14 candidaţi pentru preşedinţia României

[dcp100168]

14 candidaţi pentru preşedinţia României

Un număr de 14 competitori şi-au depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie la Biroul Electoral Central până la data limită prevăzută de lege, respectiv 23 septembrie, ora 24.00, a declarat, marţi seară, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt a BEC, Marian Muhuleţ.

Astfel, în cursa pentru alegerea Preşedintelui României s-au înscris:

 

Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo)

William Brânză (Partidul Ecologist Român)

Dan Diaconescu (Partidul Poporului - Dan Diaconescu)

Gheorghe Funar (independent)

Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL)

Hunor Kelemen (UDMR)

Monica Luisa Macovei (independent)

Teodor Meleşcanu (independent)

Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC)

Călin Popescu Tăriceanu (independent)

Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă)

Zsolt Szilagyi (Partidului Popular Maghiar din Transilvania)

Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară)

Corneliu Vadim Tudor (PRM)

 

Biroul Electoral Central urmează ca, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor, să înregistreze sau să respingă înregistrarea candidaturilor. În cel mult 24 de ore de la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către BEC, prin decizie, candidaţii, partidele politice, alianţele politice sau electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională. Rămânerea definitivă a candidaturilor şi a semnelor electorale este prevăzută pentru cel mai târziu la 28 septembrie.

[dcp100168]

Cele 14 candidaturi la prezidenţiale, definitive

Paisprezece candidaţi se vor confrunta în alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, candidaturile acestora rămânând definitive, potrivit procesului-verbal constatator încheiat duminică de Biroul Electoral Central, a declarat purtătorul de cuvânt a BEC, Marian Muhuleţ. Acesta a precizat că tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii candidaţilor pe buletinele de vot va avea loc marţi, 30 septembrie, la ora 14.00, la sediul BEC.

 

[riaji]

30% din candidati sunt romani gen-beget.. dupa nume iti dai seama!

[dcp100168]

Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot

1. Hunor Kelemen

2. Klaus Werner Iohannis

3. Cristian Dan Diaconescu

4. Victor Viorel Ponta

5. William Gabriel Brânză

6. Elena Gabriela Udrea

7. Mirel Mircea Amariţei

8. Teodor Viorel Meleşcanu

9. Gheorghe Funar

10. Zsolt Szilagyi

11. Monica Luisa Mocovei

12. Constantin Rotaru

13. Călin Popescu Tăriceanu

14. Corneliu Vadim Tudor

 

Potrivit unei hotărâri de guvern, buletinul de vot are forma unui pliant A4, dimensionat astfel: înălţimea are dimensiunea unei foi A4, iar lăţimea este dimensionată în funcţie de numărul candidaţilor, astfel încât prin pliere pe orizontală să rezulte pagini de mărimea unei foi A4.

Pe pagina interioară a buletinului de vot se imprimă patrulaterele cuprinzând candidaturile. Denumirea integrală a partidului politic, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a alianţei politice sau a alianţei electorale se tipăreşte cu litere corp 12 verzale drepte. Prenumele şi numele, precum şi cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterului se tipăresc cu litere corp 12 verzale drepte.

[dcp100168]

Începe campania: la noapte, oraşul se umple de afişe electorale!

Oficial, campania electorală începe la miezul nopţii, aşa că, astăzi, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, a avertizat structurile MAI (poliţia, jandarmeria) să fie atente şi să intervină în cazul în care apar încălcări ale prevederilor legale privind desfăşurarea campaniei electorale.

„Am rugămintea la domnul inspector şef Dănuţ Lefter ca întotdeauna să luaţi măsuri, să nu avem incindente, să fim imparţiali, corecţi, ne purtăm corespunzător cu cei care pun afişe electorale, dar să fim intransigenţi în respectarea prevederilor legele”, a spus prefectul Dorin Otrocol, la finalul videoconferinţei organizată, astăzi, de ministrul Gabriel Oprea.

„Suntem pregătiţi, în dispozitiv, avem experienţă, aşa că nu cred că vor fi probleme. Colaborăm bine şi cu ceilalţi colegi, cu jandarmii, poliţia locală, poliţia de frontieră. Luni ne întâlnim toţi pentru a împărţi responsabilităţile în privinţa pazei secţiilor de votare”, a spus şi comisarul şef Dănuţ Lefter, comandatul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi.

La nivelul judeţului Galaţi s-au constituit 436 de secţii de votare, din care 176 sunt în municipiul Galaţi, 33 la Tecuci şi şase la Tg. Bujor.

Biroul Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 18 Galaţi are sediul - ca şi la alegerile europarlamentare şi parţiale - la Palatul Sporturilor, pe strada Stadionului nr. 1, programul fiind zilnic, în intervalul orar 10.00-16.00. Preşedintele BEJ este judecătorul Cătălin Oprea, iar locţiitorul, judecătoarea Rodica Miron.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Avize pentru sute de bannere şi panouri

Începând de vineri, 3 octombrie, Galaţiul va fi luat cu asalt de candidaţii la funcţia de preşedinte al României, pentru că a început campania electorală. Până sâmbătă, 1 noiembrie, ora 7.00, vom simţi din plin efectele propagandei.

Lipitorii de afişe sunt obligaţi să respecte prevederile noului Regulament de publicitate stradală votat de aleşii locali. Primăria municipiului Galaţi a pus la dispoziţie 20 de panouri, împărţite pe colegii electorale în funcţie de mărimea lor, dar acestea reprezintă doar un „mezelic”. Candidaţii ne vor zâmbi şi adresa îndemnuri cocoţaţi pe stâlpi sau legănându-se din bannerele suspendate. În acest scop, formaţiunile şi alianţele politice şi electorale sunt obligate să obţină avizul Primăriei. Potrivit municipalităţii, până ieri, la prânz, Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC obţinuse undă verde pentru 117 bannere şi 300 de panouri, iar Alianţa Creştin-Liberală pentru 840 de panouri. Partidul Mişcarea Populară făcuse cerere, dar era în curs de avizare. Rămâne de văzut ce alte partide şi alianţe vor mai solicita avize şi pentru câte panouri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câte bannere şi  panouri au în oraş candidaţii la Preşedinţie

Conform informaţiilor furnizate de către purtătorul de cuvînt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, Primăria Galaţi a dat aviz pentru amplasarea unui număr de 117 bannere şi  300 de panouri în cazul cadidatului la preşedinţie, premierul Victor Ponta, în timp ce în cazul Partidului Mişcarea Populară Galaţi s-a solicitat aviz pentru amplasarea unui număr de 20 de bannere, iar în ceea ce priveşte ACL s-a solicitat aviz pentru amplasarea a 20 de bannere şi 840 de panouri. Cât despre Călin Popescu Tăriceanu, acesta poate fi admirat de pe 2 mash-uri, 5 bannere şi un număr de 50 de panouri.

Reprezentaţii partidelor au plătit taxa aferentă obţinerii avizului de amplasare a materialelor electorale, la care se mai adaugă o sumă calculată în funcţie de suprafaţa de afişaj solicitată. Doar ACL şi USD au solicitat aviz pentru amplasarea panourilor până la data limită permisă de lege în cazul celui de-al doilea tur.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Numărul de alegători pentru turul I este de 18.296.567

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) precizează că numărul de alegători, valabil la data de 14 octombrie, pentru turul I al alegerilor prezidenţiale este de 18.296.567, iar pentru turul II de 18.305.826 cetăţeni români cu drept de vot.
Faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, s-a înregistrat o scădere a numărului total de alegători cu 17.131 pentru 2 noiembrie şi 15.686 pentru 16 noiembrie (18.313.698 cetăţeni români cu drept de vot la data de 12 septembrie 2014).
În ceea ce priveşte numărul cetăţenilor români cu drept de vot care au domiciliul în străinătate, potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală de Paşapoarte, pentru data de 2 noiembrie numărul este de 535.082, iar pentru data de 16 noiembrie, 535.279, se mai arată în comunicatul AEP.

[dcp100168]

Donaţii electorale - Klaus Iohannis, sponsorizat cu 86.000 de euro mai mult decât Victor Ponta!

Potrivit site-ului AEP, Alianța Creștin Liberală, care îl susține la funcția de președinte al României pe Klaus Iohannis, a beneficiat de mai multe donații din partea persoanelor fizice și juridice decât Uniunea Electorală PSD-UNPR-PC. Astfel, potrivit AEP, până pe 16 octombrie, ACL a primit nu mai puțin de 1.532.723 lei, față de Uniunea Electorală care îl susține pe Victor Ponta la funcția de președinte al României, uniune care a beneficiat de 1.144.990 de lei. Diferența de buget dintre cei doi este de 387.733 de lei, adică 86.162 de euro, în favoarea lui Iohannis.

În topul donațiilor, următoarea pe listă este Elena Udrea, Partidul Mișcarea Populară primind până pe 16 octombrie suma de 455.500 de lei, drept donații din partea persoanelor fizice și juridice. În ordine descrescrescătoare a sumelor primite, urmează UDMR – 16.950 de lei, PPDD – 7482 lei și PRM – 1.393 de lei.

Cât privește candidații independenți, cel mai bine susținut financiar este Călin Popescu Tăriceanu, care a primit 261.912 lei, după care urmează Teodor Meleșcanu – 164.900 de lei, Monica Macovei – 73.272 de lei și Gheorghe Funar – 2.500 de lei.

Detalii despre donații puteți găsi la adresa http://www.roaep.ro/finantare/wp-content/uploads/2014/10/16-octombrie-2014.pdf

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Joi se stabilesc preşedinţii secţiilor de votare

Joi, 23 octombrie, la Tribunalul Galaţi va avea loc tragerea la sorţi a preşedinţilor şi locţiitorilor celor 436 de secţii de votare organizate pentru alegerile prezidenţiale. Potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Judeţean Galaţi, Andi Mihalache, “până duminică, la miezul nopţii, partidele pot transmite propunerile cu reprezentanţii lor care vor completa componenţa secţiilor de votare, iar luni, 27 octombrie, va avea loc tragerea la sorţi a acestora”.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Peste 520.000 de gălăţeni sunt aşteptaţi la urne

Nu mai puţin de 522.703 gălăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi să se prezinte la urne pe data de 2 noiembrie, când va avea loc primul tur al scrutinului pentru prezidenţiale, conform datelor comunicate Prefecturii Galaţi de Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit prefectului Dorin Otrocol, în Galaţi vor funcţiona 436 de secţii de votare, iar judeţului nostru îi sunt alocate 575.622 de buletine de vot. „Astăzi (n.r. miercuri) sunt plecaţi colegii mei, împreună cu preşedintele Biroului Electoral, să aducă autocolantele, ştampilele, buletinele”, a precizat, ieri, reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Trebuie precizat că în listele electorale permanente sunt cuprinşi şi gălăţenii care se află momentan în alte ţări, dar au încă domiciliul în localităţile judeţului.

Miercuri, prefecturile din toate judeţele ţării au participat la o videoconferinţă cu vicepremierul Gabriel Oprea. Conform acestuia, în prima jumătate a campaniei electorale au fost organizate la nivel naţional 282 de manifestări electorale, în 207 localităţi din 33 de judeţe. Oprea a precizat că Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat peste 30.000 de angajaţi pe perioada campaniei electorale, iar „numărul forţelor va creşte până la 50.000, până în ziua votului”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce trebuie să ştiţi despre procedura de vot

Votarea începe duminică la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00, potrivit legii. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, cu excepţiile prevăzute de legea 370/2004, actualizată.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la respectivul tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. Alegătorul care se află în altă situaţie este înscris de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau de către membrul desemnat de acesta. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare la procesul-verbal.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ştampila cu menţiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, după caz, şi înscriu data scrutinului. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare
La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
În judeţul Galaţi sunt 522.703 persoane cu drept de vot la primul tur, fiind amenajate 436 secţii de votare.

[dcp100168]

Program special cu publicul la Evidenţa Populaţiei

Peste 1.000 de cărți de identitate aparținând unor cetățeni din municipiul Galați și comunele arondate își așteaptă titularii să le ridice de la Serviciul de Evidență a Persoanei. 18 dintre aceste acte de identitate neridicate au fost tipărite de mai bine de un an și, de atunci, așteaptă să intre în posesia titularilor de drept. Restul are vechimi în stocul Serviciului de Evidență a Persoanei Galați cuprinse între o lună și 6 luni. Facem apel la cetățenii care au solicitat eliberarea unei noi cărți de identitate să vină de urgență să o ridice, întrucât spațiul de stocare a documentelor este limitat, iar căutarea unei cărți ce trebuie eliberată este îngreunată de multitudinea de acte neridicate și astfel crește timpul de așteptare la ghișeu.

Reamintim populației că în acest weekend este program special cu publicul la ghișeele Serviciului de Evidență a Persoanei Galați. Sâmbătă, 1 noiembrie 2014, între orele 8.30 și 12.00, se primesc documente, iar între orele 8.30 și 16.00 se eliberează acte. Duminică, 2 noiembrie 2014, între orele 8.00 și 20.00 se pot depune documente, iar între orele 8.00 și 21.00 se eliberează actele de identitate noi.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galați

[dcp100168]

Astăzi se împart buletinele de vot pentru prezidenţiale

Potrivit prefectului județului Galați, Dorin Otrocol, la nivelul județului s-au luat toate măsurile pentru ca procesul de vot, de duminică, 2 noiembrie, să decurgă fără probleme. „Nici în perioada campaniei electorale nu s-au înregistrat prea multe incidente, au fost doar opt incincidente minore, din care trei au fost în legătură cu dispariția unor bannere electorale, iar restul de cinci se referă la afișaj electoral în locuri neautorizate”, a mai spus reprezentantul Guvernului în teritoriu.

„Astăzi au plecat, în județ, pentru distribuirea în secțiile de votare a celor 575.662 buletine de vot, iar mâine vom verifica modul în care ele au fost primite în cele 176 de secții de vot din municipiul Galați și cele 260 de secții de vot, câte sunt în restul județului. Pentru alegerile din 2 noiembrie au fost distribuite județului Galați 2.180 de ștampile și 510.609 timbre autocolante”, a mai declarat prefectul județului Galați, Dorin Otrocol.

Reamintim că duminică, 2 noiembrie, pentru alegerea președintelui țării, în cele 436 de secții de votare din județul Galați sunt așteptați la urne 522.703 de cetăţeni cu drept de vot.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

SECŢIILE DE VOTARE DIN MUNICIPIUL GALAŢI ŞI DELIMITĂRILE ACESTORA

[dcp100168]

Toate secţiile de votare au fost deschise la timp

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00. Potrivit MAI, oate secţiile au fost deschise la timp. Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.
În judeţul Galaţi sunt organizate 436 de secţii de votare, dintre care 176 numai în municipiul Galaţi.

[dcp100168]

37.850 de gălăţeni au votat până la ora 10.00

Potrivit estimărilor oficiale, nu mai puţin de 37.850 de gălăţeni au votat până la ora 10.00 pentru preşedintele României. Dintre aceştia, 128 au votat cu ajutorul urnei mobile, iar 3.229 au votat pe liste speciale, fiind în tranzit. Raportat la numărul total al gălăţenilor aşteptaţi la urne, 522.386, prezenţa la vot este de 7,2 la sută, superioară celei înregistrate la nivel naţional - 6,5 la sută. Nu se poate spune că gălăţenii s-au mobilizat mai bine decât la alegerile prezidenţiale din 2009, când, până la ora 10,00, votaseră 7,15 la sută din cetăţenii aşteptaţi la urne.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prezenţa la vot la ora 16.00 - 35,10%

Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 16.00, de 35,10%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 36,19% dintre alegători, judeţele cu prezenţă mai mare fiind Ilfov, Olt, Teleorman, Sibiu, Constanţa.

În mediul urban, prezenţa la vot a fost, până la ora menţionată, de 34,34%, iar în mediul rural de 36,14%.

Potrivit BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne până la ora 16.00 este de 6.417.765, dintre care 5.755.501 care au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, 614.747 au votat în altă localitate, iar 47.517 cu urna mobilă.

Procente mai mari de prezenţă la vot s-au înregistrat în judeţele Ilfov (40,47%), Olt (39,41%), Teleorman (39,06%), Sibiu (38,96%), Constanţa (38,72).

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Covasna (27,40% din totalul alegătorilor înscrişi în liste), Satu Mare (27,43%), Maramureş (28,84%), Harghita (29,23%) şi Mureş (30,14%).

 

ORA 17,20 - Potrivit estimărilor oficiale, 117.940 de gălăţeni au votat până la ora 16,00 pentru preşedintele României. Conform raportărilor, 11.866 au votat pe listele speciale, iar 1.477 cu ajutorul urnei mobile. Prezenţa la vot a ajuns la 34,06 la sută, mai mică decât media de 35,10 înregistrată la nivel naţional.
În topul judeţelor, Galaţiul ocupă un modest loc 29 la prezenţa la urne. În mediul urban au votat 33,58 la sută dintre gălăţeni, iar în localităţile rurale 34,75 la sută.
Mobilizarea la urne este slabă şi decât cea înregistrată, în Galaţi, în urmă cu cinci ani, la alegerile prezidenţiale din 2009, când până la ora 16,00 votaseră 36,41 la sută dintre gălăţeni.

[dcp100168]

ORA 19,30 - Numărul gălăţenilor care au votat până la ora 19,00 la alegerile pentru preşedintele României a crescut la 247.765, dintre care 16.752 de alegători pe listele speciale şi 2.286 de votanţi care au avut nevoie de urna mobilă. Din păcate, procentul de participare - 47,42 este mai slab decât cel înregistrat la nivel naţional - 48,53 la sută.
Dacă avem în vedere că în 2009, până la ora 19,00 votaseră 49,88 de gălăţeni, putem trage concluzia că scrutinul de astăzi nu se bucură de acelaşi interes.

[dcp100168]

EXIT-POLL CSOP: Ponta - 38,2%, Iohannis - 32,1%, Macovei - 6%, Tăriceanu - 6%, Udrea - 6%

EXIT-POLL CSCI: Ponta - 40% , Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%, Macovei - 5%, Udrea - 5%

EXIT-POLL SOCIOPOL: Ponta - 40%, Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%
EXIT-POLL IRES: Ponta - 41,5% , Iohannis - 31,2%, Tăriceanu - 5,3%, Udrea - 5,1%, Macovei - 4,5%

[dcp100168]

262.058 de gălăţeni au votat

Potrivit datelor centralizate, 262.058 de gălăţeni, adică jumătate din cei aşteptaţi la urne, au votat pentru preşedintele României. În Galaţi, au votat pe liste speciale 18.036 de alegători, iar 2.301 au cerut urna mobilă. Galaţiul se situează sub media pe ţară (52 la sută) a prezenţei la vot. Mobilizarea gălăţenilor a fost mai slabă cu 2,8 procente decât la prezidenţialele din 2009.

[Mikka]

Rezultate alegeri 2014 (turul I) la Galati:

 

Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obtinut, in judetul Galati, 48,11% din voturi la alegerile prezidentiale, iar Klaus Iohannis, candidatul ACL, are 24,97% din sufragii, pe locul al treilea fiind Calin Popescu Tariceanu, cu 5,97%, arata rezultate finale furnizate, luni, de BEJ, transmite Mediafax.

Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a primit 122.426 de voturi (48,11%), iar Klaus Iohannis a obtinut 63.543 de voturi (24,97%), potrivit datelor prezentate de purtatorul de cuvant al Biroului Electoral Judetean (BEJ) Galati, Andi Mihalache.

Cei doi sunt urmati de candidatul independent Calin Popescu Tariceanu, cu 15.193 de voturi (5,97%), Elena Udrea, cu 13.034 de voturi (5,12%), Dan Diaconescu - 11.454 de voturi (4,50%) si Corneliu Vadim Tudor - 10.750 de voturi (4,22%).

Candidatul independent Monica Macovei a fost votata de 10.697 de alegaturi din judetul Galati, respectiv 4,20% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar Teodor Melescanu, care a candidat tot ca independent, a avut 2.653 de voturi, adica 1,04%.

Ceilalti candidati nu au reusit sa obtina fiecare mai mult de 1%.

In judetul Galati s-au prezentat la urne 262.011 dintre cele 522.332 de persoane cu drept de vot la primul tur al alegerilor prezidentiale, iar voturi valabil exprimate au fost 254.435.

Purtatorul de cuvant al BEJ Galati a mai spus ca datele reprezinta cifrele centralizate din toate cele 436 de sectii de votare din judetul, insa acestea nu sunt oficiale, intrucat nu au fost validate de Biroul Electoral Central.

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18447471-rezultate-finale-galati-ponta-48-11-iohannis-24-97-tariceanu-5-97.htm

[dcp100168]

Rezultatele prezidenţialelor la Galaţi: Ponta - 48,11%, Iohannis - 24,97%

În judeţul Galaţi, potrivit rezultatelor centralizate la Biroul Electoral Judeţean, Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC) a câştigat alegerile prezidenţiale cu 122.426 de voturi, reprezentând 48,11 la sută. Pe locul doi s-a clasat Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL) cu 63.543 de voturi, adică 24,97 la sută. Pe podiumul electoral a urcat şi candidatul independent Călin Popescu Tăriceanu cu 15.193 de voturi, adică 5,9 la sută. Elena Udrea (PMP) a fost votată de 13.034 de gălăţeni, reprezentând 5,1 la sută. În topul voturilor obţinute, o urmează Dan Diaconescu (PP-DD) cu 11.454 de voturi – 4,5 la sută, urmat Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 10.750 de voturi – 4,2 la sută. Candidata independentă Monica Macovei a obţinut voturile a 10.697 de voturi – 4,2 la sută. Un alt independent, Teodor Meleşcanu, a obţinut 2.653 de voturi – 1,04 la sută. William Brânză (PER) a fost votat de 1.303 gălăţeni – 0,5 la sută. Independentul Gheorghe Funar a obţinut 931 de voturi – 0,3 la sută. Kelemen Hunor (UDMR) s-a bucurat de voturile a 1,184 de gălăţeni – 0,4 la sută. Penultimul în topul voturilor obţinute la Galaţi este Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă) – 779 de voturi şi 0,3 procente. Pe ultimul loc, la egalitate, cu câte 244 de voturi şi un minuscul procent de 0,09 s-au plasat Szilagyi Zsolt (Partidului Popular Maghiar din Transilvania) şi Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo).
Precizăm că doar 50,1 la sută dintre gălăţenii aşteptaţi la urne au votat la alegerile prezidenţiale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comparaţie 2014 - 2009. Cum au votat gălăţenii la alegerile prezidenţiale

* În Galaţi, Victor Ponta a obţinut cu şapte procente peste scorul înregistrat la nivel naţional * Klaus Iohannis are, în schimb, cu cinci procente mai puţin la Galaţi decât în restul ţării *  În comparaţie cu scrutinul din 2009, Ponta a câştigat aproape 25.000 de voturi în plus faţă de Mircea Geoană, iar Klaus Iohannis are cu 20.000 de voturi în minus faţă de Traian Băsescu

Interesul gălăţenilor faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie, a fost mai scăzut decât în restul ţării. Astfel, în vreme ce la nivel naţional 53,16 la sută dintre români şi-au ales preşedintele, la Galaţi, doar 50,16 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot au trecut pragul secţiilor de votare. Concret, din cei 522.332 de gălăţeni care figurau pe listele permanente, au votat 262.011 cetăţeni. Trebuie spus că 18.066 de persoane au votat pe listele speciale, pentru că se aflau în tranzit, în vreme ce 2.031 au avut nevoie de urna mobilă. Dintre gălăţenii care au participat la alegeri, 7.575, adică 2,89 la sută, şi-au anulat votul, intenţionat sau din greşeală. La nivel naţional, voturile nule au atins 2,44 procente.

Topul voturilor

Pentru a afla cât au câştigat sau au pierdut prezidenţiabilii, am comparat rezultatele de la Galaţi cu cele comunicate de Biroul Electoral Central în urma centralizării datelor din 98,30 la sută secţii de votare. În judeţul Galaţi, Victor Ponta a scos un scor cu 7,78 la sută mai mare decât la nivel naţional. Astfel, în vreme ce la Galaţi 48,11 la sută dintre alegători i-au dat votul, în ţară a luat doar 40,33 la sută. Klaus Iohannis a primit voturile unui sfert dintre gălăţeni, 24,97 la sută, cu 5,47 la sută mai puţin decât în restul ţării, unde 30,44 la sută dintre români l-au vrut preşedinte.

Călin Popescu Tăriceanu s-a bucurat de ceva mai multă susţinere la Galaţi - 5,97 la sută, decât în restul ţării - 5,40 la sută. Elena Udrea a obţinut la Galaţi 5,12 la sută, iar la nivel naţional 5,18 la sută, cu şase sutimi mai puţin. Deşi aleşii locali şi judeţeni din Galaţi l-au părăsit, Dan Diaconescu a scos un scor mult mai bun la Galaţi, 4,50 la sută, decât la nivel naţional - 3,99 la sută. Şi Corneliu Vadim Tudor a avut ceva mai multă trecere în rândul gălăţenilor - 4,22 la sută, decât la nivel naţional - 3,66 la sută. Monica Macovei a primit la Galaţi 4,20 la sută din voturi, în vreme ce la nivelul ţării au votat-o 4,46 la sută dintre români. Cu 1,04 la sută din voturi, Teodor Meleşcanu nu s-a îndepărtat prea mult de scorul naţional de 1,10 la sută.

Mărunţiş electoral

William Brânză (PER) a luat ceva mai multe voturi la Galaţi, 0,5 la sută, decât în restul ţării, 0,45 la sută. Gheorghe Funar a obţinut 0,3 la sută din voturi în Galaţi şi 0,48 la sută la nivel naţional. Kelemen Hunor a primit 0,46 la sută în Galaţi şi 3,5 procente naţionale. Constantin Rotaru n-are de ce să fie dezamăgit de gălăţeni: 0,3 procente i-au dat şi ei, ca şi restul românilor! Zsolt Szilagyi a înregistrat 0,09 la sută din voturi în Galaţi şi 0,56 la sută în ţară, iar Mirel Amariţei 0,09 la sută în judeţul nostru şi 0,08 procente la nivel naţionale.

Ce-am pierdut şi ce-am câştigat faţă de 2009

Interesul electoral ar fi primul răspuns corect, măsurat în trei procente. Concret, în vreme ce în 2009 au votat 279.059 de gălăţeni, adică 53,34 la sută, acum s-au prezentat la urne 262.011, adică 50,16 la sută. Scorurile înregistrate în 2009 de primii doi candidaţi, unul de stânga, unul de dreapta, sunt incomparabile cu cele din 2 noiembrie 2014. Astfel, în 2009, Mircea Geoană a obţinut la Galaţi 97.677 de voturi, iar Victor Ponta şi-a adjudecat acum 122.426, cu 24.794 mai multe decât fostul candidat al PSD+PC. În procente, diferenţa este uimitoare: 48,11 la sută Ponta - 35,90 la sută Geoană: peste 12 procente! Tot în 2009, Traian Băsescu s-a bucurat de susţinerea a 84.257 de gălăţeni, în vreme ce Klaus Iohannis a primit 63.543 de voturi din partea Galaţiului, cu 20.714 voturi mai puţine decât fostul candidat al dreptei. În procente, scorul lui Băsescu, 30,96 la sută,este superior celui scos de Iohannis, 24,97 la sută, cu 5,99 procente.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum comentează politicienii gălăţeni rezultatele alegerilor: "Se anunţă măcel în turul doi!"

* Se va uni dreapta pentru scrutinul din 16 noiembrie? Votanţii lui Călin Popescu Tăriceanu şi alegătorii nehotărâţi vor înclina balanţa în turul al doilea

Chiar dacă rezultatele finale definitive ale alegerilor pentru preşedinţia României nu sunt cunoscute, deocamdată, în mediul politic se ţes, încă de ieri, scenarii privind posibile alianţe, mai mult sau mai puţin vizibile, ale partidelor pentru susţinerea celor doi prezidenţiabili, Klaus Iohannis şi Victor Ponta.

Pentru PSD, anunţul privind viitorul premier va conta cel mai mult

Sunt de părere mulţi dintre membrii de vază ai social-democraţilor. La nivel naţional se vorbeşte despre faptul că Victor Ponta va avea chiar mâine o întâlnire cu membrii coaliţiei de guvernare pentru a stabili cine este cel care îl va înlocui în fruntea Guvernului, iar numele vehiculat este cel al lui Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cu voturile direcţionate de acesta, împreună cu cele ale lui Dan Diaconescu, Vadim Tudor şi UDMR, Victor Ponta şi-ar asigura, cel puţin teoretic, un nou succes, dar decisiv, de această dată, care îl va propulsa direct în fotoliul de la Cotroceni. De altfel, chiar şi surse din rândul formaţiunilor de dreapta au recunoscut că dacă susţinătorii lui Tăriceanu se vor reorienta către Victor Ponta, atunci Klaus Iohannis va avea mult de furcă în cel de-al doilea tur de scrutin şi nu va mai putea miza decât pe românii nehotărâţi, pe care, printr-o minune, eforturi colosale şi implicare, ar putea să-i mobilizeze la vot.

De cealaltă parte, este greu de crezut, totuşi, că liberalii lui Tăriceanu – cei ce ţin cont de doctrină şi ideologie, nu aceia mânaţi de interese – se vor încolona pentru a-l scoate preşedinte pe Victor Ponta. Mai degrabă, aceştia ar alege să rămână acasă, pe fondul antipatiei faţă de Klaus Iohannis, dar aproape imposibil să susţină un social-democrat, urmaş al lui Ion Iliescu, în turul doi. Şi în cazul UDMR apele sunt oarecum tulburi, întrucât maghiarii au demonstrat, să nu uităm, în anul 2009, îndemnaţi fiind să voteze cu Mircea Geoană (PSD), că dacă au altă preferinţă nu îi împiedică nimic să şi-o şi oficializeze. Pe de altă parte, după cum spun politicienii cu experienţă, că Victor Ponta îşi consolidează poziţia, fiind extrem de precaut, şi nu face greşelile lui Mircea Geoană.

„Va avea un cuvânt de spus, în legătură cu susţinerea în turul doi, şi anunţul domnului Ponta privind premierul României. Domnul Ponta pleacă, dar pe cine laşi în urmă? Acest lucru va conta foarte mult. Ce ne dorim şi cred că se va întâmpla, este să câştigăm alegerile. Dacă Iohannis va veni la confruntări, lucrurile vor fi clare, românii vor vedea adevărata sa faţă. Ne aşteptăm la o prezenţă mai mare la vot”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin, secretarul executiv al PSD Galaţi.

Pe Iohannis, doar mobilizarea electoratului l-ar mai putea salva

Bătălia va fi crâncenă în turul doi, o recunosc chiar şi liberalii şi democraţii gălăţeni. Cu toate acestea, fără o unitate a formaţiunilor de dreapta şi în absenţa unei mobilizări masive a electoratului cu studii medii, superioare, dar şi a intelectualilor, Klaus Iohannis va pierde, pe 16 noiembrie, războiul cu Victor Ponta.

Este puţin probabil, la acest moment, ca Tăriceanu să schimbe macazul politic şi să îl susţină pe primarul Sibiului, alături de Elena Udrea şi Monica Macovei, astfel că Iohannis îşi va putea pune cele mai multe speranţe în alegătorii simpli, lucru care va necesita eforturi maxime din partea activiştilor de dreapta.

Conform declaraţiilor oficiale, atât în tabăra PMP, cât şi în cea a Monicăi Macovei o analiză va decide către cine îşi vor îndrepta aceştia susţinerea în turul doi.

„Nu va fi uşor, speram într-un scor mult mai bun”

Liberalii s-au declarat dezamăgiţi de rezultatele alegerilor din 2 noiembrie, cu atât mai mult cu cât, potrivit deputatului Victor Paul Dobre (co-preşedintele Alianţei Creştin Liberale), ACL avea aşteptări mult mai mari în judeţul Galaţi. „Aş vrea să apreciez un lucru care, poate, scapă în disputa electorală: faptul că românii au venit în număr mare la vot. Atât cei din ţară, cât şi cei din străinătate. În acelaşi timp, gălăţenii au fost în acest context o prezenţă importantă la vot. Este adevărat că alegerile prezidenţiale reprezintă şi o competiţie cu un puternic caracter personal şi acest tip de competiţie generează un interes suplimentar. În al doilea rând, speram într-un scor mult mai bun al nostru, al Alianţei Creştin Liberale în primul tur. Ştiam ierarhia, pentru că toate sondajele o prefigurau, dar speram într-o diferenţă mai mică, după primul tur, între candidatul nostru şi candidatul PSD”, ne-a declarat liderul liberalilor gălăţeni. Parlamentarul pune scorul mic înregistrat de Iohannis şi pe seama faptului că dreapta politică a avut mai mulţi candidaţi şi astfel voturile s-au împărţit şi prevede o bătălie cruntă în cel de-al doilea tur. „Nu va fi deloc simplu, în special pentru ACL şi candidatul ei să recupereze diferenţa până la un număr de voturi care să însemne câştigarea alegerilor prezidenţiale, aşa cum ne dorim. În acest sens, cred că va fi important ca electoratul de dreapta să fie alături de noi, toţi cei care gândesc şi cred în valori liberale, în valorile de dreapta. Atât în municipiu, cât şi în judeţ scorul nostru a fost mai bun decât la alegerile europarlamentare şi în mod special în fiefurile PNL şi PDL, acolo unde în primul tur, din păcate, a câştigat candidatul PSD. Ţin totuşi să mulţumesc gălăţenilor care ne-au votat într-un număr important, peste 64.000 de voturi, şi să cred în şansele noastre în turul doi alături de ei. Nu va fi uşor, dar vom duce competiţia până la capăt, cu onestitate şi încrezători în valorile în care credem”, a afirmat Victor Paul Dobre.

„Dacă aş fi Ponta, nu aş dormi deloc liniştit”

De cealaltă parte, democratul Doru Resmeriţă (co-preşedinte al Alianţei Creştin Liberale) ne-a declarat că Iohannis va câştiga alegerile, dacă, pe data de 16 noiembrie, prezenţa la urne va depăşi 55 la sută. „Dacă nu exista mişcarea cu Ordonanţa 55, prin care au atras 400 de primari, le-ar fi fost mult mai greu. În turul doi este vot negativ. Lupta va fi foarte strânsă şi profilul va fi apropiat, poate chiar similar cu ce s-a întâmplat în 2009”, ne-a spus co-preşedintele ACL, care a precizat că nu crede că un candidat va putea să dirijeze voturile după bunul plac, într-o direcţie sau alta. „Direcţionarea voturilor este doar un basm. Electoratul are anumite aşteptări. Eu, dacă aş fi Ponta, nu aş dormi liniştit, cu atât mai mult luând în calcul evenimentele din diasporă, dar şi altele, din care rezultă că Ponta şi PSD vor să controleze tot. Semnalele sunt pozitive: am primit nenumărate telefoane de la oameni care nu au fost implicaţi în campanie, dar care acum vor să ni se alăture, împotriva lui Ponta. Va fi vot negativ, ca de fiecare dată”, a afirmat Resmeriţă.

viata-libera.ro