Jump to content

SPAT, firma care a construit Pânzarul, a intrat în faliment


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Salupa de 140.000 de euro pentru Consiliul Judetean Tulcea

Consiliul Judetean Tulcea va achizitiona o salupa in valoare de 140.000 de euro de la societatea Spat Boats din Galati. Conform informatiilor furnizate de CJ, licitatia pentru achizitionarea ambarcatiunii a avut loc in 2008, fondurile necesare acestei investitii fiind prevazute in bugetul pe anul trecut al institutiei. "Contractul de achizitionare a salupei va fi semnat in perioada imediat urmatoare, aceasta fiind prima achizitie de gen din ultimii 20 de ani care poate fi utilizata atat pentru deplasarile delegatiilor straine, cat si pentru angajatii CJ care efectueaza controale in localitatile din Delta", a precizat purtatorul de cuvant al CJ, Paula Giurea.

http://www.administratie.ro/articol.php?id=24840

Link to comment
Share on other sites

Viaţa pe valuri

Ambarcaţiuni de comandă

* Alegerea unei bărci e ca la doctor, depinde ce boală ai: pescuitul, plimbările, sporturile nautice * De la navigaţia pe bază de pedale la „aspiratoare de admiratoare” * „Apartament plutitor” de 100.000 euro! * Şalupele din Galaţi ajung în Ungaria şi Croaţia *

Când ai în sânge apa… de Dunăre, atunci musai, mai devreme sau mai târziu, ajungi să-ţi achiziţionezi o barcă. Unii au mers chiar şi mai departe şi au făcut din construcţia de ambarcaţiuni pasiunea vieţii lor. Mihai Mihail a construit prima barcă la vârsta de 16 ani, iar în prezent conduce firma Spat, specializată pe construcţia de ambarcaţiuni, de la hidrobiciclete până la şalupe de lux, capabile să dea piept şi cu marea.

Profilul ideal

Nu puţini sunt gălăţenii care visează să aibă o şalupă a lor cu care, fie doar şi pentru agrement, să bată Dunărea în lung şi în lat. Dacă ar fi să facă un profil al ambarcaţiunii ideale pentru zona Galaţiului, în opinia lui Mihai Mihail acesta ar arăta cam aşa: „Când alegi o barcă, e ca la doctor, depinde ce boală ai: pescuitul, plimbările, poate vrei schi nautic. În funcţie de asta îţi alegi şi ambarcaţiunea. Dar aşa, la modul general, pentru zona Galaţiului, cred că profilul cel mai potrivit ar fi o barcă uşoară, economică, dotată cu un motor de 50-100 CP”.

În realitate, lucrurile stau uşor diferit faţă de teorie, iar dacă ar fi să mergem la extreme am întâlni două tipuri de manifestări. Pe de o parte, sunt cei ce cred că o barcă e o nimica toată de făcut şi se apucă singuri să o realizeze, „cu pila pe genunchi”. „Beleaua e cu respectarea normelor, cu înregistrarea la Căpitănie, şi până la urmă tot la tine ajung să le aranjezi barca să poată ieşi pe apă cu ea”, explică Mihail.

La extrema cealaltă se află cei cu fiţe, care ar da şi sute de mii de euro pe o ambarcaţiune numai aşa, ca să arate ce bine le merge: „Astea sunt şalupe pentru defilare, să ia ochii. E ca la maşini. La noi întâlneşti uneori ambarcaţiuni mai tari ca afară, aspiratoare de admiratoare”. „Dar, în general, dacă ar fi să ne referim la alte ţări europene, oamenii preferă să aibă o bărcuţă potrivită, pentru a ieşi la sfârşit de săptămână, cu familia, în natură. E vorba de un stil de viaţă ce ţine de normalitate, nu de un mod de a face pe deşteptul în faţa altora”.

Barcă după buzunar

Oricum ar fi, Mihai Mihail a avut grijă să-şi diversifice oferta, în portofoliul firmei sale fiind 24 de tipodimensiuni de ambarcaţiuni, al căror model a fost realizat în colaborare cu Ship Design Group. „Aşa, modelul pe care îl am eu la inimă este o şalupă - Alpha Super - cu o lungime de 5,85 m, motor de 80 CP, ce îmbină, în opinia mea, şi confortul, şi viteza, şi o gamă diversă de activităţi la care poate fi folosită”, arată dl Mihail.

Ca preţuri, o barcă gen Laguna 320, cu vâsle, bună de mers pe un lac pe ea, ajunge undeva la 690 euro. Pe o treaptă superioară, pentru bărcile fluviale, se ajunge pentru o ambarcaţiune de la o mie la trei mii de euro, în funcţie de model şi capacitate.

Cine este dispus să-şi ia o şalupă trebuie să scoată din buzunar peste 10.000 euro. La asta se adaugă motorul. Iar dacă ar fi să se aleagă ce-i mai bun, un motor japonez - Yamaha - ajunge să coste aproape… cât barca!

„Cea mai cea” ambarcaţiune pusă la dispoziţie de Spat este şalupa Gama 960, un mic apartament pe valuri, ce are capacitatea de a lua 10 persoane la bord şi se pretează şi la navigaţia maritimă costieră. O asemenea ambarcaţiune ajunge la aproape 32.000 euro, dar dacă la socoteală se pun şi cele două motoare necesare pentru propulsie, GPS-ul, sistemul de climatizare, se ajunge pe la 100.000 euro!

Agrement fără port

Vestea despre ambarcaţiunile realizate la Galaţi a depăşit graniţele Dunării de Jos. Ba, mai multe comenzi vin din Bucureşti, Deltă, judeţele din Ardeal, chiar din Ungaria şi Croaţia, decât din Galaţi! Comenzile sunt deja cu vreo două luni în avans, în condiţiile în care sezonul pentru ambarcaţiuni este abia la început. Nici măcar criza economică nu pare a afecta în vreun comenzile, dat fiind faptul că o ambarcaţiune este achiziţionată în general de persoane dacă nu cu dare de mână, cel puţin cu o condiţie materială stabilă. Desigur, pe lângă ambarcaţiuni, la Galaţi ar fi bine să existe şi un port pentru ele. În această privinţă, Mihai Mihail este sceptic şi nu crede că municipalitatea va realiza prea curând un port de agrement: „Chestiunea asta, cu portul de agrement, este pe buzele tuturor când este an electoral. Părerea mea este că nu se va face niciodată, pentru că mereu vor fi alte priorităţi - sănătate, educaţie, iar portul de ambarcaţiuni va rămâne mereu la coadă”. Dar cine ştie, poate că lucrurile se vor schimba până la urmă. La urma-urmei, viaţa la malul apei nu este un moft. Ea ar trebui să facă parte din emblema oraşului, altfel ar fi păcat de darurile pe care Dunărea ni le face.

http://www.viata-libera.ro/articol-Amba ... manda.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Noul vaporaș de pe Herăstrău a fost construit la Galaţi

Are 50 de locuri, e acoperită şi a devenit cea mai modernă navă din dotarea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB). E vorba de catamaranul Bucur, care, de ieri, a ajuns pe lacul Herăstrău din Capitală şi cu care vă veţi putea plimba peste două săptămâni.

Acţiunea de lansare pe apă a avut loc în mare taină ieri, la primele ore ale dimineţii, pe lacul Herăstrău. Vaporul a fost comandat de la Galaţi. “A plecat de la Galaţi pe Dunăre, a venit până la Olteniţa cu forţe proprii, de la Olteniţa pe trailer, transport agabaritic până la Bucureşti”, a declarat Dan Rădulescu, reprezentantul firmei care a asigurat transportul navei.

Urmează ca municipalitatea să înmatriculeze vaporul şi după ce toate formalităţile vor fi îndeplinite, el va intra în circuitul de agrement din Herăstrău. Autorităţile speră ca acest lucru să se întâmple în maximum două săptămâni.

libertatea.ro

Link to comment
Share on other sites

Vaporaş pentru Herăstrău, construit la Galaţi

Catamaranul Bucur a ieşit de pe porţile SPAT SA. Are 50 de locuri şi este o adevărată bijuterie. Primăria Bucureşti are o colaborare mai veche cu firma gălăţeană, care este furnizor exclusiv de ambarcaţiuni pentru lacurile Capitalei.

Un firmă din Galaţi - SPAT SA - a devenit favorita bucureştenilor în materie de ambarcaţiuni de agrement. Cea mai recentă comandă, onorată chiar zilele acestea, are 50 de locuri, e acoperită şi a devenit cea mai modernă navă din dotarea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. Catamaranul Bucur ajuns vineri pe lacul Herăstrău din Capitală şi va fi disponibil publicului peste două săptămâni.

Lansarea la apă s-a făcut direct pe lacul Herăstrău şi nu la locul construcţiei, aşa cum era tradiţia. Vaporul a fost comandat de la Galaţi, în virtutea vechii colaborări dintre SPAT şi Primăria Capitalei. "A plecat de la Galaţi pe Dunăre, a venit până la Olteniţa cu forţe proprii, de la Olteniţa pe trailer, transport agabaritic până la Bucureşti", a declarat Dan Rădulescu, reprezentantul firmei care a asigurat transportul navei.

Reprezentanţii firmei SPAT nu au oferit detalii despre preţul ambarcaţiunii, dar se pare că este vorba de circa un milion de euro.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

SPAT, firma care a construit Pânzarul, a intrat în faliment

* SC Spat SA a ajuns la datorii de peste 1,1 milioane de lei, iar lichidatorul judiciar i-a scos la vânzare bunurile pe care le mai deţinea * Nici Pânzarul Moldovenesc nu a avut o soartă mai bună * Abandonată de CJ Galaţi în Şantierul Damen, nava a ajuns… o epavă autentică

Firma care, în 2004, a construit Pânzarul Moldovenesc, replică a corăbiilor folosite pe vremea lui Ştefan cel Mare, a intrat şi ea în „derivă”. SC Spat SA a intrat în procedura falimentului, iar lichidatorul judiciar a decis ca, astăzi, 30 septembrie, să scoată la vânzare bunurile pe care firma le mai deţinea, pentru a acoperi din datoriile pe care le-a acumulat în ultimii ani.

Pe val, în vremurile bune

Poziţionată pe un segment de nişă, respectiv construcţia ambarcaţiunilor sportive şi de agrement, SC Spat SA, înfiinţată în 1991, părea a avea un viitor promiţător. Clienţii erau în general oameni destul de prosperi, cu o condiţie materială peste medie. Managerul companiei, Mihai Mihail, a reuşit în timp să diversifice oferta firmei şi, în perioada de vârf, avea în portofoliu în jur de 25 de modele de ambarcaţiuni, de la banalele hidrobiciclete, până la şalupe de lux şi chiar catamarane. De altfel, din 2011, SC Spat SA a avansat ca domeniu principal de activitate la construcţia de nave şi structuri plutitoare.

Firma era capabilă să construiască, în atelierele de pe str. Dogăriei, şi şalupe fluviale, ce ajungeau ca preţuri până în trei mii de euro, dar şi şalupe precum Gama 960, care era practic un mic apartament pe valuri, capabil să ia 10 la persoane la bord şi se preta inclusiv pentru navigaţia costieră. Desigur, şi preţul era pe măsură, o astfel de ambarcaţiune, cu toate echipamentele necesare sărind ca preţ de 100.000 euro.

Pânzarul Moldovenesc, abandonat de autorităţi

Dincolo de ambarcaţiunile clasice, SC Spat SA şi-a câştigat notorietatea odată cu construirea, în 2004, a Pânzarului Moldovenesc, proiect în care CJ Galaţi a investit nu mai puţin de nouă miliarde de lei vechi. Din punct de vedere tehnic, construcţia aceste nave a fost o provocare, fiind necesară o împăcare a autenticităţii din punct de vedere istoric cu normele de navigaţie moderne.

Până la urmă, nava a fost construită, iar planurile în ceea ce o priveau erau destul de ambiţioase. Pânzarul Moldovenesc, dincolo de a fi o formă originală de a marca la Galaţi, în 2004, „Anul Ştefanian”, se dorea a deveni o emblemă a oraşului şi un „ambasador” cultural la diverse evenimente naţionale şi internaţionale. Din păcate, CJ Galaţi şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” au eşuat lamentabil în a această misiune.

Cu excepţia unor apariţii de Ziua Marinei, Pânzarul Moldovenesc a ieşit arareori în larg. În cele din urmă, a ajuns „bibelou” pe Faleza Inferioară a Dunării, cocoţat pe un schelet metalic, până când un şofer al Ecosal a reuşit „performanţa” de a intrat cu maşina în Pânzar şi să-i găurească carena. După acest episod, nava a ajuns, în 2011, în Şantierul Naval Damen, moment din care „armatorul” CJ Galaţi pare a o fi abandonat cu totul. Nava este de nerecunoscut, într-o stare jalnică şi mai că ai impresia că este o epavă veritabilă de pe vremea lui Ştefan cel Mare. Iar acesta pare a fi sfârşitul trist al unuia dintre „simbolurile” Galaţiului, unul pe măsura performanţei administrative de care autorităţile publice gălăţene au dat dovadă până acum.

Ce s-a întâmplat cu Spat

Revenind la evoluţia SC Spat SA, Pânzarul Moldovenesc nu este singura ambarcaţiune cu notorietate. Tot de Spat a fost construită nava de agrement de pe lacul Herestrău, din Bucureşti, un catamaran pentru CJ Tulcea, dar şi nava de pasageri, singura construită la Galaţi în ultimii ani, „Vega River”, folosită în scopuri turistice. De asemenea, SC Spat SA se poate lăuda cu şalupe de intervenţie livrate unor instituţii ale statului, precum Autoritatea Navală Română, AFDJ Galaţi, Agenţia de Mediu sau cele destinate unor autorităţi portuare sau de administrare a canalelor navigabile.

Chiar şi în momentul izbucnirii crizei economice, în 2009 managerul firmei, Mihai Mihail, se arăta încrezător. După cum explica la acea vreme pentru „Viaţa liberă”, dat fiind că se baza pe un segment de clientelă ce în general nu prea îşi punea problema banilor, luxul unei ambarcaţiuni nu putea să dispară nici măcar pe timp de criză. Comenzi veneau nu numai din Galaţi, ci şi din Brăila sau Tulcea şi chiar din Bucureşti şi judeţele mai îndepărtate. N-au lipsit nici unele comenzi din ţări precum Ungaria şi Croaţia. Un punct nevralgic era însă că, în general, autorităţile n-au făcut mare lucru pentru a încuraja navigaţia de agrement, chit că prezenţa Dunării şi a Mării Negre ar fi oferit multe oportunităţi în această privinţă.

Din păcate, socotelile SC Spat SA aveau să se încurce, iar acest lucru avea să se vadă şi în rezultatele financiare, după cum rezultă din datele furnizate de Ministerul Finanţelor. Astfel, dacă în 2008 firma avea 40 de angajaţi şi la o cifră de afaceri de 3,36 milioane de lei obţinea un profit de 55.444 lei, în anii următori au scăzut atât afacerile, cât şi numărul de angajaţi. Aşa se face că, anul trecut, SC Spat SA mai avea doar 7 angajaţi, iar la cifră de afaceri de un milion de lei înregistra o pierdere de peste 1,1 milioane de lei.

Firma, vândută bucată cu bucată

Societatea a intrat anul trecut în insolvenţă, dar planul reorganizare a eşuat, iar în acest an firma a intrat în procedura falimentului. Ca un ultim act al istoriei acestei firme, lichidatorul judiciar al SC Spat SA a anunţat organizarea unei licitaţii, astăzi, 30 septembrie, pentru vânzarea unor bunuri evaluate, în total, la 451.920 lei. Valoarea cea mai mare, de 352.480 de lei, este reprezentată de atelierele şi celelalte imobilele, precum şi terenul din str. Dogăriei, nr.87, acolo unde firma îşi desfăşura activitatea. Pe lista bunurilor scoase la vânzare se mai află diverse ambarcaţiuni, maşini şi motociclete, în valoare totală de 99.440 lei. În cazul în care nu se vor găsi amatori să achiziţioneze din bunurile oferite spre vânzare, licitaţia va fi reluată la mijlocul lunii octombrie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Vapoarele de la Timişoara, „gemenele“ vaporului de pe Lacul Titan din Bucureşti. Constructorul: „Ori trec în liga superioară, ori mor“

Primăria Timişoara a finalizat licitaţia pentru desemnarea firmei care va construi cele şapte vapoare care vor naviga pe Bega de anul viitor. Câştigătoarea licitaţiei este o firmă din Galaţi, iar potrivit informaţiilor intrate în posesia „Adevărul”, cele şapte vapoare de la Timişoara vor fi copia fidelă a vaporului „Alexandru Ioan Cuza” de pe lacul Titan din Bucureşti.

După o licitaţie eşuată la care nu s-a prezentat nimeni, Primăria Timişoara a organizat o nouă licitaţie pentru achiziţionarea unui număr de şapte vaporetto pentru transport pe Bega. În urma licitaţiei, la care au participat două firme, SC SPATYARD SRL şi SC UNICOMP SRL, a fost desemnată câştigătoare firma gălăţeană Spatyard, care şi-a adjudecat contractul de furnizare a vaporaşelor pentru suma de 6,9 milioane lei fără TVA. Potrivit contractului, firma câştigătoare trebuie să livreze ambarcaţiunile în şase luni.

„Ambarcaţiunile au o lungime de 12,7 metri, înălţimea de 4,9 metri, înălţimea de construcţie 1,5 metri, pescajul maxim 0,65 metri şi necesită un echipaj format din două persoane. Numărul de locuri este de 50. Prin urmare, vor fi 50 de scaune”, a declarat primarul Nicolae Robu, potrivit căruia furnizarea vaporaşelor, achiziţionate în cadrul proiectului european de amenajare a malurilor Begăi, poate fi realizată şi după 31 decembrie, fiind o achiziţie realizată din bani de la bugetul local.

Pe siteul propriu, firma care a câştigat licitaţia se prezintă ca „o companie tanara, ce a preluat experienta si know how-ul alaturi de grupul de ingineri si tehnicieni de la fosta societate SPAT S.A., avand misiunea de a duce mai departe vasta activitate in constructii de ambaracatiuni si nave mici”.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Spatyard SRL este o societate înfiinţată în urmă cu doi ani, are doi asociaţi, iar în 2013 nu a avut niciun angajat, raportând o cifră de afaceri de 67.000 de lei şi un profit de 32.788 lei. În 2014, firma a avut cinci angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 500.000 de lei şi un profit de 24.000 de lei. Contractul semnat acum cu Primăria Timişoara are o valoare de peste 14 mai mare decât toată cifra de afaceri din 2014.

Unul dintre asociaţii Spatyard, care este şi administrator al societăţii a declarat pentru „Adevărul” că firma înfiinţată de doi ani are o resursă umană cu o experienţă de două decenii în producţia de ambarcaţiuni. „Este un colectiv cu o experienţă de 20 de ani în domeniu. Am realizat în diverse variante nave de pasageri. Eu asta fac din 1983 încoace şi încercăm să rezistăm pe o piaţă ostilă din punct de vedere al legislaţiei şi al sprijinului statului. Suntem printre puţinii care mai rezistăm în faţa firmelor externe. Ce să vă spun? Că industria românească de profil era pe locul patru în Europa. Astăzi mai rezistă doar unor privatizări reuşite a marilor şantiere navale”, a declarat reprezentantul Spatyard.
Managerul firmei care livrează vapoarele de la Timişoara a mărturisit că din contractul cu Primăria Timişoara are două ieşiri. „Ori mă va trece în liga superioară, ori mă va omorî. Îmi va fi foarte greu să rezolv acest contract, dar nu imposibil. Am stat, am analizat, mi-am luat parteneri din zonă, m-am dus la prieteni, la amici care să mă sprijine şi mă vor sprijini în acest demers”, a mai declarat reprezentantul firmei gălăţene pentru „Adevărul”. Reprezentantul societăţii a mai declarat că modelul care va circula pe Bega este copia fidelă a vaporului „Alexandru Ioan Cuza”, care circulă pe lacul Titan din Bucureşti, cu singura diferenţă că modelul din Bucureşti este unul deschis, în timp ce modelul de la Timişoara va fi unul închis, cu geamuri culisante.
Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

A fost lansat la apă primul vaporetto cumpărat de Primăria Timişoara

O delegaţie a Primăriei Timişoara a plecat la Galaţi pentru a asista la lansarea la apă a primului vaporetto fabricat ca mijloc de transport pe Bega.

Primul din cele şapte vapoare fabricate la Galaţi pentru canalul Bega a fost lansat la apă, în prezenţa unei delegaţii a Primăriei Timişoara. Membri comisiei s-au blimbat pe Dunăre cu vaporetto, iar la final, au trimis un mesajul „OK!” primarului Timişoarei.

Aşa se face că în cel mult trei săptămâni, primul vaporaş va ajunge pe Bega. Ambarcaţiunea are 50 de locuri, este dotat cu instalaţie de aer condiţionat, toaletă, instalaţie de sunet, şi costă 270.000 de euro. Vapoarele vor fi în custodia RATT însă în primii cinci ani, pentru că este vorba de un proiect european, plimbările se vor face gratuit.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Vaporaşele 'Burebista' şi 'Decebal' au sosit la Timişoara

Luni seara a sosit la Timisoara cel de-al doilea vaporetto, botezat de primarul Nicolae Robu 'Burebista', dupa ce saptamana trecuta a ajuns 'Decebal', iar pana in vara vor urma altele cinci, potrivit Agerpres. 'Acum a sosit si cel de-al doilea vaporas, 'Burebista'. De fapt, acest al doilea vaporetto a fost terminat primul, la Galati, dar si-a asteptat randul la un trailer pentru a fi transportat la Timisoara. Astfel se face ca 'Burebista' a ajuns dupa 'Decebal'. Fiecare ambarcatiune are o capacitate de 50-70 de locuri. Sunt albe in exterior, iar interiorul este extrem de elegant', a declarat luni seara, pentru AGERPRES, primarul Nicolae Robu.

Cele sapte vaporase care vor asigura transportul pe Bega vor purta numele unor personalitati istorice date de edil: Burebista, Decebal, Traian, Glad, Huniade, Savoya si Virgil Economu.

Primaria Timisoara estimeaza ca peste 15.000 de persoane vor utiliza anual ambarcatiunile pentru transportul in comun.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Transport în comun pe apă, cu doar un leu, în premieră la Timişoara

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a lansat miercuri la apă, în plină campanie electorală, unul din cele şapte vaporaşe care vor fi folosite de Regia de Transport, municipiul urmând să fie primul din ţară care va avea transport în comun pe apă, la preţul de un leu pe cursă. După ce a inspectat ambarcaţiunea şi s-a pus chiar la cârmă, primarul a făcut o plimbare de 10 minute cu vaporaşul, până în zona centrală a oraşului. La final, el a declarat că în circa două săptămâni va fi pus în funcţiune şi transportul în comun pe Bega. Vaporaşele vor circula din zona Iosefin până la Uzina de Apă, pe malurile Begăi fiind construite şapte staţii.

Până în prezent, la Timişoara au sosit patru din cele şapte vaporaşe achiziţionate de municipalitate pentru RATT, celelalte trei urmând să ajungă în oraş în următoarele săptămâni. Fiecare vaporaş are 50 de locuri şi a costat circa 275.000 de euro, de construirea lor ocupându-se o firmă din Galaţi.

zf.ro/eveniment

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Timisoara: Au fost inaugurate vaporasele de pe Bega

Timisorenii au luat cu asalt vaporasele de pe Bega, care au fost inaugurate sambata, relateaza publicatia timpolis.ro, care noteaza ca Timisoara devine astfel primul oras din Romania in care transportul in comun se va face si cu vaporetto. Pana la darea in folosinta ca transport public, accesul calatorilor va fi gratuit, precizeaza sursa citata.

Dupa mai multe decenii, traditia transportului pe Canalul Bega va fi reluata in aceasta vara, a anuntat Regia Autonoma de Transport Timisoara. Primul pas oficial a fost facut sambata, cand RATT a inceput probele functionale ale sistemului de transport public de persoane cu vaporetto pe Bega. Plecarea s-a facut de la terasa "Flora", in ambarcatiuni fiind invitat sa ia loc si publicul calator interesat de cursele de pe Canalul Bega, relateaza timpolis.ro. Cursele de la acest sfarsit de saptamana, anunta RATT, sunt pentru probe functionale, transportul in comun pe Bega cu vaporasele urmand sa fie deschis in aceasta vara. Vor fi sapte vaporase, fiecare cu cate 50 de locuri.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Cu vaporaşele construite de gălăţeni, plimbare pe… Bega

  • Şapte „vaporetto” construite la Spat Yard Galaţi vor fi, de la 1 iunie, una dintre principalele atracţii turistice ale Timişoarei
  • Ambarcaţiunile au fost realizate cu finanţare printr-un proiect european, vor avea o capacitate de 50 de locuri, iar biletul unei călătorii va fi de doar 1 leu
  • În timp ce pe Bega inaugurarea transportului public de persoane pe apă e „un moment istoric”, la Galaţi vaporaşele de pasageri pe Dunăre au devenit… istorie

Unul dintre proiectele mult dorite de gălăţeni - cel de a avea la dispoziţie o mică flotilă de vaporaşe, în regim de transport public, pentru plimbări de agrement - va fi pus în practică, de la 1 iunie, în… Timişoara. Şi aşa se face că, deşi la Galaţi ne trece Dunărea prin faţa blocului şi avem cel mai mare port de sectorul românesc al fluviului, dacă vrem să facem o călătorie pe apă ar trebuie să ne luăm bilet în celălalt capăt al ţării, pentru o cursă pe Bega.
Ironia sorţii este aceea că vaporaşele din proiectelor timişorenilor au fost construite la Galaţi, de navaliştii de la Spat Yard SRL, companie care, de altfel, mai are în portofoliu şi alte comenzi interesante de ambarcaţiuni de agrement destinate publicului larg.
În proiectul vaporaşelor pe Bega, municipalitatea timişoreană s-a inspirat din modelul de transport public urban din Veneţia şi celebrele „vaporetto” care pot fi folosite atât în scop turistic, dar şi pentru transportul de zi cu zi dintr-o zonă în alta a oraşului. Mai mult, finanţarea proiectului s-a făcut cu bani europeni, astfel că şi costurile de punere în practică a ideii au fost unele mai mult decât rezonabile.

Cum au ajuns vaporaşele la Timişoara

Proiectul vaporaşelor de pe Bega a fost licitat în toamna anului trecut, iar în urma acesteia gălăţenii de la Spat Yard SRL s-au angajat să construiască cele şapte ambarcaţiuni cuprinse în proiect, fiecare dintre ele având un cost de aproximativ 250.000 euro. Pentru a se îmbina utilul cu plăcutul, fiecare vaporaş a fost conceput ca un hidrobuz cu o lungime de 12,7 metri şi o lăţime de 4,9 metri, având o capacitate de 50 locuri. Înălţimea ambarcaţiunilor a fost limitată la 2,6 metri, pentru a permite trecerea pe sub podurile de pe Bega.
În ceea ce priveşte propulsia, potrivit datelor furnizate presei de reprezentanţii Spat Yard, vaporaşele sunt dotate cu câte două motoare japoneze de 59 CP, ce pot fi acţionate independent şi care permit nu numai atingerea vitezei de 15 km/h solicitată de beneficiar, dar chiar şi depăşirea acesteia.
„Este un proiect făcut în România, nu mai avem prea multe de inventat în ceea ce priveşte navigaţia şi vaporaşele. Ca şi acesta nu mai există niciunul, este doar un catamaran asemănător în Bucureşti, pe Cişmigiu”, declara Remus Retezan, reprezentantul firmei Spat Yard, când, la începutul acestei luni, la Timişoara a fost lansat la apă, în vederea testelor, primul vaporaş, denumit „Decebal”.
Evenimentul în cauză a stârnit mare interes printre timişoreni, mulţi dintre ei dorind să fie martori la momentul în care, cu ajutorul unei macarale speciale, primul „vaporetto” gălăţean a atins apele Begăi. Momentul respectiv a fost calificat dreptul „unul istoric” şi de primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
„Timişoara va deveni mult mai atractivă după ce vom da în folosinţă aceste vaporaşe pentru agrement şi asta se va întâmpla cât se poate de curând. A fost contactat deja un număr de marinari, oameni cu documentele valabile pentru a putea conduce astfel de ambarcaţiuni şi vom putea să începem navigarea propriu-zisă. Astăzi (11 mai - n.r.) a fost o cursă de probă, a fost prima cursă. Zilele viitoare se vor mai face probe şi se va emite un certificat de către reprezentanţii Autorităţii Navale Române. După aceea vom putea efectiv să circulăm. Eu cred că săptămâna viitoare sau în două săptămâni vom putea să avem plimbări de agrement, iar de la 1 iunie intenţionăm să dăm drumul subsistemului de transport în comun”, declara primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
Cele şapte vaporaşe gălăţene care vor pluti pe apele Begăi vor purta numele unor figuri care au marcat de-a lungul timpului istoria românilor: Burebista, Decebal, Traian, Glad, Huniade, Savoya şi (Virgil) Economu. Ele vor fi gestionate de Regia Autonomă de Transport Timişoara (RATT) pentru transportul public de persoane, municipiul de pe Bega urmând să fie primul oraş din România care va avea transport în comun pe apă. Dar mai mult decât atât, vaporaşele vor deveni şi una dintre principalele atracţii turistice ale oraşului, mai ales că preţul unui bilet va fi unul modic, de doar 1 leu, indiferent de lungimea cursei.

Navele de pasageri la Galaţi, doar o amintire

În timp ce la Timişoara vaporaşele pe Bega marchează un moment istoric, la Galaţi transportul public pe apă, fie el sau nu de agrement, rămâne… istorie. De mai bine de două decenii au dispărut ultimele vaporaşe care făceau curse de călători între Galaţi, Brăila şi Tulcea. Pe fondul fărâmiţării fostelor companii de stat cu atribuţii în domeniul navigaţiei, cursele de pasageri pe Dunăre au dispărut pentru că „nu se mai justificau din punct de vedere economic”, costurile de exploatare a vechilor nave fiind mai mari decât profiturile obţinute din vânzarea biletelor.
Pe de altă parte, extinderea sistemului de subvenţii pentru acest tip de transport, aşa cum se practică în zona Deltei, ar fi putut să salveze transporturile navale de pasageri în zona Galaţiului sau Brăilei, dar interesul autorităţilor publice, indiferent că vorbim de cele locale sau cele naţionale, pentru această chestiune a fost unul scăzut. De-a lungul timpului, au tot fost promisiuni pentru lansarea unui „Vaporaş al Prieteniei”, între Galaţi şi Brăila, măcar în perioadele de weekend, cu preţuri la bilete subvenţionate, pentru ca locuitorii celor două oraşe şi turiştii care le vizitează să se poată bucura din nou de plimbările pe Dunăre. Dar promisiunile au rămas doar promisiuni, mai ales că orgoliile din administraţia publică s-au dovedit adesea mai mari decât interesele publice… Aşa se face că sunt generaţii întregi de gălăţeni care, în afară de trecerile cu bacul, n-au avut niciodată ocazia să facă, la Galaţi, o plimbare pe Dunăre!
O serie de iniţiative private au încercat să relanseze transportul de agrement, precum cele cu vaporaşul „Vega River”, însă date fiind costurile pe care le implică o astfel de plimbare, ele sunt de regulă accesibile doar grupurilor organizate. Ca alternativă, Galaţiul nu prea a avut şanse nici în dezvoltarea sporturilor nautice sau în asigurare unor facilităţi pentru micile ambarcaţiuni. Pontonul de lângă bac, avariat de sloiuri în urmă cu câţiva ani de sloiuri, zace şi acum pe jumătate distrus, completând imaginea unei Faleze ce a rămas valorificată mult sub potenţialul ei. Şi uite aşa, Dunărea trece pe lângă Galaţi, dar vaporaşele plutesc pe Bega.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.