Ecosal vrea să producă energie din gunoaie

[dcp100168]

Ecosal vrea să producă energie din gunoaie

* Biogazul provenit de la vechea groapă de gunoi şi captat de staţia creată prin ISPA ar putea fi transformat în electricitate sau în combustibil * Ecosalul aşteaptă rezultatele unui studiu de fezabilitate pentru a hotărî cum ar putea fi folosit gazul produs prin descompunerea gunoiului menajer

Dacă, în acest moment, biogazul provenit din descompunerea deşeurilor menajere de la vechea groapă de gunoi este ars degeaba, situaţia s-ar putea schimba în curând. Serviciul Public de Salubritate Ecosal, care administrează depozitul de deşeuri construit prin ISPA, dar monitorizează şi vechea groapă de gunoi laolaltă cu staţia de biogaz creată prin acelaşi proiect european, aşteaptă rezultatele unui studiu de fezabilitate, care va stabili o soluţie pentru modul în care gazul va putea fi folosit. Studiul de fezabilitate, realizat de Primărie, ar putea fi finalizat chiar în această lună, deci, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vechea groapă de gunoi va fi folositoare.

Apă-Canal şi-a arătat interesul pentru biogaz

Potrivit şefei depozitului de deşeuri de la Tirighina, Mirela Furtună, până acum, dintre instituţiile din oraş, doar Apă Canal şi-a arătat interesul pentru biogazul captat de către Ecosal prin staţie.

„Au fost finanţate prin ISPA doar colectarea şi arderea. Primăria face un studiu de fezabilitate pentru a vedea dacă biogazul poate fi transformat de noi în energie ori dacă poate fi transportat la staţia de epurare Apă Canal, pentru că ar avea nevoie de biogaz pentru uscarea nămolului. Biogazul produs de ei nu este suficient şi, ca să nu mai ia gaze din reţea, ar dori îl folosească pe acesta. Dar investiţia ar fi, se pare, destul de mare pentru a fi asigurat transportul până acolo”, ne-a explicat şefa din cadrul Ecosal.

Directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, confirmă că lumea nu se prea înghesuie în acest moment pentru a investi în transformarea biogazului captat în energie, în schimb, odată ce studiul de fezabilitate va fi finalizat, speră ca lucrurile să se schimbe.

„Sper că după acest moment să putem avea cu cine vorbi. În opinia mea, cred că o alternativă viabilă, în funcţie şi de cantităţile de gaz pe care le putem capta, ar fi transformarea gazului în energie electrică şi folosirea ei pentru nevoile proprii ale Ecosalului. Sau, ar mai fi o variantă, lichefierea acestui gaz şi folosirea lui drept combustibil pentru maşinile de gunoi. Să vedem ce cifre vor identifica acest studiu şi în funcţie de asta vom lua o decizie”, ne-a declarat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

Ars degeaba, până la găsirea unei soluţii

Potrivit Mirelei Furtună, până când concentraţia metanului provenit din descompunerea deşeurilor de la vechea groapă de gunoi nu se stabilizează şi până când se găseşte soluţia pentru a fi utilizat, acesta este ars, fără a fi folosit la nimic.
„Concentraţia de metan trebuie să ajungă la o valoarea de 50 sau 60 la sută pentru a putea fi reutilizat. În general, dacă lăsăm staţia oprită vreo două zile, metanul ajunge peste 60 la sută, dar dacă merge continuu sursa de gaz se elimină”, ne-a mai spus aceasta.

Cum este captat

Aşa cum ne-a explicat responsabila depozitului de deşeuri, Mirela Furtună, pentru a putea fi captat biogazul, au fost forate puţuri în masa de gunoi a vechii gropi, iar, printr-un sistem de conducte orizontale, care sunt legate la staţie, acesta este transportat până la staţie. Odată intrat în staţia de biogaz, aceasta monitorizează concentraţiile de metan, oxigen şi dioxid de carbon.

Detalii despre biogaz

Biogazul este deosebit de periculos dacă nu este colectat sau dispersat în aer, putând exploda în concentraţii de 5-15 la sută. De asemenea, metanul din biogaz contribuie semnificativ la crearea efectului de seră (efectul metanului este de aproximativ 20 de ori mai puternic decât cel al dioxidului de carbon).

Metanul din biogaz permite utilizarea acestuia pe post de combustibil, fiind una din sursele de energie regenerabile. În ţările în curs de dezvoltare biogazul este folosit pentru gătit şi încălzire, iar în ţările dezvoltate, în centrele de procesare a deşeurilor biogazul este transformat în electricitate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Studiul de fezabilitate este gata: Vom produce sau nu energie de gunoaie?

Studiul de fezabilitate, comandat de Primărie, care ar trebui să identifice cea mai bună soluţie pentru folosirea gazului provenit de la vechea groapă de gunoi şi captat de staţia de biogaz realizată prin ISPA, a fost finalizat. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei municipiului Galaţi, studiul a costat 24.000 de lei şi a fost realizat de către Gazterm Proiect Galaţi.

Municipalitatea nu a divulgat încă rezultatele studiului, acestea urmând a fi analizate în Comisia Tehnico-Economică. „Rezultatele studiului vor fi analizate în Comisia Tehnico-Ecomică, care va decide dacă investiţia va fi supusă aprobării în Consiliul Local şi când”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu.
Întrebat în ce ar putea consta investiţia, purtătorul de cuvânt a adăugat doar că tot Comisia este cea care stabileşte ce investiţie este benefică.

Reamintim că, prin programul ISPA-deşeuri, a fost realizată la Galaţi şi o staţie care captează şi arde gazul provenit de la vechea groapă de gunoi, nu şi pentru un sistem de valorificare a acestuia. În ţările în curs de dezvoltare biogazul este folosit pentru gătit şi încălzire, iar în ţările dezvoltate, în centrele de procesare a deşeurilor biogazul este transformat în electricitate.

În 2012, reprezentanţi ai companiei suedeze Usitall, specializată în dezvoltarea de centrale de producţie a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri, au venit la Galaţi pentru a propune crearea unei centrale pe bază de biogaz. Discuţiile au fost oprite din cauză că nu a existat „niciun angajament din partea municipalităţii” faţă de planul lor, aşa cum a declarat Mattias Philipsson, CEO Usitall. Compania Usitall era dispusă investească în crearea centralei, iar municipalitatea nu trebuia să pună la dispoziţie decât gunoiul.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Spaniolii şi francezii, interesaţi să investească la Galaţi

* După ratarea şansei cu suedezii de la Usitall, Galaţiul încearcă din nou să atragă investitori în domeniul producerii energiei electrice şi termice prin arderea deşeurilor

Anul trecut, doi investitori străini, de origine franceză şi spaniolă, s-au arătat interesaţi să investească în producerea de energie prin arderea gunoiului şi în staţia de sortare de la Galaţi. Dintre cei doi, se pare că mai serios şi mai interesat este investitorul spaniol, care, potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, din primăvara până în toamna anului trecut a vizitat Galaţiul de mai multe ori şi face demersuri pentru un studiu de fezabilitate. Investitorul francez a fost la Galaţi numai o dată şi nu s-a arătat la fel de interesat. "Spaniolii vor să investească într-o linie de reciclare, iar în ceea ce priveşte fracţia organică, aceştia se gândesc să o ardă într-un incendiator pentru a produce energie şi apă caldă sau să o bage în silozuri şi să extragă metanul”, ne-a explicat directorul Ecosal.

Stadiul discuţiilor

În acest moment, chiar dacă nu este încă nimic hotărât, investitorul spaniol a trimis, luni, la Galaţi un acord cadru pentru semnare. "Am trecut deja de discuţiile preliminare, dar nici prea departe nu suntem. Ei vor să facă un studiu de fezabilitate pe banii lor, un studiu de piaţă, pentru a vedea, mai întâi, profilul consumatorilor gălăţeni, să vadă dacă avem mai mult PET sau mai mult carton, de exemplu. Degeaba optimizează linia de sortare şi reciclare pe PET-uri, dacă municipalitatea adună mai mult carton”, ne-a explicat directorul Ecosal.

Potrivit acestuia, investiţia ibericilor s-ar putea ridica la 60 milioane de euro, municipalitatea ar veni cu gunoiul şi terenul, iar spaniolii cu tehnologia. Societatea respectivă ar vinde partea de reciclabile, energie electrică şi termică, iar în urma acestei activităţi o parte a veniturilor vor reveni municipalităţii. Întrebat dacă spaniolii au fost puşi în temă despre problema Galaţiului cu hoţii de deşeuri reciclabile, directorul Ecosal a spus că aceştia au fost informaţi şi că, dacă discuţiile merg mai departe, Primăria va trebui să se angajeze să eradicheze situaţia.

Şansa ratată cu Usitall

Cu toate că, anul trecut, Galaţiul a primit vizitele spaniolilor şi francezilor, iar în 2013 au fost şi nişte italieni, de pomină a rămas experienţa cu investitorul suedez Usitall, care şi-a arătat interesul, în 2012, pentru realizarea în Galaţi a unei uzine de căldură şi electricitate, care să opereze pe bază de combustibili regenerabili - arderea deşeurilor. Compania Usitall a venit în 2012 cu mare pompă, pentru semnarea unui acord cu Primăria Galaţi. La semnarea acordului cu Usitall au fost prezenţi Excelenţa Sa Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România, dar şi primăriţa oraşului Linköping, Ann-Cathrine Hjerdt. Cu toate acestea, suedezii s-au retras din România, pentru că, potrivit declaraţiilor lui Mattias Philipsson, CEO la Usitall, autorităţile locale din România nu sunt interesate şi nu a existat nici un angajament din partea acestora faţă de planul lor de investiţii.

viata-libera.ro