Mediul de afaceri gălăţean şi-a premiat performerii

[dcp100168]

Top 10 cei mai mari jucători din siderurgie, industria în care pierderile fostului Sidex ţin încă balanţa pe minus

• Cele mai mari zece companii din siderurgia locală mai aveau anul trecut doar 12.000 de angajaţi, jumătate din cât avea singur fostul Sidex la privatizarea din 2001

Liderul industriei siderurgice din România rămâne combinatul ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare producător de oţel de pe piaţa locală, dar şi unul dintre cei mai mari exportatori din economie, însă care se află pe pierderi de şapte ani. Fostul Sidex a terminat anul trecut cu pierderi de 297 de milioane de lei, cu 40% mai mici decât în 2014 şi de 4,5 ori mai mici decât în 2009. Acesta din urmă a fost un an „record“ pentru combinatul din Galaţi deoa­rece a înregistrat pierderi de 1,4 mld. lei la afaceri de 3,6 mld. lei. Ultimul an pe profit a fost 2008, ultimul an de boom economic. Anul trecut totuşi businessul ArcelorMittal a revenit pe plus după ce compania a reuşit să producă 2 milioane de tone de oţel, în contextul în care în perioada 2009-2014 producţia anuală nu depăşea 1,6 milioane de tone de oţel. Astfel, în 2015 ArcelorMittal Galaţi a avut afaceri de 3,8 mld. lei, în urcare cu peste 6%. De la privatizare, fostul Sidex a rămas cu 6.400 de salariaţi, cu 20.000 de oameni mai puţin.

Pe locul doi în top se află compania Tenaris Silcotub Zalău, care a finalizat anul trecut cu afaceri de 1,6 miliarde de lei, faţă de 2 miliarde de lei cu un an în urmă şi cu 1.500 de angajaţi. Businessul Tenaris este însă printre afacerile din industrie cu cele mai mari marje de profit, anul trecut compania raportând un câştig net de 220 mil. lei, respectiv o marjă de 13%.

Alţi jucători mari pe această piaţă sunt Mairon Galaţi, controlat de familia Miron, şi TMK Artrom, dar şi COS Târgovişte şi ArcelorMittal Hunedoara, Arcelor Mittal Tubular Products Roman şi Arcelor Mittal Tubular Products Iaşi. TMK-Artrom Slatina a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 902 milioane de lei (205 milioane de euro), în scădere cu 7% faţă de anul anterior. Profitul companiei s-a ridicat la circa 2,5 milioane de lei (570.000 euro) faţă de 40 de milioane de lei (9 milioane de euro) în anul anterior.

România avea în 1990, primul an de la ieşirea din perioada comunistă a economiei planificate, o capacitate de 17,6 mil. tone de producţie de oţel, laminate la cald şi ţevi, iar anul trecut capacitatea era estimată să ajungă la 8,5 mil. tone. România şi-a privatizat între anii 2001 şi 2004 un număr de şapte combinate metalurgice şi siderurgice, majoritatea fiind preluate de grupuri mari precum Mittal (India), Mechel (Rusia) sau Tenaris (Italia).

Cifra de afaceri totală a celor mai mari zece companii din siderurgie a fost anul trecut de 9,7 mld. lei, în scădere cu 5% faţă de 2014, arată datele din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie, în timp ce pierderile raportate de Mittal la Galaţi înclină încă balanţa la nivel de top zece în „zodia“ pierderilor cu un rezultat cumulat negativ de 71 de milioane de lei.

zf.ro

[dcp100168]

Topul mediului de afaceri. Care au fost cele mai performante firme din economia gălăţeană în 2015

• Clasamentul rezultatelor în afaceri a fost realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului
• Arabesque a fost, în 2015, cea mai puternică firmă gălăţeană, cu un profit brut de 58,8 milioane de lei
• Afaceri bune s-au mai făcut şi în domeniul naval, în metalurgie şi comerţ

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate ieri, 6 octombrie, în cadrul galei Topului Firmelor 2015, desfăşurată la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţii ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic, calitatea de amfitrion revenind Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - Patronatul IMM-urilor Galaţi. De altfel, la festivitate au fost prezenţi inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi secretarul general al asociaţiei patronale, Liviu Rogojinaru.

„Este un top care pe de o parte reconfirmă performanţa unor companii gălăţene, unele dintre ele devenind branduri recunoscute nu numai pe plan local, ci chiar şi pe plan naţional, iar pe de altă parte dovedeşte că, fie şi în condiţiile în care mediul de afaceri din regiunea noastră nu este unul dintre cele mai favorabile, sunt societăţi care reuşesc să se ridice şi să se consolideze. Aici este meritul în primul rând al întreprinzătorilor, al determinării de care dau dovadă. Şi probabil că performanţele lor ar fi pe viitor şi mai bune dacă am avea o fiscalitate mai predictibilă şi mai puţin împovărătoare, dacă Galaţiul ar beneficia de proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii, dacă ar fi condiţii mai bune în ceea ce priveşte piaţa muncii. Acest top este o recunoaştere a performanţei şi a rolului pe care aceste întreprinderi îl au la nivelul comunităţii gălăţene”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

În „ecuaţia” desemnării celor mai performante companii gălăţene au intrat indicatorii pe 2015 precum cifra de afaceri, profitul, numărul mediu de salariaţi, valoarea activelor, dar şi achitarea obligaţiilor la bugetul de stat. De asemenea, clasamentele au ţinut cont şi de dimensiunile companiilor, aşa cum sunt ele departajate de legislaţia în vigoare. Parteneri ai CNIPMMR în stabilirea clasamentului au fost, de altfel, Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Profitul marilor întreprinderi

La categoria „grea” a marilor întreprinderi, SC Arabesque SRL şi-a reconfirmat forţa economică, reuşind şi în acest an să se plaseze în fruntea clasamentului. În 2015, compania specializată în distribuţia de materiale de construcţii a avut un număr mediu de 2.603 salariaţi, iar la o cifră de afaceri de peste 1,54 miliarde de lei a obţinut un profit brut de 58,8 milioane de lei! Pe locul următor s-a plasat SC Phoenix Slag Services SRL, ce are ca principal obiect de activitate exploatarea haldei de zgură a combinatului siderurgic gălăţean. Firma a avut un număr mediu de 275 de salariaţi, iar la o cifră de afaceri de aproape 110 milioane de lei a obţinut un profit brut de 32,1 milioane de lei. Pe locul trei în topul marilor întreprinderi se plasează SC Mairon Galaţi SA, ce a reuşit cu 395 de angajaţi să atingă o cifră de afaceri de 949,5 milioane de lei şi un profit brut de 28,1 milioane de lei.

Dincolo de aceste locuri, sectorul naval este, din fericire, încă bine reprezentat la Galaţi. Şantierul Naval Damen Galaţi rămâne unul dintre principalii angajatori, cu peste 2.500 de locuri de muncă pentru gălăţeni, dar şi ca forţă economică. Anul trecut a raportat o cifră de afaceri de aproape 470 milioane de lei şi un profit brut de 28 de milioane de lei. Şi chiar dacă SN Damen Galaţi se plasează „doar” pe locul patru în topul marilor întreprinderi, trebuie ţinut cont că ciclul de producţie în şantierul naval este unul multianual. Tot din zona navală vin şi alţi performeri la categoria grea: Icepronav Engineering SRL (cifră de afaceri de 50,9 milioane de lei, profit brut 7,5 milioane de lei), CNFR Navrom SA (cifră de afaceri 240,8 milioane de lei, profit brut 4,6 milioane de lei), Alewijnse Marine Galaţi (cifră de afaceri 199 milioane de lei, profit brut 4,2 milioane de lei) şi Aktiv Ship SRL (cifră de afaceri 26,3 milioane de lei, profit brut 3,7 milioane de lei). Cu un profit brut de peste un milion de lei au mai intrat în clasamentul marilor întreprinderi două companii specializate în protecţie şi pază - Dialfa Security SRL (profit brut - 2,2 milioane de lei), respectiv Security WBC SRL (profit brut 1,1 milioane de lei), din zona construcţiilor Katy SRL (profit brut 4,7 milioane de lei), din zona IT s-a remarcat Selir SRL (profit brut 4,6 milioane de lei), iar din zona industrială Criomec SA (profit brut 1,8 milioane de lei). Din domeniu agroalimentar a obţinut rezultate bune Prutul SA (profit brut 3,5 milioane de lei). În top se mai regăsesc şi două companii din subordinea municipalităţii gălăţene, Apă Canal SA (profit brut 18,3 milioane de lei) şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (profit brut 1,3 milioane de lei).

Dinamica întreprinderilor mijlocii

La categoria întreprinderilor mijlocii, lider incontestabil este Arcada Company SA. Compania s-a remarcat prin capacitatea de a executa lucrări de construcţii extrem de complexe, precum cele din sectorul infrastructurii feroviare, fapt ce i-a asigurat, de altfel, un loc de frunte inclusiv la nivel naţional. Una peste alta, Arcada Company SA a reuşit anul trecut, cu o medie de 239 de salariaţi, să atingă o cifră de afaceri de peste 295,3 milioane de lei şi un profit brut de 64,6 milioane de lei. Pe locul următor, ArcelorMittal Tubular Products Galaţi SRL, compania-soră a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi a reuşit, cu 131 de salariaţi, să ajungă în domeniul metalurgiei şi al prelucrării metalelor la o cifră de afaceri de 85,2 milioane de lei, iar profitul a fost de 16,6 milioane de lei. Este un rezultat bun dacă este să ţinem cont de dificultăţile care sunt în prezent pe piaţa oţelului, afectată de o criză de supraproducţie şi politicile de dumping practicate de o serie de state. Locul trei pe podiumul companiilor mijlocii este o reconfirmare a faptului că sectorul naval este, poate, cel mai dinamic din economia gălăţeană. DMT Marine Equipment SA, cu o medie de 122 de salariaţi, a atins o cifră de afaceri de 106,5 milioane de lei şi un profit brut de 13 milioane de lei. În partea superioară a clasamentului se mai regăsesc Tancrad SRL (profit brut 12,1 milioane de lei), Navrom Bac SRL (profit brut 7,4 milioane de lei), Lemacons SRL (profit brut 6,8 milioane de lei), Rojevas 2000 SRL (profit brut 6,3 milioane de lei), Staer International SA (profit brut 6 milioane de lei), Dynamic Selling Group SRL (profit brut 5,5 milioane de lei) şi Helmers SRL (profit brut 5,3 milioane de lei).

Firme mai mici, dar profitabile

Că afaceri bune se pot face chiar şi cu mai puţini angajaţi sau cu active mai puţine o dovedesc clasamentele la categoriile întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor. La întreprinderi mici, în prezenta ediţie a Topului Firmelor pe primele locuri s-au plasat Citadina 98 SA (profit brut 11,2 milioane de lei), Bureau Veritas Romania Controle International SRL (profit brut 5,8 milioane de lei) şi Expresskar SRL (4,3 milioane de lei).

Microîntreprinderile fruntaşe au fost în acest an Amiro Grup SRL (profit brut 4,2 milioane de lei), Ischia SRL (profit brut 1,8 milioane de lei) şi Bogasil SRL (profit brut 1,7 milioane de lei). Câştigătorii merită felicitări şi nu putem decât să ne dorim ca prezenţa firmelor gălăţene să fie cât mai consistentă şi în Topul Naţional al Firmelor Private, eveniment ce va fi organizat, pe 25 octombrie, la Marriott Bucureşti, gazdă a manifestării urmând să fie, de asemenea, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

Premii speciale pentru rezultate deosebite

Topul Firmelor realizat de CNIPMMR şi Patronatul IMM-urilor Galaţi a cuprins şi o secţiune de Premii Speciale acordate pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu de activitate. Astfel, ca o recunoaştere a profesionalismului în reflectarea subiectelor ce ţin de mediul de afaceri, unul dintre trofeele Topului Firmelor a revenit Departamentului Economie - Administraţie al ziarului „Viaţa liberă”.

Iată, însă, care au fost şi celelalte Premii Speciale: SC Tancrad SRL (pentru crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local); SC Grande Gloria SRL (pentru dinamica deosebită a dezvoltării); Ciprian şi Cosmin Trifan, manageri SC C&C Prevent SRL (la categoria tineri întreprinzători cu rezultate deosebite); Crina Mihovici, manager SC Cremial SRL (la categoria femei manager cu rezultate deosebite); Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru (pentru promovarea activităţilor de cercetare şi inovare); SC Menarom PEC SA şi SC Criomec SA (pentru calitatea produselor şi serviciilor conform standardelor europene); SC Anghel NG SRL şi SC Cozamin SRL (pentru activităţi de export); SC Tancrad SRL (pentru implicarea în realizarea unui număr mare de obiective de investiţii în plan local); SC Prestatorul SRL şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (pentru rezultate deosebite în domeniul agroalimentar); Groupama Asigurări SA (pentru susţinerea activităţii PIMM Galaţi); BRD Groupe Societe Generale şi CECCAR Galaţi (pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri).

viata-libera.ro

[dcp100168]

[dcp100168]

De ce cad mai mult de jumătate din oraşele României şi de ce fug oamenii din ele

• Ionuț Pucheanu: „Eu nu voi sta în genunchi în faţa niciunui investitor. Nu e treaba mea, ca primar, cât sunt salariile din companii”

Joi 20 octombrie 2016, o discuţie la Galaţi despre situaţia businessului local din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea în cadrul proiectului ZF Antreprenorii României „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a Românie”, eveniment organizat de ZF împreună cu Banca Transilvania.

1.    Cele patru judeţe din sud-estul ţării nu stau deloc bine din punct de vedere economic, comparativ cu media naţională. Mai mult decât atât, în 26 de ani şi în criză au pierdut constant sânge atât ca business, cât şi ca populaţie. Judeţul Galaţi este pe locul 13 ca business în România, la nivelul anului 2014, cu o cifră de afaceri de 19,4 mld. lei, Buzăul este pe locul 16, cu 14,3 mld. lei, Brăila pe locul 29, cu 7,3 mld. lei, iar Vrancea pe locul 35, cu 5,9 mld. lei.

Dacă scoatem Bucureştiul şi Ilfovul, care sunt pe primele locuri, următoarele judeţe ca putere economică din top sunt Timiş, cu 45,6 mld. lei, Constanţa cu 45 mld. lei, Argeş, 44,8 mld. lei, Cluj cu 37,5 mld. lei şi Braşov, cu 37,2 mld. lei. Deci aceste judeţe au afaceri duble faţă de Galaţi sau Buzău, ca să nu mai vorbim de diferenţa faţă de Brăila şi Vrancea. Cel mai slab judeţ din România este Mehedinţi, cu 2,5 mld. lei afaceri.

În cifra de afaceri totală din România la nivelul anului 2014, de 1.088 mld. lei (250 mld. euro), judeţul Galaţi are o pondere de numai 1,7%, Buzăul 1,3%, Brăila 0,6% şi Vrancea 0,5%.

2.    Dacă în criză, 2008-2014, Brăila, Buzău şi Vrancea au avut o creştere uşoară a afacerilor, în judeţul Galaţi a fost dezastru. De la 23 mld. lei, afacerile au scăzut la 19 mld. lei.

3.    În criză, la nivel de număr de firme Galaţiul a pierdut 4.700 (de la 14.821 la 10.196), dintre care 4.500 au fost româneşti. Judeţul Buzău a pierdut 3.000 de firme (de la 11.300 la 8.300), dintre care 2.800 au fost româneşti. Brăila a pierdut 2.700 de firme, dintre care 2.600 româneşti, iar Vrancea 2.364, dintre care 2.286 româneşti.

4.    La nivel de angajaţi, avem un dezastru pentru cele patru judeţe, dar în mod special pentru Galaţi. De la 105.000 de angajaţi, Galaţiul a ajuns la 75.000, adică o pierdere de 30.000 de angajaţi. Firmele româneşti din GalaţI au pierdut 22.000 de angajaţi. Judeţul Buzău a pierdut 8.000 de angajaţI în criză, Brăila 5.000, iar Vrancea 8.000.

5.    Dacă ne uităm la evoluţia populaţiei pe perioada 2002-201, când sunt ultimele date de la recensământ, scăderile din cele patru judeţe sunt duble sau triple faţă de media naţională. Spre exemplu, oraşul Galaţi a pierdut aproape 50.000 de oameni, înregistrând o scădere de 17%. Oraşul Buzău a pierdut 20.000 de oameni, adică 14%, Brăila a pierdut 36.000 de oameni, adică 17%, iar Focşani 20.000 de oameni, adică 22%.

Ca o comparaţie, oraşul Iaşi a scăzut cu 10% (a pierdut 30.000 de locuitori), Cluj-Napoca a câştigat 2,2% (6.600 de locuitori), Timişoara a câştigat 0,6% (1.600 de locuitori), iar Sibiu a pierdut 5% (-7.600 de locuitori) din populaţie.

La nivelul municipiilor de judeţ, scăderea populaţiei din 2002 până în 2011 a fost de 5% (de la 11,4 mil. la 10, 8 mil. locuitori), iar la nivelul întregii ţări de 7% (de la 21,6 mil. la 20 mil. locuitori). 

6.    La nivelul salariilor, pe 2015 cele patru judeţe sunt sub media naţională de 1.859 lei: Galaţiul a avut 1.643 lei, Buzăul 1.484 lei, Brăila 1.462 de lei, iar Vrancea 1.440 de lei. Salariaţii care lucrează în companiile străine prezente în aceste patru judeţe au salarii cu 50% sau chiar duble faţă de companiile româneşti.

Aceste cifre arată o realitate cruntă: din cele patru judeţe, oamenii au fugit care încotro.

Cine-i de vină? Căderea comunismului şi a lui Ceauşescu, cel care dădea de lucru la toată lumea, capitalismul, investitorii străini, patronii români, deschiderea graniţelor, Uniunea Europeană care ne-a furat forţa de muncă, guvernele de la Bucureşti, lipsa infrastructurii etc.

Ionuţ Pucheanu, proaspăt ales în funcţia de primar al municipiului Galaţi, unul dintre oraşele României care au căzut cel mai mult economic, promite că va schimba lucrurile: Să mă judecaţi după patru ani. Galaţiul va fi un alt oraş, va fi un oraş mai colorat. De ce ar veni cineva să investească sau să locuiască în Galaţi? Pentru că avem port la Dunăre, avem forţă de muncă bine calificată, avem facultăţi, avem studenţi, avem parc industrial, răspunde primarul de 38 de ani, ales din partea PSD.

Dar aceste lucruri nu erau şi până acum? Mai ales că investitorii nu numai că nu au venit, dar au şi plecat!

Punând în discuţie problema investiţiilor, de care Galaţiul duce lipsă (dacă s-ar închide Sidexul, s-ar închide şi Galaţiul), tânărul primar spune că investitorii sunt bine veniţi, dar nu o să se plece în faţa lor indiferent cine sunt.

Adică, dacă vin, bine, dacă nu, nu! Într-o lume în care autorităţile locale fac tot posibilul să atragă investitori de oriunde ar veni ei, un primar dintr-un oraş din România are ca filosofie “eu nu o să cad în genunchi”.

Această filosofie este prezentă în mai toate oraşele sau judeţele din România, care de ani de zile pierd business, iar oamenii fug din ele. Nu e treaba autorităţilor locale, primari sau şefi de consilii judeţene să-şi bată capul cu ce se întâmplă în businessul local cu investitorii, cu firmele, cu angajaţii. Ironic, autorităţile locale trăiesc şi din banii pe care aceste firme îi produc la nivel local, nu numai din banii care vin de la centru.

Primarul Galaţiului spune că nu sunt treaba lui salariile pe care le plătesc firmele. Formal, el are dreptate, dar pe fond primarul fiecărui oraş trebuie să fie direct responsabil şi interesat de nivelul salarial din zonă.

Oamenii aleg să rămână sau să plece într-un oraş şi în funcţie de salariile de acolo. De ce ar rămâne cineva în Galaţi dacă la Iaşi se câştigă 800 de lei, iar la Cluj şi Timişoara 2.000 de lei? Ca să nu mai spun că în Bucureşti câştigul mediu salarial a fost în 2015 de 2.700 de lei.

Ca să ţii oamenii în oraş sau să-I atragi, ar trebui ca primăria să dea bani din buget firmelor pentru a majora salariile, ca să devină mai atractive.

Rolul unui primar sau al unui şef de Consiliu Judeţean este de a aduce prosperitate şi bunăstare zonei pe care o conduce (poate primarul din Galaţi şi-ar aduce aminte de jurământul pe care l-a “depus”). Rolul lor este de a aduce investiţii, de a aduce investitori, astfel încât salariile să crească, iar oamenii să rămână acasă. Dacă o autorizaţie de construire este dată după doi ani, în timpul acesta se pierd job-uri şi bani. Dacă un investitor cere un drum sau o staţie de autobuz, ar trebui ca primarul şI Consiliul Local să o aprobe a doua zi.

Mai degrabă oraşele României au nevoie de investiţii şi investitori, decât invers.

Cei care o dată la patru ani vin în faţa alegătorilor ar trebui să vină şi cu cifrele statistice: ce au făcut, dacă au mai fost în funcţie şi ce promit să facă. Aceste date ar trebui să fie foarte simple - businessul din oraşul sau judeţul respectiv, numărul de firme înfiinţate pe perioada mandatului, investiţiile realizate de firme şi de primărie, salariile pe care le plătesc companiile.

Dacă îi faci unui investitor fie român, fie străin viaţa mai uşoară, nu îl ţii cu autorizaţiile luni de zile, nu îi trimiţI controlul din săptămână în săptămână, s-ar putea să le ofere angajaţilor salarii mai mari.

De asemenea, primarul sau şeful de consiliu judeţean ar trebui să aibă un board de business al oraşului care să includă companiile cele mai mari, pe cei mai mari angajatori, pe şefii locali ai băncilor de la Bucureşti şi pe cei mai mari investitori din oraş.

Încrederea românilor în România (parte din sloganul cu care PSD atacă alegerile) se face cu investiţii, locuri de muncă şI cu salarii, de care primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu este direct responsabil.

zf.ro

[dcp100168]

Mediul de afaceri local, într-o situaţie alarmantă. Lipsesc 50.000 de firme din Galaţi!

• Interviu cu Ion Mocanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, în avanpremiera celei de-a 26-a ediţii a Topului firmelor gălăţene, eveniment ce va avea loc vineri, 28 octombrie, de la ora 11,00, la Hotel Vega

- Topul firmelor gălăţene, realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, a ajuns la ediţia cu numărul 26. Ce ne puteţi spune despre situaţia din acest an?

- În acest an, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi, implicit, toate camerele teritoriale au procedat la o nouă metodologie de analiză şi de selectare a firmelor, pe baza unor criterii extraordinar de rigide, exacte şi fără posibilitatea de a interveni chiar dacă ai vreo preferinţă sau deţii nişte informaţii suplimentare. S-au luat în considerare în acest an grupe de activitate de patru cifre, ceea ce ne-a permis să realizăm un clasament mai specializat. Faţă de 272 de grupe de activitate analizate în ceilalţi ani pentru realizarea topurilor, începând din acest an au fost analizate 615 grupe CAEN de patru cifre. Ce pot să afirm cu certitudine este că, la Galaţi, situaţia pare extraordinar de îngrijorătoare din punct de vedere al mediului economic şi am să vă dau câteva exemple, care, după părerea mea, certifică ori o legislaţie greşită, ori lipsa oricărei protecţii legislative pentru mediul de afaceri: totalul firmelor înregistrate în judeţul Galaţi în 2016 este de 64.449, din care au depus bilanţ contabil pe anul 2015 numai 13.963! Ceea ce înseamnă că lipsesc aproximativ 50.000 de firme, care fie sunt „în adormire” (dacă vă amintiţi, a existat o facilitate acum foarte mulţi ani ca studenţii sau proaspeţii absolvenţi să înregistreze o firmă), fie sunt într-o situaţie precară, fie sunt în insolvenţă sau în faliment judiciar. De asemenea, de la 1 ianuarie şi până pe 31 august 2016, totalul înmatriculărilor în judeţul Galaţi a fost de 1.702, cu 6,17 la sută mai puţine decât anul trecut. Este o situaţie mai mult decât alarmantă. Îmi amintesc de anii dinainte de 1990, când acest oraş era pe primele trei-patru locuri, nu numai din punct de vedere industrial, ci şi ca activităţi ce necesitau o forţă de muncă foarte bine calificată şi instruită, care putea fi folosită oriunde în România sau în străinătate. Vorbim aici de oamenii din Damen, de inginerii şi proiectanţii în construcţii, de partea de navigaţie - unde foarte mulţi marinari, mecanici, comandanţi de nave nu mai lucrează pentru flota românească, flotă care, de fapt, se reduce la Navrom Galaţi, o companie care, la sfârşitul anului viitor, intenţionează să se listeze pe bursa de la Londra.

- Se pare că agricultura a devenit foarte profitabilă în ultimul timp.

- Din păcate, divizarea producătorilor din agricultură este extraordinar de mare, asociaţiile create încă nu reuşesc consorţii puternice, iar asocierile încă nu sunt reglementate din punct de vedere fiscal, iar mulţi se plâng de dublă impozitare. Acest lucru face ca agricultura gălăţeană să nu performeze ca aceea din Teleorman sau Călăraşi, unde cei de acolo au reuşit să se grupeze în mai multe societăţi, adunând poate zeci de mii de hectare şi care reuşesc să exporte cantităţi de ordinul a 5-10.000 de tone. Le amintesc agricultorilor noştri că în România s-a înfiinţat o bursă a cerealelor. Pe Bursa Română de Mărfuri există la ora actuală tranzacţii de cereale, fie instant, fie futures. Deci sunt agricultori care îşi pot permite să stea cu marfa în depozite pe certificate futures, pe vânzări ulterioare, şi atunci ştiu că vor obţine preţul cel mai bun. Asta înseamnă că trebuie să intre pe site-ul BRM Bucureşti şi să poată urmări tranzacţiile, să ceară date suplimentare sau să vină la noi, la Cameră.

- Ce diferenţe există între topul realizat de Camera de Comerţ şi cel al IMM-urilor?

- Din nefericire, la noi este o originalitate care creează, cel puţin în rândul oamenilor de afaceri, confuzii. IMM-urile sunt o asociaţie patronală, un ONG care sprijină întreprinderile mici şi mijlocii. Ei au realizat acest gen de top, dar care nu li se permite prin lege să-l certifice printr-un document oficial, iar acest top, fiind în aceeaşi lună cu topul Camerei, este confundat de mulţi cu al nostru. Deci, noi nu reprezentăm IMM-urile, noi reprezentăm de la persoane fizice autorizate până la cele mai mari societăţi din România, gen Transgaz, Transelectrica, ArcelorMittal, Damen… Camera de Comerţ poate pune la dispoziţie contacte cu toate ambasadele României - mă refer la ataşaţii economici, care ne transmit oferte de afaceri (vânzări sau cumpărări) ale firmelor din toate statele, cu date concrete despre firmele respective. Dacă o firmă gălăţeană doreşte să vândă marfă afară sau să cumpere, noi transmitem oferta ambasadelor din toată lumea. Avem oferte multe, şi de grâu, şi de cartofi, şi de unt, din foarte multe ţări, inclusiv Israel. Noi, Camera, nu negociem, ci doar facem contactul între cele două firme, apoi ne retragem din ring. De aceea, rog firmele gălăţene să verifice periodic site-ul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, pe cel al Bursei Române de Mărfuri - Terminalul Galaţi (unde contractele se pot face extraordinar de repede, în maximum 15 zile) şi pe cel al EEN - Europe Enterprise Network - o structură europeană special creată, cu 660 de centre în toată Europa, care nu fac altceva decât să intermedieze relaţii de afaceri. Sunt doar trei centre EEN în România, la Galaţi, Constanţa şi Bacău.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Aproximativ 1.300 de societăţi din Galaţi îndeplinesc criteriile de profitabilitate

Aproximativ 900 de societăţi din judeţul Brăila şi peste 1.300 din judeţul Galaţi îndeplinesc criteriile de profitabilitate, potrivit unui studiu făcut public de CreditInfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. Potrivit studiului, 886 de companii din judeţul Brăila și 1.341 din județul Galați îndeplinesc criteriile de profitabilitate, respectiv au înregistrat profit, sunt pe piaţă de cel puţin doi ani, nu au datorii la bugetul de stat, au cifre de afaceri de peste 100.000 de lei şi istoric pozitiv de plată.

Potrivit sursei citate, una din cinci firme profitabile din România se află în Bucureşti (14.164 firme -20,24%), aici fiind înregistrate şi cele mai multe firme din România (266.635 firme). Urmează judeţele Cluj (4,019 firme - 5,74%), Timiş (3,307 firme - 4,73%), Braşov (2.675 de firme - 3,82%) şi Constanţa (2.576 de firme - 3,68%). De partea cealaltă, judeţele Mehedinţi (336 de firme- 0,48%), Giurgiu (442- 0,63%) şi Teleorman (505- 0, 72) au cele mai puţin profitabile companii din România.

Cele mai multe firme profitabile, raportat la numărul de firme înregistrate într-un judeţ, se află în judeţele Covasna (6,72% din firmele înregistrate aici sunt profitabile, adică 762 de firme), Mureş (6,44%, adică 2.129 firme), Harghita (6,31%, adică 1.302 firme) şi Sibiu (6.11%, adică 1.728 firme). În coada acestui clasament se află judeţele Mehedinţi (2,33% - 336 firme) şi Teleorman (2,94% - 505 firme).

Clasamentele profitabilităţii sunt alcătuite pe baza unui set strict de criterii, pe care le îndeplinesc companiile din grupul select de 4% firme profitabile din România. „Am folosit date din sursele publice şi oficiale, precum Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului etc. Au fost verificate toate companiile din România, adică 1.4 milioane de entităţi. 4% din firmele din România, peste 60.000, reprezintă motorul economiei, pentru că produc 92% din profitul României”, a declarat Aurimas Kacinskas, general manager al proiectului.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Ce afaceri au făcut cele mai profitabile companii gălăţene

Ediţia locală a Topului Naţional al Firmelor Private din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a adus la scenă deschisă companiile gălăţene care, în 2016, au obţinut cele mai bune rezultate economice. Gazdă a evenimentului, aflat la a XVII-a ediţie, a fost Patronatul IMM-urilor Galaţi, la festivităţile organizate la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” fiind prezenţi nu numai reprezentaţi ai mediului de afaceri, ci şi reprezentanţi ai administraţiei publice, ai mediului financiar-fiscal şi mediul universitar.

La categoria marilor întreprinderi, prima poziţie a fost ocupată de compania specializată pe comerţul cu materiale de construcţii Arabesque SRL. Firma, cu o anvergură multinaţională, a avut anul trecut, la un număr mediu de 2.844 de angajaţi, o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei şi un profit brut de 61,7 milioane de lei. Pe locul următor s-a clasat Mairon SA, specializată în procesarea produselor metalurgice. Compania a avut anul trecut un număr mediu de 389 de angajaţi, cu care a atins o cifră de afaceri de 819 milioane de lei şi un profit brut de 49,6 milioane de lei. Locul trei al marilor companii gălăţene a revenit Arcada Company SA, care s-a făcut remarcată prin lucrări de infrastructură complexe, precum cele din domeniul feroviar. Compania, cu un număr mediu de 443 salariaţi, a ajuns la o cifră de afaceri de 297 milioane de lei şi un profit brut de 45,6 milioane de lei.

Întreprinderi mijlocii, profit mare

Şi clasamentul firmelor mijlocii aduce în atenţie nume deja consacrate pe scena economică. Primul loc la această categorie este ocupat de ArcelorMittal Tubular Products SRL, „sora” mai mică, dar profitabilă, a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Compania specializată pe producţia de ţevi a avut anul trecut 125 de angajaţi cu care a atins o cifră de afaceri de 68,7 milioane de lei şi un profit brut de 13 milioane de lei. Din zona echipamentelor navale, pe locul doi la întreprinderile mijlocii s-a clasat DMT Marine Equipment SA, cu o cifră de afaceri de 125 milioane de lei şi un profit brut de 11 milioane de lei, la un număr mediu de 116 angajaţi. Că, în afaceri, câteodată norocul şi-l face fiecare o dovedeşte Neidan SRL, specializată pe activităţi de pariuri şi jocuri de noroc. Firma, cu 60 de angajaţi, a înregistrat o cifră de afaceri de 23,2 milioane de lei şi un profit brut de nu mai puţin de 10,1 milioane de lei.

Mici, dar profitabili

Deşi se încadrează în categoria întreprinderilor mici, unele firme au obţinut rezultate demne de invidiat chiar şi de cei mai mari. Pe primele locuri s-au plasat în Topul firmelor Luconsa BM SRL (profit brut 5,9 milioane de lei), Roserv Pharma SRL (profit brut - 5,1 milioane de lei) şi Benzenpec Import Export SRL (profit brut - 3,8 milioane de lei). Nu în ultimul rând, la categoria microîntreprinderi, pe primele locuri s-au clasat Next Energy Parteners SRL (profit brut - 4,3 milioane de lei), Nadicer SRL (profit brut - 3,3 milioane de lei) şi Doragra 2008 SRL (profit brut - 3,2 milioane de lei).

Premii speciale

Ca în fiecare an, Topul firmelor a avut şi o secţiune de Premii speciale, pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu. Unul dintre aceste premii, „Pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri” a revenit ziarului „Viaţa liberă”, un premiu similar fiind decernat şi colegei noastre Maria Măndiţă, corespondent Radio România Actualităţi.
Iată care au fost şi celelalte Premii speciale: „Crearea unui mare număr de locuri de muncă” – Arcada Company SA; „Dinamica deosebită a dezvoltării” – Staer International SA; „Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite” –Dan Cristian Crişan – Crisdan Trans SRL; „Femei manager cu rezultate deosebite” – Nicoleta Lupu – Hanţă SRL; „Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare” – Centrul Integrat de Cercetare, Expertiză şi Transfer Tehnologic în Industria Alimentară; „Calitatea produselor şi serviciilor destinate mediului de afaceri” – Banca Transilvania; „Pentru activităţi de export:” „Mar-Ina Prodprest SRL, Frigorex SRL; „Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii”: ArcelorMittal Galaţi; „Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar”: Agriserv SRL; „Susţinerea Patronatului IMM-urilor”: BRD Groupe Societe Generale; „Excelenţă în parteneriat”: Groupama Asigurări SA.

Care au fost criteriile în realizarea topului

Criteriile care au stat la baza Topului firmelor gălăţene au fost profitul brut, cifra de afaceri şi activele deţinute, potrivit raportărilor financiare pe anul 2016, o condiţie fiind şi ca eventualele datorii la bugetele publice să nu depăşească 10 la sută.
„Răsplătim performanţa, însă nu trebuie să uităm că felicitări merită toţi întreprinzătorii care, cu dorinţa de a răzbate într-un mediu economic adesea complicat, reuşesc să ridice o companie, să creeze locuri de muncă, să facă profit şi să contribuie, prin toate acestea la ridicarea comunităţii gălăţene”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Ca în fiecare an, Topul a avut mai multe secţiuni, pe grupe de mărime a întreprinderilor (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari), aşa cum sunt ele definite în Legea IMM-urilor nr. 346/2004.
În plus, în cadrul evenimentului, pentru a întregi imaginea mediului economic local, a fost lansată şi „Carta Albă a IMM-urilor” pentru Regiunea Sud-Est, din care, alături de Galaţi, fac parte judeţele Brăila, Tulcea, Vrancea, Buzău şi Constanţa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Afaceri de 4,1 miliarde de lei pentru cele mai mari firme gălăţene. Companii de ”top 10”

Primele 10 mari companii gălăţene (conform clasificării din Legea 346/2004) au atins anul trecut o cifră de afaceri totală de peste 4,1 miliarde de lei şi un profit brut de aproape 250 milioane de lei, conform Topului Naţional al Firmelor, realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi. În plus, aceste firme n-au avut nici datorii la bugetele publice care să depăşească 10 la sută din cifra de afaceri.

Desigur, dincolo de rezultatele pe ansamblu, nici cifra de afaceri, nici profitul nu au avut o distribuţie uniformă, însă dacă este să ne orientăm după domeniile de activitate, atunci sectorul construcţiilor şi sectorul naval se detaşează drept punctele forte în materie de profitabilitate la nivelul Galaţului.

După cum v-am relatat deja în paginile ziarului nostru, Arabesque SRL este compania gălăţeană care anul trecut a obţinut rezultatele cele mai bune, respectiv la o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei a raportat un profit brut de 61,74 milioane de lei. Tot pe segmentul construcţiilor s-a plasat pe locul 3 Arcada Company SA (cifră de afaceri 297 milioane de lei, profit brut 45,6 milioane de lei), dar în „top 10” au mai intrat Tancrad SRL (locul 9, cifră de afaceri 333,7 milioane de lei, profit brut 8,03 milioane de lei) şi Citadina 98 SA (locul 10, cifră de afaceri 77,09 milioane de lei, profit brut 7,4 milioane de lei).

Cu afacerile "pe val"

În ceea ce priveşte zona navală, se observă că Şantierul Naval Damen Galaţi, deşi a avut anul trecut o cifră de afaceri semnificativă - 548,3 milioane de lei, profitul brut a fost de "doar" 9,3 milioane de lei, valoare care i-a asigurat, totuşi, locul 7 în rândul marilor companii gălăţene. Spre comparaţie, una dintre companiile care, pe partea de echipamente şi instalaţii electrice navale, colaborează inclusiv cu Damen, Alewinjse Marine Galaţi SA, a obţinut o productivitate mai mare şi la o cifră de afaceri de 167,86 milioane de lei a raportat un profit brut de 11,1 milioane de lei, rezultat ce i-a asigurat locul 6 în topul marilor firme gălăţene. Imediat "sub linia" primelor zece se mai află două companii ce au legătură cu zona navală. Astfel, pe locul 11 s-a clasat CNFR Navrom SA (cifră de afaceri - 207,2 milioane de lei, profit brut - 6,5 milioane de lei) şi ICEPRONAV Engineering SRL (locul 12, cifră de afaceri - 50,18 milioane de lei, profit brut - 5,2 milioane de lei).

Domenii profitabile

Revenind în partea superioară a clasamentului, nu putem să trecem cu vederea rezultatul obţinut, pe segmentul industrial, de Mairon Galaţi SA. Compania axată pe producţia şi comercializarea de produse siderurgice s-a plasat pe locul 2 în topul firmelor, reuşind să atingă o cifră de afaceri de peste 819 milioane de lei şi un profit brut de 45,6 milioane de lei.

În primii zece au mai intrat Phoenix Slag Services SRL, axată pe valorificarea materialelor reciclabile de la halda de zgură a combinatului siderurgic, ce a raportat o cifră de afaceri de 104,7 milioane de lei şi un profit brut de 29,19 milioane de lei, dar şi compania locală de utilităţi Apă-Canal SA, ce a obţinut, la o cifră de afaceri de 95,53 milioane de lei, un profit brut de 18,01 milioane de lei.

Nu în ultimul rând, demne de remarcat sunt rezultatele obţinute de Staer International SA, profilată pe producţia de mobilă. Dincolo de "cifrele" în sine - afaceri de 74,07 milioane de lei şi profit brut de 8,3 milioane de lei - compania este una dintre puţinele din ţară care, confruntată cu criza economică, a reuşit să-i facă faţă. Staer nu numai că a reuşit să iasă din insolvenţă şi să evite falimentul care o ameninţa, dar a ajuns, iată, pe locul 8 în rândul celor mai performante companii gălăţene!

Firme în creştere

Dincolo de "top 10" al marilor companii, sunt firme care vin tare din urmă, unele care în cursul anului trecut fie şi-au consolidat poziţia, fie au trecut, în clasificare, de "ştacheta" de la întreprinderi mijlocii la întreprinderi mari şi care, cu siguranţă, vor avea un cuvânt de spus în viitoarea evoluţie economică a Galaţiului. Şi domeniile sunt unele diverse: în IT - Selir SRL (cifră de afaceri - 28,3 milioane de lei, profit brut - 4,8 milioane de lei), în construcţii - Katy SRL (cifră de afaceri - 14,1 milioane de lei, profit brut - 4,3 milioane de lei), protecţie şi pază - Dialfa Security SRL (cifră de afaceri - 16,8 milioane de lei, profit brut - 1,9 milioane de lei), industrie - Criomec SA (cifră de afaceri - 56,6 milioane de lei, profit brut - 1,4 milioane de lei), naval - Aktiv Ship SRL (cifră de afaceri - 20,2 milioane de lei, profit brut - 0,89 milioane de lei), servicii - Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA (cifră de afaceri - 20,4 milioane de lei, profit brut - 0,63 milioane de lei).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Care au fost cele mai performante firme gălăţene

Realizat pe baza unei metodologii ce include principalii indicatorilor economico-financiari relevanţi pentru activitatea agenţilor economici pe anul 2016, a XIV-a ediţie a Topului Firmelor realizat de Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi este o radiografie a evoluţiei mediului economico-social local.

Câştigătorii din acest an ai topului Camerei de Comerţ au fost făcut cunoscuţi la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei gale speciale, la care au participat atât reprezentanţi ai mediului de afaceri, cât şi ai administraţiei publice, mediului universitar, precum şi ai altor instituţii, care, într-un fel sau altul, au legătură cu activitatea economică locală. După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", Topul Firmelor Gălăţene a fost structurat pe şapte domenii principale de activitate - "Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech", "Industrie", "Agricultură, Silvicultură şi Pescuit", "Construcţii", "Servicii", "Comerţ" şi "Turism" - iar fiecare domeniu este împărţit pe grupe de activitate şi mărime a întreprinderilor.
"Dincolo de partea de recunoaştere a performanţei, prin acest top se deschid şi oportunităţi de afaceri, pentru că el ajunge la toţi cei interesaţi să dezvolte afaceri în Galaţi. De asemenea, la rândul nostru, preluăm oferte, precum cele ce vin de la ataşaţii economici de la ambasade, şi le transmitem mai departe firmelor gălăţene. Şi sunt companii care, astfel, au reuşit să intre inclusiv pe pieţele externe", a arătat preşedintele CCIA Galaţi, Ion Mocanu.

Performanţe pe domenii

Dincolo de grupele de activitate specifice fiecărei companii, dacă este să ne uităm pe "lista scurtă" a topului firmelor după cifra de afaceri, atunci primul loc este adjudecat de Arabesque SRL, care, de altfel, în baza acestui indicator este şi prima clasată pe domeniul "Comerţ".  În "Industrie", cea mai mare cifră de afaceri a avut-o anul trecut Şantierul Naval Damen Galaţi SA, iar în "Construcţii" cele mai mari afaceri le-a avut Tancrad SRL. În domeniul "Servicii", cea mai mare cifră de afaceri a avut-o Compania de Navigaţie Fluvială Română (CNFR) Navrom SA, iar în materie de "Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech" pe primul loc s-a plasat Wind River Systems România SRL. Nu în ultimul rând, pe domeniul "Agricultură, Silvicultură şi Pescuit", prima clasată a fost Agrogal SA. De altfel, în acest an, la Galaţi, a fost un an foarte bun pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură. Acesta a fost şi motivul pentru care, în secţiunea dedicată premiilor speciale, cinci companii gălăţene au primit din partea Camerei de Comerţ distincţia Meritul Agricol.
Revenind la clasamentul general, de această dată după profitul obţinut, se constată că şi la acest capitol poziţia dominantă este deţinută de Arabesque SRL, cap de afiş şi în domeniul "Comerţ". Pe zona de "Construcţii", cea mai profitabilă companie a fost Arcada Company SA, iar în domeniul "Serviciilor" cea mai performantă firmă a fost Phoenix Slag Services SRL. În "Industrie", pe prima poziţie s-a plasat compania producătoare de ţevi ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, iar pe zona de "Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech" pe primul loc  s-a clasat Selir SRL. Pe zona de "Agricultură, Silvicultură şi Pescuit", titlul de cea mai profitabilă companie din judeţ a fost adjudecat de Agrimat Matca SA.
Una dintre secţiunile topului Camerei de Comerţ a fost dedicată exportatorilor. La acest capitol, primele locuri sunt dominate de marile companii cu afaceri în industrie. Pe primul loc s-a clasat combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi SA, urmat de Şantierul Naval Damen Galaţi SA şi DMT Marine Equipment SA.

Sectoare cu potenţial

Desigur, firmele prezentate mai sus reprezintă doar "vârful aisbergului" economiei gălăţene, pe fiecare din domeniile principale fiind agenţi economici care au avut un cuvânt de spus în grupa lor de activitate. Sunt prea mulţi pentru a-i aminti pe toţi aici, însă sperăm să regăsim cât mai multe societăţi gălăţene şi în Topul Naţional al Firmelor, ce urmează a fi realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
"Sunt sectoare care au fost mai alerte, precum cel a producerii de echipamente navale. E adevărat că o bună parte dintre firme sunt cu capital străin, dar produc împreună cu specialiştii gălăţeni aceste echipamente. Există şi o bună evoluţie şi în zona serviciilor. Dar cea mai frumoasă surpriză vine pe partea de agricultură. De altfel, la târgul Indagra, din 20 de participanţi gălăţeni, vreo 10 au şi semnat contracte", a explicat preşedintele CCIA Galaţi.
Nu ne rămâne decât să sperăm că Topul Firmelor Gălăţene va ţinti cât mai sus inclusiv la nivel naţional şi, de ce nu, chiar şi pe pieţele externe.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce afaceri au făcut cele mai profitabile companii gălăţene. Topul Naţional al Firmelor Private

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate ieri, 3 octombrie, în cadrul ediţiei locale a Topului Naţional al Firmelor Private din România, desfăşurată la Teatrul Dramatic "Fani Tardini". La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţi ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic, calitatea de amfitrion revenindu-i Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - Patronatul IMM-urilor Galaţi. De altfel, la festivitate au fost prezenţi inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi secretarul general al asociaţiei patronale, Liviu Rogojinaru.

La categoria marilor întreprinderi, pe prima poziţie s-a clasat Mairon SA, companie specializată în prelucrarea produselor metalurgice, aceasta reconfirmându-şi forţa economică în ascensiune. Compania a înregistrat anul trecut, la un număr mediu de 379 de salariaţi, o cifră de afaceri de 1,01 miliarde de lei şi un profit brut de 60,31 milioane de lei. Pe locul următor s-a clasat Phoenix Slag Services SRL, specializată în exploatarea haldei de zgură a combinatului siderurgic. Cu un număr mediu de 277 salariaţi, firma atins o cifră de afaceri de 107,33 milioane de lei şi un profit brut de 31,34 milioane de lei. Pe a treia poziţie pe podiumul marilor întreprinderi s-a clasat Arcada Company SA, care s-a făcut remarcată prin lucrări de infrastructură complexe, precum cele din domeniul feroviar. Cu un număr mediu de 584 de salariaţi, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 184,94 milioane de lei şi un profit brut de 21,72 milioane de lei. În zona superioară a clasamentului "greilor", ca profit raportat, s-au mai clasat SN Damen Galaţi (profit brut de 21,38 milioane de lei), Arabesque SRL (21,38 milioane de lei), Apă Canal SA (11,29 milioane de lei), Staer Internaţional SA (8,07 milioane de lei), Alewijnse Marine Galaţi (6,83 milioane de lei), Myosotis SRL (5,24 milioane de lei) şi Criomec SA (4,81 milioane de lei).

Mici şi mijlocii, profit mare

În clasamentul firmelor mijlocii, pe primul loc s-a clasat o firmă din IT, respectiv Wind River Systems SRL (profit brut - 46,09 milioane de lei), urmată de Belor România SA, specializată în importul și distribuția de îngrășăminte și exportul de cereale (profit brut - 12,96 milioane de lei) şi Neidan SRL, având ca domeniu principal de activitate jocurile de noroc şi pariurile, dar care şi-a diversificat afacerile şi în zona comercială, obţinând anul trecut un profit brut de 9,91 milioane de lei.

Chiar dacă au intrat în categoria întreprinderilor mici, sunt firme gălăţene care au obţinut rezultate demne de invidiat chiar şi de către întreprinderile mari. Primii trei în clasament au fost Next Energy Parteners SRL (profit brut - 7,72 milioane de lei), Myosotis Farm SRL (6,2 milioane de lei) şi Dicor Land SRL (5,58 milioane de lei).

La microîntreprinderi, primele locuri au revenit A.G.V. Impex SRL (profit brut - 2,02 milioane de lei), Ceteraşcom SRL (1,78 milioane de lei) şi Lorac Impex SRL (1,6 milioane de lei).

Premiu Special pentru "Viaţa liberă"

Ca în fiecare an, Topul firmelor a avut şi o secţiune de Premii speciale, pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu. Unul dintre aceste premii, "Pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri", a revenit Departamentului Economie-Administraţie al ziarului "Viaţa liberă". Iată care au fost şi celelalte Premii speciale: "Crearea unui mare număr de locuri de muncă" - River Eye Fashion SRL; "Dinamica deosebită a dezvoltării" - Criomec SA; "Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite" - Marius Geru - Thecon SRL; "Femei manager cu rezultate deosebite" - Cristina Petcu - Poliprod Serv SRL; "Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare" - Ship Design Group SRL; "Calitatea produselor şi serviciilor destinate mediului de afaceri" - Filiala CECCAR Galaţi; "Pentru activităţi de export" - DMT Marine Equipment SA; "Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii" - Arabesque SRL; "Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar" - Saltempo SRL, Transion Agro SRL; "Susţinerea Patronatului IMM-urilor" - Universitatea "Danubius"; "Excelenţă în parteneriat" - BRD Groupe Societe Generale SA, Groupama Asigurări SA.

Ediţia naţională a Topului Firmelor se va organiza pe 2 noiembrie, la Marriott Bucureşti, şi nu ne rămâne decât să sperăm că printre premianţi se vor număra cât mai multe firme gălăţene.

Criteriile de realizare a Topului Firmelor

Criteriile care au stat la baza Topului firmelor gălăţene au fost profitul brut, cifra de afaceri şi activele deţinute, potrivit raportărilor financiare pe anul 2017, o condiţie fiind şi ca eventualele datorii la bugetele publice să nu depăşească 10 la sută.

"Cred e foarte important pentru comunitate să-şi cunoască performerii din domeniul economic, pentru că, în ultimă instanţă, ei sunt cei care generează locuri de muncă, aduc profit şi plusvaloare societăţii în care activează, inclusiv prin susţinerea bugetelor publice. Acest top este menit să-i onoreze pe cei care au obţinut cele mai bune rezultate şi, de ce nu, să-i ambiţioneze şi pe alţii să obţină rezultate cel puţin la fel de bune", a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Ca în fiecare an, Topul a avut mai multe secţiuni, pe grupe de mărime a întreprinderilor (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari), aşa cum sunt ele definite în Legea IMM-urilor nr. 346/2004.

Partenerii CNIPMMR în realizarea topului sunt Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Lansare "Carta Albă a IMM-urilor" din sud-est

În cadrul acţiunilor dedicate ediţiei gălăţene a Topului Naţional al Firmelor Private din România, a fost lansată "Carta Albă a IMM-urilor” pentru Regiunea Sud-Est, din care, alături de Galaţi, fac parte judeţele Brăila, Tulcea, Vrancea, Buzău şi Constanţa. Lucrarea, realizată de CNIPMMR, surprinde mediul de afaceri în dinamica sa şi abordează principalele aspecte ce ţin de activitatea IMM-urilor, fiind un veritabil "barometru" al economiei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Topul CNIPMMR al firmelor private din România. Care sunt companiile gălăţene ce s-au impus la nivel naţional

Unele dintre companiile gălăţene reuşesc să spargă „frontierele” mediului de afaceri local şi ajung branduri relevante chiar şi la nivel naţional. O dovadă în acest sens sunt firmele gălăţene care s-au clasat pe locuri fruntaşe în Topul Naţional al Firmelor Private din România, clasament realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR, fie că e vorba de cifra de afaceri, profitul brut, productivitate sau performanţa globală în afaceri.

La festivitatea de premiere a celor mai bune firme din România, desfăşurată recent la Bucureşti, la Marriott, a participat şi o delegaţie formată din 25 de întreprinzători din cadrul Patronatului IMM-urilor Galaţi, iar unii dintre ei s-au numărat şi printre premianţii aplaudaţi la scenă deschisă. „În topul realizat pe baza rezultatelor obţinute în 2017, Galaţiul a fost mai bine reprezentat faţă de topul din anul precedent. Şi dacă ne uităm în clasamente, pe domenii de activitate, inclusiv pe ceea ce a însemnat premierea în cadrul galei festive, faptul că am avut reprezentanţi ai mediului economic gălăţean la vârful mediului de afaceri naţional spune foarte multe. Mai exact, este o dovadă că avem unităţi economice stabile, care reuşesc să fie profitabile, sunt şi nuclee ce polarizează în jurul lor şi alţi agenţi economici. Desigur, mediul de afaceri este într-o continuă schimbare, dar este foarte important pentru Galaţi că are o stabilitate generată de aceste companii”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, care este şi prim-vicepreşedinte al CNIPMMR.

La nivel naţional, companiile care au obţinut cea mai mare cifră de afaceri au fost Automobile Dacia SA (23,14 miliarde lei), Rompetrol Downstream SRL (8,87 miliarde de lei) şi British American Tabacco (tot 8,87 miliarde de lei). La această secţiune a clasamentului, Galaţiul a fost reprezentat de două companii care au intrat pe lista scurtă a primelor 100 de firme ca valoare a afacerilor. Mai exact, este vorba de Arabesque SRL (cifră de afaceri de 1,7 miliarde de lei, locul 45 în clasamentul general naţional) şi Mairon Galaţi (cifră de afaceri de 1,01 miliarde de lei, locul 74 la nivel naţional).

În ceea ce priveşte profitul brut realizat, pe primele trei locuri la nivel de ţară s-au clasat Banca Transilvania (1,37 miliarde de lei), Dedeman SRL (1,0 miliarde de lei) şi Continental Automotive Products SRL (0,83 miliarde de lei). Printre cele mai profitabile companii s-a clasat, din nou, Mairon Galaţi (60,31 milioane de lei), care a ocupat şi primul loc ca profil brut, la întreprinderile mari, pe domeniul ei de activitate. De asemenea, la întreprinderi mari, şi societatea de construcţii Katy SRL s-a clasat pe un onorant loc cinci.

În ceea ce priveşte clasamentul general după productivitate, acesta a fost dominat de Rompetrol Downstream SRL, British American Tabacco şi Petrotel – Lukoil SA, acestea reuşind să-şi adjudece podiumul şi în ceea ce priveşte performanţele globale. Printre companiile care au obţinut o productivitate ridicată se numără Mairon Galaţi (locul 13) şi Prutul SA (locul 40). De asemenea, Mairon Galaţi a intrat, pe locul 12, şi în clasamentul naţional după performanţa globală. În aceeaşi secţiune, la întreprinderi mari, pe domeniile lor de activitate, Arcada Company şi Tancrad sau clasat pe primul loc, respectiv locul trei. De asemenea, pe domeniul ei, Mairon Tubes s-a plasat pe primul loc la categoria întreprinderilor mijlocii.

Dincolo de festivitatea de premiere, topul realizat de CNIPMMR a fost şi un cadru pentru dezbaterea unor teme importante din domeniul economic. Cum printre invitaţi s-au numărat şi reprezentanţi la vârf ai Guvernului, ai mediului financiar-bancar, ai mediului universitar, poate că unele dintre ideile de îmbunătăţire a mediului de afaceri se vor regăsi şi în practică, inclusiv în „cifrele” prezentat la ediţia de anul viitor a topului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Conferinţa ZF „Branduri româneşti“, Galaţi, marţi, 25 iunie: învaţă de la reprezentanţii celor mai puternice companii din Galaţi cum să îţi construieşti un brand puternic în business

Despre cum poate rezista un brand local zeci de ani pe o piaţă precum e Galaţiul vor vorbi, în cadrul eveni­mentului, reprezentanţii Criomec SA, o companie înfiinţată în urmă cu 25 de ani care se ocupă de realizarea de in­dustriale în domenii foarte specializate precum crio­genie, frigotehnie sau petrochimie. Aceştia vor po­vesti despre cum a reuşit un business cu ră­dăcinile în Galaţi să atragă clienţi din Europa, din SUA şi, mai nou, din Japonia şi care sunt planurile viitoare de extindere pe pieţele internaţionale. De asemenea, oficialii de la Myosotis SRL, o afacere de fa­milie înfiinţată în 1992 care a ajuns la 104 farmacii, vor vorbi despre „reţeta“ prin care au ajuns la un grad de fidelizare de 80% a pacien­ţilor, pe o piaţă farma extrem de competitivă.

Cum se poate lupta un brand românesc cu nume internaţionale şi cu bugete semnificative, dar şi care este perioada necesară construcţiei unui brand puternic sunt doar o parte dintre întrebările la care vor răspunde invitaţii din cadrul evenimentului. La conferinţa ZF de la Galaţi au confirmat pre­zenţa şi oficiali din cadrul combinatului side­rurgic ArcelorMittal, cea mai mare companie din judeţ, cu o cifră de afaceri de peste 5,1 miliarde de lei în 2018 şi aproximativ 5.200 de salariaţi.

Companiile din Galaţi au înregistrat o cifră de afa­ceri cumulată de 23 mld. lei în 2017, similară cu cea din judeţul Alba (deşi Galaţiul are cu 56% mai mulţi locuitori decât Alba), potrivit lucrării „Ca­pi­ta­lul privat românesc“, realizată de ZF cu spijinul PIAROM. Astfel, judeţul Galaţi s-a aflat pe locul 15 în topul judeţelor după cifra de afaceri a com­pa­niilor rezidente în 2017, în faţa unor judeţe pre­cum Bacău sau Suceava, dar sub Iaşi, Dolj sau Bihor.

Galaţiul nu a fost un judeţ preferat de către investitorii străini, astfel că, în 2017, două treimi din cifra de afaceri a companiilor din Galaţi a fost generată de companiile cu capital românesc.

Economia unor judeţe precum Galaţi - unde PIB-ul per capita este cu 25% sub media naţio­na­lă, iar salariile angajaţilor sunt cu 10% mai mici decât în restul ţării - va creşte cu un ritm mai ac­celerat decât cel actual dacă antreprenorii ro­mâni vor înţelege că investiţia în branding este sin­gura care îi poate propulsa pe piaţa internă şi externă.

Printre invitaţii evenimentului „Branduri româneşti“ de la Galaţi se mai află oficiali din com­pa­niile Saltempo SRL (fabrică de procesare carne), Almera International / Big Panda  (o com­panie înfiinţată în 1996 care iniţial importa şi ex­porta produse alimentare şi care în prezent are o fabrică de produse lactate în Bacău), Ara­besque (dis­tribuitor de materiale de construcţii), Vrancart (pro­ducător de carton), Pandora Prod (companie de textile din Vrancea), Mairon Galaţi (produ­cător de ţevi şi de profiluri din oţel), Staer International (mobilă),  Marcoser (ma­te­riale pentru agricultură) din Galaţi, Agricultorul (producătorul brandului Muştar de Tecuci) din Tecuci şi Zimbria (produse alimentare tradi­ţionale) din Galaţi.

Din partea Raiffeisen Bank România, partener al Ziarului Financiar la acest eveniment, va participa Felix Daniliuc, director executiv al băncii.

La conferinţa Branduri Româneşti organizată pe 25 iunie la Galaţi va participa şi Sorin Pîslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar. Evenimentul face parte din turneul de conferinţe ZF Branduri Româneşti început în 2018 şi care a inclus, până acum, oraşe precum Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Cluj.

♦  23 mld. lei a fost cifra de afaceri cumulată a companiilor înregistrate în Galaţi în 2017, similară cu cea din judeţul Alba (deşi Galaţiul are cu 56% mai mulţi locuitori decât Alba), potrivit lucrării „Capitalul privat românesc“, realizată de ZF cu sprijinul PIAROM.

♦ 15 este locul pe care se află judeţul Galaţi în topul judeţelor după cifra de afaceri a companiilor rezidente în 2017, în faţa unor judeţe precum Bacău sau Suceava, dar sub Iaşi, Dolj sau Bihor.

♦ În patru ani, cifra de afaceri a companiilor din Galaţi a crescut cu doar 3 miliarde de lei, de la 20 miliarde de lei în 2014 la 23 miliarde de lei în 2017.

♦ 66% din cifra de afaceri a companiilor din Galaţi este generată de companiile cu capital românesc, iar 32% este realizată de companiile străine.

♦ 2.775 de lei net a fost valoarea salariului mediu din Galaţi în luna martie 2019 (în creştere cu 14% faţă de martie 2018), salariile din Galaţi fiind cu 10% mai mici decât media naţională.

♦ 5,9% a fost rata şomajului înregistrat în Galaţi în martie 2019, aproape dublă faţă de media naţională de 3,19%.

♦ 7.045 de euro a fost valoarea PIB per capita în 2018 în judeţul Galaţi, cu 25% mai mic decât media naţională.

zf.ro

[dcp100168]

[dcp100168]

[dcp100168]

Care sunt cele mai profitabile companii gălăţene. Topul Naţional al Firmelor Private din România, ediţia locală

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate joi, 3 octombrie, în cadrul ediţiei locale a Topului Naţional al Firmelor Private din România. Evenimentul, desfăşurat la Teatrul „Fani Tardini”, a fost organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Calitatea de amfitrion al manifestării a revenit preşedintelui Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, dar alături de el au fost şi alţi reprezentanţi de seamă ai patronatelor, inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR şi vicepreşedinte al Comitetului Economic şi Social (CES). Desigur, la această sărbătoare a mediului economic au fost prezenţi reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic.

Topul firmelor gălăţene din acest an are câteva surprize interesante, reflectând dinamica mediului de afaceri local, iar prima dintre ele este chiar la vârful marilor întreprinderi. Mai exact, este vorba de revenirea în Top, după zece ani de absenţă, a combinatului siderurgic, actualul Liberty Galaţi, preluat de Liberty House Group în cadrul tranzacţiei încheiate cu ArcelorMittal. Mai mult, combinatul revine în forţă pe prima poziţie a marilor întreprinderi, anul trecut reuşind să obţină, cu un număr mediu de 5.183 de salariaţi şi o cifră de afaceri de peste 5,1 miliarde de lei, un profit brut de 189,8 milioane de lei. Pe locul următor s-a plasat tot o întreprindere specializată în prelucrarea produselor metalurgice, Mairon Galaţi SA. Cu un număr mediu de 397 de salariaţi, compania a atins o cifră de afaceri de 1,28 miliarde de lei şi un profit brut de 42,96 milioane de lei. Industria navală, prin şantierul Damen Galaţi, s-a clasat pe locul trei, reuşind, cu număr mediu de 2.482 de salariaţi, să ajungă la o cifră de afaceri de 481,3 milioane de lei şi un profit brut de 40,42 milioane de lei.

În partea superioară la „categoria grea” a mediului de afaceri gălăţean s-au mai clasat, ca valoare a profitului brut, Arabesque SRL (39,43 milioane de lei), Phoenix Slag Services SRL (27,87 milioane de lei), Criomec SA (15,45 milioane de lei), Arcada Company (8,24 milioane de lei), Staer Internaţional SA (7,87 milioane de lei), Myosotis SRL (6,79 milioane de lei) şi Apă Canal SA (6,26 milioane de lei).

Mici şi mijlocii, dar profitul mare

La categoria întreprinderilor mijlocii, trebuie salutată performanţa INTFOR SA, firmă ce este pe calea cea bună în depăşirea dificultăţilor economice cu care s-a confruntat la un moment dat. Compania specializă pe producţia de produse din oţel a înregistrat anul trecut un profit brut de 47,05 milioane de lei! Pe locul următor, tot din zona siderurgiei, se clasează ArcelorMittal Tubular Products Galaţi, cu profit brut de 13,09 milioane de lei. Neidan SRL, având ca domeniu principal de activitate jocurile de noroc şi pariurile, dar care şi-a diversificat afacerile şi în zona comercială, s-a clasat pe locul trei, cu un profit brut de 11,07 milioane de lei.

La categoria întreprinderi mici sunt firme care au reuşit să obţină un profit mare. Primii trei în clasament sunt, în topul de anul acesta, Iulicris Recycling SRL (profit brut – 8,39 milioane de lei), Valro Trade SRL (7,34 milioane de lei) şi Next Energy Parteners SRL (5,51 milioane de lei).

La categoria microîntrepinderi, primele locuri au revenit Lukamet Staal BV SRL (profit brut – 4,13 milioane de lei), Rory SRL (3,45 milioane de lei) şi PM Primhouse Steel SRL (3,19 milioane de lei).

Premiu special pentru „Viaţa liberă”

Ca în fiecare an, în cadrul Topului firmelor gălăţene au fost acordate o serie de Premii Speciale, pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un domeniu de activitate. Unul dintre aceste premii, „Pentru contribuţia la dezvoltarea mediului de afaceri” a revenit ziarului „Viaţa liberă”. Iată care au fost şi celelalte Premii Speciale: „Crearea unui număr mare de locuri de muncă în plan local” – Grande Gloria Production SRL; „Dinamica deosebită a dezvoltării” – Arabesque SRL şi Criomec SA; „Pentru managementul performant al firmei” – Butan Grup SRL; „Femei manager cu rezultate deosebite” – Iulia Popa, manager Keros Design; „Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare” – Ionuţ Melinte, Laboratorium SRL; „Pentru calitatea produselor şi serviciilor destinate mediului de afaceri” – Groupama Asigurări SA; „Pentru activităţi de export” – Prutul SA; „Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii” – Arcada Company SA; „Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar” – Alvino SRL; „Susţinerea activităţii Patronatului IMM-urilor Galaţi” – Generali România Asigurare Reasigurare SA; „Excelenţă în parteneriat” – Banca Transilvania, Sucursala Galaţi. Nu ne rămâne decât să sperăm că, prin rezultatele lor, cât mai multe companii gălăţene se vor regăsi la vârf şi în ediţia naţională a Topului Firmelor, ce va fi organizată la Bucureşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Profitul celor mai mari firme de construcţii din Galaţi

Firmele din domeniul construcţiilor şi-au luat „partea leului” în topul celor mai profitabile companii gălăţene, după rezultatele raportate pe anul trecut. Conform datelor Topului firmelor realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - Patronatul IMM-urilor Galaţi, nu mai puţin de cinci companii din domeniul construcţiilor, totalizând o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei, se află, ca profit brut realizat, în primele 20 de mari întreprinderi din fruntea clasamentului.

De departe, cea mai performantă întreprindere din domeniul construcţiilor este Arabesque SRL, controlată de omul de afaceri Cezar Rapotan. În 2018, compania gălăţeană cu anvergură de multinaţională, specializată în comercializarea şi furnizarea materialelor de construcţii, a atins, la o cifră de afaceri de 1,69 miliarde de lei, un profit brut de 39,43 milioane de lei. Practic, într-un singur an, compania a reuşit să-şi… tripleze profitul. Mai exact, în 2017, cifra de afaceri a fost de 1,7 miliarde de lei, iar profitul brut a fost de 13,54 milioane de lei. Mai mult, Arabesque a reuşit să impună pe piaţă un nou brand, MatHaus, o reţea dedicată în special proiectelor micilor constructori.

La rândul ei, Arcada Company SA şi-a reconfirmat prezenţa pe piaţă şi în 2018. Compania, controlată de Spiru Mantu şi Mihai Humă, şi-a construit portofoliul în jurul unor lucrări complexe din domeniul feroviar. Compania are la activ lucrări de anvergură, precum reabilitarea podurilor peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă. Anul trecut, Arcada Company a reuşit, alături de o firmă germană, să-şi mai adjudece un contract important, respectiv realizarea căii ferate dintre Aeroportul Otopeni şi Gara de Nord. Contractul, în valoare de 398,16 milioane de lei, trebuie finalizat în mai puţin de 14 luni, mai exact până la Campionatul European de fotbal Euro 2020!

Pe locul al treilea ca profit în rândul firmelor de construcţii s-a clasat, în acest an, compania Katy SRL. Firma şi-a construit o reputaţie solidă prin executare unor lucrări cu specific industrial, precum cele de pe platforma combinatului siderurgic, dar acoperă şi alte activităţi din domeniul construcţiilor. În 2018, la o cifră de afaceri de 22,69 milioane de lei, a obţinut un profit brut de 3,17 milioane de lei. În anul precedent, la o cifră de afaceri de 18,99 milioane de lei, Katy SRL a realizat un profit brut de 3,88 milioane de lei.

Locurile patru şi cinci din clasamentul firmelor de construcţii au fost adjudecate de două companii care de la rivalitatea pe piaţă au trecut la parteneriate ce le-au permis inclusiv adjudecarea unor importante contracte publice. Prima dintre ele, locul patru, Tancrad SRL, controlată de familia Stăncic, a avut anul trecut o cifră de afaceri semnificativă, 172,52 milioane de lei, dar profitul brut a fost destul de „subţire”, respectiv 3,09 milioane de lei. Cam la fel au stat lucrurile şi în anul precedent, când la o cifră de afaceri de 171,9 milioane de lei, profitul brut a fost de 3,31 milioane de lei.

Pe locul cinci s-a clasat Citadina 98 SA, firmă din familia grupului „Vega”, fondat de omul de afaceri Corneliu Istrate. Ca raport între cifra de afaceri şi profit stă, păstrând proporţiile, cam ca Tancrad. Mai exact, în 2018, Citadina 98 SA a obţinut, la o cifră de afaceri de 85,57 milioane de lei, un profit brut de 1,43 milioane de lei. Mai bine au stat lucrurile în anul precedent, când la o cifră de afaceri de 47,51 milioane de lei profitul brut a fost de 2,03 milioane de lei. Colaborarea între cele două firme de construcţii le-a adus adjudecarea unor contracte importante. De exemplu, în parteneriat, Tancrad şi Citadina 98, au reuşit să prindă, în Galaţi, contractul de 10,1 milioane de lei ce a vizat resistematizarea intrării dinspre Tecuci (str. Brăilei, între bulevardul Dunărea şi fostul DN 28 Tirighina - Tronson I). Dar la fel de importante sunt şi lucrările în judeţ. De exemplu, cele două firme şi-au adjudecat reabilitarea şi modernizarea DJ 242 (Folteşti - Târgu-Bujor - Vârlezi), ce presupune lucrări de 68,35 milioane de lei, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Iar cele două firme mai au la activ şi alte proiecte la fel de importante.

Prin urmare, firmele gălăţene au avut şi se pare că au şi în continuare destul „front de lucru”. Pe de altă parte, obţinerea unor comenzi este o condiţiei necesară, dar nu suficientă pentru obţinerea de profit. Una dintre cele mai mari probleme este asigurarea forţei de muncă. În plus, au apărut o serie de elemente legislative care au schimbat o serie de raporturi între angajaţi şi angajatori, precum fixarea la 3.000 de lei a salariului minim în construcţii. Cum se vor reflecta toate acestea în activitatea firmelor vom vedea în următoarea ediţie a Topului firmelor.

Firmele din construcţii, mari angajatori

Firmele din domeniul construcţiilor se numără printre cei mai mari angajatori din Galaţi. Primele cinci firme din acest domeniu au împreună aproape 5.000 de angajaţi! Arabesque SRL este campioană absolută la acest capitol, anul trecut înregistrând un număr mediu de 2.998 de salariaţi. Pe locurile următoare ca număr de salariaţi se clasează Tancrad SRL, cu 608 persoane, şi Arcada Company SA, cu 583 de angajaţi. Nu în ultimul rând, Katy SRL şi Citadina 98 SA au câte 371, respectiv, 338 de angajaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Premii pentru cinci firme gălăţene

Cel mai vechi top din România, cel organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) şi ajuns la ediţia cu numărul 27, şi-a onorat premianţii vineri, 8 noiembrie, la Hotel "Marriott" din Bucureşti, în cadrul unui eveniment la care au participat, pentru prima dată, atât preşedintele ţării, cât şi premierul.

Printre cele peste o sută de firme cărora le-au fost acordate premii în plen s-au numărat şi cinci din Galaţi. Acestea au fost, în ordine, Belor şi Mairon Tubes (ambele pe locul 1, pentru cifra de afaceri), Mairon (locul 1, profit brut), Liberty (locul 1) şi Tancrad (locul 2), ambele pentru performanţa globală. "Cinci premii s-au acordat pentru Galaţi, ceea ce demonstrează că avem societăţi comerciale profitabile. Galaţiul, pe ansamblu, a ieşit bine, iar cel mai semnificativ exemplu este Liberty, care în sfârşit s-a pus pe picioare şi a început să aibă profit, după ani şi ani de pierderi.

Oficialităţile ne-au promis că nu vor mai fi modificări ale Codului fiscal, ca până acum. Numai anul acesta avem deja 157 de modificări ale Codului fiscal, ceea ce înseamnă un dezastru privind predictibilitatea. Ni s-a promis că nu vor mai fi asemenea modificări, nu se va mai schimba cadrul în care ne desfăşurăm activitatea şi nu vor mai fi introduse taxe şi impozite noi. Sigur, noi am auzit asta şi acum patru ani, Dumnezeu ştie ce-o să fie. Dar suntem optimişti, sperăm că se vor ţine de cuvânt", a declarat pentru "Viaţa liberă" preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Evenimentul de la "Marriott" a fost deschis de acordarea premiilor "Antreprenor pentru România" Oanei Gheorghiu (cofondatoarea Asociaţiei "Dăruieşte Viaţă", care construieste primul spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică din România), fostului mare canoist Ivan Patzaichin şi omului de afaceri Ştefan Mandachi, iniţiatorul campaniei #şîeu, care a construit, simbolic, primul metru de autostradă din Moldova.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A XX-a ediţie a „Zilei Întreprinzătorilor din România”. Vezi care au fost actorii economici locali care au performat în 2019

Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galați a organizat miercuri, 16 septembrie 2020, împreună cu Consiliul Județean Galați, o serie de manifestări ce au marcat cea de-a XX-a ediţie atât a „Zilei Întreprinzătorilor din România” – eveniment de referință cuprins în calendarul oficial al sărbătorilor nominalizate la nivel național, precum şi a „Festivităţii de recompensare a performanţei şi cunoaştere a celor mai puternici actori ai mediului economic gălăţean”, având suportul Consiliului Local Galaţi şi al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) – Filiala Galați.

Tonul acțiunilor a fost dat de simpozionul „Analiza situației prezente şi a modalităților de sprijinire a mediului economic ca urmare a efectelor generate de coronavirus”. Alături de invitaţii din ţară, precum Liviu Rogojinaru, secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Florin Jianu, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private, Mici şi Mijlocii din România, Elena Coandă, preşedinte Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Ştefan Davidescu, Patronatul Buzău, Sterică Fudulea, Patronatul Tulcea, Radu Oprea, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, Nicoleta Vatlavec, manager corporate – Groupama Asigurări, la acțiuni au participat reprezentanții mediului de afaceri gălățean, ai conducerilor teritorial-administrative, Instituția Prefectului Judeţul Galaţi, ai instituțiilor deconcertate (ANAF, AJOFM, ITM ş.a.), ai mediului universitar, ai mediului financiar-bancar, colaboratori, mass-media locale şi centrale.

În fiecare an, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, având parteneriatul Ministerului Finanțelor Publice şi al Oficiului Registrului Comerțului, întocmește clasamentele pentru TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE DIN ROMÂNIA (micro, mici, mijlocii, mari), ce va avea loc pe data de 30 octombrie 2020 la Marriott București, anul acesta ajungând la cea de- a XXVIII-a ediție.

Clasamentele în funcție de rezultatele obținute în anul 2019 s-au întocmit după următoarea metodologie:

a) În funcție de: profitul brut şi cifra de afaceri/activele totale ținând cont de prevederile Legii nr. 346/2004.

b) Clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari) se realizează ținând cont de prevederile Legii IMM nr. 346/2004: până la 9 angajați şi o cifră de afaceri sau dețin active totale mai mici de 2 milioane de euro (microîntreprinderi), până la 49 de angajați şi o cifră de afaceri sau dețin active totale mai mici de 10 milioane de euro (întreprinderi mici), până la 249 de angajați şi o cifră de afaceri mai mică de 50 milioane de euro sau dețin active totale mai mici de 43 milioane de euro (întreprinderi mijlocii), peste 250 de angajați şi o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane de euro sau active totale mai mari de 43 de milioane de euro (întreprinderi mari).

De asemenea, s-au acordat premii speciale pentru rezultate sau contribuții deosebite într-un domeniu. Premiile speciale, extrem de importante, sunt decernate după criteriile specifice denumirilor pentru care se acordă, după o atentă selecție şi analiză a factorilor implicați în procesul de organizare şi atribuire al acestora.

Clasament în funcţie de rezultatele obţinute în anul 2019:

MICROÎNTREPRINDERI

Loc Denumire Profit brut 2019

3 RORY S.R.L. – dir. gen. Stelian Albrich2.959.764

2 ALISVERIS S.R.L. – dir. gen. Eliza Păiş3.066.088

1 ADD GLOBAL DESIGN S.R.L. – drectori Ioan Lucian Florea şi Andrei Lucian Stancu3.952.412

 

ÎNTREPRINDERI MICI

3 IULICRIS RECYCLING S.R.L.  – dir. gen. Costel Răileanu11.222.406

2 VALRO TRADE S.R.L.  –  dir. gen. Valentin Frătiţa14.169.663

1 NEXT ENERGY PARTNERS S.R.L. –  dir.gen. Radu Popoiu16.228.743

 

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII 

3 LIBERTY TUBULAR PRODUCTS GALAŢI S.A. – dir. gen. Nicu Stan12.221.862

2 NEIDAN S.R.L. – dir. gen. Dan Neicu15.668.145

1 CIPSOR CONSTRUCT S.R.L. – directori Sorin Cătălin Grigore şi Ciprian Sîrbu16.805.540

Trofeu de excelență – distincția se datorează aprecierii activității profesionale a societății, percepției acesteia în mediul economic şi sprijinului acordat de-a lungul timpului instituției noastre.

SELIR S.R.L. – Director general Prof. Univ. Dr. Rozalia Nistor

Societatea a fost fondată în anul 1995, ca parte componentă a grupului italian de bănci și societăți financiare SELLA, în prezent peste 400 de angajați.

CRIOMEC S.A. – Director General Prof. Univ. Dr. Alexandru Șerban

Societatea activează din anul 1994 în peisajul românesc al producției și serviciilor industriale, cu aplicabilitate în domeniile: petrochimiei, gaze tehnice, criogeniei, metalurgiei, termoenergetică, echipamente dinamice și turboagregate, în prezent peste 500 de angajați.

STAER INTERNATIONAL S.A. – Director General Ștefan Nicolae

Societate înființată în anul 1992, deține o unitate proprie de producție în Galați şi o rețea de 35 magazine specializate, proprii şi partenere în expansiune continuă, un parc auto de peste 60 autovehicule şi peste 300 de salariați.

 

ÎNTREPRINDERI MARI

3 ARABESQUE S.R.L. – Dir. Gen. Cezar Rapotan42.361.603

2 ŞANTIERUL NAVAL DAMEN GALAŢI S.A. – Dir. Gen. Flemming  Sorensen47.001.943

1 ARCADA COMPANY S.A. – Directori Mihai Humă şi Spiru Mantu47.589.750

 

PREMII SPECIALE PENTRU ANUL 2019

 pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un domeniu

1. Crearea unui mare număr de locuri de muncă în plan local

 DIALFA SECURITY S.R.L. – 123 de locuri de muncă

Dir. Gen. Ivancea Mănăilă

2. Dinamica deosebită a dezvoltării

 BANGSONIC S.R.L. – Dir. Gen. Dumitru Lupoae

3. Pentru managementul performant al firmei

TANCRAD S.R.L. – Dir. Gen. Cristian Stăncic

4. Femei manager cu rezultate deosebite

 Dr. Maricela Dragomir – SĂNĂTATE CU OZON S.R.L.

5. Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare

 THECON S.R.L. – Manager Marius Geru

6. Calitatea produselor şi serviciilor destinate mediului de afaceri

GROUPAMA ASIGURĂRI S.A. – Director Agenţia Galaţi Silviu Mocănaşu

7. Pentru activităţi de export

GRANDE GLORIA PRODUCTION –  Preşedinte Ali Yildirir, General Manager Cornel Oancea

8. Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii

MAR-INA PRODPREST S.R.L. – Dir. Gen. Odi Iulian Pal

9. Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar

ANDREEAS 95 EXIM S.R.L. – Dir. Gen. Hortoglu Huseyin

10. Susţinerea activităţii Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi

BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE S.A. – Sucursala Galaţi

Director Cristian Dobre

11. Excelenţă în parteneriat

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA,  Filiala Galaţi, Președinte Elena Ecaterina Chivu

presagalati.ro

[dcp100168]

Ce profit au făcut cele mai performante firme din Galaţi. Afaceri de peste 2,56 miliarde de lei

Podiumul celor mai profitabile companii gălăţene este ocupat de trei companii care au reuşit, în 2019, să genereze o cifră de afaceri ce totalizează peste 2,56 miliarde de lei, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Din "Top 3" cele mai valoroase companii gălăţene fac parte două firme specializate pe zona de construcţii - Arcada Company SA şi Arabesque SRL, precum şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Demn de remarcat este că toate trei au depăşit dimensiunea de companii locale, având afaceri la nivel naţional şi chiar internaţional.

Pe primul loc în topul celor mai profitabile companii gălăţene s-a plasat Arcada Company, controlată de oamenii de afaceri Mihai Humă şi Spiru Mantu. Compania - care s-a făcut remarcată printr-un portofoliu remarcabil de lucrări de infrastructură, mai ales în domeniul feroviar - a avut un an 2019 ce i-a adus deopotrivă o creştere a cifrei de afaceri şi a profiturilor. După cum v-am relatat în paginile ziarului "Viaţa liberă", una dintre cele mai importante lucrări adjudecate în cursul anului trecut a fost construcţia căii ferate care să facă legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din Otopeni. Chiar în aceste zile au loc probele finale, astfel că lucrarea va fi dată în folosinţă în perioada imediat următoare.
Una peste alta, conform datelor raportate la Ministerul Finanţelor, Arcada Company a atins în 2019 o cifră de afaceri de 256,91 milioane de lei, faţă de "doar" 105,5 milioane lei în 2018 şi 184,94 milioane de lei în 2017. Pe partea financiară, compania a avut anul trecut venituri totale de peste 257,63 milioane de lei şi cheltuieli de 210,04 milioane de lei, astfel că, în final, şi-a trecut în palmares pe 2019 un profit brut de 47,58 milioane de lei. Spre comparaţie, profitul brut raportat pe 2018 a fost de 8,24 milioane de lei, iar pe 2017 profitul brut a fost de 21,72 milioane de lei.

Contracte în construcţiile navale

Pe locul al doilea în topul profitului obţinut anul trecut s-a clasat Şantierul Naval Damen Galaţi, parte a grupului olandez Damen, ce a raportat pe 2019 o cifră de afaceri de 480,33 milioane de lei. În acelaşi timp, nu trebuie uitat că ciclul de producţie într-un şantier naval este unul multianual, inclusiv fluxurile financiare fiind dictate de această specificitate. Dincolo de asta, strict pe 2019, Şantierul Naval Damen Galaţi a raportat venituri de 637,79 milioane de lei şi cheltuieli totale de 590,79 milioane de lei, astfel că profitul brut raportat a fost de 47 milioane de lei. Spre comparaţie, şantierul naval a raportat în 2018, la o cifră de afaceri de 481,3 milioane de lei, un profit brut de 40,42 milioane de lei, iar în 2017, la o cifră de afaceri de 531,7 milioane de lei, profitul brut obţinut a fost de 21,38 milioane de lei.
Poate că lucrurile ar fi stat şi mai bine, dacă SN Damen ar fi câştigat contractatul de construire a celor patru corvete pentru Forţele Navale, lucrări pierdute în condiţii destul de controversate în faţa asocierii SN Constanţa - Naval Group, chiar dacă şantierul gălăţean este singurul care a construit nave militare în România, în ultimele trei decenii. Dar, fie şi în aceste condiţii, SN Damen Galaţi are cu ce se lăuda, cea mai importantă navă la care s-a lucrat în 2019 fiind spărgătorul de gheaţă „Nuyina”, pentru Divizia Antarctică Australiană. Rămâne de văzut însă cum vor merge lucrurile mai departe. Criza coronavirusului a generat serioase blocaje în industria navală, inclusiv la Galaţi, Grupul Damen anunţând luna trecută intenţia de a face inclusiv o serie de reduceri de personal.

De la local la multinaţional

A treia poziţie în topul celor mai profitabile companii gălăţene ne aduce din nou în zona construcţiilor, prin compania Arabesque SRL, controlată de omul de afaceri Cezar Rapotan. Compania a cunoscut de-a lungul timpului şi perioade mai furtunoase, însă nu numai că a rămas pe linia de plutire, ci a devenit unul dintre cele mai importante branduri ale Galaţiului, cu anvergură de companie multinaţională. Specializată în comercializarea şi furnizarea materialelor de construcţii, Arabesque a atins în 2019 impresionanta cifră de afaceri de 1,93 miliarde de lei, în creştere şi faţă de 2018, când a avut o cifră de afaceri de 1,69 miliarde de lei, dar şi faţă de 2017, când afacerile au totalizat 1,7 miliarde de lei. Una dintre mişcările importante pe piaţă a fost impunerea pe piaţă a unui nou brand, MatHaus, o reţea dedidcată în special proiectelor micilor constructori. Rezultatele s-au văzut inclusiv în profitul obţinut. Dacă în 2018 Arabesque a reuşit, faţă de 2017, să-şi tripleze profitul brut, de la 13,54 milioane de lei la 39,43 milioane de lei, anul 2019 a fost un an al consolidării poziţiilor pe piaţă. Astfel, Arabesque a raportat pe anul trecut, la venituri totale de 1,34 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,9 miliarde de lei, un profit brut de 42,36 milioane de lei.
Nu în ultimul rând, dincolo de „cifre”, trebuie să subliniem că toate aceste companii cu rezultate foarte bune din punct de vedere financiar, înseamnă şi un număr mare de locuri de muncă. În 2019, Arcada Company a avut un număr mediu de 582 de angajaţi, Şantierul Naval Damen a avut 2.492 de angajaţi, iar Arabesque a avut 2.981 de angajaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cele mai performante firme gălățene, în vremea pandemiei. Profitul, înainte de toate

Cele mai performante firme gălățene în anul 2020 au fost premiate în cadrul unei festivități organizate miercuri, 8 septembrie, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini". De asemenea, au fost acordate o serie de premii speciale, unul dintre acestea revenindu-i colegului nostru Cristinel Luca, pentru calitatea articolelor dedicate mediului de afaceri.

Topul gălățean al firmelor este o componentă a "Topului Național al Firmelor Private din România" și are la bază o serie de criterii, precum profitul brut, cifra de afaceri/active totale, precum și clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime (microîntreprinderi, mici, mijlocii și mari), ținând cont de prevederile Legii nr. 346/2004.

Topul pe categorii de întreprinderi

Primele locuri la categoria întreprinderilor mari au fost ocupate de două companii din domeniul construcțiilor. Prima dintre ele este Arcada Company, cu un portofoliu bogat de lucrări speciale, mai ales în domeniul feroviar, care în 2020 a reușit să obțină, la o cifră de afaceri de 523,95 milioane de lei, un profit brut de 124,46 milioane de lei. Locul următor este ocupat de Arabesque SRL, specializată în comerțul cu materiale de construcții, care a reușit, la o cifră de afaceri de 2,09 miliarde de lei, să obțină un profit brut de 87,24 milioane de lei. Nu în ultimul rând, locul al treilea la categoria "grea" a mediului de afaceri a fost ocupat de Mairon SA, din domeniul metalurgic, care s-a făcut remarcată cu o cifră de afaceri de 1,19 miliarde de lei și un profit brut de 50,49 milioane de lei.

La categoria întreprinderilor mijlocii, primul loc a fost ocupat de Next Energy Partners SRL, specializată pe comercializarea energiei electrice, ce a obținut, la o cifră de afaceri de 417,29 milioane de lei, un profit brut de 60,31 milioane de lei. Pe locul următor, din zona construcțiilor, vine Nomis 2003 SRL, care a înregistrat o cifră de afaceri de 100,9 milioane de lei și un profit brut de 24,67 milioane de lei. Pe locul trei la "mijlocii" s-a clasat Cipsor Construct SRL, specializată în fabricarea ușilor și ferestrelor din metal, cu un profit brut de 16,43 milioane de lei, obținut la o cifră de afaceri de 87,89 milioane de lei.

Chiar și întreprinderile mici au demonstrat că pot obține un profit mare. La această categorie, cele mai bune rezultate au obținut Iulicris Recycling SRL (cifră de afaceri - 196,42 milioane de lei, profit brut - 15,21 milioane de lei), Gloria Market SRL (cifră de afaceri - 93,35 milioane de lei, profit brut - 11,47 milioane de lei) și SGM Contractor SRL (cifră de afaceri - 36,39 milioane de lei, profit brut - 10,04 milioane de lei).

Nu în ultimul rând, microîntreprinderile au avut și ele performeri: I.V. Future SRL (cifră de afaceri - 14,45 milioane de lei, profit brut - 8,73 milioane de lei), Laboratorium Life Science SRL (cifră de afaceri - 17,64 milioane de lei, profit brut - 5,97 milioane de lei) și Global Treat SRL (cifră de afaceri - 19,06 milioane de lei, profit brut - 3,58 milioane de lei).

Premii speciale

Premiile speciale, pentru rezultate deosebite sau contribuții deosebite într-un domeniu, au fost următoarele: Invictus Force&Safe SA - pentru crearea unui număr mare de locuri de muncă; Chiromax SRL - pentru dinamica deosebită a dezvoltării și calitatea serviciilor; Didona B SRL - pentru managementul performant al firmei; Lenuța Dudu (Artelier Bakery SRL) - pentru femei manager cu rezultate deosebite; Nasdis Consulting SRL - pentru promovarea activităților de cercetare și inovare; CECCAR România Filiala Galați și Garanti Bank SA - pentru calitatea produselor și serviciilor destinate mediului de afaceri; Prutul SA - pentru activități de export; Demcar 2000 SRL și Prestatorul SRL - pentru volumul mare de investiții, Saltempo SRL - pentru rezultatele în domeniul agroalimentar; Groupama Asigurări SA - pentru susținerea PIMM Galați; Transion Agro SRL - pentru rezultatele din domeniul agricol; Cristinel Luca, ziarul "Viața liberă" - pentru contribuția mass-media la dezvoltarea mediului de afaceri; Grande Gloria Production SA - pentru sprijinirea domeniului sanitar în timpul pandemiei; Teodor Tiber (Tpit Stop Racing Wash SRL) - tineri întreprinzători cu rezultate deosebite. Două Trofee de Excelență, pentru întreaga activitate, le-au fost acordate companiilor Butan Grup SRL și Vega '93 SRL.

Gala mediului de afaceri a fost parte a acțiunilor dedicate Zilei Întreprinzătorului, organizate de Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, în parteneriat cu Consiliul Județean Galați. Manifestarea a beneficiat de suportul Consiliului Local Galaţi, al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Galați şi al Asociaţiei Tehnopol Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Care sunt cele mai profitabile 15 mari firme gălăţene, cu afaceri de 1,4 miliarde de euro

Cele mai profitabile 15 mari întreprinderi din Galați au reușit, în 2020, să atingă, cumulat, o cifră de afaceri de aproape 6,9 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,4 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor ce au stat la baza Topului Național al Firmelor Private din România, realizat de patronatele din cadrul CNIPMMR.

Per ansamblu, aceste companii acoperă domenii dintre cele mai diverse, începând cu domeniul construcțiilor și al industriei navale până la industria alimentară și sectorul farmaceutic. În total, profitul brut obținut de aceste firme a fost de peste 482,34 milioane de lei, adică foarte aproape de pragul de 100 milioane de euro.
Dar, la fel de important, aceste 15 companii gălățene au asigurat nu mai puțin de 11.132 de locuri de muncă, atât în Galați, cât și în celelalte locații din țară în care, unele dintre ele, își desfășoară activitatea.

Firmele de construcții, la putere

După cum v-am relatat deja în paginile ziarului "Viața liberă", compania care în 2020 a obținut cele mai bune rezultate a fost Arcada Company SA, specializată pe lucrările de construcții speciale, precum cele din domeniul feroviar. La o cifră de afaceri de 523,95 milioane de lei, compania a obținut un profit brut de 124,46 milioane de lei. La rândul său, Arabesque SRL, specializată pe comerțul cu materiale de construcții, a obținut, la o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei, un profit brut de 87,24 milioane de lei.
O evoluție remarcabilă a avut și Dynamic Selling Group SRL, care de la an la an și-a dezvoltat afacerile în domeniul tâmplăriei din PVC, iar în 2020 a atins, la o cifră de afaceri de 157,62 milioane de lei, un profit brut de 16,39 milioane de lei, ceea ce a plasat-o pe locul 8 în topul marilor companii gălățene.
Tot din zona construcțiilor mai vin și alte firme cu un grad de profitabilitate ridicat. Este vorba de Tancrad, ce a atins o cifră de afaceri de 433,78 milioane de lei și un profit brut de 12,08 milioane de lei (locul 10 în topul marilor întreprinderi), precum și de Vega '93 SRL, care a obținut, la o cifră de afaceri de 59,93 milioane de lei, un profit brut de 11,97 milioane de lei (locul 11).

Industria mai are un cuvânt de spus

În zona superioară a clasamentului, din zona producției industriale, cele mai bune rezultate le-a obținut Mairon Galați SA. Axată pe producția siderurgică, compania s-a clasat pe locul 3 în topul general al marilor întreprinderi gălățene, reușind să obțină, la afaceri de 1,19 miliarde de lei, un profit brut de 50,49 milioane de lei.
Pe partea de reciclare a materialelor, Phoenix Slag Services SRL a făcut afaceri de 91,34 milioane de lei, dovedind că halda de zgură a combinatului siderurgic încă mai este "o mină de aur", ce i-a adus un profit de 24,72 milioane de lei (locul 5 în clasament).
Industria navală, prin Șantierul Naval Damen Galați, a prins în baza rezultatelor din 2020 un loc 6 în clasament. Cifra de afaceri a fost una importantă, respectiv 806,71 milioane de lei, profitul a fost însă de "doar" 23,23 milioane de lei. În zona transporturilor navale, CNFR Navrom își confirmă stattuul de cea mai mare companie de transport fluvial de pe Dunăre, cu o cifră de afaceri de 266,96 milioane de lei și un profit brut de 15,213 milioane de lei.
Industria mobilei este reprezentată în clasamentul companiilor gălățene de Staer International SA, ce a obținut, la o cifră de afaceri de 87,09 milioane de lei, un profit brut de 6,49 milioane de lei (locul 14).
Pandemia a fost, pentru unele companii, o oportunitate de a-și dezvolta afacerile. Grande Gloria Production SA avea deja un portofoliu bogat de produse cosmetice și de îngrijire, însă anul 2020 a fost, fără îndoială, unul în care și-a spus cuvântul cererea mare pe piață de produse antibacteriene și dezinfectanți. Per ansamblu, cifra de afaceri obținută a fost de 147,33 milioane de lei, ceea ce a adus un profit brut de 43,34 milioane de lei - locul 4 în topul întreprinderilor mari gălățene.
Dacă este să rămânem în zona conexă, rețeaua farmaceutică Myosotis SRL a atins în 2020 o cifră de afaceri de 223,6 milioane de lei, ceea ce i-a generat un profit brut de 8,42 milioane de lei (locul 13).

Sectoare productive

Industria alimentară a fost reprezentată la vârf în topul firmelor gălățene de două companii care, în ciuda concurenței acerbe pe piață, au reușit să-și consolideze brandurile și să-și dezvolte afacerile. Prima dintre ele este fabrica de ulei Prutul SA, care a obținut o cifră de afaceri de 648,26 milioane de lei și un profit brut de 18,41 milioane de lei (locul 7 în clasament). Demne de remarcat sunt și rezultatele obținute de Derpan SRL, care a reușit în sectorul panificației și patiseriei să ajungă la o cifră de afaceri de 41,02 milioane de lei și un profit brut de 6,04 milioane de lei (locul 15).
Nu în ultimul rând, în rândul celor mai profitabile companii gălățene întâlnim și o companie aflată în subordinea Consiliului Local Galați, respectiv Apă Canal SA. Operatorul de servicii publice de apă și canalizare a atins, în 2020, o cifră de afaceri de 116,18 milioane de lei, ceea ce i-a adus un profit brut de 9,04 milioane de lei și locul 12 în clasamentul marilor companii gălățene.

Locuri de muncă la firme de top

Nu în ultimul rând, dincolo de rezultatele financiare ale celor mai profitabile mari companii gălățene, la fel de importante sunt și locurile de muncă generate de aceste afaceri. La acest capitol, dintre companiile de top, cei mai mari angajatori sunt Arabesque SRL, care a avut în 2020 un număr mediu de 2.845 de angajați, Șantierul Naval Damen Galați, cu 2.194 de angajați, și Apă Canal SA, cu 990 de angajați. Un număr mare de locuri de muncă a fost asigurat și de Arcada Company - 630 de angajați, CNFR Navrom SA - 515 angajați, Mairon Galați - 423 de angajați, Myosotis - 420 de angajați, Prutul SA - 418 angajați. De asemenea, și celelalte companii de care am amintit asigură între 250 și 400 de locuri de muncă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trei companii gălățene, premiate în cadrul Topului Național al firmelor private

Cele mai performante întreprinderi din România, printre care s-au numărat și firme gălățene, au fost premiate vineri, 5 noiembrie, în cadrul Topului Național al Firmelor Private realizat de patronatele din CNIPMMR. Dincolo de evenimentul festiv - derulat on-line, din cauza condițiilor impuse de pandemie, au fost prezentate și cerințele mediului de afaceri pentru viitorul guvern, a cărui formare este negociată în aceste zile de partidele politice.

Ca în fiecare an, pe baza informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în funcție de profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanță globală în afaceri obținute de companii în 2020, au fost acordate mai multe categorii de premii naționale generale, inclusiv pe domenii de activitate.
În partea superioară a clasamentelor, Galațiul a fost reprezentat de trei companii, cu rezultate deosebite pe domeniile lor de activitate. Prima dintre ele este Mairon Tubes SRL, care a ocupat primul loc la nivel național, la categoria întreprinderi mijlocii, pentru cifra de afaceri obținută în "producerea de tuburi, țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea, din oțel". Mai exact, Mairon Tubes SRL a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 245,55 milioane de lei și un profit brut de 3,66 milioane de lei.
Pentru productivitatea globală în rândul întreprinderilor mari, pentru domeniul principal de activitate "comerț cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice", pe primul loc la nivel național s-a clasat și Mairon Galați, cu o cifră de afaceri de 1,19 miliarde de lei și un profit brut de 50,49 milioane de lei. Tot pentru productivitate a fost premiată și compania Lemacons SRL. La categoria marilor întreprinderi având ca domeniu principal de activitate "lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor", Lemacons s-a clasat pe locul 2 la nivel național, cu o cifră de afaceri de 105,91 milioane de lei și un profit brut de 1,72 milioane de lei.
La evenimentul organizat cu ocazia prezentării Topului Național al Firmelor Private din România au fost prezenți reprezentanți ai mediul de afaceri, dar și reprezentanți ai unor instituții ale statului, ai mediului academic și financiar-bancar. Cu această ocazie, patronatele din CNIPMMR, din care face parte și Patronatul IMM-urilor Galați, au subliniat faptul că viziunea mediului de afaceri privind dezvoltarea economiei se bazează pe patru piloni principali: crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului - digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale; resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia informaţiei; susţinerea iniţiativelor antreprenoriale; digitalizarea relaţiei mediul privat-administraţia publică.
În acest context, patronatele solicită includerea pe agenda viitorului guvern a unor măsuri precum susținerea programului de lansare a start-up-urilor, dar și transformarea digitală a IMM-urilor, în paralel cu măsuri de reducere a șomajului, în special în rândul tinerilor. Întreprinzătorii mai solicită măsuri compensatorii pentru companiile afectate de pandemia de COVID-19, precum și acțiuni de limitare a valului de scumpiri din domeniul energiei. În zona financiară este nevoie de păstrarea unui regim fiscal echilibrat, dar și de îmbunătățirea absorbției de fonduri europene și modernizarea instrumentelor de finanțare - granturi și împrumuturi - pentru IMM-uri. Toate acestea pot contribui la dezvoltarea mediului de afaceri și, în final, la asigurarea securității economice a României, apreciază patronatele.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Premianții Topului Camerei de Comerț

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Galați a premiat, marți, la Hotel Vega, câteva dintre cele mai performante firme din Galați, în cadrul unui eveniment care fusese amânat cu aproape două luni, din cauza restricțiilor sanitare existente la data stabilită inițial, la sfârșitul lunii octombrie.

„Topul Camerei de Comerț este un eveniment important, demonstrând capabilitatea județului, diversitatea și forța financiară a firmelor gălățene, de la firme mari, private (cum ar fi Damen, Apă Canal etc.), până la firme medii, cu impact important în economia județului. Mai mult decât atât, dincolo de sănătatea acestor entități în condiții economice dificile, totuși sunt și firme, cum e Nasdis, care au păstrat integral capacitatea și forța de muncă, ceea ce este foarte important și din punctul de vedere al taxelor plătite la buget. Această acțiune importantă a Camerei de Comerț nu face altceva decât să sublinieze efectul benefic al firmelor private în economia județului. Mulțumirile noastre sunt adresate tuturor partenerilor și colaboratorilor Camerei, în mod special Primăriei municipiului Galați, a cărei contribuție la organizarea acestei acțiuni a fost esențială”, a spus amfitrionul evenimentului de ieri, Ion Stroe, membru în Colegiul de conducere al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Galați.

Clasamentul întocmit de CCIA, pe baza rezultatelor financiare înregistrate în anul 2020, conține 2.174 de firme, câte maximum 10 pentru fiecare domeniu, grupă de activitate și clasă de mărime. Criteriile pentru a intra în top au fost profitul din exploatare pozitiv și o cifră de afaceri de minimum 100.000 de lei (în cazul microîntreprinderilor) și de minimum 250.000 de lei în cazul celorlalte entități. Cele mai numeroase firme din topul Camerei gălățene sunt din servicii (697 firme) și comerț (670), urmate de cele din industrie (344), construcții (223), agricultură, silvicultură și pescuit (90), turism (76) și cercetare-dezvoltare și high-tech (74).

După clasa de mărime, firmele din top au fost structurate în întreprinderi foarte mari (două la număr, Damen și Arabesque), întreprinderi mari (27), mijlocii (124), mici (515) și microîntreprinderi (1.506 firme).

Firmele care au fost prezente la evenimentul de ieri și care au fost premiate sunt: Șantierul Naval Damen, Grande Gloria Production, Liberty Tubular Products, Invictus Force&Safe și Combavipor (industrie); CNFR Navrom, Apă Canal, Administrația Piețelor Agroalimentare, DMT Marine Equipment și Nasdis Consulting (servicii); Arcada Company, Tancrad și Citadina '98 (construcții); Vega Company (turism); Digital Core Tehnologies și IgnoreDesign (cercetare-dezvoltare și high-tech).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce profit au obținut cele mai performante firme gălățene. Gala mediului de afaceri

Cele mai performante firme gălățene în anul 2021 au fost premiate în cadrul unei festivități organizate miercuri, 22 septembrie, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini". De asemenea, au fost acordate și o serie de Premii speciale celor care s-au remarcat în mod deosebit în mediul de afaceri.

Gala mediului de afaceri a fost organizată de Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, în parteneriat cu Consiliul Județean (CJ) Galați.
Topul gălățean al firmelor este o componentă a Topului Național al Firmelor Private din România și are la bază o serie de criterii, precum profitul brut, cifra de afaceri/active totale, precum și clasificarea întreprinderilor pe grupe de mărime (microîntreprinderi, mici, mijlocii și mari), ținând cont de prevederile Legii nr. 346/2004.

Topul pe categorii de întreprinderi

Primul loc la categoria marilor întreprinderi a fost adjudecat de Combinatul Siderurgic Liberty Galați, care revine în fruntea clasamentelor cu o cifră de afaceri de 9,37 miliarde de lei și un impresionant profit brut de aproape 1,52 miliarde de lei. Următoarele două locuri sunt adjudecate de două companii care, în mod constant, s-au făcut remarcate prin performanțele obținute. E vorba de Mairon Galați SA, specializată în procesarea produselor metalurgice, care a atins o cifră de afaceri de 2,21 miliarde de lei și un profit brut de 271,79 milioane de lei, respectiv, Arabesque SRL, profilată pe comerțul cu materiale de construcții, care a reușit, la o cifră de afaceri de 2,45 miliarde de lei, să obțină un profit brut de 166,27 milioane de lei.
La categoria întreprinderilor mijlocii, primul loc a revenit companiei Baurom Construct SRL, specializată în comerțul cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice, ce a obținut la o cifră de afaceri de 326,59 milioane de lei un profit brut de 51,35 milioane de lei. Locul următor a fost adjudecat de o companie axată pe recuperarea materialelor reciclabile sortate, Iulicris Recycling SRL, care a avut o cifră de afaceri de 338,98 milioane de lei și un profit brut de 40,86 milioane de lei. Locul al treilea la categoria întreprinderilor mijlocii a revenit Doladela Company SRL, specializată în fabricarea produselor metalice, cu o cifră de afaceri de 150,57 milioane de lei și un profit brut de 24,63 milioane de lei.
În zona întreprinderilor mici, cele mai performante companii au fost Eco-Metal Recycling SRL (cifră de afaceri - 53,62 milioane de lei, profit brut - 18,25 milioane de lei), Valro Trade SRL (cifră de afaceri - 64,83 milioane de lei, profit brut - 11,61 milioane de lei), Lio-Metal SRL (cifră de afaceri - 53,62 milioane de lei, profit brut - 11,05 milioane de lei).
Nu în ultimul rând, performerii din categoria microîntreprinderilor au fost Imex Met Colect Deșeuri SRL (cifră de afaceri - 42,99 milioane de lei, profit brut - 6,62 milioane de lei), Laboratorium Life Sciende SRL (cifră de afaceri - 42,99 milioane de lei, profit brut - 4,78 milioane de lei) și To.Do.European SRL (cifră de afaceri - 10,53 milioane de lei, profit brut - 4,78 milioane de lei).

Premii speciale

Premiile speciale, pentru rezultate deosebite sau contribuții deosebite într-un domeniu, au fost următoarele: SN Damen Galați - pentru crearea unui număr mare de locuri de muncă; Neidan SRL - pentru dinamica deosebită a dezvoltării; Prutul SA - pentru managementul performant al firmei; manager Iordana Naberejnai, Dana SRL - categoria femei manager cu rezultate deosebite; I.V. Future SRL - pentru promovarea activităților de cercetare și inovare; PFA Mocanu Maftei - pentru implicarea actului cultural în dezvoltarea economico-socială; Fierctc Sibel SRL - pentru activități de export; Arcada Company SA - pentru implicarea în realizarea unui volum mare de investiții; Artesana Internațional SA - pentru rezultate deosebite în domeniul agroalimentar; Groupama Asigurări SA - pentru susținerea activității PIMM Galați; Agrogal SA - rezultate deosebite în domeniul agricol; Ticu Ciubotaru - pentru întreaga activitate jurnalistică; Radu Andrei Diaconu, manager Overtaz SRL - categoria tineri întreprinzători cu rezultate deosebite; BCR - pentru implicarea constant în dezvoltarea mediului antreprenorial; Asociația Producătorilor Agricoli Galați - pentru sprijinul acordat micilor producători agricoli; CNIPMMR - cu ocazia împlinirii a 30 de ani de dăruire și excelență în slujba întreprinzătorilor; CJ Galați - pentru 30 de ani de contribuție la dezvoltarea județului Galați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Performerii economiei gălățene în 2021