi, Regina a vizitat în nenumărate rânduri palatul de la Ghidigeni, unde era înfiinţat un spital de campanie. Exista şi o reţea de ambulanţe numită «Regina Maria». Era şi o organizaţie condusă sub deosebita îndrumare a Reginei şi a lui Jean Chrissoveloni. Amândoi lucrau cu destoinicie şi întotdeauna se aflau acolo unde era nevoia mai mare”, povesteşte Maria Gudană, autoarea „Monografiei comunei Ghidigeni”.

În anii de război, Regina Maria şi-a lăsat copiii în grija lui Sybille şi a angajaţilor săi de la Palatul Ghidigeni. Înainte de a vizita fronturile de la Ouituz, Mărăşeşti şi Focşani, unde se dădeau lupte ucigătoare, Regina a ales să viziteze localitatea Ghidigeni, după cum a spus scriitoarea Mihaela Gudană. „La începutul lunii august a anului 1916, Regina Maria a revenit la Ghidigeni. Spitalul de la palat era plin de răniţi până la ultimul loc, iar fiica sa, Mignon, ajuta infirmierele făcând o muncă modestă, fiind în stare chiar să spele ferestre sau să măture pe jos. Aceste întâmplări nu au aceeaşi valoare în amintirile povestite fără a sublinia prezenţa blândă a doamnei Sybille Chrissoveloni în timp ce soţul său era prezent de-a lungul şi de-a latul frontului, acolo unde era nevoie de ajutor umanitar”, a spus Maria Gudană, autoarea „Monografiei comunei Ghidigeni”.

În cartea „Povestea vieţii mele” Regina Maria a scris şi despre frumoasa relaţie cu Sybille Chrissoveloni. „Credincioasa mea Sybille mă urma peste tot; era atât de veselă că mă revede, încât mă mişcă nespus. De dimineaţă până seara are grijă de toate fără răgaz; e adorabilă şi conduce singură tot. Afară de aceasta, casa ei e deschisă pentru oricine vine până aici, de orice neam sau treaptă socială ar fi musafirul; e adevărată ospitalitate în adevăratul sens al cuvântului. Pe soţul ei nici nu l-am zărit căci aleargă de colo, colo în ambulanţele noastre, nu ştiu pe unde, de-a lungul frontului”, scria Regina Maria în „Povestea vieţii mele”.

Regina Maria se simţea bine la Ghidigeni deoarece avea confort şi condiţii bune de locuit. „M-am deşteptat în odaia Sybillei, în marele pat trandafiriu şi alb, după o noapte de somn tihnit; m-am bucurat de desfătarea unei băi încântătoare, cu toate curate în jurul meu, toate frumoase şi odihnitoare. Un break-fast cât se poate de îngrijit, bine servit, cu bunătăţi ispititoare în porţelanuri de preţ. Timp de o clipă, m-am simţit departe de război şi de bejenie”, mai relata regina în memoriile sale.

Timp de câteva zile, aceasta a stat la Palatul Ghidigeni şi s-a bucurat de aerul curat al pădurii din apropiere. „Cât de dragă îmi este viaţa la ţară! De câţiva ani nu m-am mai bucurat de ea. Dimineaţa era o răcoare minunată şi peste tot căzuse o rouă grea, dar pe urmă se făcu îngrozitor de cald”, spunea Regina.

Palatul construit de cel mai mare bancher din România interbelică

Familia Crissoveloni s-a stabilit în România, la Galaţi, în anul 1848. De-a lungul timpului, aceştia au dezvoltat diferite afaceri, fiind cunoscuţi în întreaga lume ca o adevărată dinastie de bancheri aristocraţi.

Conacul de la Ghidigeni, din nordul judeţului Galaţi, a fost construit în anul 1878. Era înconjurat de un parc imens, avea teren de tenis modern şi popicărie. Construit pe două nivele, în stilul academismului francez, arhitectura palatului aminteşte şi de originea elenă a proprietarului. 

Pe domeniul de la Ghidigeni aveau loc partide de vânătoare şi petreceri considerate excentrice pentru acea vreme. „Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, a fost amenajată după moda franceză, unde erau plantate specii rare de arbori ornamentali aduşi din străinătate. Două bazine cu apă înfrumuseţau intrarea în conac, asigurând o atmosferă răcoroasă în zilele pline de arşiţă ale verii, punctând totodată, ţinuta rezidenţială a imobilului . Pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit, au fost construite probabil după începutul secolului al XX-lea. Cert este că terenul de tenis acoperit era singurul din România în acea perioadă”, scrie istoricul Marius Mitrof, în „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.

În timpul Primului Război Mondial, conacul devenise spital în care soţia lui Jean, Sybille şi fetele reginei Maria lucrau ca voluntare.

După război, în 1920, Jean Chrissoveloni a înfiinţat la Bucureşti, Banca Chrissoveloni, aducând ca aport social fabrica de spirt de la Ghidigeni. A murit în 1926, afacerile familiei fiind preluate de o tutelă compusă din soţia lui Sybille şi principele Dimitrie Ghica, deoarece fiul său, Nicky, nu era încă major. 

După naţionalizare, familia Crissoveloni a pierdut totul şi a fost forţată să părăsească ţara. În perioada comunistă, conacul a fost transformat în gospodărie de stat iar mai târziu în şcoală pentru copiii cu deficienţe. „Distrus de un incediu în 1936-1937, a fost refăcut fără a mai avea acel acoperiş impozant. În 1948 a fost naţionalizat, transformat într-o gospodărie agricolă de stat, apoi a devenit cămin-şcoală pentru copii cu nevoi speciale. A suferit numeroase transformări constructive, atât la corpul palatului, cât şi la anexe, iar starea dedegradare a avansat continuu.mÎn 2004, moştenitorii familiei Chrissoveloni au intrat din nou în proprietatea conacului, astăzi încercând să stopeze fenomenul de degradare şi să-l salveze de la colaps”, se precizează în „Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.

Arhitectura deosebită, dar şi personalităţile care i-au trecut pragul, au constituit argumente puternice pentru clasarea conacului şi a cavoului familiei ca monumente istorice în anul 1992. Deoarece nu este obiectiv de interes naţional, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri. Singurele soluţii pentru revitalizarea clădirii sunt accesarea de fonduri europene sau un parteneriat public privat. Pentru reabilitarea conacului de la Ghidigeni este nevoie de cel puţin patru-cinci milioane de euro.

adevarul.ro