Jump to content

Mediul de afaceri gălăţean şi-a premiat performerii


dcp100168
 Share

Recommended Posts

În „meciul” afacerilor de top, Ciorogârla - Galaţi 4–1!

* Incredibil, dar adevărat, mediul de afaceri gălăţean a decăzut ca performanţe sub nivelul comunei ilfovene * În timp ce sectorul productiv gălăţean a ieşit din Topul Naţional al Firmelor, avem poziţii fruntaşe la… comerţul cu fier vechi * O singură companie gălăţeană pe podium, condusă de un cetăţean turc şi cu sediul într-un apartament de bloc

Festivitatea de premiere a celor mai performante firme din ţară, manifestare desfăşurată la sfârşitul lunii trecute la Palatul Parlamentului, sub organizarea CNIPMMR, poate fi privită şi ca un… semnal de alarmă pentru mediul de afaceri gălăţean. Dacă în anii trecuţi, chiar şi câte 3-4 companii ajungeau pe podiumul naţional al performanţei economice, anul acesta gălăţenii au lipsit aproape cu desăvârşire. Asta chiar şi în condiţiile în care, dincolo de clasamentele clasice după cifră de afacere, profit şi dimensiune, topul a fost introdus un top în funcţie de productivitate şi un top având la bază un indicator complex, IPGA - Indicator de Performanţă Globală în Afaceri, calculat ca medie ponderată a locurilor ocupate de o firmă pe baza principalelor rezultate economice. Din păcate, pe podium, în primii trei la nivel naţional, gălăţenii nu au ajuns decât la topul productivităţii microîntreprinderilor, prin SC HAK 2010 SRL, care a ocupat locul doi în clasament. Culmea, dacă gălăţenii au ajuns doar o singură dată pe podium sau la premiile speciale, mediul de afaceri din… Ciorogârla (Ilfov) a obţinut patru premii! Ironia sorţii, compania gălăţeană premiată, HAK 2010 SRL, nu este a vreunui om de afaceri local, ci aparţine unui cetăţean turc. De fapt, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, firma are doar… un singur salariat şi are ca domeniu de activitate „comerţul cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice”, adică, în termeni mai puţin pretenţioşi, comerţul cu fier vechi. Chiar şi aşa, HAK 2010 SRL a reuşit să intre în plutonul fruntaş pe ţară, pe locul 52, în materie de cifră de afaceri, cu 8,1 milioane de lei. Pe de altă parte, profitul brut raportat de firmă este doar cu puţin peste 226.000 lei.

Consolare la „categoria grea”

Singura consolare a mediului de afaceri gălăţean ar fi aceea, că, într-un top extins la primele 80 de companii pe ţară, încă se mai regăsesc şi firme din Galaţi. Astfel, la „categoria grea”, a marilor întreprinderi, Arabesque SRL s-a clasat pe locul 29 ca performanţă globală, rezultat obţinut la o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de lei (locul 33 pe ţară) şi un profit brut de 46,1 milioane de lei (locul 77 pe ţară). Următoarea companie ca forţă economică este Mairon Galaţi SA, locul 41 ca performanţă globală, cu o cifră de afaceri de 883 milioane de lei şi un profit brut de 34,9 milioane de lei. În topul firmelor cu greutate s-a mai remarcat printr-un loc 47 în materie de productivitate compania Agrium-Agroport SA, ce a obţinut acest rezultat în condiţiile unei cifre de afaceri de 339 milioane de lei şi un profit brut de 3,7 milioane de lei.

Linia de mijloc

În eşalonul întreprinderilor mijlocii, singura companie cu rezonanţă este firma de construcţii Tancrad, care a reuşit să claseze pe locul 12 la această categorie în materie de rezultate globale. Ca cifră de afaceri, cu 157 milioane de lei, Tancrad, a ocupat locul 79 pe ţară, dar profitul de 15,4 milioane de lei a plasat-o sub profitul de 21,5 milioane de lei obţinut de Phoenix Slag Services SRL. Pentru aceasta din urmă, exploatarea haldei de zgură i-a adus, la 111 angajaţi, o cifră de afaceri de 77,5 milioane de lei şi un loc 73 în clasamentul naţional al performanţelor globale. Tot comerţul cu metale, minereuri metalice sau fier vechi este baza şi celorlalte rezultate notabile obţinute de firmele gălăţene la nivel naţional. Sunt însă şi o serie de elemente care le diferenţiază. Astfel, Baurom Construct SRL a prins cu 176 milioane de lei un loc 45 în clasamentul cifrei de afaceri. Firma a avut anul trecut 131 de angajaţi şi un profit brut de3,79 milioane de lei. Sunt însă două firme gălăţene care, în acelaşi domeniu, au făcut minuni de productivitate. Azur Laminate SRL s-a clasat pe locul 20 la nivel de ţară ca productivitate. La o cifră de afaceri de 43,7 milioane de lei, firma a avut anul trecut doar doi angajaţi şi un profit brut de 238.348 lei. Cam pe acelaşi şablon este şi Estrom Consulting, locul 29 ca productivitate obţinută de doi angajaţi, în baza unei cifre de afaceri de 62,5 milioane de lei şi un profit brut de 1,2 milioane de lei.

În top cu un singur angajat

La microîntreprinderi, în afară de HAK 2010 SRL, în topul naţional, în clasamentul pe profit brut se regăseşte cu 6,99 milioane de lei (la o cifră de afaceri de 8,99 milioane de lei) şi Ropamial SRL, ce activează în domeniul industriei extractive. Un onorabil loc 42 în materie de performanţe globale îl ocupă şi Locacombine SRL, societate cu profil agricol din Piscu, ce a reuşit cu şase angajaţi să ajungă la o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei şi un profit brut de 1,5 milioane de lei. În rest, microîntreprinderile gălăţene se remarcă în topurile pe cifra de afaceri şi productivitate. Est-Cargo, şase angajaţi, a ajuns în comerţul cu combustibil la o cifră de afaceri de 8 milioane de lei (locul 69 pe ţară), dar a avut un profit de doar 135.000 lei. Abaris SRL, a avut, tot din comerţul cu combustibili o cifră de afaceri de 6,7 milioane de lei. În ciuda unui profit modest, de doar 37.442 lei, având doar… un singur angajat a fost propulsată pe locul 39 ca productivitate în topul naţional. Pe aproape este şi Adroli Distributie. În comerţul cu băuturi, a ajuns la o cifră de afaceri de 5,7 milioane de lei şi chiar dacă a obţinut un profit de doar 92.000 lei, având doar un singur angajat a intrat în topul productivităţii pe locul 69. Prin urmare, cu rare excepţii, sectorul productiv al Galaţiul lipseşte din plutonul fruntaş. La putere sunt firmele de fier vechi, comerţ de combustibil şi băuturi. O fi şi acesta un semn.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Topul celor mai bune firme gălăţene în 2012

Într-o perioadă în care norii crizei nu s-au risipit încă de deasupra economiei gălăţene, din când în când mai răzbate câte o rază de speranţă şi din mediul de afaceri. O dovadă în acest sens este Topul Firmelor organizat de Patronatul IMM-urilor Galaţi, manifestare devenită deja tradiţională pentru Galaţi, în cadrul căreia performerii economiei locale vor fi aplaudaţi la scenă deschisă. Festivitatea de premiere a celor mai bune companii gălăţene va avea loc mâine, 26 septembrie, cu începere de la ora 15.00, în sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, invitaţi fiind reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor publice, toţi cei interesaţi de bunul mers al economiei gălăţene.
„Ni se pare corect, mai ales în vremuri de restrişte, comunitatea locală să-i cunoască şi să-i aprecieze pe cei care reuşesc să facă performanţă, să genereze locuri de muncă, să se achite inclusiv de obligaţiile la bugetul public. Ne vom feri de festivism, dar această acţiune ne dorim să fie ca o recunoaştere publică a meritelor atât a celor care vor urca pe scenă pentru a fi premiaţi, cât şi a tuturor celor care, prin eforturile lor, reuşesc să ţină pe linia de plutire economia gălăţeană”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Aşa cum stă bine în zi de sărbătoare, festivitatea se încheia cu un cocktail şi o degustare de vinuri. Evenimentul va fi însă doar avanpremiera Topului Naţional al Firmelor Private ce va fi organizat, pe 6 noiembrie, la Ateneul Român, de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), organizaţie din care fac parte şi patronatele gălăţene.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Performanţa companiilor gălăţene, premiată la Topul Firmelor

Societăţile comerciale cu rezultate meritorii în 2012 au fost premiate în cadrul unei festivităţi organizate de Patronatul IMM-urilor Galaţi * Cea mai profitabilă companie gălăţeană a fost, în 2012, Arabesque, cu un profit brut de peste 52 milioane de lei * Afaceri bune s-au făcut şi în construcţiile navale, metalurgie şi industria mobilei

Se poate face performanţă în afaceri şi la Galaţi, o dovadă în acest sens fiind Topul Firmelor realizat de Patronatul IMM-urilor. Cele mai bune companii locale au fost premiate şi aplaudate la scenă deschisă în cadrul unei festivităţi desfăşurate, ieri, în sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini”. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţii ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor organizaţii neguvernamentale, ai mediului academic. „Este adevărat că economia gălăţeană nu traversează una dintre perioadele cele mai fericite, dar poate tocmai acum, mai mult ca niciodată, este nevoie să cunoaştem şi să-i apreciem pe cei care reuşesc să depăşească dificultăţile şi să facă performanţă”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, gazda evenimentului.
În „ecuaţia” desemnării celor mai performante companii gălăţene au intrat indicatorii pe 2012 precum cifra de afaceri, profitul, numărului de salariaţi, valoarea activelor, dar şi achitarea obligaţiilor la bugetul de stat. De asemenea, clasamentele au ţinut cont şi de dimensiunile companiilor.

Companii la categoria grea

La întreprinderile mari, pe primul loc s-a clasat societatea SC Arabesque SRL. Cu o reţea de distribuţie a materialelor de construcţii în care lucrează aproape 2.500 de angajaţi, compania a obţinut anul trecut, la o cifră de afaceri de peste 1,56 miliarde de lei, un profit brut 52 milioane de lei.

Şantierul Naval Damen SA şi-a consolidat poziţia în topul firmelor gălăţene. Cu un colectiv format din 1.870 de salariaţi, şantierul naval a ajuns la o cifră de afaceri de 322 milioane de lei şi un profit de 43,4 milioane de lei.

Pe locul trei în clasamentul marilor companii s-a clasat SC Mairon Galaţi SA, din domeniul metalurgic, cu 397 de angajaţi, şi un profit de 28 milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei.

Pe locurile următoare s-au clasat Prutul SA, cu un profit de 7 milioane de lei, CNFR Navrom SA, cu 1,37 milioane de lei profit şi Vega '93, cu un profit de 1,32 milioane de lei.

De la topul local la cel naţional

La categoria întreprinderi mijlocii, pe primele poziţii ale topului firmelor din acest an s-au clasat ArcelorMittal Tubular Products SRL, cu un profit deloc de neglijat, 33 milioane de lei, şi Phoenix Slag Services SRL, care din recuperarea materialelor feroase de la halda de zgură a obţinut un profit de nu mai puţin de 25 milioane de lei. O surpriză plăcută în topul din acest an este prezenţa la vârf a companiei Staer Internaţional SA. Producătorul gălăţean de mobilă a reuşit să se redreseze după dificultăţile cu care s-a confruntat odată cu restrângerea pieţei pe fondul crizei economice, iar în 2012 a reuşit să revină pe câştig, cu un profit de 16 milioane de lei!
Că performanţa nu depinde neapărat de dimensiunile companiei o demonstrează, la categoria întreprinderilor mici, Bureau Veritas Romania Controle Internaţional SA (profit brut de 3,48 milioane de lei), Transion Agro SRL (profit 2,99 milioane de lei) şi Quaintex SRL (profit 2,93 milioane de lei). Nu în ultimul rând, în rândul performerilor au intrat şi microîntreprinderile Den Breejen Investiments SRL (profit 1,54 milioane de lei), Amiro Grup SRL (profit 1,44 milioane de lei) şi Kinetech Industry SRL (1,02 milioane de lei).

Festivitatea de premiere a celor mai bune companii gălăţene s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, la o cupă de şampanie şi o degustare de vinuri. Dar trebuie spus că evenimentul de ieri a fost doar avanpremiera Topului Naţional al Firmelor Private ce va fi organizat, pe 6 noiembrie, la Ateneul Român, de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), organizaţie din care fac parte şi patronatele gălăţene.

Ovidiu Amălinei, remarcat de Patronatul IMM-urilor

În cadrul Topului Firmelor din acest an au fost acordate, pentru merite deosebite, şi o serie de premii speciale. Printre cei remarcaţii de patronatele gălăţene se numără şi colegul nostru Ovidiu Amălinei, acestuia fiindu-i decernat „Premiul pentru reflectarea competentă în mass-media a mediului de afaceri”. Celelalte premii speciale au fost primite de Vega ’93, Ship Design Group SRL şi Moldovulcan SA; Zenaida Costea, manager Sabbas Company SRL, Petriţa Dima, manager SC Security WBC SRL, Uzinsider Engineering SA şi Alex&Comp SRL; Cozamin SRL şi Simnav SRL, Menarom P.E.C. şi Company Med SRL pentru volumul ridicat la export, Tancrad SRL, pentru realizarea unui număr mare de obiective de investiţii pe plan local, Groupama Asigurări, pentru susţinerea activităţii Patronatului IMM-urilor. Nu în ultimul rând, un premiu special a fost acordat Teatrului Dramatic „Fani Tardini” pentru buna colaborare şi susţinerea acţiunilor IMM-urilor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Mairon a intrat în Top 10 companii controlate de români

Pentru prima dată economia românească a avut anul trecut unsprezece companii deţinute de antreprenori cu vânzări mai mari de un miliard de lei. În 2011 erau doar opt. Cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori români au avut anul trecut afaceri de 60 mld. lei, în creştere cu 12% faţă de 2011 şi cu 80% mai mari faţă de 2008. În top zece s-au produs două schimbări faţă de 2011 - intrarea companiei Mairon, un distribuitor din Galaţi care şi-a dublat afacerile în criză, şi a retailerului electroIT Altex, controlat de Dan Ostahie. „Au fost cinci ani dificili şi cred că perioada dificilă nu s-a terminat. România mai are de trecut încă unu-doi ani în care nu vom vedea o creştere economică solidă. Cu puţin optimism, pot spune că primele semnale de creştere pot apărea pe finalul anului viitor urmând ca din 2015 să-şi revină şi economia, şi consumul“, a spus Dan Ostahie.

1-top-10.jpg

 

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Care sunt cele mai profitabile firme din Galaţi

* Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Galaţi a realizat şi editat un Top al firmelor gălăţene pe 2013, pe baza cifrelor înregistrate în anul financiar precedent * Topul este unul foarte complex, potrivit unei metodologii aprobate la nivel naţional şi cuprinde sute de firme din Galaţi * Pe lângă acest top, Camera de Comerţ a evidenţiat şi Top 100 cele mai profitabile companii gălăţene, din care vă prezentăm astăzi câteva date

Topul firmelor din judeţul Galaţi pe baza profitului realizat anul trecut, clasament realizat şi dat publicităţii ieri de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, nu aduce schimbări majore faţă de anii trecuţi. Cu mici modificări, pe primele locuri se situează în continuare cam aceleaşi firme care domină aceste clasamente de ani buni.

Primele trei clasate, profit de peste 120 de milioane de lei împreună

Pe primul loc în Topul Camerei de Comerţ, după profitul realizat în 2012, se află Arabesque SRL, care a înregistrat anul trecut un profit brut de peste 50 de milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de peste 1,5 miliarde de lei. De altfel, Arabesque domină clasamentul şi la acest capitol, al cifrei de afaceri.

Pe locul al doilea în ce priveşte profitul se situează Şantierul Naval Damen, care a avut în 2012 un profit brut de peste 43 de milioane de lei.

Surpriza de anul acesta o reprezintă, ca şi în cazul topului realizat de Patronatul Întreprinzătorilor Mici şi Mijlocii, prezenţa în vârful ierarhiei a firmei ArcelorMittal Tubular Products (cu un profit brut potrivit Ministerului Finanaţelor de peste 33 de milioane de lei), membră a Grupului ArcelorMittal, dar firmă diferită de combinatul condus de Bruno Ribo.

În mod deloc întâmplător, rezultatele financiare (şi nu numai) ale acestor trei firme deja au fost prezentate pe larg în cadrul campaniei derulate de "Viaţa liberă" în ultimele săptămâni "Ei ţin Galaţiul în viaţă", un serial care inventariază cei mai puternici agenţi economici locali.

Un profit de 8 milioane de lei asigură prezenţa în Top 10

Top zece cele mai profitabile firme gălăţene continuă cu următoarele nume: Mairon Galaţi SA (profit brut de 28 de milioane de lei), Phoenix Slag Services SRL (profit de 25 de milioane de lei), Tancrad SRL (profit de 13 milioane de lei), Apă Canal SA (profit de 10 milioane de lei), Romportmet SA (profit de 8,9 milioane de lei), Arcada Company SA (profit de 8,6 milioane de lei) şi Den Breejen România SRL (profit de 7,4 milioane de lei). Menţionăm că profitul specificat în dreptul fiecăreia dintre companii este cel raportat la Ministerul Finanţelor, Topul Camerei de Comerţ evitând să includă aceste cifre în prezentarea de ieri de la Hotel Vega.
Aşadar, pentru a putea face parte din primele zece cele mai profitabile companii gălăţene în clasamentul de anul acesta, era nevoie ca, în 2012, să fi avut un profit de minimum 7,5 milioane de lei. În schimb, pentru a prinde Top 100 al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, era nevoie de un profit de cel puţin 850 de mii de lei. Ultima firmă din clasamentul de anul acesta, aflată pe locul 100, Racricom SRL, a înregistrat anul trecut un profit brut de puţin peste 860.000 de lei.

Comerţ-Turism, domeniul cu cele mai multe firme în clasament

În Top 100 de anul acesta se mai remarcă prezenţa multor firme din domeniul Comerţ-Turism. Nu numai că primul loc este ocupat de o companie cu acest domeniu de activitate (Arabesque), ci, mai mult, în clasament sunt nu mai puţin de 30 de firme care trăiesc din acest domeniu. Îmbucurător pare a fi că industria a revenit puţin, ocupantele locurilor al doilea şi al treilea (Damen şi ArcelorMittal Tubular Products) fiind reprezentante ale acestui domeniu. Şi mai important e că industria este prezentă în clasamentul de anul acesta cu nu mai puţin de 25 de firme care au făcut profit, la fel ca şi numărul firmelor profitabile din domeniul serviciilor. Construcţiile au în clasament 12 reprezentante, în timp ce domeniul Agricultură, Pescuit şi Piscicultură (un domeniu în care Galaţiul ar putea fi mult mai bine dezvoltat datorită situării geografice) are numai 6 firme în Top 100. Alte două firme din clasament fac parte din domeniul Cercetare, Dezvoltare şi High Tech.

Firme premiate după o metodologie complexă

Dincolo de acest criteriu foarte clar, conducerea Camerei de Comerţ Galaţi a premiat ieri o serie de firme, care s-au dovedit a fi cele mai bune în 2012 în domeniul lor de activitate. Potrivit unei metodologii destul de complicate, dar prezentate pe larg în cartea publicată de Camera de Comerţ cu prilejul topului de anul acesta, au fost luate în calcul cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane, precum şi eficienţa utilizării capitalului angajat.

"Asigurând o evaluare riguroasă a tuturor indicilor de performanţă ai firmelor, topul elaborat de către instituţia camerală gălăţeană promovează astfel nu numai companiile cu rezultate deosebite financiare, dar şi calitatea, productivitatea, precum şi performanţa managerială a celor care au depus toate eforturile necesare pentru a se menţine pe pieţe într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic şi din acest motiv foarte greu de parcurs de toată lumea", a explicat Ion Mocanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, în preambulul publicaţiei care a însoţit ediţia de anul acesta a Topului.

"Metodologia este aprobată de Camera Naţională de Comerţ împreună cu Ministeul Finanţelor şi din această listă se vor alege firmele care vor fi premiate la nivel naţional. Personal, m-aş bucura ca multe dintre firmele pe care le premiem noi la nivel local să fie premiate şi la nivel naţional", a completat Ion Mocanu la ceremonia de ieri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Gălăţeanul Jorj Butan, desemnat „Managerul anului 2012”

* În afară de managerul SC Butan Grup SRL, puţine firme gălăţene au reuşit să se apropie de vârful clasamentelor naţionale

Patronatele din cadrul CNIPMMR au tras linie în clasamentele „Topul Naţional al Firmelor Private din România”, cei mai buni dintre cei buni fiind aplaudaţi la scenă deschisă în cadrul unei festivităţi organizate, săptămâna trecută, la Ateneul Român, în prezenţa a reprezentanţilor mediului de afaceri, ai Guvernului şi chiar a preşedintelui Traian Băsescu. Clasamentul, realizat în baza rezultatelor economice din anul 2012, a fost inclusiv un prilej de evaluare a vitalităţii mediului de afaceri gălăţean în raport cu alte judeţe din ţară.
Galaţiul s-a făcut remarcat la categoria Premiilor Speciale Naţionale, directorul general al Butan Grup SRL, Jorj Butan, fiind desemnat „Managerul anului 2012”. În rest, cu toate că nu duce lipsă de o serie de branduri puternice, Galaţiul nu a reuşit să prindă decât două poziţii la vârful clasamentelor generale. Astfel, la capitolul productivitate, la întreprinderi mici pe locul întâi s-a clasat Zinco Tranzact SRL Galaţi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, societatea este specializată pe comerţul cu ridicata al combustibililor gazoşi şi al produselor derivate. Societatea a avut, în 2012, în medie, doar un singur angajat şi, la o cifră de afaceri de 8,8 milioane de lei, a obţinut un profit 6.098 lei. Un loc doi a prins, în clasamentul general după profitul brut, la categoria întreprinderi nou înfiinţate, societatea Phoenix Slag Services SRL, care a obţinut un profit de 25,4 milioane de lei din recuperarea şi reciclarea materialelor.
Există însă companii gălăţene care au reuşit, la grupa lor de mărime, să se plaseze printre primele 100 din ţară. De exemplu, ca nivel al profitului, în top 100 s-au aflat, la categoria mari întreprinderi, Arabesque (locul 48, profit 52 milioane de lei), ŞN Damen Galaţi (locul 54, profit 43,4 milioane de lei) şi Mairon Galaţi (locul 74, profit 28 milioane lei). Pe palierul întreprinderilor mijlocii, Arcelor Mittal Tubular Products Galaţi s-a clasat pe locul 12, cu un profit de 33 milioane de lei, Phoenix Slag Servicis SRL pe locul 18, cu un profit de 25,4 milioane de lei, iar Tancrad, cu un profit de 13 milioane de lei, a prins locul 89. Galaţiul a mai avut un reprezentant în primele 100 de firme ca nivel al profitului la categoria microîntreprinderi, respectiv Cibrosat SRL, specializată pe intermedieri financiare, ce a înregistrat în 2012 un profit de 3,3 milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Premianţii "Zilei Întreprinzătorului" 2014

* Patru din cele 11 premii au fost acordate unor instituţii ale statului

La finele săptămânii trecute, a fost din nou sărbătoare pentru mediul gălăţean de afaceri. Cu ocazia „Zilei Întreprinzătorului” din România, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) din Galaţi a organizat gala anuală în cadrul căreia a acordat premiile pentru reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi pentru instituţiile care au sprijinit dezvoltarea acestuia. Evident, cele 11 trofee s-au dat şi pentru performanţă în afaceri sau administraţie, dar şi pentru aplecarea către problemele specifice întreprinderilor mici şi mijlocii, pe durata anului scurs de la gala precedentă.

Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa ministrului delegat penrtru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, Florin Jianu.

Firmele care au primit recunoaştere

Prima societate care a primit distincţia PIMM a fost SC Butan Group SRL. Aşa cum cotidianul nostru vă informa şi în cadrul campaniei „Ei ţin Galaţiul în viaţă”, gălăţeanul Jorj Butan - desemnat „Managerul Anului” la recenta ediţie a „Topul Naţional al Firmelor”, realizat de patronatele din CNIPMMR - a construit un business care are o cifră de afaceri anuală de circa 12 milioane de lei şi 150 de angajaţi.
A doua firmă premiată pentru performanţe a fost SC Criomec SA. Tot în cadrul campaniei noastre deja amintite vă informam că firma care oferă montaj, mentenanţă şi service în echipamente industriale a avut profit de 20 de milioane de lei în ultimii cinci ani şi că menţine 350 de locuri de muncă. În preziua galei, firma a împlinit 20 de ani de activitate.
SC Xlaed Consult SA a luat premiu de excelenţă, deşi îşi desfăşoară activitatea, îndeosebi, în Capitală. „Au efectuat un studiu de eficienţă energetică pentru municipiului Galaţi pe care l-au pus la dispoziţie în mod gratuit”, iar acesta este doar unul dintre motivele acordării premiului, potrivit moderatorului galei.

Premianţii galei

Ilie Zanfir, directorul Bibliotecii V.A. Urechia, a primit Trofeul de Excelenţă din partea PIMM pentru legătura care există - sau care se va dezvolta - între mediul de afaceri şi cel cultural. A fost premiat şi Petru Trifan, patronul SC Romprima SRL. Societatea are, potrivit celor mai recente date publicate de Finanţele Publice, un număr mediu de 35 de angajaţi, o cifră de afaceri de 7.453.966 lei şi are, de asemenea, 20 de ani de la înfiinţare.
Premiu a primit şi Valentin Zaharia, deţinător al propriei firme de contabilitate şi audit financiar.

Gheorghe Anghel, omul de afaceri care reprezintă SC Anghel NG SRL a fost, deasemenea, premiat.

Trofee la Primărie, Prefectură şi Camera Agricolă

Primăriei Galaţi şi Consiliul Local li s-a decernat un Trofeu de Excelenţă comun. De ce? Marin Filimon a declarat că: „Au iniţiat cu caracter permanent acţiuni care prevăd întâlniri între oameni de afaceri şi managementul prezentat la nivel de vârf al instituţiei pentru a afla problemele cu care ne confruntăm de o parte şi alta, căutând soluţii pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri”.
Premiu de excelenţă a primit Camera Agricolă, instituţie descentralizată şi care funcţionează, sub conducerea directorului-executiv ing. Floricel Dima, în subordinea Consiliului Judeţului. Recent, Camera Agricolă a participat la aducerea pe plan local a unor proiecte de amploare, inclusiv a celor prin intermediul cărora s-a obţinut finanţarea pentru „Ziua Scrumbiei” sau pentru „Sărbătoare la Brateş”.
Nici Prefectura Galaţi nu a rămas fără trofeu. A primit distincţia de Excelenţă datorită modului în care organizează Comisia de Dialog social şi pentru că prefectul încearcă să susţină mediul de afaceri local, în limita atribuţiilor sale. Asociaţia Suport Medical Activ a Spitalului Militar din Galaţi a fost, de asemenea, premiată pentru implicare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Greii Galaţiului, după cinci ani de criză

* Mairon Galaţi SA este singura mare întreprindere din Galaţi care, cu o singură excepţie, a rezistat în fiecare an în Top 5, de la începutul crizei economice * La rândul său, Prutul SA este singura mare companie gălăţeană dintre primele cinci ale clasamentului care a raportat pierderi la sfârşitul anului trecut

 

Profitul brut total al celor mai performante cinci întreprinderi mari din Galaţi s-a micşorat de peste zece ori faţă de 2008, anul declanşării crizei economice. Dacă punem faţă în faţă topurile anilor respectivi, date publicităţii de Patronatul IMM-urilor (PIMM) Galaţi, am putea spune că marile companii ale Galaţiului abia au reuşit să iasă, târâş-grăpiş, din criză. Însă acest lucru ar fi adevărat doar în parte.

În primul rând, e oarecum nedrept să ne raportăm la rezultatele financiare ale anului 2008, din moment ce 2009 a fost de fapt primul an adevărat al crizei economice resimţite în România. Marian Filimon, preşedintele PIMM Galaţi, spunea recent că 2009 a fost un an devastator, în care numai la Galaţi au dispărut 5.300 de firme şi s-au pierdut 30.000 de locuri de muncă în mediul privat.

În al doilea rând, în topul pe 2008, pe primul loc al marilor întreprinderi gălăţene se situa colosul siderurgic ArcelorMittal. Şi combinatul chiar mai era un colos pe atunci, cu un număr mediu de 13.709 salariaţi şi cu un profit brut de peste 200 de milioane de euro. S-a întâmplat, însă, ca 2008 să fie anul… ultimului bal pentru combinat, care de atunci nu a mai reuşit să intre deloc în topul profiturilor marilor companii din Galaţi. Chiar şi fără ArcelorMittal, suma profiturilor realizate de celelalte patru mari întreprinderi din Top 5 totaliza în 2008 circa 40 de milioane de euro, de aproape două ori mai mult decât rezultatul „suratelor” din 2013.

O precizare se impune: cel mai recent top al marilor întreprinderi realizat de PIMM Galaţi se referă la anul 2012. Cel pe anul 2013 este încă în lucru şi va fi făcut public abia în toamna acestui an. Firmele pe care le-am considerat, neoficial, drept cele mai bune din 2013 sunt de fapt primele cinci din anul 2012, cărora le-am studiat bilanţurile contabile anuale, disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

În 2013, din cinci negri mititei au rămas doar patru

Aşadar, în 2008, cele mai profitabile întreprinderi mari din Galaţi erau următoarele: 1.ArcelorMittal – profit de 758 mil. lei, 2.Romportmet SA, cu 46 mil. lei, 3.Vega 93, cu 39 mil. lei profit, 4.Mairon Galaţi SA, cu 37 mil., 5.Metex Big, cu 27 milioane lei profit brut. Totalul profiturilor a fost de 907 milioane de lei, circa 246 mil. euro, la un curs mediu al monedei europene de 3,6827 lei.

În 2012 - aşa cum spuneam, anul ultimului top oficial - situaţia profiturilor a fost următoarea: 1.Arabesque 52 mil. lei, 2.Şantierul Naval Damen Galaţi, cu 43 mil. lei, 3.Mairon, cu 28 mil. lei, 4.Prutul SA, cu 7 mil. lei şi 5.CNFR Navrom SA, cu un profit brut de 1 milion de lei. Este de remarcat performanţa firmei Mairon, singura care a rezistat în top şi după cinci ani.

Am căutat rezultatele financiare ale acestor cinci firme pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi am văzut că, la data de 31 decembrie 2013, profiturile raportate de ele erau următoarele: Arabesque 29 mil. lei, Damen 61 mil. lei, Mairon Galaţi SA 26 mil. lei şi CNFR Navrom, 4,6 mil lei.  Doar Prutul SA a ieşit pe pierdere, una destul de mare, de circa 20 de milioane de lei. În concluzie, totalul profiturilor pe 2013 în neoficialul Top 5 al marilor întreprinderi gălăţene a fost de aproape 23 de milioane de euro, la un curs mediu de 4,4190 lei/euro.

Este de remarcat saltul reuşit de Damen Galaţi, cu un plus de 20 de milioane de lei de la un an la altul, precum şi performanţa celor de la CNFR Navrom, care au reuşit un profit de patru ori mai mare decât în 2012. Mairon, cum spuneam, se conservă impecabil, păstrând un trend destul de liniar, în timp ce Arabesque, firma care timp de trei ani consecutivi a fost singura firmă din Galaţi cu profituri de peste 10 milioane de euro, anunţă un profit doar la jumătatea celui din 2012.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Cum arată economia din Galaţi, centrul siderurgiei româneşti, singurul judeţ din România cu două afaceri antreprenoriale de peste un miliard de lei

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici din Galaţi, un judeţ care în urmă cu zece ani dădea cel mai mare exportator al României – combinatul siderurgic ArcelorMittal (fostul Sidex), o companie care însă şi-a pierdut forţa în criză - , un judeţ cu familii puternice de antreprenori (familia Rapotan, familia Miron), dar şi un judeţ în care economia medie şi mare  - respectiv companiile cu afaceri de peste 10 milioane de lei - respiră doar în municipiile Galaţi, Tecuci şi în localitatea Vânători.
La rubrica economie, de pe site-ul prefecturii Galaţi, informaţiile despre starea judeţului se opresc în 2007, când toţi indicatorii produc­ţiei industriale erau în floare. Ca un reper simplu, la acea dată combinatul siderurgic din Galaţi avea peste 13.000 de angajati, era cel mai mare exportator al Ro­mâ­niei, avea afaceri de 2 mld. euro şi intrase în „zodia pro­fi­tu­rilor“, care a culminat cu un rezultat net record de 164 mil. eu­ro în 2008. Un an mai târziu, vestea unei pierderi de peste 300 mil. euro zguduia economia locală, iar acţionarii pu­neau pe masă programe de plecări voluntare pentu a reduce nu­mă­rul de angajaţi. La privatizarea din 2001 cu gru­pul ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, combinatul avea 27.000 de angajaţi, în 2008 rămă­se­se­ră 13.700 de oameni, iar anul trecut în fostul Sidex lucrau 7.100 de oameni, respectiv 8% din efectivul total de salariaţi al firmelor gălăţene.

„Ca parte a eforturilor noastre de a fi mai competitivi, a scăzut şi numărul salariaţilor în ultimii ani, acesta ajungând la 9.000 de angajaţi în 2013, incluzându-i şi pe cei din companiile contractoare. În acest sector, am aplicat întotdeauna numai scheme de plecări voluntare sau de pre-pensionare, însoţite de pachete compensatorii“, spune Bruno Ribo, director gene­ral al ArcelorMittal Galati. El adaugă însă că salariul mediu al unui angajat al companiei este cu 6% mai mare decât media naţională, respectiv 380 de euro, fără a lua în calcul şi pachetele de beneficii suplimentare.

Compania şi-a redus numărul de angajaţi cu peste 6.000 de persoane în perioada 2009-2013 când pierderile cumulate ale companiei au ajuns la 3,33 mld. lei (757 mil. euro), potrivit calculelor ZF la un business cumulat de 28,7 mld. lei.

Cum arată astăzi economia din Galaţi este o întrebare care nu are răspuns pe site-urile prefecturii sau primăriei din cel mai mare oraş al judeţului.

În companiile din Galaţi lucrează doar 80.000 de oameni, iar după cifra de afaceri a celor 13.000 de firme judeţul se află pe locul 14 în ierarhia businessului românesc cu 4,5 mld. euro în 2013. Pierderile raportate de fostul Sidex „urcă“ însă judeţul în top zece, cu un rezultat negativ de 288 mil. euro în 2013. Aproape 60% vin din pierderea ArcelorMittal Galaţi (167 mil. euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Galaţiul este însă şi singurul judeţ din România cu două companii antreprenoriale (Arabesque şi Mairon) cu afaceri de peste un miliard de lei.

Tot antreprenorii români au reuşit, prin dimensiunea la care au ajuns businessurile lor, să limiteze şi dependenţa judeţului de o singură companie. ArcelorMittal Galaţi contribuie cu 18% în cifra de afaceri a judeţului, în timp ce Arabesque, spre exemplu, asigură în jur de 8% din business.

„Suntem prezenţi în cinci ţări din regiune cu activităţi în comerţ, distribuţie, servicii şi producţie şi avem peste 4.500 de angajaţi“, au spus reprezentanţii Arabesque, cea mai mare afacere antreprenorială din Galaţi.

În top cinci companii gălăţene se mai află Mairon – un distribuitor de produse metalurgice -, producătorul de uleiuri vegetale Prutul, dar şi şantierul naval controlat de grupul Damen – una dintre cele mai mari companii olandeze din România.

Industriile cu tradiţie ale oraşului au rămas în picioare, dar dimensiunea lor esta alta, în condiţiile în care producţia de oţel a României a scăzut la jumătate, iar gigantul Mittal a anunţat şi în iulie un nou program numit de „pre-pensionare“ pentru a „îmbunătăţi productivitatea muncii, în actualul context economic – dificil şi volatil“, după cum arătau în iulie, într-un comunicat reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi. 

Pentru judeţ, dincolo de valul masiv de plecări din siderurgie, o altă mare problemă o reprezintă lipsa unei alternative pentru locuitorii din afara municipiului Galaţi. Spre exemplu, în Tecuci, al doilea municipiu din judeţ sunt doar 14 companii (înregistrate în oraş) cu o cifră de afaceri mai mare de zece milioane de lei, iar în localităţile mai mici nu există nicio astfel de companie. În judeţ există cele două municipii (Galaţi şi Tecuci), două oraşe şi 61 de comune, astfel că întreaga economie este dependentă de fostele mari zone industriale.

Pod peste timp: Galaţiul acum 30 de ani

În vremea lui Ceauşescu, cartierul Micro 19 din Galaţi avea nevoie de vântul care suflă din nord cum au plantele pitice dintr-un deşert arid nevoie de rarele ploi.

Odată cu lăsarea serii, fumul otrăvitor al cocseriilor şi al furnalelor „Combinatului Siderurgic Galaţi“, cel mai mare complex siderurgic din România tuturor timpurilor, aflat la nord-est de oraş, invada cartierele din nord. Ferestrele miilor de apartamente se închideau chiar şi în zilele caniculare. Mirosul cocsului ars era insuportabil, dar „toată lumea avea loc de muncă“.

Vreo 35.000 de oameni, în trei ture, luau drumul combinatului cu tramvaiul 1 plin ochi, cu oameni agăţaţi de scări în „curse speciale“ peste imensul viaduct ce leagă oraşul de combinat. Alţi vreo zece mii  de oameni, dimineaţă de dimineaţă, o luau în partea opusă, spre Şantierul Naval Galaţi, pe Dunăre.

Acum gălăţenii nu mai au probleme cu fumul cocseriilor şi nu mai depind de vântul din nord. Au mai multe locuri de distracţie altele decât Faleza Dunării, „Cinematograful Central“ sau Parcul Eminescu  – cam singurele locuri în care puteau ieşi în zilele libere. Peste oraş, ca peste oricare oraş din Româna, timpul nu a lăsat amprente vizibile în afară de nostalgii. Doar că tinerele sau tinerii care în urmă cu 25 de ani s-ar fi calificat pentru meseria de magazioner în combinat vând acum la butic sau în baruri, dacă nu au plecat deja de mult din ţară.

CV-ul politic al judeţului Galaţi

Marius Stan (PNL), 57 de ani, primarul municipiului Galaţi

Marius Stan nu are CV-ul pe site-ul instituţiei, ci pe site-ul personal

Marius Stan, fostul preşedinte al echipei de fotbal Oţelul Galaţi, a devenit primar al municipiului Galaţi în anul 2012, la un an după ce Oţelul a câştigat primul titlu de campioană a României la fotbal. Marius Stan, care este de profesie inginer metalurg, absolvind Facultatea de Metalurgie din cadrul Universităţii Galaţi, a activat doar câteva luni (iunie 1989 –ianuarie 1990) ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi. În rest, Marius Stan a activat ca jucător la mai multe cluburi precum FC Galaţi, FCM Galaţi sau Dacia Unirea Brăila. Ulterior a fost manager în cadrul unor cluburi de fotbal precum FC Vaslui , Politehnica Iaşi sau Oţelul Galaţi.

8-top-companii.jpg?height=355&width=640

Cornel Hamza (PSD), 60 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi

Site-ul instituţiei nu funcţionează

Cornel Hamza a preluat în luna aprilie a acestui an funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi după ce Nicolae Bacalbaşa (70 de ani), a demisionat.

Cornel Hamza ocupa funcţia de vicepreşedinte al CJ Galaţi din 2012, înainte de a prelua funcţia de preşedinte, conform datelor publice.

Nicolae Bacalbaşa este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti şi a fost şef al clinicii ATI din cadrul Spitalului de Urgenţă Judeţean Galaţi, unde a activat 40 de ani, comform Mediafax.

Cornel Hamza este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

Dorin Otrocol (PSD), 59 de ani, prefectul judeţului Galaţi

De profesie inginer, fiind absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii din Galaţi, Dorin Otrocol şi-a început cariera în 1979 ca inginer tehnolog în cadrul Intreprinderii Mecanica Navală (Menarom) Galaţi. După mai mulţi ani în care a activat ca şef atelier în cadrul aceleiaşi companii, Dorin Otrocel a devenit în 1994 vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, funcţie pe care a ocupat-o până în 1996, dar şi  în perioada 2000-2004. Ulterior a devenit subprefect al judeţului Galaţi. El a fost mai mulţi ani director general la Drumuri şi Poduri SA Galaţi. În perioada 2012-2013 el a fost consilier principal în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională. Înainte de a deveni prefect în noiembrie 2013, Dorin Otrocel a fost câteva luni director general în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională.

zf.ro

 

Foarte tare faza cu Hamza :O)

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Mediul de afaceri gălăţean şi-a premiat performerii

Joi după-amiază, mediul de afaceri gălăţean şi-a premiat performerii, după încheierea exerciţiului financiar al anului 2013. Astfel, Patronatul Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (PIPMM) Galaţi le-a oferit diplome oamenilor de afaceri care au reuşit să încheie pe profit anul trecut.

Din rândul microîntreprinderilor au fost premiaţi cei de la Amiro Group SRL, Stiborg Prim SRL şi Nadicer SRL. Cei din urmă, deşi au numai doi salariaţi, se pot mândri cu o cifră de afaceri de 21.550.176 de lei şi cu un profit de 1.308.250 de lei.
Dintre întreprinderile mici s-au remarcat Transion Angro SRL, cu un profit brut de peste cinci milioane de lei, reprezentanţa Bureau Veritas de la Galaţi şi Pentagon SRL.

La categoria întreprinderi mijlocii au excelat Arcada Company SRL, Phoenix Slag SRL şi Tancrad SRL.

Deşi această gală a fost destinată în special întreprinderilor mici şi mijlocii, Patronatul Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Galaţi nu i-a uitat nici pe "greii" economiei gălăţene, astfel că au fost premiaţi şi cei de la Damen, Arabesque şi Mairon.

Presa nu a fost nici ea trecută cu vederea. Astfel, cotidianul "Viaţa Liberă", cel de-al şaselea ziar din ţară din punct de vedere al tirajului, şi portalul de ştiri presagalati.ro au primit distincţia "pentru reflectarea competentă în mass-media a mediului de afaceri".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Damen devine, în premieră, cea mai profitabilă afacere a Galaţiului

* Rocadă la vârful profiturilor * Arabesque, liderul precedentelor trei ediţii ale Topului IMM-urilor gălăţene, a coborât pe locul doi, cu un profit brut de 8,5 milioane de euro, mai mic cu peste trei milioane de euro faţă de anul precedent * În schimb, profitul  de 17,5 milioane de euro înregistrat de Damen, aproape dublu comparativ cu ediţia precedentă, a urcat şantierul naval pentru prima dată pe locul întâi al marilor întreprinderi ale Galaţiului * Este cea mai mare diferenţă dintre ocupantele primelor două locuri din 2008 încoace, an când combinatul ArcelorMittal încă lucra cu toate motoarele în plin

Topul firmelor gălăţene, dat publicităţii joi de către Patronatul IMM-urilor Galaţi şi realizat pe baza rezultatelor financiare înregistrate la sfârşitul anului 2013, a consemnat o mare surpriză, mai ales din punct de vedere al cifrelor, chiar la vârful clasamentului. Astfel, Şantierul Naval Damen Galaţi a reuşit un salt impresionant al profitului, ajungând de la 9,8 milioane de euro în anul 2012 la 17,5 milioane de euro în 2013, performanţă cu care s-a instalat confortabil pe primul loc al clasamentului marilor întreprinderi din judeţul Galaţi.

Este pentru prima dată în istoria topurilor realizate de PIMM Galaţi când Damen are cel mai mare profit din Galaţi. La precedenta ediţie, cea pe anul 2012, Damen fusese pe locul doi, iar în 2011 – pe locul cinci. Acum, Damen a reuşit un profit dublu faţă de liderul ultimelor trei ediţii ale topului, multinaţionala Arabesque, care a coborât pe locul doi, cu un profit de „doar” 8,5 milioane de euro, faţă de 11,8 milioane în 2012. Pe locul trei se situează, la fel ca anul trecut, Mairon Galaţi SA, cu un rezultat de 6,7 milioane de euro, puţin mai mare decât cel de 6,4 milioane de euro reuşit în 2012.

Demn de remarcat că diferenţa de nouă milioane de euro dintre profiturile primelor două mari întreprinderi, Damen şi Arabesque, este cea mai mare înregistrată din anul 2008. Atunci, pe primul loc era combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, al cărui profit era de 17 ori mai mare decât al ocupantei locului doi –Romportmet, în acel moment. Atunci însă, în ultimul an dinaintea crizei, combinatul lucra cu toate motoarele în plin şi era în altă „ligă” a profiturilor.

„Această performanţă a Şantierului Naval Damen Galaţi spune foarte mult, mai ales în condiţiile în care ei au avut o politică managerială cu totul deosebită. În primul rând, au comenzi asigurate pe următorii doi ani, ceea ce este ideal, în al doilea rând este productivitatea muncii, care este foarte crescută. Ei au creat şi cele mai multe locuri de muncă anul trecut şi să nu uităm că pe orizontală, cu toţi sateliţii care se mişcă în jurul şantierului naval, se mai adaugă încă vreo 1.500-2.000 de salariaţi. Deci, este clar un centru de dezvoltare economică, de polarizare a altor activităţi şi a altor firme şi este un punct nodal în ceea ce reprezintă dezvoltarea şi susţinerea activităţii în judeţul şi municipiul Galaţi”, spune Marian Filimon, preşedintele PIMM Galaţi.

Arcada Company, lider la „mijlocii”

Topul întreprinderilor mijlocii este unul dominat de constructori, două dintre primele trei firme lucrând în acest domeniu: Arcada Company (locul I, cu un profit la fel de impresionant, de 14,2 milioane de euro) şi Tancrad (locul III, cu 3,4 mil. euro).

„Arcada Company este, de departe, o firmă care de ani de zile e în top, reprezintă un fanion pentru noi toţi. Ea se regăseşte pe loc fruntaş şi în clasamentul naţional pe codul CAEN. Arcada e o firmă serioasă, care are aproape un segment majoritar pe domeniul construcţiilor speciale, feroviare şi ceea ce e demn de remarcat la ei este că au şi un institut de proiectare în mână, şi atunci lucrurile se leagă mult mai bine şi pot participa la licitaţii cu oferte şi cu un CV pe care nu ştiu cine le poate concura”, este de părere preşedintele PIMM Galaţi.

Între Arcada Company şi Tancrad s-a „strecurat”, pe locul doi, la fel ca în 2012, Phoenix Slag Services SRL, firmă specializată pe recuperarea materialelor reciclabile sortate, cu 9,3 milioane de euro. Şi în acest caz, creşterea profitului este mai mult decât respectabilă, uitându-ne la cele 5,8 milioane de euro reuşite în anul precedent.

Bureau Veritas, o reconfirmare

La firme mici şi microîntreprinderi, destule nume noi în acest an, dar şi o reconfirmare: Bureau Veritas, prezenţă nelipsită din topurile ultimilor ani. Dintre primele şase clasate la cele două categorii, doar Bureau Veritas (locul doi la „mici”) şi Transion Agro SRL (locul întâi) au reuşit profituri de peste un milion de euro.

„Bureau Veritas face parte dintr-un lanţ internaţional, ei au aproape 39.000 de salariaţi la nivelul întregului mapamond. Sunt tari, sunt buni, îşi fac treaba cu seriozitate făcând parte dintr-un concern atât de mare. Se ocupă cu consultanţă, cu licenţiere, cu calitate, adică jos pălăria. Şi acolo e un director, dl Jean Sever Popovici, care e un nume în materie”, încheie Marian Filimon.

Premiu special pentru PresaGalaţi.ro

După premierea celor mai performante firme private ale Galaţiului, preşedintele Marian Filimon a oferit joi, la Teatrul Dramatic, şi 12 premii speciale unor firme sau instituţii care s-au remarcat în domeniile lor de activitate. Unul dintre aceste premii speciale a fost acordat pentru PresaGalaţi.ro, „pentru reflectarea competentă în mass-media a mediului de afaceri”. O distincţie similară a fost acordată şi cotidianului „Viaţa liberă”.

Celelalte premii speciale au fost oferite către:

Damen Galaţi (crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local); Criomec şi Nasdis Consulting (pentru dinamica deosebită a dezvoltării); Adrian Gavrilă (Elco – tineri întreprinzători cu rezultate deosebite); Camelia Blidaru (Adina SRL) şi Dana Tofan (Hotel Mercur SRL) – femei manager cu rezultate deosebite; Asil SRL (promovarea de noi tehnologii); Supercon şi Romprima (calitatea produselor şi serviciilor); Cozamin (volum ridicat la export); Vega 93 şi TB Import-Export (implicarea în realizarea unui număr mare de obiective de investiţii pe plan local); Simongrig şi Prestatorul SRL (rezultate bune în agricultură); Eva Lux SCM (rezultate deosebite în domeniul cooperaţiei); CEC Bank – Sucursala Galaţi (susţinerea activităţii PIMM Galaţi).

„Afacerile, sport extrem”

La gala premiilor IMM de ieri, care a adunat în sala mare a Teatrului Dramatic peste 200 de întreprinzători, au mai participat ministrul delegat pentru IMM, mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, primarul Marius Stan, prefectul Dorin Otrocol şi preşedintele Consiliului Judeţului, Nicolae Bacalbaşa. Fiecare dintre aceştia a înmânat premiile la câte una din cele patru categorii premiate şi le-a urat celor prezenţi să fie şi mai mulţi, şi mai buni la ediţia de anul viitor.

„Să faci afaceri în România a devenit un sport extrem”, a remarcat Nicolae Bacalbaşa, menţionând că „pe vaporul economiei se văd puţini, cei care sunt acum în sală. Morţii sunt în cală”.

Marius Stan le-a reamintit oamenilor de afaceri facilităţile pe care primăria le pune la dispoziţia celor care investesc sau creează noi locuri de muncă, iar Dorin Otrocol le-a recomandat să urmărească oportunităţile de finanţare prin fonduri europene care vor apărea în perioada imediat următoare.

Nu în ultimul rând, ministrul Florin Jianu, provenit din rândul întreprinzătorilor, a declarat că îi va „chinui” în continuare pe cei din minister „pentru ca mediul de afaceri să devină, aşa cum cu toţii aşteptăm, predictibil şi prietenos” şi a vorbit despre câteva instrumente necesare pentru mediul de afaceri românesc, cum ar fi mediatorul de credite sau crearea unei bănci autohtone de dezvoltare.

Gala premiilor topului IMM s-a încheiat cu un cocktail şi o degustare de vinuri.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Mairon, compania anului la Topul Naţional al Firmelor 2013

* Distincţia a fost acordată în cadrul unei festivităţi speciale organizate de patronatele din cadrul CNIPMMR

Compania gălăţeană Mairon a fost declarată compania anului şi a primit Marele Trofeu al ediţiei din acest an a „Topului Naţional al Firmelor Private din România - TOP 2013”. La evenimentul organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în această săptămână, pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului, au participat peste 700 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţară. Dată fiind importanţa evenimentului, considerat cea mai amplă acţiune dedicată mediului privat din România, au luat parte mai mulţi miniştri şi oficiali români, dar şi reprezentanţi la vârf ai Uniunii Europene a Artizanatului şi IMM-urilor (UEAPME) şi Asociaţiei Mondiale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (WASME).

În ceea priveşte compania Mairon, aceasta s-a remarcat în ultimii ani prin constanţa rezultatelor, atât în ceea ce priveşte programele de investiţii, cât şi rezultatele în afaceri. Compania a avut în 2013 un număr mediu de 408 salariaţi şi, la o cifră de afaceri de peste un miliard de lei, a obţinut un profit brut de 29,7 milioane de lei. Potrivit datelor CNIPMMR, Mairon este, de altfel, compania gălăţeană care, în 2013, a avut cea mai bună performanţă globală în afaceri (IPGA), indicator care ia în calcul parametrii de bază ai unei întreprinderi, respectiv cifra de afaceri, profitul brut şi productivitatea. În baza acestui indicator, strict pe 2013, Mairon se plasează pe locul 31 la nivel naţional în rândul marilor întreprinderi. În primele o sută de companii din ţară ca IPGA se mai regăsesc Arabesque, pe locul 44, şi Şantierul Naval Damen, pe locul 87.

De asemenea, printre cei premiaţi în cadrul festivităţii s-a mai numărat, la categoria microîntreprinderi, societatea Nadicer, specializată pe comerţul cu produse chimice. În 2013, deşi a avut doar doi angajaţi, a reuşit să ajungă la o cifră de afaceri de 21,5 milioane de lei şi un profit brut de 1,3 milioane de lei. Nu în ultimul rând, trebuie precizat că, strict pe domeniile lor de activitate, mai sunt o serie de companii care s-au plasat pe locuri fruntaşe, asupra acestora urmând să revenim.

Ca o privire de ansamblu privind rezultatele gălăţenilor din acest an, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, care este şi vicepreşedintinte la nivel naţional al CNIPMMR, a declarat: „Sunt şi companii gălăţene care au avut rezultate bune, însă, din păcate, realitatea este că Galaţiul nu se mai numără printre principalii poli economici din România. Suntem, să spunem, pe la mijlocul clasamentului, în condiţiile în care altădată eram printre primii. Acest lucru ar trebui să le dea de gândit celor care, într-un fel sau altul, influenţează mediul de afaceri. Galaţiul are nevoie de o strategie de relansare economică, strategie care, din păcate, întârzie să apară.”
În cadrul acţiunilor dedicate topului firmelor, patronatele au adoptat şi o rezoluţie privind priorităţile majore ale mediului de afaceri în 2015. Asupra acestora vom reveni într-o ediţie viitoare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Curba de sacrificiu a economiei gălăţene înscrie zona pe o tendinţă de subdezvoltare

Cifra de afaceri netă a celor mai importante 30 de companii gălățene, potrivit datelor din bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor Publice pentru anul 2014, se situează la 10,43 miliarde de lei, cca 2,35 miliarde de euro, adică peste 50% din așa-denumitul PIB județean. În fapt, aceste 30 de firme (mai exact 29, întrucât comerciantul cu ridicata al unor produse chimice, Agrium-Agroport, și-a mutat sediul social la București în luna mai 2015) realizează aproximativ 53% din veniturile antreprenoriale din Galați.

Cunoscuți și ca mari contribuabili (administrați centralizat din punct de vedere fiscal la DGAMC București), acești operatori economici au raportat un număr de 19.733 de salariați, ceea ce reprezintă a cincea parte a forței de muncă gălățene, făcând aici, desigur, abstracție de numărul de bugetari.

În ceea ce privește profitabilitatea, din cei 29 de operatori economici analizați, 21 au raportat profit pentru anul 2014 ce totalizează 213,44 milioane lei, adică aproximativ 48,1 milioane de euro. Cu o rată generală a profitului de peste 2% în anul 2014 (față de același indicator estimat la nivelul UE de doar 1,3% în 2013) ai spune că există și potențial de revenire. Numai că, ținând cont de pierderile raportate de colosul siderurgic ArcelorMittal (482,2 milioane lei), precum și de unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața construcțiilor, Vega 93 (114,6 milioane lei), deci în total aproape 600 de milioane lei, avem imaginea clară a unei rate negative a profitului.

Desigur, aceste cifre trebuie privite cu atenție fără a cădea în păcatul generalizării. Cele două afaceri antreprenoriale pure de peste 1 miliard de lei în 2014, Arabesque și Mairon, și o a treia care se apropie de acest nivel, Prutul, reușesc, oarecum, să mai tempereze ponderea masivă (peste 34%) deținută de fostul Sidex în totalul cifrei de afaceri nete a celor mai importante firme din Galați. Pe de altă parte, dependența pe orizontală a încă multora dintre agenții economici locali de ceea ce a însemnat economia centralizată de dinainte de 1990 nu oferă mari speranțe pentru viitor. Cu o contribuție de doar 19% la PIB-ul Regiunii Sud-Est, una și așa înscrisă pe o tendință de subdezvoltare la nivel național, Galațiul va ieși greu din curba de sacrificiu la care este supus de factorii politici.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Şapte firme gălăţene în top 20 de companii din estul României

RisCo.ro va ofera clasamentul primelor 20 de societati ce isi au sediul in zona de est a Romaniei, top realizat in functie de cifra de afaceri inregistrata la finalul anului 2014. Au fost luate in calcul judetele Bacau, Botosani, Galati, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui si Vrancea. Desi recunoscuta la nivel national ca zona cea mai saraca din Romania din punct de vedere al PIB, somajului sau salariului mediu, regiunea est gazduieste totusi cateva companii industriale importante ‘mostenite’ din comunism, dar este si locul infiintarii unor firme private de succes cu capital romanesc care activeaza in comert, transport, turism sau industria alimentara.

Regiunea este in continuare influentata puternic de afacerile conexe producatorului ArcelorMittal. Ponderea investitiilor straine de tip greenfield este mai redusa in regiune, in special din cauza distantei geografice mai mari fata de Uniunea Europeana si a infrastructurii nedezvoltate; in consecinta, regiunea de est are un potential mai ridicat de dezvoltare in perioada urmatoare decat celelalte zone, dar care poate fi valorificat doar in masura imbunatatirii calitatii fortei de munca, a cresterii veniturilor salariale si atragerea interesului investitorilor prin metode fiscale adecvate.

Anul 2014 a confirmat dinamica ridicata a regiunii, deoarece doar primele 2 companii, ARCELORMITTAL din Galati si DEDEMAN din Bacau, si-au pastrat aceleasi locuri si in 2013, in timp ce ocupantele pozitiilor 10,13, 17, 18, 19, 20 din 2013, SPEDITION UMB din Bacau, COMCEREAL din Vaslui, POPASUL TREBES din Bacau, LICURICI IMPEX din Bacau, COMPANIA DE NAVIGATIE FLUVIALA ROMANA NAVROM din Galati si ROLANA TEX din Botosani, au parasit topul. Societatile EGGER din Suceava, VEGA 93 din Galati, ANGHEL N.G. din Galati, TANCRAD din Galati, ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Iasi si AEROSTAR Bacau sunt nou intrate in Top 20 de companii din Estul Romaniei, pe pozitiile 5, 11, 13, 15, 19 si 20.
Locul 1 este ocupat, ca si in 2013 de ARCELORMITTAL din Galati. Anul 2014 a fost dificil pentru producatorul de otel, intrucat aceasta a prezentat modificari negative atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si al numarului de angajati. Totusi, Arcelormittal a reusit sa isi micsoreze pierderea cu 34,9 % comparativ cu valoarea acesteia din 2013, la 482,2 milioane lei. Vanzarile au scazut de la 3,7 miliarde lei in 2013 la 3,5 miliarde in 2014, iar numarul angajatilor in 2014 a fost de 6752, in scadere cu 363 de persoane fata de 2013.
Cu o cifra de afaceri in crestere, de la 2,6 miliarde lei in 2013 la 3,4 miliarde lei in 2014, retailerul de materiale de constructii cu capital romanesc DEDEMAN din Bacau si-a mentinut pozitia in clasament. In 2014, societatea a inregistrat un profit de 415,7 milioane lei, cu 30,6 % mai mare ca in 2013 si a avut un numar de 7179 angajati, cu 690 de persoane mai mult ca in 2013, ca urmare a planurilor de extindere a retelei sale de magazine la nivel national.
Cu o pozitie mai sus fata de anul trecut, DELPHI DIESEL SYSTEMS din Iasi a inregistrat in 2014 o cifra de afaceri de 1,5 miliarde lei, in crestere cu 13,7 milioane lei fata de 2013, si un profit net ce a crescut de la 113,7 milioane lei in 2013 la 131,2 milioane lei in 2014. Americanii de la Delphi, care detin in Romania 4 fabrici de sisteme de distributie si injectie pentru industria auto a avut in fabrica de la Miroslava 1778 angajati din cei peste 12.000 in Romania, cu 136 de persoane mai mult ca in 2013.
Pozitia 4 a Top 20 de companii din estul Romaniei ii revine societatii cu capital romanesc ARABESQUE din Galati, care in 2013 a fost pe locul 3 in cadrul aceluiasi clasament. Cifra de afaceri a distribuitorului de materiale de constructii in 2014 a fost de 1,5 miliarde lei, iar profitul net a crescut de la 24,9 milioane lei in 2013 la 44,8 milioane lei.
Numarul angajatilor ARABESQUE a fost  de 2486,. Prezent in acest clasament este si grupul austriac EGGER, pe locurile 5 si 18, prin EGGER si EGGER TEHNOLOGIA, ambele din Suceava.
Nou intrata in top, EGGER din Radauti ocupa locul 5. Cresterea numarului de angajati de la 501 in 2013 la 682 persoane in 2014 a condus la majorarea cifrei de afaceri, dar nu si a profitului. Astfel, in 2014 producatorul de mobila a avut  o cifra de afaceri de 1,3 miliarde lei, cu 400,3 milioane lei mai mult ca in 2013, insa profitul companiei a scazut de la 66,5 milioane lei la 38,5 milioane lei in 2014.
Urmatoarea clasata (6) este MAIRON din Galati, care pana la finele anului 2014 a insumat o cifra de afaceri de 1,1 miliarde lei, cu 59,1 milioane lei mai mare fata de valoarea inregistrata in 2014.  Profitul net total al producatorului roman de otel si tevi sudate a fost de 31,8 milioane lei, in crestere cu 19% comparativ cu 2013, iar numarul angajatilor a ramas constant, in jurul a 404 angajati.
Locul 7 al topului este ocupat de societatea PRUTUL din Galati. Producatorul autohton de uleiuri vegetale a incheiat anul 2014 cu un profit de 1,8 milioane lei, fata de pierderea de 20,6 milioane lei din 2013. Cifra de afaceri a fost intr-o usoara scadere, de la 751,7 milioane lei in 2013 la 745,7 milioane lei in 2014, iar numarul angajatilor de 555 persoane in 2014.
ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Neamt, parte a grupului ARCELORMITTAL, lider global in industria metalurgica, ocupa  pozitia 8 in top. Desi cifra de afaceri a companiei a scazut de la 687,5 milioane lei in 2013 la 646,6 milioane lei in 2014, ARCELORMITTAL a trecut de la pierderea de 587,8 mii lei din 2013 la un profit de 3,04 milioane lei raportat in 2014. Numarul de angajati a fost de 1407.
Constructorul de nave SANTIERUL NAVAL DAMEN  din Galati face si el parte din Topul companiilor din estul Romaniei, ocupand locul 9 al clasamentului.  Cresterea numarului de angajati de la 1986 la 2333 persoane in 2014 nu a condus si la o majorare a cifrei de afaceri  si a profitului net. Cifra de afaceri inregistrata in 2014 a fost de 500,7 milioane lei, in scadere cu 20,2% fata de 2013. Profitul net al societatii a scazut de la 60,8 milioane lei in 2013 la 31,3 milioane lei in 2014.
Pe pozitia 10 a topului se afla COMFERT din Bacau. Pentru furnizorul de ingrasaminte agricole anul 2014 nu a fost unul profitabil, intrucat a prezentat scaderi atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si al profitului si al numarului de angajati. Astfel, cifra de afaceri in 2014 a fost de 447,2 milioane lei, in scadere cu 112,4 milioane lei fata de 2013, iar profitul de 395,5 mii lei din 2013 s-a transformat intr-o pierdere de 45,8 milioane lei in 2014. Numarul angajatilor a scazut si acesta, de la 279 de persoane in 2013 la 221 in 2014. Astfel, vanzarea catre irlandezii de la Origin Enterprises pare o miscare logica pentru actionarii romani. Nou intrata in acest top este si VEGA 93 din Galati, care in 2014 a raportat o cifra de afaceri a fost de 1662. (??? - 11)
Cu un profit de 21,4 milioane lei si o cifra de afaceri de 353,6 milioane lei, AGRICOLA INTERNATIONAL  din Bacau se claseaza pe locul 11 in acest top. Numarul angajatilor producatorului de carne si produse de pui a fost de 1580.
Locul 13 ii revine companiei ANGHEL NG din Galati, nou intrata in top. Comerciantul de produse petroliere si deseuri de fier a raportat la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de  335,6 milioane lei, o pierdere de 136,4 mii lei si a avut un numar de 81 de angajati.
Cu o pozitie mai jos fata de anul 2013,  producatorul de medicamente ANTIBIOTICE din Iasi ocupa locul 14. Cu un numar de 1465 de angajati, firma a raportat in 2014 o cifra de afaceri de 320,05 milioane lei si un profit de 31,1 milioane lei.
TANCRAD din Galati, nou intrata in clasament, se afla pe locul 15 in cadrul Top companii din estul Romaniei. In 2014 aceasta societate a inregistrat un profit de 13,1 milioane lei, o cifra de afaceri de 311,7 milioane lei si a avut un numar de 216 angajati.
Producatorul de fire acrilice REFIL din Neamt a coborat 2 pozitii fata de 2013 si a ajuns pe locul 16. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 300,9 milioane lei, iar profitabilitatea companiei a fost de 7,02 milioane lei, la un numar de 705 angajati.
Locul 17 din top ii revine societatii TEHNOSTRADE din Bacau. Cu un numar de 1009 angajati, constructorul de drumuri si autostrazi a avut o cifra de afaceri in valoare de 293,6 milioane lei si un profit net de 30,03 milioane lei, dar societatea are mari sanse sa fie inchisa in 2015 de actionarul sau.
Parte a grupului EGGER, EGGER TECHNOLOGIA se claseaza pe locul 18. Firma a avut la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de 284,03 milioane lei, un profit net total de 11,5 milioane lei si  49 de angajati.
Ultimele 2 pozitiii ale Top companii din estul Romaniei apartin societatilor ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Iasi si AEROSTAR din Bacau. Cifra de afaceri a ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS a fost de 277,6 milioane lei, in timp ce a AEROSTAR a fost de 261,05 milioane lei.

dailybusiness.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Cele mai profitabile companii gălăţene în 2014

  • Societăţile din domeniul construcţiilor domină clasamentele întreprinderilor mari şi mijlocii
  • Domeniul naval, ancoră de stabilitate pentru economia locală
  • Ziarul "Viaţa liberă", trofeu pentru profesionalismul jurnalismului economic

Companiile gălăţene care au obţinut, în 2014, cele mai bune rezultate economice au fost recompensate şi aplaudate la scenă deschisă, ieri, 1 octombrie, în cadrul ediţiei locale a Topului Naţional al Firmelor Private din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). Amfitrion al festivităţii, devenite deja de tradiţie, a fost preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, acesta precizând din start că nu asistăm doar la o sărbătoare a mediului de afaceri, ci la una a întregii comunităţi locale gălăţene, performanţa întreprinderilor reflectându-se, în ultimă instanţă, în beneficiile la nivelul societăţii: locuri de muncă, investiţii, resurse susţinerea sectorului public, consolidarea clasei de mijloc etc. De altfel, ca recunoaştere a acestei realităţi, alături de întreprinzătorii gălăţeni au fost prezenţi, ieri, la festivitatea de premiere reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, ai mediului universitar, ai celui financiar-bancar, ai tuturor celor care, într-un fel sau altul, au legătură cu mediul economic gălăţean.

"Răsplătim performanţa, dar nu trebuie să uităm să punctăm meritele întregii categorii a oamenilor de afaceri ce au raportat profit şi care numără aproximativ 14.000 de firme, numai în judeţul Galaţi. Toţi aceştia reprezintă, într-o formă sau alta, spiritul întreprinzător, curajul, dorinţa de a răzbate într-un mediul de afaceri pe care ni-l dorim din ce în ce mai benefic, într-o piaţă liberă şi cu o concurenţă loială", a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, înainte de a-i prezenta, pe categorii, premiaţii din acest an ai Topului firmelor gălăţene.

Premianţi "la categoria grea"

Fie că vorbim de numărul de salariaţi, cifra de afaceri sau profitul obţinut, topul firmelor este dominat, desigur, de marile întreprinderi. Pe primul loc s-a plasat, cu o evoluţie accelerată în ultimul an, societatea Arabesque, cu un profit în 2014 de peste 59 milioane de lei, obţinut la o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei. Astfel, societatea din domeniul comerţului cu materiale de construcţii a reuşit să „detroneze” la vârful topului Şantierul Naval Damen Galaţi, care a raportat anul trecut, la o cifră de afaceri de 500 milioane de lei, un profit brut de 38,9 milioane de lei. Aici trebuie însă ţinut cont de faptul că şantierul naval are un ciclu de producţie mai mare şi, implicit, indicatori financiari au relevanţă pe durate mai mari de timp. Oricum, ambele companii merită apreciate pentru numărul mare de locuri de muncă pe care îl asigură, la acest capitol fiind, de altfel, foarte apropiate. Arabesque a avut, în 2014, un număr mediu de 2.486 de salariaţi, în timp ce SN Damen Galaţi a avut 2.333 de salariaţi. Pe locul trei la „categoria grea” s-a plasat, la fel ca şi în topul de anul trecut, Mairon Galaţi SA. Cu 404 salariaţi, societatea specializată în procesarea produselor metalurgice a înregistrat, la o cifră de afaceri de 1,14 miliarde lei, un profit brut de 36,6 milioane de lei. Pe locurile următoare s-au plasat Metex Big SA, care a obţinut din chiria spaţiilor comerciale un profit de 31,8 milioane de lei, şi Phoenix Slag Services SRL, specializată în recuperarea materialelor reciclabile, cu un profit de 24,1 milioane de lei.

Pe locul şase în clasament se află, oarecum surprinzător, o societate din subordinea administraţiei locale, respectiv Apă Canal SA. Societatea, cu 1.008 angajaţi, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 86,2 milioane lei şi un profit brut de nu mai puţin de 12,7 milioane de lei. Nu ne rămâne decât să sperăm că această eficienţă se va regăsi mult mai vizibil şi în calitatea serviciilor publice oferite gălăţenilor...

În fine, nu puteam încheia capitolul marilor întreprinderi, fără a aminti că, şi în acest an, marele absent din top rămâne combinatul ArcelorMittal Galaţi, care încă nu a reuşit să ajungă „pe plus”, după anii de criză economică. Poate, însă, 2015 va fi un an mai bun.

Cum se construieşte profitul

La categoria întreprinderilor mijlocii, în vârful topului găsim exclusiv firme cu activitate în domeniul construcţiilor! Pe prima poziţie şi lider incontestabil la această categorie este Arcada Company SA, ce şi-a format un portofoliu bogat şi s-a făcut remarcată în ultimii ani în special pe zona de construcţii din sectorul feroviar. Societatea, cu 238 de angajaţi, a raportat în 2014, la o cifră de afaceri de 151 milioane de lei, un profit brut 22,3 milioane de lei. Pe locul următor, Tancrad SRL a avut un număr apropiat de salariaţi - 216, însă la o cifră de afaceri de 311 milioane de lei, aproape dublu faţă de Arcada, a obţinut un profit brut de „doar” 15,1 milioane de lei. Nu în ultimul rând, pe locul trei la categoria întreprinderilor mijlocii s-a plasat Lemacons SRL, cu 143 de angajaţi, o cifră de afaceri de 50,4 milioane de lei şi un profit brut de 13,8 milioane de lei.

Dincolo de firmele de construcţii, activităţile din domeniul naval reprezintă o… ancoră pentru economia gălăţeană, pe următoarele trei locuri regăsindu-se trei firme din această zonă: Dutch Marine Trading Design SA (profit 12,7 milioane de lei), Breeq Services (profit 6,5 milioane de euro) şi Navrom Bac SRL (profit 5,5 milioane de lei).

Mici, mici, dar voinici!

La categoria întreprinderilor mici, pe primul loc s-a plasat Bureau Veritas Romania Controle International SRL, deja cu tradiţie în domeniul verificării şi certificării, care a obţinut un profit brut de 5,2 milioane de lei. Pe locurile următoare s-au plasat Expresskar SRL, din domeniul recuperării materialelor reciclabile, care a obţinut un profit brut de 4,3 milioane de lei, şi Pentagon SRL, care a obţinut din comerţul cu ridicata un profit brut de peste 4 milioane de lei.

Clasamentul microîntreprinderilor are pe primul loc o firmă care, paradoxal, n-are nici un angajat. Grande Gloria SRL a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 25 milioane de lei, din activităţi de comerţ, profitul brut obţinut fiind de 1,8 milioane de lei. Pe locul următor s-a plasat Nadicer SRL, specializată în comerţul cu seminţe şi cereale, care a obţinut un profit brut de 1,5 milioane de lei, şi Ceteraşcom SRL, tot din domeniul agricol, care a obţinut un profit brut de 1,3 milioane de lei.

Firme candidate la topul naţional

După cum v-am relatat deja în paginile ziarului nostru, clasamentele din cadrul Topului firmelor au la bază o metodologie, aplicată de CNIPMMR la nivel naţional, în care se ţine cont de mai mulţi factori, precum profitul brut, cifra de afaceri, valoarea activelor, numărul de angajaţi, întreprinderile fiind clasificate şi pe categorii de mărime, de la microîntreprinderi la întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari.

Manifestările din cadrul topului gălăţean al firmelor preced festivitatea la nivel de ţară a „Topului Naţional al Firmelor Private din România - Top 2014”, care se va desfăşura pe 27 octombrie, în sala de Conferinţe „Marriott” - Bucureşti. Câte firme gălăţene se vor regăsi şi în topul celor mai buni dintre cei mai buni rămâne de văzut.

Premii speciale pentru rezultate deosebite

În cadrului Topului firmelor realizat de CNIPMMR, pe lângă trofeele pe categorii de întreprinderi, au fost acordate şi o serie de Premii speciale, pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu. Unul dintre aceste premii, „Pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri” a revenit Departamentului Economic al ziarului „Viaţa liberă”, un premiu similar fiind decernat şi colegilor de la postul de televiziune Digi 24 Galaţi.

Iată care au fost şi celelalte categorii de Premii speciale şi câştigătorii acestora: „Crearea unui mare număr de locuri de muncă” - SC Prutul SA; „Dinamica deosebită a dezvoltării” - SC Galfido SRL şi SC Adina SRL; „Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite” - Marian Munteanu, SC Getica SRL; „Femei manager cu rezultate deosebite” - Rozalia Nistor, SC Selir SRL; „Promovarea de noi tehnologii” - SC Primo SRL; „Calitatea produselor şi serviciilor conform standardelor” - SC Termaexim SRL; „Pentru activităţi de export” - SC Mar-Ina Prodprest SRL; „Implicarea în realizarea unui mare număr de obiective pe plan local” - SC Tancrad SRL; „Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar” - SC Agriserv SRL; „Rezultate deosebite în domeniul cooperaţiei” - „Avântul” Cooperativă Meşteşugărească; „Susţinerea activităţii PIMM Galaţi” - BRD Groupe Societe Generale şi SC Cozamin SRL.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Topul Naţional al Firmelor 2014

Reprezentanţi ai mediului de afaceri din întreaga ţară au fost prezenţi, pe 27 octombrie, în sala de Conferinţe „Marriott” - Bucureşti, la festivitatea de premiere menită să răsplătească firmele care s-au plasat pe locuri fruntaşe în ediţia din acest an a "Topului Naţional al Firmelor Private din România - Top 2014". Unul dintre amfitrionii acţiunii a fost preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, care este şi vicepreşedinte la nivel naţional al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Topul firmelor este realizat în baza unei metodologii, aplicată de CNIPMMR la nivel de ţară, în care se ţine cont de mai mulţi factori, precum profitul brut, cifra de afaceri, valoarea activelor, numărul de angajaţi, întreprinderile fiind clasificate şi pe categorii de mărime, de la microîntreprinderi la întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari. Acest top este, după cum a precizat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, un „barometru” al mediului de afaceri, atât în ceea ce priveşte dinamica economică la nivel regional, cât şi pe fiecare domeniu de activitate.

Ca performanţă globală în afaceri, SC Mairon SA a fost firma gălăţeană cel mai bine plasată la nivel naţional, pe un onorant loc 10, într-un top al marilor întreprinderi dominat la vârf de firmele din Bucureşti. În primii 100 la nivel de ţară, la mari întreprinderi, s-a plasat însă şi SC Prutul SA, pe locul 66. Tot ca performanţă globală în afaceri, Galaţiul a prins şi un loc 89, la categoria întreprinderi mijlocii, prin SC Tancrad SA. Mai există însă firme gălăţene care s-au făcut remarcate, fie în domeniul lor de activitate, după clasificarea CAEN, fie prin productivitatea, cifra de afaceri sau profitul brut obţinut. Care sunt aceste firme şi cum s-au plasat ele la nivel naţional veţi putea afla într-o ediţie viitoare a ziarului nostru.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Laureaţii Camerei de Comerţ Galaţi

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi a aniversat vineri, 30 octombrie, 25 ani de la reînfiinţare, conform HG 799/1990, eveniment marcat printr-o festivitate care s-a desfăşurat la Sala de Conferinţe a Hotelului "Vega".

De-a lungul timpului, CCIA Galaţi a contribuit la dezvoltarea economiei locale, punând la dispoziţia mediului de afaceri instrumente precum terminalul Bursei Române de Mărfuri, Şcoala de Afaceri, Fundaţia pentru promovarea IMM-urilor, reţeaua de informare privind parteneriatele internaţionale.

Punctul central al festivităţii de ieri l-a reprezentat, însă, prezentarea „Topului Firmelor Gălăţene - 2015” şi premierea companiilor care s-au făcut remarcate în ultimul an în mediul de afaceri gălăţean. Indicatorii economici au fost, desigur, importanţi, dar în întocmirea topului s-a ţinut cont şi de modul în care companiile s-au achitat de obligaţiile care le reveneau faţă de bugetele publice sau partenerii de afaceri. „Companiile selectate astfel au arătat, practic, că sunt pe deplin capabile să activeze într-un climat concurenţial, la parametri de eficienţă europeni şi merită în consecinţă întreaga noastră apreciere”, a precizat Ion Mocanu, preşedintele CCIA Galaţi.

Iată şi care au fost laureaţii din acest an ai Topului Firmelor realizat de CCIA Galaţi:

La categoria întreprinderi foarte mari, primele locuri au fost ocupate de Arabesque SRL (Comerţ) şi Apă-Canal (industrie). La întreprinderi mari, Katy SRL, Tancrad SRL şi Arcada Company au fost premiate la secţiunea Construcţii, Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA, pentru Servicii, iar Mairon SA, la secţiunea Comerţ. Din rândul întreprinderilor mijlocii s-au remarcat Maritime Solutions SRL, pentru Servicii, şi Dedal Bahamat SRL, în Construcţii. Întreprinderile mici i-au avut drept laureaţi pe Adina SRL (Industrie), AttoSoft SRL (Cercetare Dezvoltare şi High-Tech), Elco SRL (Industrie), iar microîntreprinderile pe Multiprint SRL (Industrie) şi B.M.V. Olimpia SRL (Industrie). Printre laureaţi s-a numărat şi ArcelorMittal Galaţi, premiat pentru prima poziţie în topul exportatorilor gălăţeni.

Nu în ultimul rând, în cadrul festivităţii Topului Firmelor au fost decernate plachete aniversare, medalii şi Diplome de Excelenţă unor companii sau instituţii care au contribuit la dezvoltarea mediului economic gălăţean. Una dintre distincţii a fost decernată ziarului „Viaţa liberă”, pentru articolele pe teme economice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Topul Naţional al Firmelor. Care sunt cele mai performante companii gălăţene de "categorie grea"

  • În clasamentul pe domenii de activitate întocmit de patronatele din CNIPMMR se regăsesc şi 138 de companii gălăţene
  • Dintre acestea, 13 firme au intrat în topurile realizate la nivelul marilor întreprinderi
  • Domeniul naval, industria, construcţiile şi industria alimentară, cel mai bine reprezentate

Spre deosebire de anii trecuţi, mediul de afaceri gălăţean a avut o prezenţă mai substanţială în clasamentul ultimului Top Naţional al Firmelor Private, realizat de patronatele din cadrul Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Mai exact, 138 de firme gălăţene s-au regăsit, la diferite categorii, în topul realizat pe baza unei metodologii aplicate la nivel naţional, în care se ţine cont de mai mulţi factori, precum profitul brut, cifra de afaceri, valoarea activelor, numărul de angajaţi, raportate pe 2014. Întreprinderile au fost clasificate pe domenii de activitate şi pe categorii de mărime, de la microîntreprinderi la întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari. Numărul destul mare de întreprinderi gălăţene care au reuşit să se plaseze pe primele locuri ale topului este un semn încurajator pentru economia, destul de vitregită până acum, a Galaţiului, apreciază preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

„Sigur că ne dorim mai mult pentru mediul de afaceri gălăţean, mai sunt încă multe de făcut, dar poate că e bine să privim şi partea plină a economiei gălăţene. Iată, sunt companii care reuşesc să se ridice şi să se facă remarcate la nivel naţional în domeniul lor de activitate. Să sperăm că astfel de firme vor fi din ce în ce mai numeroase, spre beneficiul economiei şi comunităţii locale”, a precizat preşedintele patronatelor gălăţene.

Un lucru demn de remarcat este că Galaţiul a avut 13 reprezentanţi la „categoria grea” a marilor întreprinderi, ca nivel al profitului sau productivităţii în domeniile lor de activitate, sectorul naval, industria, construcţiile, dar şi industria alimentară fiind cel mai bine reprezentate.

Polul naval mişcă Galaţiul

Sectorul naval are drept „navă amiral” Şantierul Naval Damen Galaţi, care, în domeniul construcţiilor de nave, a ocupat locul întâi pe ţară, cu un profit de 38,9 milioane de lei. Şantierul a avut anul trecut un număr mediu de 2.333 de angajaţi şi a raportat o cifră de afaceri de 500 milioane de lei. Pe zona activităţilor legate de activitatea construcţiilor navale, SC Aktiv Ship SRL, cu 365 de salariaţi şi o cifră de afaceri de 19,2 milioane de lei, s-a plasat pe primul loc după profitul brut, 3,7 milioane de lei, în domeniul „Tratarea şi acoperirea metalelor”. De asemenea, SC Alewijnse Marine Galaţi SA a ocupat locul doi pe ţară ca productivitate, în domeniul „Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică”. Compania este specializată pe activităţile de inginerie electrică navală, iar anul trecut, cu 476 salariaţi, a raportat o cifră de afaceri de 171 milioane de lei şi un profit brut de 2,7 milioane de lei.

Plutonul naval este completat cu cel al transporturilor, SC Navconsult SRL, specializată pe angajarea de personal maritim şi fluvial reuşind, cu 357 angajaţi şi o cifră de afaceri de 15,5 milioane de lei, să obţină pe domeniul „Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă” locul doi ca nivel al profitului, chiar dacă acesta a fost de doar 59.773 lei.

Port Bazinul Nou a reuşit să obţină, cu 289 de salariaţi, o cifră de afaceri de 34,7 milioane de lei şi un profit brut de peste 1 milion de lei, rezultate care au plasat-o pe locul trei ca productivitate pe domeniul de activitate „Manipulări” (de mărfuri).

Nu în ultimul rând, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, care are drept misiune principală menţinerea în bune condiţii a şenalului navigabil al Dunării, s-a plasat pe locul trei ca cifră de afaceri, cu 57,1 milioane de lei, pe domeniul „Activităţi şi servicii anexe transportului de apă”, însă aici trebuie menţionat că activitatea regiei este, într-o bună măsură, susţinută de la bugetul Ministerului Transporturilor.

Profit din industrie

La categoria mari întreprinderi, Galaţi a avut reprezentanţi în Topul Naţional al Firmelor realizat de CNIPMMR şi în alte zone ale industriei, altele decât cea navală. Vârful de lance a fost, pe anul 2014, SC Criomec SA, o societate care a avut o evoluţiei foarte bună în montarea şi repararea echipamentelor industriale. Pe 2014 a raportat un număr mediu de 559 salariaţi, o cifră de afaceri de 48,6 milioane de lei şi un profit brut de peste un milion de lei. Compania a avut a treia cea mai mare cifră de afaceri la nivel naţional, pe domeniul „Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi aer condiţionat”, activitatea ei fiind, însă, mult mai complexă decât lasă să se înţeleagă denumirea după codul CAEN a principalei activităţi.

Un an profitabil a avut şi SC Phoenix Slag Services SRL. Cu 274 de angajaţi, o cifră de afaceri de 106 milioane de lei şi un profit brut de 24,1 milioane de lei, compania s-a plasat, după acest din urmă indicator economic, pe primul loc la categoria „Recuperarea materialelor reciclabile sortate”. După cum se ştie, societatea are drept principal obiect de activitatea valorificarea materialelor din halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal.

Construcţiile au luat partea leului

Dacă este, totuşi, să ne referim la recorduri în materie de profit, SC Arabesque SRL este lider incontestabil nu numai la nivelul Galaţiului, ci şi la nivel naţional, pe segmentul comerţului cu materiale de construcţii. Societatea a raportat pe 2014 un număr mediu de 2.486 de salariaţi, iar la o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei a obţinut un profit brut de 59 milioane de lei. Compania a depăşit de mult „graniţele” Galaţiului, iar acum, atât cu numeroasele filiale din ţară, cât şi cele din străinătate, şi-a consolidat statutul de societate multinaţională.

În topul profitului, nu numai pe domeniul ei de activitate, o regăsim şi pe SC Mairon Galaţi SA, din grupul Mairon. Societatea a avut anul trecut un număr mediu de 404 salariaţi şi o cifră de afaceri de 1,14 miliarde de lei. Compania a obţinut primul loc, cu un profit de 36,6 milioane de lei, pe domeniul „Comerţul cu ridicat al metalelor şi minereurilor metalice”.

Profit bine condimentat

Oarecum o surpriză a Topului Firmelor este regăsirea în acesta, la întreprinderi mari, a unei societăţi din subordinea Consiliului Local Galaţi, respectiv, SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi. Societatea a obţinut locul doi pe ţară ca profit, cu peste 1 milion de lei, pe domeniul de activitate „Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare”. Pe anul trecut, societatea ce se ocupă de administrarea pieţelor gălăţene a raportat un număr mediu de 305 salariaţi şi o cifră de afaceri de 19,5 milioane de lei.

Un loc doi ca profit brut, cu 1,8 milioane de lei, a obţinut şi SC Alex&Comp SRL, la „Fabricarea condimentelor şi ingredientelor”. Cât de „gălăţeană” va fi pe viitor societatea, rămâne de văzut, compania cu 254 de salariaţi şi o cifră de afaceri de 58,6 milioane de lei fiind preluată, în aprilie, de grupurile Dr.Oetker, respectiv, Fuchs.

În zona alimentară, SC Prutul SA şi-a consolidat poziţia în domeniul „Fabricarea uleiurilor”, plasându-se pe locul doi ca nivel al profitului, cu 1,8 milioane de lei. Compania, cu operaţiuni în întreaga ţară, a avut anul trecut 555 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 745 milioane de lei.

Una peste alta, s-a format un pluton de mari întreprinderi care trag după ele economia Galaţiului. Nu ne rămâne decât să sperăm că, în anii viitori, vor creşte economic cât mai multe întreprinderile mici şi mijlocii, astfel încât acestea să intre, de asemenea, în categoria grea a numărului locurilor de muncă generate, a cifrei de afaceri sau profitului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

Cu ArcelorMittal în corzi din cauza chinezilor care inundă piaţa cu produse siderurgice ieftine, gălăţenii îşi pun întrebarea dacă există viaţă şi dincolo de colosul de pe malul Dunării.

Atunci când vine vorba despre economia judeţului Galaţi, multă lume se gândeşte la combinatul siderurgic. Nici nu e de mirare: cifra de afaceri pe 2014 a fost de 3,6 miliarde de lei (circa 808 milioane de euro), ceea ce a reprezentat nu mai puţin de 18% din cifra de afaceri totală a companiilor din judeţ şi i-a adus locul al 16-lea la nivel naţional. În plus, cei 6.752 de salariaţi raportaţi pentru 2014 înseamnă că şase la sută din forţa de muncă a judeţului lucra pentru combinatul de pe malul Dunării, care era al 15-lea mare angajator din România.

Dincolo de aceste numere impresionante stă, din păcate, o realitate tristă: în 2014 compania deţinută de grupul ArcelorMittal a înregistrat pierderi de circa 110 milioane de euro. În total, în perioada 2009-2014, pierderile uzinei siderurgice gălăţene au atins aproape un miliard de euro. Pentru 2015, cifrele oficiale nu sunt încă disponibile. Se pare, totuşi, că, după trei trimestre consecutive de profit, fostul combinat Sidex a reintrat pe pierdere. În acelaşi timp, se pare că numărul de angajaţi a scăzut cu circa 5% în ultimul an, până la aproximativ 6.400 de persoane.

Şi nici pentru 2016 lucrurile nu arată prea bine: din cauza lipsei de comenzi, în primul trimestru al anului timpul de lucru va fi redus pentru toți angajaţii cu două zile (şefii de departamente vor lucra cu patru zile mai puţin, iar managerii cu şase zile). „ArcelorMittal Galaţi anunţă că a luat măsuri puternice de protejare a resurselor, în această perioadă de timp, când afacerea este afectată de importurile masive de oţel din China, la preţuri foarte joase. Această situaţie afectează întreaga industrie europeană a oţelului. Pentru 2015, unitatea noastră a evitat să ia decizii cu impact social, dar pentru primul trimestru al anului 2016 este forţată să implementeze săptămâna redusă de lucru“, a explicat purtătorul de cuvânt al combinatului, Dorian Dumitrescu. Sub asaltul oţelului ieftin din China, nici compania-mamă nu o duce prea bine. Deşi are peste 220.000 de angajaţi pe plan mondial şi a avut vânzări de 80 de miliarde de dolari în 2014, grupul ArcelorMittal a ajuns la o valoare de piaţă de sub şase miliarde de dolari în prezent, faţă de vârful de peste 90 de miliarde de dolari atins în 2008.

Cât de rău va fi 2016 pentru combinatul siderurgic din Galaţi? Deocamdată, este greu de spus. Cert este că, în cazul în care acesta va avea probleme serioase, nici restul firmelor din judeţ nu o vor duce prea bine. Unele din ele sunt parteneri direcţi de afaceri ai ArcelorMittal, livrând diverse produse sau prestând diverse servicii. Iar altele vor fi afectate indirect, căci o scădere a veniturilor pentru câteva mii de gălăţeni se va simţi imediat şi în alte sectoare ale economiei locale.

Minus şi plus

Problema este că şi alte companii importante, cum ar fi Mairon Galaţi SA (locul al treilea în judeţ după cifra de afaceri, cu peste 1,1 miliarde de lei în 2014) şi Mairon Tubes SRL (locul al 15-lea, cu aproape 130 de milioane de lei), sunt specializate tot în producţia metalurgică. Asta în timp ce firma de pe poziţia a zecea în judeţ în 2014, Baurom Construct SRL, comercializează produse din oţel. Cu alte cuvinte, sunt şanse mari să fie afectate şi ele de criza de supraproducţie de pe piaţa internaţională a oţelului.

Alte trei companii locale importante, Vega 93 SRL, Tancrad SRL şi Arcada Company SA (locurile şase, opt şi treisprezece în topul cifrelor de afaceri pe 2014, cu venituri cumulate de peste 700 de milioane de lei), sunt active în domeniul construcțiilor de infrastructură. Dincolo de zvonurile care au tot circulat în ultimii ani (legate de contracte atribuite ilegal, conexiuni cu oameni politici sau lucrări de slabă calitate), problema lor cea mai mare este că, în fiecare an începând din 2012, sumele alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru proiecte de infrastructură au fost în permanentă scădere, nivelul cel mai mic fiind înregistrat anul trecut, motiv pentru care în noiembrie 2014 Vega 93 a intrat în insolvență. Creditorii susțin că acționarii s-au folosit de legislație pentru a scăpa de unele datorii. Pentru alte companii gălăţene de top, cum ar fi distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque (locul al doilea în judeţ în 2014), producătorul de ulei Prutul SA, Şantierul Naval Damen sau fabrica de sisteme electrice Alewijnse Marine, viitorul pare ceva mai roz. Totuşi, chiar dacă au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape trei miliarde de lei în 2014, ele nu vor reuşi, cu siguranţă, să contracareze potenţialele efecte negative asupra economiei locale ale unei crize în domeniul siderurgic.

Statistici încurajatoare

Până vom vedea cum au stat cu adevărat lucrurile în economia Galaţiului în 2015 şi care sunt primele rezultate pentru acest an, calculele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indică faptul că judeţul a înregistrat în 2015 un produs intern brut pe cap de locuitor de 5.834 de euro, aflându-se pe locul al 23-lea la nivel naţional (cu alte cuvinte, în primele judeţe din a doua jumătate a clasamentului). Proiecţiile CNP spun că PIB-ul per capita va continua să se majoreze şi în anii care vin, atingând 6.227 de euro în 2016, 6.654 de euro în 2017 şi 7.123 de euro în 2018. Conform aceleiaşi surse, salariul mediu net pe judeţ pentru întregul an 2015 ar trebui să fi fost de 1.598 de lei. Leafa medie ar urma să crească la 1.694 de lei anul viitor, 1.778 de lei în 2017 şi 1.863 de lei în 2018 (în total, o majorare de peste 16% în următorii trei ani). Asta în timp ce rata medie a şomajului ar urma să se reducă treptat, de la 9% în 2015 până la 7,9% în 2018. Ca efect direct, numărul mediu de salariați ar trebui să crească în acelaşi interval de la 105.300 la 111.300 (respectiv cu aproape şase procente).

Cele mai recente statistici disponibile în prezent confirmă, într-adevăr, o bună parte din evoluţia prognozată de CNP. Astfel, în primele nouă luni ale anului trecut producţia industrială a crescut în judeţul Galaţi cu 20,7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În perioada ianuarie-iulie 2015, valoarea exporturilor judeţene a fost de 541 de milioane de euro (faţă de 409 milioane de euro în același interval al anului precedent). Creşterea, de peste 32%, este mult peste creşterea medie a valorii exporturilor la nivel naţional, care a fost în primele şapte luni ale anului trecut de 5,4%, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

Alte veşti bune

Mai trebuie spus că, în luna septembrie 2015, salariul mediu net pe judeţ ajunsese la 1.662 de lei, faţă de 1.560 de lei în urmă cu 12 luni (respectiv o creştere de aproape 7% într-un an). În acelaşi interval, efectivul salariaţilor se majorase şi el, de la 110.200 la 111.800. Având în vedere şi datele privind forţa de muncă ocupată în lunile precedente, se pare că numărul mediu de angajaţi prognozat pentru 2017 ar putea să fi fost atins la finele anului trecut. În strânsă legătură cu această evoluţie, dacă la sfârşitul lui octombrie 2014 în Galaţi erau înregistraţi 18.430 de şomeri (indemnizaţi şi neindemnizaţi), ceea ce plasa judeţul pe locul al cincilea la nivel naţional din acest punct de vedere, cu o rată a şomajului de 9%, un an mai târziu numărul lor scăzuse uşor la 17.970 (respectiv o rată de 8,87% şi locul al şaselea pe ţară).

Statisticile INS ne mai indică şi că numărul de turişti a ajuns în primele nouă luni ale anului trecut la 53.300, faţă de 47.900 în perioada ianuarie-septembrie 2014 (creşterea fiind de peste 11%). Nu la fel de bine au decurs, se pare, lucrurile în sectorul imobiliar: în perioada iulie 2014-iunie 2015 au fost terminate în judeţ 687 de locuinţe, faţă de cele 722 finalizate între iulie 2013 şi iunie 2014. Scăderea este de circa cinci procente, adică nu suficient de mare încât să nu poată fi pur şi simplu conjuncturală.

Cu ochii peste graniţă

Indiferent că firmele din siderurgie o duc bine sau nu, este clar că în economia gălăţeană mai este loc de creştere. Asta mai ales având în vedere că reşedinţa de judeţ este unul dintre cele mai mari oraşe din România, cu o tradiţie industrială de peste 150 de ani şi cu o poziţie geografică cel puţin interesantă (deschidere la Dunărea maritimă şi foarte aproape de graniţele cu Moldova şi Ucraina). Evident că localnicii se uită cu jind spre investitorii străini. Asta deşi Galaţiul a fost unul din judeţele favorizate din acest punct de vedere, cu investiţii străine nete de 596 de milioane de euro în perioada 1991-2014 (ocupând locul al 13-lea pe ţară la acest capitol).
Pentru moment, banii cei mai mulţi vin tot în sectorul metalurgic – pentru 2015, ArcelorMittal se angajase la investiţii de circa 40 de milioane de euro în unitatea de pe malul Dunării. O sumă impresionantă (42 de milioane de euro) ar fi urmat să aloce şi OMV Petrom, în perioada 2012-2016, dezvoltării unor zăcăminte de petrol în zona comunei Independenţa. Circulă informaţii că preţul tot mai mic al ţiţeiului ar fi dus la amânarea finalizării acestui proiect. Tot în sfera energiei se aşteaptă un investitor cu putere financiară care să aloce 20 de milioane de euro pentru construcţia unui terminal de gaz lichefiat în portul Galați. Deocamdată, căutarea continuă. Cât despre Parcul Industrial Galaţi, presa a relatat că, deşi există de zece ani, nu a reuşit să atragă nici un chiriaş din cauza unor neclarităţi privind dreptul de proprietate asupra terenurilor. Aşa că investitorul care să schimbe radical viaţa economică a judeţului se lasă încă aşteptat.

3,9 miliarde de lei totalizează pierderile raportate de cea mai importantă companie din Galaţi, ArcelorMittal, pentru perioada 2009-2014. Se pare că nici 2015 nu a fost un an prea bune pentru combinatul siderurgic, iar 2016 nu arată nici el prea bine.

1.662 de lei era salariul mediu net în judeţul Galaţi în septembrie 2015, cu nouă procente mai mic decât media naţională. În acelaşi timp, leafa medie pe judeţ crescuse cu aproape şapte procente faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

tabelb_1.jpgtabela_1.jpg

capital.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Top 10 cei mai mari jucători din siderurgie, industria în care pierderile fostului Sidex ţin încă balanţa pe minus

  • Cele mai mari zece companii din siderurgia locală mai aveau anul trecut doar 12.000 de angajaţi, jumătate din cât avea singur fostul Sidex la privatizarea din 2001

Liderul industriei siderurgice din România rămâne combinatul ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare producător de oţel de pe piaţa locală, dar şi unul dintre cei mai mari exportatori din economie, însă care se află pe pierderi de şapte ani. Fostul Sidex a terminat anul trecut cu pierderi de 297 de milioane de lei, cu 40% mai mici decât în 2014 şi de 4,5 ori mai mici decât în 2009. Acesta din urmă a fost un an „record“ pentru combinatul din Galaţi deoa­rece a înregistrat pierderi de 1,4 mld. lei la afaceri de 3,6 mld. lei. Ultimul an pe profit a fost 2008, ultimul an de boom economic. Anul trecut totuşi businessul ArcelorMittal a revenit pe plus după ce compania a reuşit să producă 2 milioane de tone de oţel, în contextul în care în perioada 2009-2014 producţia anuală nu depăşea 1,6 milioane de tone de oţel. Astfel, în 2015 ArcelorMittal Galaţi a avut afaceri de 3,8 mld. lei, în urcare cu peste 6%. De la privatizare, fostul Sidex a rămas cu 6.400 de salariaţi, cu 20.000 de oameni mai puţin.

Pe locul doi în top se află compania Tenaris Silcotub Zalău, care a finalizat anul trecut cu afaceri de 1,6 miliarde de lei, faţă de 2 miliarde de lei cu un an în urmă şi cu 1.500 de angajaţi. Businessul Tenaris este însă printre afacerile din industrie cu cele mai mari marje de profit, anul trecut compania raportând un câştig net de 220 mil. lei, respectiv o marjă de 13%.

Alţi jucători mari pe această piaţă sunt Mairon Galaţi, controlat de familia Miron, şi TMK Artrom, dar şi COS Târgovişte şi ArcelorMittal Hunedoara, Arcelor Mittal Tubular Products Roman şi Arcelor Mittal Tubular Products Iaşi. TMK-Artrom Slatina a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 902 milioane de lei (205 milioane de euro), în scădere cu 7% faţă de anul anterior. Profitul companiei s-a ridicat la circa 2,5 milioane de lei (570.000 euro) faţă de 40 de milioane de lei (9 milioane de euro) în anul anterior.

România avea în 1990, primul an de la ieşirea din perioada comunistă a economiei planificate, o capacitate de 17,6 mil. tone de producţie de oţel, laminate la cald şi ţevi, iar anul trecut capacitatea era estimată să ajungă la 8,5 mil. tone. România şi-a privatizat între anii 2001 şi 2004 un număr de şapte combinate metalurgice şi siderurgice, majoritatea fiind preluate de grupuri mari precum Mittal (India), Mechel (Rusia) sau Tenaris (Italia).

Cifra de afaceri totală a celor mai mari zece companii din siderurgie a fost anul trecut de 9,7 mld. lei, în scădere cu 5% faţă de 2014, arată datele din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, în timp ce pierderile raportate de Mittal la Galaţi înclină încă balanţa la nivel de top zece în „zodia“ pierderilor cu un rezultat cumulat negativ de 71 de milioane de lei.

8-top-siderurgie.jpg?height=233&width=64

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Topul mediului de afaceri. Care au fost cele mai performante firme din economia gălăţeană în 2015

  • Clasamentul rezultatelor în afaceri a fost realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului
  • Arabesque a fost, în 2015, cea mai puternică firmă gălăţeană, cu un profit brut de 58,8 milioane de lei
  • Afaceri bune s-au mai făcut şi în domeniul naval, în metalurgie şi comerţ

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate ieri, 6 octombrie, în cadrul galei Topului Firmelor 2015, desfăşurată la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţii ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic, calitatea de amfitrion revenind Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - Patronatul IMM-urilor Galaţi. De altfel, la festivitate au fost prezenţi inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi secretarul general al asociaţiei patronale, Liviu Rogojinaru.

„Este un top care pe de o parte reconfirmă performanţa unor companii gălăţene, unele dintre ele devenind branduri recunoscute nu numai pe plan local, ci chiar şi pe plan naţional, iar pe de altă parte dovedeşte că, fie şi în condiţiile în care mediul de afaceri din regiunea noastră nu este unul dintre cele mai favorabile, sunt societăţi care reuşesc să se ridice şi să se consolideze. Aici este meritul în primul rând al întreprinzătorilor, al determinării de care dau dovadă. Şi probabil că performanţele lor ar fi pe viitor şi mai bune dacă am avea o fiscalitate mai predictibilă şi mai puţin împovărătoare, dacă Galaţiul ar beneficia de proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii, dacă ar fi condiţii mai bune în ceea ce priveşte piaţa muncii. Acest top este o recunoaştere a performanţei şi a rolului pe care aceste întreprinderi îl au la nivelul comunităţii gălăţene”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

În „ecuaţia” desemnării celor mai performante companii gălăţene au intrat indicatorii pe 2015 precum cifra de afaceri, profitul, numărul mediu de salariaţi, valoarea activelor, dar şi achitarea obligaţiilor la bugetul de stat. De asemenea, clasamentele au ţinut cont şi de dimensiunile companiilor, aşa cum sunt ele departajate de legislaţia în vigoare. Parteneri ai CNIPMMR în stabilirea clasamentului au fost, de altfel, Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Profitul marilor întreprinderi

La categoria „grea” a marilor întreprinderi, SC Arabesque SRL şi-a reconfirmat forţa economică, reuşind şi în acest an să se plaseze în fruntea clasamentului. În 2015, compania specializată în distribuţia de materiale de construcţii a avut un număr mediu de 2.603 salariaţi, iar la o cifră de afaceri de peste 1,54 miliarde de lei a obţinut un profit brut de 58,8 milioane de lei! Pe locul următor s-a plasat SC Phoenix Slag Services SRL, ce are ca principal obiect de activitate exploatarea haldei de zgură a combinatului siderurgic gălăţean. Firma a avut un număr mediu de 275 de salariaţi, iar la o cifră de afaceri de aproape 110 milioane de lei a obţinut un profit brut de 32,1 milioane de lei. Pe locul trei în topul marilor întreprinderi se plasează SC Mairon Galaţi SA, ce a reuşit cu 395 de angajaţi să atingă o cifră de afaceri de 949,5 milioane de lei şi un profit brut de 28,1 milioane de lei.

Dincolo de aceste locuri, sectorul naval este, din fericire, încă bine reprezentat la Galaţi. Şantierul Naval Damen Galaţi rămâne unul dintre principalii angajatori, cu peste 2.500 de locuri de muncă pentru gălăţeni, dar şi ca forţă economică. Anul trecut a raportat o cifră de afaceri de aproape 470 milioane de lei şi un profit brut de 28 de milioane de lei. Şi chiar dacă SN Damen Galaţi se plasează „doar” pe locul patru în topul marilor întreprinderi, trebuie ţinut cont că ciclul de producţie în şantierul naval este unul multianual. Tot din zona navală vin şi alţi performeri la categoria grea: Icepronav Engineering SRL (cifră de afaceri de 50,9 milioane de lei, profit brut 7,5 milioane de lei), CNFR Navrom SA (cifră de afaceri 240,8 milioane de lei, profit brut 4,6 milioane de lei), Alewijnse Marine Galaţi (cifră de afaceri 199 milioane de lei, profit brut 4,2 milioane de lei) şi Aktiv Ship SRL (cifră de afaceri 26,3 milioane de lei, profit brut 3,7 milioane de lei). Cu un profit brut de peste un milion de lei au mai intrat în clasamentul marilor întreprinderi două companii specializate în protecţie şi pază - Dialfa Security SRL (profit brut - 2,2 milioane de lei), respectiv Security WBC SRL (profit brut 1,1 milioane de lei), din zona construcţiilor Katy SRL (profit brut 4,7 milioane de lei), din zona IT s-a remarcat Selir SRL (profit brut 4,6 milioane de lei), iar din zona industrială Criomec SA (profit brut 1,8 milioane de lei). Din domeniu agroalimentar a obţinut rezultate bune Prutul SA (profit brut 3,5 milioane de lei). În top se mai regăsesc şi două companii din subordinea municipalităţii gălăţene, Apă Canal SA (profit brut 18,3 milioane de lei) şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (profit brut 1,3 milioane de lei).

Dinamica întreprinderilor mijlocii

La categoria întreprinderilor mijlocii, lider incontestabil este Arcada Company SA. Compania s-a remarcat prin capacitatea de a executa lucrări de construcţii extrem de complexe, precum cele din sectorul infrastructurii feroviare, fapt ce i-a asigurat, de altfel, un loc de frunte inclusiv la nivel naţional. Una peste alta, Arcada Company SA a reuşit anul trecut, cu o medie de 239 de salariaţi, să atingă o cifră de afaceri de peste 295,3 milioane de lei şi un profit brut de 64,6 milioane de lei. Pe locul următor, ArcelorMittal Tubular Products Galaţi SRL, compania-soră a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi a reuşit, cu 131 de salariaţi, să ajungă în domeniul metalurgiei şi al prelucrării metalelor la o cifră de afaceri de 85,2 milioane de lei, iar profitul a fost de 16,6 milioane de lei. Este un rezultat bun dacă este să ţinem cont de dificultăţile care sunt în prezent pe piaţa oţelului, afectată de o criză de supraproducţie şi politicile de dumping practicate de o serie de state. Locul trei pe podiumul companiilor mijlocii este o reconfirmare a faptului că sectorul naval este, poate, cel mai dinamic din economia gălăţeană. DMT Marine Equipment SA, cu o medie de 122 de salariaţi, a atins o cifră de afaceri de 106,5 milioane de lei şi un profit brut de 13 milioane de lei. În partea superioară a clasamentului se mai regăsesc Tancrad SRL (profit brut 12,1 milioane de lei), Navrom Bac SRL (profit brut 7,4 milioane de lei), Lemacons SRL (profit brut 6,8 milioane de lei), Rojevas 2000 SRL (profit brut 6,3 milioane de lei), Staer International SA (profit brut 6 milioane de lei), Dynamic Selling Group SRL (profit brut 5,5 milioane de lei) şi Helmers SRL (profit brut 5,3 milioane de lei).

Firme mai mici, dar profitabile

Că afaceri bune se pot face chiar şi cu mai puţini angajaţi sau cu active mai puţine o dovedesc clasamentele la categoriile întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor. La întreprinderi mici, în prezenta ediţie a Topului Firmelor pe primele locuri s-au plasat Citadina 98 SA (profit brut 11,2 milioane de lei), Bureau Veritas Romania Controle International SRL (profit brut 5,8 milioane de lei) şi Expresskar SRL (4,3 milioane de lei).

Microîntreprinderile fruntaşe au fost în acest an Amiro Grup SRL (profit brut 4,2 milioane de lei), Ischia SRL (profit brut 1,8 milioane de lei) şi Bogasil SRL (profit brut 1,7 milioane de lei). Câştigătorii merită felicitări şi nu putem decât să ne dorim ca prezenţa firmelor gălăţene să fie cât mai consistentă şi în Topul Naţional al Firmelor Private, eveniment ce va fi organizat, pe 25 octombrie, la Marriott Bucureşti, gazdă a manifestării urmând să fie, de asemenea, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

Premii speciale pentru rezultate deosebite

Topul Firmelor realizat de CNIPMMR şi Patronatul IMM-urilor Galaţi a cuprins şi o secţiune de Premii Speciale acordate pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu de activitate. Astfel, ca o recunoaştere a profesionalismului în reflectarea subiectelor ce ţin de mediul de afaceri, unul dintre trofeele Topului Firmelor a revenit Departamentului Economie - Administraţie al ziarului „Viaţa liberă”.

Iată, însă, care au fost şi celelalte Premii Speciale: SC Tancrad SRL (pentru crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local); SC Grande Gloria SRL (pentru dinamica deosebită a dezvoltării); Ciprian şi Cosmin Trifan, manageri SC C&C Prevent SRL (la categoria tineri întreprinzători cu rezultate deosebite); Crina Mihovici, manager SC Cremial SRL (la categoria femei manager cu rezultate deosebite); Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru (pentru promovarea activităţilor de cercetare şi inovare); SC Menarom PEC SA şi SC Criomec SA (pentru calitatea produselor şi serviciilor conform standardelor europene); SC Anghel NG SRL şi SC Cozamin SRL (pentru activităţi de export); SC Tancrad SRL (pentru implicarea în realizarea unui număr mare de obiective de investiţii în plan local); SC Prestatorul SRL şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (pentru rezultate deosebite în domeniul agroalimentar); Groupama Asigurări SA (pentru susţinerea activităţii PIMM Galaţi); BRD Groupe Societe Generale şi CECCAR Galaţi (pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri).

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

De ce cad mai mult de jumătate din oraşele României şi de ce fug oamenii din ele

  • Ionuț Pucheanu: „Eu nu voi sta în genunchi în faţa niciunui investitor. Nu e treaba mea, ca primar, cât sunt salariile din companii”

Joi 20 octombrie 2016, o discuţie la Galaţi despre situaţia businessului local din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea în cadrul proiectului ZF Antreprenorii României „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a Românie”, eveniment organizat de ZF împreună cu Banca Transilvania.

1.    Cele patru judeţe din sud-estul ţării nu stau deloc bine din punct de vedere economic, comparativ cu media naţională. Mai mult decât atât, în 26 de ani şi în criză au pierdut constant sânge atât ca business, cât şi ca populaţie. Judeţul Galaţi este pe locul 13 ca business în România, la nivelul anului 2014, cu o cifră de afaceri de 19,4 mld. lei, Buzăul este pe locul 16, cu 14,3 mld. lei, Brăila pe locul 29, cu 7,3 mld. lei, iar Vrancea pe locul 35, cu 5,9 mld. lei.

Dacă scoatem Bucureştiul şi Ilfovul, care sunt pe primele locuri, următoarele judeţe ca putere economică din top sunt Timiş, cu 45,6 mld. lei, Constanţa cu 45 mld. lei, Argeş, 44,8 mld. lei, Cluj cu 37,5 mld. lei şi Braşov, cu 37,2 mld. lei. Deci aceste judeţe au afaceri duble faţă de Galaţi sau Buzău, ca să nu mai vorbim de diferenţa faţă de Brăila şi Vrancea. Cel mai slab judeţ din România este Mehedinţi, cu 2,5 mld. lei afaceri.

În cifra de afaceri totală din România la nivelul anului 2014, de 1.088 mld. lei (250 mld. euro), judeţul Galaţi are o pondere de numai 1,7%, Buzăul 1,3%, Brăila 0,6% şi Vrancea 0,5%.

2.    Dacă în criză, 2008-2014, Brăila, Buzău şi Vrancea au avut o creştere uşoară a afacerilor, în judeţul Galaţi a fost dezastru. De la 23 mld. lei, afacerile au scăzut la 19 mld. lei.

3.    În criză, la nivel de număr de firme Galaţiul a pierdut 4.700 (de la 14.821 la 10.196), dintre care 4.500 au fost româneşti. Judeţul Buzău a pierdut 3.000 de firme (de la 11.300 la 8.300), dintre care 2.800 au fost româneşti. Brăila a pierdut 2.700 de firme, dintre care 2.600 româneşti, iar Vrancea 2.364, dintre care 2.286 româneşti.

4.    La nivel de angajaţi, avem un dezastru pentru cele patru judeţe, dar în mod special pentru Galaţi. De la 105.000 de angajaţi, Galaţiul a ajuns la 75.000, adică o pierdere de 30.000 de angajaţi. Firmele româneşti din GalaţI au pierdut 22.000 de angajaţi. Judeţul Buzău a pierdut 8.000 de angajaţI în criză, Brăila 5.000, iar Vrancea 8.000.

5.    Dacă ne uităm la evoluţia populaţiei pe perioada 2002-201, când sunt ultimele date de la recensământ, scăderile din cele patru judeţe sunt duble sau triple faţă de media naţională. Spre exemplu, oraşul Galaţi a pierdut aproape 50.000 de oameni, înregistrând o scădere de 17%. Oraşul Buzău a pierdut 20.000 de oameni, adică 14%, Brăila a pierdut 36.000 de oameni, adică 17%, iar Focşani 20.000 de oameni, adică 22%.

Ca o comparaţie, oraşul Iaşi a scăzut cu 10% (a pierdut 30.000 de locuitori), Cluj-Napoca a câştigat 2,2% (6.600 de locuitori), Timişoara a câştigat 0,6% (1.600 de locuitori), iar Sibiu a pierdut 5% (-7.600 de locuitori) din populaţie.

La nivelul municipiilor de judeţ, scăderea populaţiei din 2002 până în 2011 a fost de 5% (de la 11,4 mil. la 10, 8 mil. locuitori), iar la nivelul întregii ţări de 7% (de la 21,6 mil. la 20 mil. locuitori). 

6.    La nivelul salariilor, pe 2015 cele patru judeţe sunt sub media naţională de 1.859 lei: Galaţiul a avut 1.643 lei, Buzăul 1.484 lei, Brăila 1.462 de lei, iar Vrancea 1.440 de lei. Salariaţii care lucrează în companiile străine prezente în aceste patru judeţe au salarii cu 50% sau chiar duble faţă de companiile româneşti.

Aceste cifre arată o realitate cruntă: din cele patru judeţe, oamenii au fugit care încotro.

Cine-i de vină? Căderea comunismului şi a lui Ceauşescu, cel care dădea de lucru la toată lumea, capitalismul, investitorii străini, patronii români, deschiderea graniţelor, Uniunea Europeană care ne-a furat forţa de muncă, guvernele de la Bucureşti, lipsa infrastructurii etc.

Ionuţ Pucheanu, proaspăt ales în funcţia de primar al municipiului Galaţi, unul dintre oraşele României care au căzut cel mai mult economic, promite că va schimba lucrurile: Să mă judecaţi după patru ani. Galaţiul va fi un alt oraş, va fi un oraş mai colorat. De ce ar veni cineva să investească sau să locuiască în Galaţi? Pentru că avem port la Dunăre, avem forţă de muncă bine calificată, avem facultăţi, avem studenţi, avem parc industrial, răspunde primarul de 38 de ani, ales din partea PSD.

Dar aceste lucruri nu erau şi până acum? Mai ales că investitorii nu numai că nu au venit, dar au şi plecat!

Punând în discuţie problema investiţiilor, de care Galaţiul duce lipsă (dacă s-ar închide Sidexul, s-ar închide şi Galaţiul), tânărul primar spune că investitorii sunt bine veniţi, dar nu o să se plece în faţa lor indiferent cine sunt.

Adică, dacă vin, bine, dacă nu, nu! Într-o lume în care autorităţile locale fac tot posibilul să atragă investitori de oriunde ar veni ei, un primar dintr-un oraş din România are ca filosofie “eu nu o să cad în genunchi”.

Această filosofie este prezentă în mai toate oraşele sau judeţele din România, care de ani de zile pierd business, iar oamenii fug din ele. Nu e treaba autorităţilor locale, primari sau şefi de consilii judeţene să-şi bată capul cu ce se întâmplă în businessul local cu investitorii, cu firmele, cu angajaţii. Ironic, autorităţile locale trăiesc şi din banii pe care aceste firme îi produc la nivel local, nu numai din banii care vin de la centru.

Primarul Galaţiului spune că nu sunt treaba lui salariile pe care le plătesc firmele. Formal, el are dreptate, dar pe fond primarul fiecărui oraş trebuie să fie direct responsabil şi interesat de nivelul salarial din zonă.

Oamenii aleg să rămână sau să plece într-un oraş şi în funcţie de salariile de acolo. De ce ar rămâne cineva în Galaţi dacă la Iaşi se câştigă 800 de lei, iar la Cluj şi Timişoara 2.000 de lei? Ca să nu mai spun că în Bucureşti câştigul mediu salarial a fost în 2015 de 2.700 de lei.

Ca să ţii oamenii în oraş sau să-I atragi, ar trebui ca primăria să dea bani din buget firmelor pentru a majora salariile, ca să devină mai atractive.

Rolul unui primar sau al unui şef de Consiliu Judeţean este de a aduce prosperitate şi bunăstare zonei pe care o conduce (poate primarul din Galaţi şi-ar aduce aminte de jurământul pe care l-a “depus”). Rolul lor este de a aduce investiţii, de a aduce investitori, astfel încât salariile să crească, iar oamenii să rămână acasă. Dacă o autorizaţie de construire este dată după doi ani, în timpul acesta se pierd job-uri şi bani. Dacă un investitor cere un drum sau o staţie de autobuz, ar trebui ca primarul şI Consiliul Local să o aprobe a doua zi.

Mai degrabă oraşele României au nevoie de investiţii şi investitori, decât invers.

Cei care o dată la patru ani vin în faţa alegătorilor ar trebui să vină şi cu cifrele statistice: ce au făcut, dacă au mai fost în funcţie şi ce promit să facă. Aceste date ar trebui să fie foarte simple - businessul din oraşul sau judeţul respectiv, numărul de firme înfiinţate pe perioada mandatului, investiţiile realizate de firme şi de primărie, salariile pe care le plătesc companiile.

Dacă îi faci unui investitor fie român, fie străin viaţa mai uşoară, nu îl ţii cu autorizaţiile luni de zile, nu îi trimiţI controlul din săptămână în săptămână, s-ar putea să le ofere angajaţilor salarii mai mari.

De asemenea, primarul sau şeful de consiliu judeţean ar trebui să aibă un board de business al oraşului care să includă companiile cele mai mari, pe cei mai mari angajatori, pe şefii locali ai băncilor de la Bucureşti şi pe cei mai mari investitori din oraş.

Încrederea românilor în România (parte din sloganul cu care PSD atacă alegerile) se face cu investiţii, locuri de muncă şI cu salarii, de care primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu este direct responsabil.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Mediul de afaceri local, într-o situaţie alarmantă. Lipsesc 50.000 de firme din Galaţi!

  • Interviu cu Ion Mocanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, în avanpremiera celei de-a 26-a ediţii a Topului firmelor gălăţene, eveniment ce va avea loc vineri, 28 octombrie, de la ora 11,00, la Hotel Vega

- Topul firmelor gălăţene, realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, a ajuns la ediţia cu numărul 26. Ce ne puteţi spune despre situaţia din acest an?

- În acest an, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi, implicit, toate camerele teritoriale au procedat la o nouă metodologie de analiză şi de selectare a firmelor, pe baza unor criterii extraordinar de rigide, exacte şi fără posibilitatea de a interveni chiar dacă ai vreo preferinţă sau deţii nişte informaţii suplimentare. S-au luat în considerare în acest an grupe de activitate de patru cifre, ceea ce ne-a permis să realizăm un clasament mai specializat. Faţă de 272 de grupe de activitate analizate în ceilalţi ani pentru realizarea topurilor, începând din acest an au fost analizate 615 grupe CAEN de patru cifre. Ce pot să afirm cu certitudine este că, la Galaţi, situaţia pare extraordinar de îngrijorătoare din punct de vedere al mediului economic şi am să vă dau câteva exemple, care, după părerea mea, certifică ori o legislaţie greşită, ori lipsa oricărei protecţii legislative pentru mediul de afaceri: totalul firmelor înregistrate în judeţul Galaţi în 2016 este de 64.449, din care au depus bilanţ contabil pe anul 2015 numai 13.963! Ceea ce înseamnă că lipsesc aproximativ 50.000 de firme, care fie sunt „în adormire” (dacă vă amintiţi, a existat o facilitate acum foarte mulţi ani ca studenţii sau proaspeţii absolvenţi să înregistreze o firmă), fie sunt într-o situaţie precară, fie sunt în insolvenţă sau în faliment judiciar. De asemenea, de la 1 ianuarie şi până pe 31 august 2016, totalul înmatriculărilor în judeţul Galaţi a fost de 1.702, cu 6,17 la sută mai puţine decât anul trecut. Este o situaţie mai mult decât alarmantă. Îmi amintesc de anii dinainte de 1990, când acest oraş era pe primele trei-patru locuri, nu numai din punct de vedere industrial, ci şi ca activităţi ce necesitau o forţă de muncă foarte bine calificată şi instruită, care putea fi folosită oriunde în România sau în străinătate. Vorbim aici de oamenii din Damen, de inginerii şi proiectanţii în construcţii, de partea de navigaţie - unde foarte mulţi marinari, mecanici, comandanţi de nave nu mai lucrează pentru flota românească, flotă care, de fapt, se reduce la Navrom Galaţi, o companie care, la sfârşitul anului viitor, intenţionează să se listeze pe bursa de la Londra.

- Se pare că agricultura a devenit foarte profitabilă în ultimul timp.

- Din păcate, divizarea producătorilor din agricultură este extraordinar de mare, asociaţiile create încă nu reuşesc consorţii puternice, iar asocierile încă nu sunt reglementate din punct de vedere fiscal, iar mulţi se plâng de dublă impozitare. Acest lucru face ca agricultura gălăţeană să nu performeze ca aceea din Teleorman sau Călăraşi, unde cei de acolo au reuşit să se grupeze în mai multe societăţi, adunând poate zeci de mii de hectare şi care reuşesc să exporte cantităţi de ordinul a 5-10.000 de tone. Le amintesc agricultorilor noştri că în România s-a înfiinţat o bursă a cerealelor. Pe Bursa Română de Mărfuri există la ora actuală tranzacţii de cereale, fie instant, fie futures. Deci sunt agricultori care îşi pot permite să stea cu marfa în depozite pe certificate futures, pe vânzări ulterioare, şi atunci ştiu că vor obţine preţul cel mai bun. Asta înseamnă că trebuie să intre pe site-ul BRM Bucureşti şi să poată urmări tranzacţiile, să ceară date suplimentare sau să vină la noi, la Cameră.

- Ce diferenţe există între topul realizat de Camera de Comerţ şi cel al IMM-urilor?

- Din nefericire, la noi este o originalitate care creează, cel puţin în rândul oamenilor de afaceri, confuzii. IMM-urile sunt o asociaţie patronală, un ONG care sprijină întreprinderile mici şi mijlocii. Ei au realizat acest gen de top, dar care nu li se permite prin lege să-l certifice printr-un document oficial, iar acest top, fiind în aceeaşi lună cu topul Camerei, este confundat de mulţi cu al nostru. Deci, noi nu reprezentăm IMM-urile, noi reprezentăm de la persoane fizice autorizate până la cele mai mari societăţi din România, gen Transgaz, Transelectrica, ArcelorMittal, Damen… Camera de Comerţ poate pune la dispoziţie contacte cu toate ambasadele României - mă refer la ataşaţii economici, care ne transmit oferte de afaceri (vânzări sau cumpărări) ale firmelor din toate statele, cu date concrete despre firmele respective. Dacă o firmă gălăţeană doreşte să vândă marfă afară sau să cumpere, noi transmitem oferta ambasadelor din toată lumea. Avem oferte multe, şi de grâu, şi de cartofi, şi de unt, din foarte multe ţări, inclusiv Israel. Noi, Camera, nu negociem, ci doar facem contactul între cele două firme, apoi ne retragem din ring. De aceea, rog firmele gălăţene să verifice periodic site-ul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, pe cel al Bursei Române de Mărfuri - Terminalul Galaţi (unde contractele se pot face extraordinar de repede, în maximum 15 zile) şi pe cel al EEN - Europe Enterprise Network - o structură europeană special creată, cu 660 de centre în toată Europa, care nu fac altceva decât să intermedieze relaţii de afaceri. Sunt doar trei centre EEN în România, la Galaţi, Constanţa şi Bacău.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.