dcp100168 Posted October 17, 2013 Posted October 17, 2013 CE a aprobat strategia privind transporturile până în 2020. Galaţiul poate atrage fonduri europene pentru modernizarea portuluiCE a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, urmând ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze România. Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 alocă 26 de miliarde de euro pentru cele nouă coridoare de transport.România este inclusă în coridoarele de transport Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană.Astfel, Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.Coridorul Rin-Dunăre, având la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.România poate obţine în programul Orient/Est-mediteraneean o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfăşurare, notează Comisia Europeană. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova.În cadrul coridorului Rin-Dunăre, România poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară şi canale navigabile. Printre acestea se numără realizarea de studii pentru o reţea de cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Arad, modernizarea unor anumite secţiuni de cale ferată şi studii pentru trenuri de mare viteză pe ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa, precum şi studii şi lucrări la calea ferată Craiova-Bucureşti. România are incluse în coridorul Rin-Dunăre şi mai multe proiecte pentru porturi şi transportul fluvial. Astfel, autorităţile pot atrage fonduri europene pentru studii şi lucrări de dezvoltare a platformelor multimodale şi conexiuni cu regiunea în cazul porturilor Giurgiu şi Galaţi, pentru studii şi lucrări vizând transportul pe Dunăre (Kehlheim (Germania)-Constanţa/Midia/Sulina), precum şi pentru studii şi lucrări la canalul Dunăre-Bucureşti. Portul Constanţa poate accesa de a asemenea de fonduri europene, pentru conexiuni de transport şi servicii incluzând spărgătoare de gheaţă.România poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană. Astfel, autorităţile pot finanţa parţial cu bani europeni studii şi lucrări pentru nodurile de transport Timişorara-graniţa cu Serbia, Iaşi-graniţa cu Republica Moldova, Suceava-graniţa cu Ucraina, Târgu Neamţ-Ungheni, Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Paşcani-Iaşi, Bucureşti-Buzău şi Ploieşti-Suceava.Cele şapte coridoare de transport în care România nu este implicată sunt coridorul Scandinavo-mediteranean, Marea Nordului-Marea Baltică, Marea Nordului-Marea Mediterană, Marea Batică-Marea Adriatică, Rin-Alpi, coridorul Atlantic şi coridorul Mediteranean. Noua reţea centrală de trasnsport va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză, precum şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.jurnalul.ro
Florina Silviana Posted November 22, 2013 Posted November 22, 2013 Mult success! http://flo76bit.wordpress.com/2013/11/19/circuit-turistic-in-judetul-galati/
riaji Posted November 23, 2013 Posted November 23, 2013 Zau? Si care ar fi castigul real al galatenilor? Ca doar nu facem cu randul in AGA la Navroom sau la directoratul AFDJ-ului sau al APDM-ului, nu..?
dcp100168 Posted April 25, 2014 Author Posted April 25, 2014 "Efectul Putin" scoate din amorţire portul Galaţi* Din cauza instabilităţii din spaţiul ex-sovietic, transportatorii încep să-şi redirecţioneze traficul de mărfuri prin portul Galaţi * Noua situaţie geopolitică face Dunărea Maritimă mai atractivă pentru operatorii care fac transport între China şi Europa * Inclus în reţeaua principală TEN-T, Galaţiul va primi finanţare europeană pentru realizarea unui centru intermodal de transportCriza din Ucraina şi instabilitatea politică şi militară din spaţiul ex-sovietic determină transportatorii să-şi reconsidere alegerea rutelor de transport, fiind prognozată o creştere a nivelului traficului de mărfuri prin portul Galaţi, ne-a declarat directorul general al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Luigi Ciubrei. Această modificare de ordin geopolitic şi geoeconomic apare în contextul în care, la nivelul portului Galaţi, este pe cale de a fi lansat un amplu proiect de modernizare în scopul atragerii de noi fluxuri de marfă. De altfel, chiar săptămâna trecută, APDM Galaţi a postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul privind licitaţia în vederea atribuirii unui contract de „Servicii privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare al Portului Galaţi”, contract estimat la aproape 1.887.000 lei.„Am identificat Galaţiul ca prioritar - atât la nivel naţional, cât şi la cel al UE -, având în vedere unele atuuri pe care le are: în primul rând, Galaţiul a fost inclus în reţeaua centrală de Transport Transeuropeană -TEN-T. Apoi, prin portul Galaţi se înregistrează un trafic cu valori mai mari decât ale celorlalte porturi din zona noastră. Şi, nu în ultimul rând, Galaţiul este un port fluvio-maritim, adică poate opera atât nave fluviale, cât şi nave maritime, de capacitate mai mare”, ne-a explicat directorul general al APDM Galaţi. Data limită pentru depunerea ofertelor în cadrul licitaţiei organizate de administraţia fluvială este 12 mai, finanţarea fiind asigurată din fondurile europene, prin POS Transporturi.„Acest proiect are ca obiectiv inclusiv realizarea unui studiu de piaţă, pentru identificarea unor noi fluxuri de marfă. În vedere este avut în special traficul de mărfuri atât în zona europeană şi a Mării Negre, dar şi tranzitul de mărfuri dinspre şi spre China, cu un volum de importuri şi exporturi foarte mare. Nu am luat în calcul, când ne-am gândit să demarăm acest proiect, situaţia delicată din zona Ucrainei, situaţie care însă ne ajută, ca să spunem aşa, în sensul că o parte din traficul de marfă din zona Rusia - Ucraina, din cauza instabilităţii din zonă, va trece prin portul Galaţi. Deja am semnale de la operatorii portuari din zona Galaţiului că o parte din cei interesaţi în operarea unor anumite mărfuri care le operau până acum în Rusia - Ucraina s-au reorientat spre Galaţi. Asta pentru că, ştim foarte bine, în business instabilitatea nu aduce profit. Sunt, de exemplu, solicitări în ceea ce priveşte transporturile de cerealele, produse din lemn, dar şi produsele containerizate”, a arătate directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.Din China în Austria via GalaţiReorientarea transportatorilor spre portul Galaţi ca urmare a „Efectului Putin” ar putea fi şi mai mult încurajată în cazul în care Uniunea Europeană, pe fondul deteriorării situaţiei din Ucraina, va ajunge să impună sancţiuni economice şi mai drastice Rusiei, o parte dintre ele începând deja să aibă efecte. „Sunt convins că o parte din transporturile de marfă care se făceau normal tranzitând Rusia către zona Orientului Îndepărtat, respectiv China, se vor redirija, probabil, prin Galaţi sau Constanţa, în funcţie de capacitatea acestor porturi de a prelua traficul de mărfuri”, a arătat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.Un exemplu concret care vine să confirme aceste tendinţe este parteneriatul încheiat cu compania de căi ferate din Georgia, unul dintre operatorii importanţi în ceea ce priveşte transportul mărfurilor preluate din vestul Chinei spre zona europeană. „Au făcut o serie de studii de piaţă şi au ajuns la concluzia că Galaţiul ar fi mai rentabil pentru ei, în tranzitul mărfurilor către Austria şi Germania. Ca sistem, garniturile cu mărfuri aduse din China pleacă de la o serie de platforme pe care ei le au în Kazahstan, având ca destinaţie portul Poti (Georgia) sau Izmir (Turcia). De aici ar urma să ajungă pe apă la Galaţi pentru a fi preluate, mai departe, tot pe calea ferată. Asta presupune realizarea unui transport de linie între portul Poti sau Izmir şi Galaţi. În condiţiile acestea, ne-au promis că, cel târziu până în august, vor aduce mărfuri care să fie operate prin Galaţi”, a arătat directorul APDM Galaţi.Marfa aduce investiţiiPerspectiva revitalizării unor fluxuri de marfă prin portul Galaţi creşte şi interesul pentru urgentarea unor proiecte de investiţii. De altfel, Planul Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi va fi urmat de realizarea, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, a unui Plan de Acţiune prin care se va face inclusiv o prioritizare a investiţiilor în infrastructura portuară. Master Planul pe Transporturi, document tehnic ce va sta la baza finanţărilor ce vor fi acordate de Comisia Europeană, va avea şi el un rol-cheie. Iar principala investiţie care se conturează încă de pe acum este realizarea în portul Galaţi a unui centru intermodal (naval-feroviar-rutier). „Centrul intermodal este un proiect estimat la aproximativ 130 milioane de euro, este un proiect aflat pe „lista scurtă” a Ministerului Transporturilor în realizarea Master Planului. Au fost deja o serie de consultări pe această temă şi cu Comisia Europeană. Actuala situaţie internaţională nu este decât un argument în plus care subliniază importanţa portului Galaţi în sistemul de transport european”, a declarat directorul general al APDM Galaţi. Acesta a mai arătat că administraţia se află deja în faza de pregătire a documentaţiei în vederea întocmirii studiului de fezabilitate pentru acest terminal intermodal, astfel încât proiectul să poată fi depus la primul apel de proiecte al Comisiei Europene, programat pentru perioada octombrie 2014 - februarie 2015, urmând ca lucrările efective să fie demarate imediat ce, după evaluarea finală, proiectul va fi declarat eligibil.Terminal portuar cu regim de zonă liberăNoul terminal intermodal din portul Galaţi va avea regim de zonă liberă, urmând să fie avută în vedere şi conectarea cu actualele sau viitoarele zone industriale ale oraşului, a arătat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei: „Se va lua în calcul realizarea unui culoar care să asigure conectarea cu Parcul Industrial şi Zona Liberă Galaţi. Practic, este o idee de dezvoltare a Galaţiului, de dezvoltare a mediului de afaceri şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă. De aceea, în acest proiect, sunt angrenaţi atât administraţia portuară, cât şi operatorii portuari şi administraţia locală”.viata-libera.ro
dcp100168 Posted October 28, 2014 Author Posted October 28, 2014 Portul Galaţi va fi „resuscitat” cu 68 milioane de euro * În prezent, doar 9 la sută din transporturi se desfăşoară pe Dunăre * Terminalul intermodal de la Galaţi va permite şi transportul pe apă al TIR-urilor * Modernizarea infrastructurii va include reamenajarea bazinului portuar şi lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice Fie prin investiţii directe, fie prin modernizarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, portul Galaţi ar urma să beneficieze de planuri de investiţii de peste 68 milioane de euro, acestea fiind cuprinse în Master Planul pe Transporturi care va reprezenta baza dezvoltării acestui domeniu până în 2030. Master Planul subliniază potenţialul pe care Dunărea îl are în plan economic, potenţial care, din păcate, în prezent nu este exploatat la adevărata valoare. Mai exact, Dunărea acoperă doar 9 la sută din totalul transporturilor din România, în condiţiile în care transporturile navale sunt la nivel internaţional pe un trend ascendent. Strict la nivelul portului Galaţi, tranzitul mediu de mărfuri din ultimii ani a fost în jurul a 5 milioane de tone anual. Este loc de creştere, cu atât mai mult cu cât portul Galaţi a fost inclus în reţeaua centrală (core) TEN-T, existând posibilitatea unor finanţări consistente din fonduri comunitare. În cele ce urmează vă prezentăm principalele proiecte cuprinse în Master Planul pe Transporturi care vizează portul Galaţi. Terminal cu planificare etapizată Primul proiect major ce vizează portul Galaţi, ce ar necesita investiţii estimate la 14,4 milioane de euro, are ca obiectiv realizarea unui terminal intermodal pentru a facilita transbordarea directă a containerelor între nave, trenuri şi camioane. În fapt, Galaţiul ar urmă să fie un nod strategic într-o reţea mai amplă de terminale intermodale, ce ar urma să funcţioneze de-a lungul Dunării. Aici trebuie spus că, ideea unui terminal intermodal este aceea de a exista o conexiune între transporturile pe apă, cele pe calea ferată şi cele rutiere, astfel încât mărfurile, în special cele containerizate, să poată fi manipulate cu uşurinţă şi să fie scurtaţi timpii de operare. Un element interesant referitor la portul Galaţi ar fi acela că terminalul intermodal ar urma să includă şi un terminal Ro-Ro destinat transportului naval de vehicule, aici fiind avute în vedere o serie de servicii logistice pentru TIR-uri şi, implicit, flexibilizarea interacţiunii între sectorul transporturilor navale şi cel al transporturilor rutiere. Acelaşi proiect cuprinde şi realizarea unei legături cu Zona Liberă Galaţi, dar şi interconectarea cu reţelele de transport din Ucraina şi Republica Moldova, astfel încât să fie exploatată în scopuri comerciale şi vecinătatea cu spaţiul ex-sovietic. Potrivit studiilor realizate în cadrul Master Planului pe Transporturi, realizarea acestui terminal ar genera într-o primă etapă, printre altele, o creştere a transporturilor de mărfuri containerizate cu 186.000 de tone pe an. Teoretic, proiectul ar urma să fie implementat de Administraţia Portuară a Dunării de Jos (APDM) Galaţi în parteneriat cu operatorii portuari, în perioada 2021-2030. Însă realizatorii Master Planului recomandă ca implementarea să se înceapă de îndată ce se semnează proiectul. Pentru a facilita însă urgentarea proiectului, dezvoltarea terminalului ar trebui să se facă etapizat, pentru a se adapta condiţiilor dominante pe piaţă. Toate drumurile duc la dane Un al doilea proiect, ce ar necesita investiţii de 10,93 milioane de euro, ia în consideraţie faptul că facilităţile existente în porturi la terminalele pentru transportul mărfurilor solide sunt vechi şi nu sunt adecvate practicilor logisticii moderne. Această ineficienţă duce la o subutilizare a portului. Prin urmare, modernizarea acestor facilităţi va îmbunătăţi serviciile oferite de port. Mai precis, proiectul va include: un nou terminal pentru operarea bunurilor paletizate, dragarea şi reamenajarea bazinului portuar pentru a permite accesul facil la dane pentru navele moderne şi, nu în ultimul rând, consolidarea unora din structurile deja existente. Aceste amenajări ar permite diversificarea fluxurilor de mărfuri sau consolidarea celor deja existente, precum transporturile de cereale, agregate şi produse siderurgice. Una peste alta, punerea în practică a acestui proiect ar duce la o creştere cu 618.000 tone a fluxurilor de mărfuri. De punerea în practică a proiectului ar urma, conform Master Planului, să se ocupe tot APDM Galaţi, în partemeriat cu operatorii portuari. Proiectul ar urma să demareze chiar din acest an, finalizarea urmând a se face până în 2020. Eliminarea blocajelor de pe Dunăre Desigur, degeaba am avea porturi dacă Dunărea nu „funcţionează”. Iar în prezent, din acest punct de vedere, lucrurile nu sunt tocmai favorabile navigatorilor. Astfel, potrivit datelor cuprinse în Master Plan, deşi Dunărea are pe teritoriul României cel mai mare sector (1.075 km), fondurile bugetare alocate întreţinerii căilor de navigaţiei sunt, în medie, de doar aproximativ patru milioane de euro pe an, o sumă foarte mică comparativ cu sumele alocate de alte ţări riverane. Asta în condiţiile în care, pe Dunărea Fluvială există numeroase puncte critice pretabile apariţiei unor blocaje, fie prin colmatare, fie prin modificarea canalului de navigaţie ca urmare a curenţilor. Aşa se face că, în prezent, Dunărea permite, în medie, o operare eficientă şi fără întreruperi doar 250 de zile pe an. Restul de 100 de zile înseamnă blocaje ba din cauza gheţurilor, ba a secetei, ba a inundaţiilor, ceea ce se traduce inclusiv în cheltuieli suplimentare pentru transportatori şi chiar pierderea, în anumite circumstanţe, a unor fluxuri de marfă. Drept urmare, în Master Planul de Transporturi a fost inclus un amplu program, în valoare de 136 milioane de euro, care să aibă în vedere atât un program de dragaj, cât şi achiziţionarea unor spărgătoare de gheaţă şi executarea unor lucrări de îmbunătăţiri hidrotehnice care să ducă la eliminarea punctelor critice. Proiectul ar trebui demarat „cât mai curând posibil”, se subliniază în Master Plan, dat fiind faptul că de condiţiile de navigaţie depinde soarta tuturor porturilor de la Dunăre. Planurile de investiţii ar urma să fie duse la bun sfârşit de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, punerea în practică a proiectului urmând să fie finalizată înainte de 2020. Aceste lucruri ar urma să ducă la o creştere cu 307.000 de tone a fluxurilor de marfă. Pe Dunăre, de la Galaţi la Bucureşti Printre proiectele pe termen lung cuprinse în Master Planul pe Transporturi se află şi canalul Dunăre - Bucureşti, care ar permite, de exemplu, transportul pe apă de la Galaţi în Capitală. Potrivit estimărilor consultanţilor de specialitate, finalizarea proiectului început în 1980, dar rămas neterminat după căderea comunismului, ar necesita aproximativ 939 milioane de euro. Un canal Dunăre - Bucureşti ar avea avantajul că ar evita transbordarea unor mărfuri, cele mai câştigate domenii urmând a fi construcţiile şi operaţiunile cu combustibili minerali solizi. Conform estimărilor din prezent, canalul ar atrage un flux de marfă anual de 2,7 milioane de tone. Pe de altă parte, în Master Plan se arată că studiile de fezabilitate privind proiectul trebuie reactualizate, undeva în preajma anului 2030. Vicii de infrastructură: Drumurile, punctul slab al porturilor Pe lângă faptul că o infrastructura portuară gălăţeană are nevoie de o amplă modernizare, un punct nevralgic îl reprezintă conexiunile cu celelalte căi de transport. „Legăturile cu drumurile naţionale şi calea ferată sunt lente şi ineficiente”, se arată negru pe alb în analiza privind portul Galaţi, cuprinsă în Master Planul de Transport. În aceste condiţii, pare oarecum contradictoriu faptul că, deşi sunt prevăzute în următorii ani investiţii consistente în refacerea infrastructurii portuare, legăturile pe uscat cu restul ţării sunt trecute în plan secund. După cum am arătat deja în paginile ziarului „Viaţa liberă”, Galaţiul este cuprins într-o serie de proiecte de drumuri expres care i-ar permite legături rapide şi cu Moldova, dar şi în sud, spre Muntenia şi Dobrogea, numai că, în priorităţile identificate de Master Plan, proiectele de interes pentru Galaţi ar urma să se realizeze abia după 2030. Cât încape în Portul Galaţi. Marfă să fie... Portul Galaţi dispune în prezent de o suprafaţă de 864.131 metri pătraţi, potrivit datelor din Master Planul pe Transporturi. Spaţiile de depozitare în aer liber sunt de 538.320 metri pătraţi, iar cele acoperite de 7.200 metri pătraţi. La acestea se adaugă spaţiile de depozitare din Zona Liberă, de 73.967 metri pătraţi. Poziţie strategică pentru portul Galaţi Portul Galaţi a fost inclus în reţeaua centrală a TEN-T dată fiind importanţa pe care o are în operaţiunile de import-export. Galaţiul permite nu numai legături cu ţările din bazinul Mării Negre, dar asigură legătura cu acest spaţiu şi pentru ţările europene care nu au ieşire la mare. Portul Galaţi este singurul din ţară cu ecartament de cale ferată atât european, cât şi rusesc, element important din perspectiva schimburilor comerciale cu spaţiul ex-sovietic. Nu în ultimul rând, portul Galaţi este şi un important punct de trasbordare de pe barje pe navele de cabotaj. De exemplu, fluxul continuu de transporturi interne de minereu de fier pentru oţelării acoperă 800 km de-a lungul Dunării. viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 11, 2014 Author Posted November 11, 2014 Model 3D pentru dezvoltartea Portului GalaţiModernizarea infrastructurii, modalităţi de atragere a unor investitori şi iniţierea unor noi fluxuri de marfă se numără printre obiectivele proiectului ce vizează realizarea unei „Strategii de Dezvoltare a Portului Galaţi”.Proiectul, în valoare de aproape 441.000 de euro, finanţat prin POST Transporturi, este iniţiat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi urmează să se deruleze pe o perioadă de un an. „Marile porturi au şi o economie locală dezvoltată în spatele lor. Prin urmare, prin acest proiect ne-am propus să identificăm oportunităţile de dezvoltare a activităţilor portuare, în strânsă legătură cu oportunităţile de dezvoltare a activităţilor economice în zona municipiului Galaţi”, a declarat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, în cadrul conferinţei de la lansare a proiectului desfăşurată, ieri, în prezenţa unor reprezentanţi ai administraţiei publice, operatorilor portuari şi ai altor instituţii, care, într-un fel sau altul, au legătură cu transporturile pe Dunăre.Portul Galaţi este inclus în reţeaua centrală de transport europeană (TEN-T), are un rol central şi în cadrul Master Planului pe Transporturi realizat ministerul de resort, iar strategia de dezvoltare urmează să identifice căile de integrare a Galaţiului în fluxurile intermodale (naval-rutier-feroviar) de mărfuri şi de pasageri. La finalul realizării acestei strategii, APDM Galaţi va aveau un portofoliu de proiecte pe termen mediu şi lung, se vor identifica sursele de finanţare şi potenţialii parteneri. Nu va lipsi nici un model 3D al viitorului port Galaţi, aşa cum ar trebui să arate el ca urmare a punerii în practică a acestei strategii. Primul pas în cadrul proiectului va fi realizarea unui studiu de piaţă, iar strategia de dezvoltare va fi urmată de realizarea unui plan strategic, drept bază a programelor de investiţii.viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 14, 2014 Author Posted November 14, 2014 Galaţiul va avea un terminal de containere de 140 milioane de euro Primul proiect depus de România pe programul 'Facilitatea Europeană de Conectare' vizează construcţia unui teminal de containere, proiect în valoare totală de 140 milioane euro şi care va duce la crearea a aproximativ 8000 de locuri de muncă la Galaţi, a declarat vineri seară, la Galaţi, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Potrivit acestuia, sesiunea de depunere a unor astfel de proiecte a fost deschisă în septembrie 2014 şi se va încheia în februarie 2015, iar obţinerea finanţării proiectului de realizarea a platformei multimodale de la Galaţi este aproape o certitudine. Proiectul are termen de execuţie 36 de luni şi este un parteneriat între portul Galaţi reprezentat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime(APDM) ca aplicant de stat şi societăţile private Port Bazinul Nou Galaţi şi Metaltrade Galaţi şi portul german Duisburg, terminalul de la Galaţi urmând să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin- Dunăre-Asia. Duisburg este cel mai mare port interior din lume, tranzitând anual patru milioane de containere cu marfă pe rute lungi. Din valoarea totală a bugetului acestui proiect, 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile, restul de 15% reprezentând contribuţie locală, repartizată astfel: 60% - contribuţia partenerilor privaţi - Port Bazinul Nou şi Metaltrade şi 40%, contribuţia statului român, prin APDM Galaţi. Potrivit directorului SC Port Bazinul Nou, Corneliu Găvăneanu, la terminarea investiţiei de la Galaţi, prin platforma multimodală vor putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, în condiţiile în care traficul maxim realizat prin Port Bazinul Nou a fost de un milion de tone, în perioada în care combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galaţi era la capacitate maximă de producţie. capital.ro Când ai un terminal care nu este folosit, mi se pare normal să mai faci unul
dcp100168 Posted January 27, 2015 Author Posted January 27, 2015 Investiţie de 130 de milioane de euro pentru Portul Galaţi* APDM Galaţi va depune luna viitoare cererea de finanţare la Comisia Europeană * Terminalul, inspirat din experienţa germană, va avea regim de zonă liberă şi va fi conectat cu celelalte zone industriale ale oraşului * Dacă va fi aprobată, investiţia se va derula pe o perioadă de cinci aniAdministraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi va depune luna viitoare cererea de finanţare pentru proiectul privind realizarea unui terminal intermodal în Portul Galaţi, investiţie ce va depăşi 130 milioane de euro. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, acest proiect amplu, dacă va fi aprobat, va primi finanţare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, instrument financiar menit să sprijine realizarea proiectelor strategice din cadrul reţelei centrale TEN-T. Concurenţa pe proiecte este foarte mare, dar Portul Galaţi, situat pe Coridorul european Rin-Dunăre, a fost definit ca nod în reţeaua centrală şi prin urmare are şanse ceva mai mari de a atrage fonduri atât pentru dezvoltarea infrastructurii portuare, cât şi pentru asigurarea unor conexiuni intermodale cu reţelele de transport rutiere şi feroviare.De altfel, pentru a mări şansele de reuşită ale proiectului, anul trecut a fost semnat şi un acord de cooperare între APDM Galaţi, Port Bazinul Nou, SC Metaltrade International SRL, Parcul Industrial, Zona Liberă şi, un în ultimul rând, autorităţile publice locale şi judeţene. De asemenea, un partener important în realizarea acestui proiect este Administraţia Porturilor Duisburg.„În prezent, pregătim varianta finală a acestui proiect, cererea de finanţare urmând a fi depusă până în data de 26 februarie, termenul limită al apelului de proiecte lansat de Comisia Europeană”, ne-a declarat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.Noul terminal intermodal din portul Galaţi va avea regim de zonă liberă, urmând să fie avută în vedere şi conectarea cu actualele sau viitoarele zone industriale ale oraşului.Care sunt principalele repere ale proiectuluiTerminalul intermodal va necesita investiţii etapizate în mai multe obiective care, în final, vor forma o bună parte a noii infrastructuri portuare. Un prim obiectiv va fi modernizarea triajului de cale ferată din Bazinul Nou, triaj care va trece din administrarea CFR Infrastructură în administrarea APDM Galaţi. O a doua investiţie majoră va fi realizarea în Port Bazinul Nou a unui racord rutier de acces în terminal. „Acest racord va fi cu sens giratoriu şi va astfel făcut încât să se elimine actualele bariere de la intrarea în Port Bazinul Nou, unde acum apar frecvent blocaje. Va fi cu deviere. O parte va duce spre drumul naţional, iar una către intrarea în terminal”, a explicat directorul general al APDM Galaţi.Terminalul în sine va avea, la rândul său, mai multe componente, a precizat reprezentantul administraţiei portuare: „Va exista o zonă de acces în terminal, care va presupune construcţii pentru Poliţie de Frontieră, Vamă, zonă de parcare pentru TIR-uri şi porţile pentru scanarea şi verificarea mărfii, după care se intră efectiv în terminal, care va însemna o construcţie hidrotehnică - un cheu vertical de acostare a navelor, o platformă pe care vor fi amplasate două macarale de operare ce vor putea deservi concomitent două nave maritime portcontainere. De asemenea, în spate, în zona de depozitare, vor mai fi două macarale pentru aranjarea containerelor în terminal”, a arătat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.Din punct de vedere al manipulării mărfurilor, terminalul va fi unul dintre cele mai performante în ceea ce priveşte funcţionalitatea. Obiectivul va fi realizat după ultimele standarde în domeniu, un rol central urmând să-l joace, de exemplu, programele de management logistic. Acest mod de organizare va necesita şi un număr mai mic de persoane pentru asigurarea acestor activităţi, cât şi scurtarea timpilor de operare la navă, indicator foarte important în evaluarea costurilor de transport. Un rol important în procesul de modernizare a portului gălăţean îl va avea şi expertiza şi experienţa administraţiei portului Duisburg, unul dintre cele mai mari de pe Dunăre.Când vor începe lucrărileDesigur, întrebarea-cheie este când se va trece la punerea în practică a proiectului terminalului intermodal. „Conform procedurilor de evaluare, odată depusă cererea de finanţare, evaluarea va fi, conform ghidului de aplicare de cel mult şase luni de zile, timp în care însă noi vom fi puşi la curent cu posibilele observaţii ale Comisie Europen. După încheierea contractul de finanţare se va putea trece la procedurile de încheiere a contractelor pentru proiectare-execuţie terminal, supravegherea lucrărilor, consultanţă, pentru alte activităţi conexe execuţiei terminalului etc. Dar noi sperăm, dacă avem informaţii clare pe parcursul evaluării, să putem demara mai din timp procedurile de achiziţie, urmând să includem o clauză suspensivă (clauză de a cărei îndeplinire depinde încheierea contractului - n.r.) referitoare la aprobarea cererii de finanţare”, a declarat directorul general al APDM Galaţi.Potrivit estimărilor din acest moment, derularea proiectului ar urma să se facă pe parcursul a cinci ani, deci în interiorul exerciţiului bugetar comunitar 2014-2020. Creşterea traficului se va face etapizat, urmând să se ajungă la un maxim de 1.200.000 tone marfă. Dar, mai mult decât atât, acest terminal va contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local şi, implicit, dinamizarea economiei locale şi generarea de noi locuri de muncă.Strategie pentru modernizarea infrastructuriiProiectul terminalului intermodal va fi corelat cu proiectele de dezvoltare a activităţii economice din zona municipiului Galaţi. În acest sens, la nivelul APDM Galaţi se află în derulare proiectul „Strategii de Dezvoltare a Portului Galaţi. Proiectul, în valoare de 441.000 euro va finanţat din fonduri europene şi va încerca să identifice cele mai bune modalităţi de modernizarea a infrastructurii, atragerea de investitori şi iniţierea unor noi fluxuri de marfă. Chiar dacă proiectul se va finaliza în 2015, investiţia privind terminalul intermodal se conturează încă de pe acum drept una dintre priorităţile viitoarelor programe de investiţii.viata-libera.ro
dcp100168 Posted March 3, 2015 Author Posted March 3, 2015 Statul face un multimodal la Galaţi din banii puşi la bătaie prin programul Connecting Europe FacilityRomânia a depus 14 proiecte cu o valoare totală de 1,2 miliarde de euro ce ar putea fi finanţate prin programul de fonduri europene Connecting Europe Facility (CEF), un mecanism al Uniunii Europene care vizează dezvoltarea infrastructurii la nivel european, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.Cel mai important proiect pentru care statul român vrea să obţină finanţare europeană prin acest program este reabilitarea căii ferate între Braşov şi Sighişoara, estimată să coste 890 de milioane de euro, care ar urma să asigure o viteză de 160 km/h. Al doilea proiect ca mărime pentru care România a depus documente de contractare a fondurilor din programul CEF are o valoare de 136 de milioane de euro şi vizează construcţia unei platforme multimodale în portul Galaţi, dedicată în special transferului de mărfuri şi containere. Un alt proiect cu o valoare mai mare, de 92 de milioane de euro, se referă la transformarea unei insule artificiale şi a ţărmului vecin din partea de sud a Portului Constanţa într-un terminal multimodal pentru hidrocarburi.Celelalte proiecte depuse de România au o valoare de cel mult 25 de milioane de euro fiecare şi vizează în special domeniul naval şi cel feroviar. Programul CEF vine să completeze fondurile structurale pe care România le va putea obţine pentru infrastructura de transport în exerciţiul financiar 2014-2020. Aceste fonduri structurale vor fi în special folosite pentru zona de transport rutier, dar şi feroviar.Încercarea guvernului de a obţine fonduri europene pentru diverse proiecte de infrastructură de transport vine în contextul în care România ar urma să aibă anul acesta pentru prima oară în istorie un master plan general de transporturi, un document care să stabilească priorităţile ţării în acest domeniu până în 2030. După ce acest document a fost aprobat de guvern în urmă cu câteva zile, săptămâna viitoare vor fi purtate negocieri cu Comisia Europeană, care trebuie să-şi dea acordul asupra acestui document.Poate cea mai importantă parte a master planului este cea legată de domeniul rutier, având în vedere că acesta prevede construcţia a încă 1.300 de kilometri de autostrăzi până în 2030. De asemenea, documentul arată că în România ar trebui reabilitaţi în următorul deceniu şi jumătate peste 3.200 de kilometri de cale ferată, dar ar trebui construiţi şi 752 de kilometri de căi navigabile. În acelaşi timp, master planul prevede modernizarea a 12 porturi şi lucrări la 14 aeroporturi.Programul CEF urmăreşte accelerarea investiţiilor în domeniul reţelelor de transport, energie şi telecomunicaţii transeuropene şi mobilizarea finanţărilor publice sau private, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.zf.ro
dcp100168 Posted April 16, 2015 Author Posted April 16, 2015 Cum poate intra Portul Galaţi pe rutele fluxurilor comercialeErnst &Young și APDM Galați derulează un proiect care identifică soluțiile pentru dezvoltarea portului maritim în următoarele două decenii.La Galați a avut loc prima consultare publică din cadrul proiectului „Program strategic de dezvoltare a Portului Galaţi”, implementat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi firma de consultanţă Ernst &Young. Proiectul cu un buget de 1,9 milioane lei, care va fi finalizat în luna octombrie 2015, își propune analizarea situației actuale ale celor patru terminale din Portul Galați, respectiv Portul Mineralier Romportmet SA, Portul Docuri, Port Bazinul Nou şi Portul Comercial Vechi, dar și conturarea unor direcții de dezvoltare în următoarele două decenii a unor proiecte care să pună în valoare potențialul economic al portului.Principalul scop al strategiei este stabilirea legăturilor rapide şi eficiente pe plan naţional şi internaţional, valorificând cât mai multe modalități de transport. Pentru asigurarea legăturii dintre Portul Galaţi şi centrele intermodale din România, se va pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport feroviar şi rutier, iar conexiunea cu porturile internaţionale va viza atât căile navigabile interioare, cât şi cele maritime.Ca obiective, strategia îşi propune integrarea Portului Galaţi în fluxurile internaţionale de mărfuri şi pasageri, creşterea rolului acestuia la îmbunătăţirea accesibilităţii Coridorului Transeuropean Rhin-Dunăre, conectarea la Coridorul IX Pan-European şi transformarea portului gălăţean într-un motor de creştere şi dezvoltare economică la nivel regional. Potrivit studiului de piață realizat în prima etapă a proiectului, în ceea ce priveşte infrastructura, totul este necorespunzător sau neadecvat, începând de la întreţinerea infrastructurii portuare, condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi conexiunile rutiere și feroviare cu hinterlandul (regiune în spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază mărfurile importate).Alte puncte slabe sunt cele generate de deficiențele sistemului operațional, respectiv lipsa de personal la biroul vamal Galaţi staţionarea obligatorie în portul Sulina pentru efectuarea controlului vamal, mijloace operaţionale neadecvate la noile cerinţe ale pieţei şi lipsa unor sisteme informaţionale de management al traficului şi activităţii în port. La acestea se adaugă tarifele necompetitive practicate, în special taxele de tranzitare a Canalului Sulina şi taxele de pilotaj, precum şi pe faptul că taxele de canal se percep în funcţie de tonajul navelor, indiferent de încărcătura efectivă.Deficienţele infrastructuriiAnaliza SWOT a detaliat punctele slabe ale infrastructurii, printre care se află limitările privind adâncimea la bara Sulina, ce permit accesul navelor cu până la 8.000 tdw, în condițiile în care în Portul Galați pot acosta nave de până la 15.000 tdw, dar și capacitatea redusă de asigurare a condiţiilor de navigaţie pe timpul iernii din cauza inexistenţei spărgătoarelor de gheaţă în porturile de la Dunărea Maritimă. Alte deficiențe sunt sistemul de finanţare ineficient pentru lucrările de dragaj necesare pentru menţinerea adâncimii în port și costurile ridicate pentru accesul navelor maritime în portul Galaţi. Alt punct slab este că majoritatea drumurilor care leagă Galaţiul de hinterland au doar o singură bandă pe sens, iar un altul e birocraţia excesivă şi procedurile greoaie legate de activitatea de vămuire a mărfurilor şi trecere a frontierei. Pe lângă competiţia cu Portul Constanţa, alte două ameninţări pentru traficul portuar al Galaţiului identificate de analiza SWOT sunt modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria şi dezvoltarea căii ferate între Turcia şi Europa.SOLUŢII. Galaţiul ar putea prelua unele fluxuri comercialePotrivit realizatorilor studiului, „competitorii Portului Galaţi sunt, în special, cei de la Marea Neagră (Constanţa, Varna, Odesa), dar şi cei de la Marea Adriatică (Trieste, Koper şi Rijeka)”. Ca soluții tehnice, au fost identificate opt rute de transport pentru un potenţial volum de marfă care ar putea fi preluat, în anumite condiţii, de Galaţi: Nord-Sud şi Vest-Est Europa, Europa-Marea Caspică şi China-Europa.Printre cele mai mari schimburi comerciale se află cele de produse alimentare între Budapesta şi Moscova (160.000 tone anual), care acum se fac rutier, dar ar putea fi preluate pe ruta fluvială Budapesta-Galaţi şi ruta feroviară Galaţi-Moscova, care ar reduce costurile cu 12%. Costurile transporturilor de produse finite, maşini şi utilaje (131.000 tone pe an) de pe ruta Regiunea Thuringen - Varna (rutier) - Iran (maritim) pot fi reduse cu 26% folosindu-se varianta Regiunea Thuringen - Galaţi (feroviar), Galați - Iran (maritim).romanialibera.ro Cum intră Portul Galaţi în marile fluxuri de transport* Îmbinarea facilităţilor fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere ar face din porturile gălăţene o platformă atractivă pentru rutele de comerţ * Transportul spre spaţiul ex-sovietic ar putea fi o mină de aur pentru Galaţi * Variante şi costuri de transport mai mici pentru comerţul dintre Europa şi OrientPortul Galaţi are capacitatea de a atrage fluxuri de mărfuri suplimentare de cel puţin 600.000 de tone, chiar din fluxurile comerciale existente pe rutele internaţionale, pentru asta este însă nevoie atât de o îmbunătăţire a infrastructurii portuare, cât şi de o schimbare a politicilor comerciale. Ca etapă preliminară a realizării unui Plan Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi, la nivelul APDM Galaţi s-a realizat o analiză pornind de la poziţia şi accesul la coridoarele de transport, fie ele fluvio-maritime, feroviare sau rutiere, dar şi de la potenţialele ţării de origine şi de destinaţie a mărfurilor. De asemenea, s-a ţinut cont şi de oportunităţile oferite pe aceste coridoare de transport de porturile concurente sau potenţial partenere, precum Koper (Slovenia) sau Trieste (Italia), din nordul Mării Adriatice, Viena, Varna sau Poti (Georgia). Unele dintre rezultate sunt chiar surprinzătoare şi pun în evidenţă conexiuni care, până în prezent, au fost mai puţin valorificate.Profit din drumurile spre MoscovaUna dintre rutele cu cel mai mare potenţial pentru Galaţi ar fi cele care fac legătura dintre Europa Centrală şi de Est cu spaţiul ex-sovietic. Pe acest coridor circulă anual sute mii de tone de marfă, constând în alimente, produse chimice, produse finite, maşini şi utilaje. Sunt rute care implică deopotrivă conexiuni feroviare şi fluviale, iar Galaţiul, dacă şi-ar juca bine „cartea” dublului ecartament (european/ rusesc) ar putea avea mult de câştigat. De exemplu, pe ruta Ungaria – Rusia, pe rutier, între Budapesta şi Moscova circulă anual în jur de 246.000 de tone marfă. S-ar putea însă promova un lanţ de transport alternativ, respectiv transportul fluvial al mărfurilor între Budapesta şi Galaţi, urmat de transportul feroviar de la Galaţi la Moscova. În această ultimă variantă s-ar ajunge la un cost de 1.068 euro/container, care ar fi mai mic cu 12 la sută faţă de traseul rutier şi ar avea potenţial pentru a atrage la Galaţi un flux de 160.000 tone marfă anual!Un „pot” de aproximativ 84.000 de tone marfă ar putea fi atras de Galaţi şi pe relaţia Austria – Rusia. În loc de clasicul transport feroviar dintre Viena şi Moscova, transportul pe apă de la Viena la Galaţi şi ulterior transportul feroviar până la Moscova ar fi, de asemenea, cu aproape de 12 la sută mai ieftin.Nu trebuie neglijate nici drumurile care duc la Moscova dinspre Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. De exemplu, transportul feroviar pe ruta Sofia – Galaţi – Moscova ar fi cu 37 la sută mai ieftin ca transportul rutier dintre Sofia şi Moscova, fapt ce ar putea duce la atragerea de fluxuri de marfă de peste 33.000 tone anual. În cazul Serbiei şi Muntenegrului, o legătură feroviară cu Moscova via Galaţi ar fi, de asemenea, mai ieftină cu nu mai puţin de 55 la sută faţă de actualul sistem de transport rutier şi aduce, practic, înjumătăţirea costurilor pentru un flux de 28.000 de tone marfă.Rutele spre Marea CaspicăAlte lanţuri de transport în care un cuvânt greu de spus l-ar putea avea o platformă multimodală la Galaţi ar fi cele care fac legătura dintre ţările din Europa Centrală şi de Vest cu ţările din zona Mării Caspice. Cel mai mare potenţial îl are ruta care face legătura dintre Germania şi Iran pe care circulă anual în jur de 501.000 tone marfă. Lanţul de transport principal folosit în prezent cuprinde o legătură rutieră între regiunea Thuringen şi Varna, urmată de o legătură maritimă cu Iranul, costurile fiind de aproximativ 1.860 euro/container. S-ar putea veni însă cu o contraofertă de 1.377 euro/ container, ceea ce ar însemna costuri cu 26 la sută mai mici, pe un traseu care să aibă o legătură feroviară între regiunea Thuringen şi Galaţi una maritimă între Galaţi şi Iran. Este o formulă care are potenţialul de atrage 131.000 tone marfă!Cu un potenţial foarte mare este şi legătura dintre Austria şi ţările Mării Caspice. De exemplu, lanţul de transport cel mai frecvent folosit este cel care cuprinde o legătură maritimă între Poti şi Koper şi una rutieră între Koper şi Viena, care ajunge la costuri de 44 euro/ tonă marfă. Dacă însă s-ar asigura o legătură maritimă între Poti şi Galaţi, urmată de una fluvială între Galaţi şi Viena, costurile ar fi cu 39 la sută mai mici, respectiv 27,5 euro/ tonă, fapt ce ar putea atrage un flux de marfă de până la 38.000 tone.Către Istanbul şi restul lumiiNu în ultimul rând, o rută care ar putea aduce un flux important de mărfuri prin Galaţi ar fi cea dintre Turcia şi Polonia. Aici, cel mai frecvent este folosită pentru transport legătura rutieră dintre Varşovia şi Istanbul, însă costurile ajung undeva la 1.727 euro/ container. Ar putea fi însă posibilă şi o legătură maritimă între Istanbul şi Galaţi, urmată de o legătură feroviară între Galaţi şi Varşovia, care ar duce la o reducere cu 10 la sută a costurilor, la valoarea de 1.550 euro/container.O veste mai puţin bună pentru Galaţi este aceea că nu ar putea concura, de exemplu, cu un lanţ de transport precum cele care fac legătura între Germania şi China, având ca intermediare porturile Koper sau Trieste, care au volume de mărfuri care sar de 860.000 tone pe an, însă Galaţiul are şi o serie de atuuri care ar putea fi valorificate. După cum atrag însă atenţia consultanţii din domeniul transporturilor, portul Galaţi nu trebuie privit doar ca un fel de „enclavă” strict legată de Dunăre, ci ca o platformă multimodală care să permită manipulare sau tranzitul mărfurilor atât pe apă, cât şi în conexiune cu rutele feroviare şi rutiere. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că portul Galaţi a fost definit ca nod central al reţelei de transport transeuropene. Acest lucru creează premizele asigurării unor surse de finanţare pentru investiţiile în modernizarea infrastructurii portuare, unele care ar necesar nu numai pentru viitorul economic al portului, ci şi al întregului Galaţi.viata-libera.ro
dcp100168 Posted September 11, 2015 Author Posted September 11, 2015 Am ratat înfiinţarea a 8.000 de locuri de muncă!... Cel puţin, deocamdată, deşi nu totul este pierdut - spune/speră directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, Marius Luigi Ciubrei.Totuşi, prima sesiune de acordare de finanţări pentru proiecte derulate prin programul european Connecting Europe Facility nu a fost cu noroc pentru finanţarea proiectului local “Platformă multimodală de containere în portul Galaţi” - proiect prezentat, la finele anului trecut, drept o premieră naţională în domeniu. Directorul APDM Galaţi, Marius Luigi Ciubrei, a anunţat vineri, 11 septembrie, că finanţarea proiectului “Platformă multimodală de containere în portul Galaţi” nu a fost aprobată de Comisia Europeană.Am avut un gălăţean, secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Degeaba.Deşi proiectul a fost apreciat ca unul bine întocmit şi necesar pentru zona noastră, el nu a obţinut finanţare pe prima sesiune de finanţare, deoarece “ politica Comisiei Europene şi a Ministerului Transporturilor” a considerat prioritare alte poiecte, a adăugat directorul APDM, Marius Ciubrei. Asta, în condiţiile în care, prin realizarea platformei multimodale de containere în portul Galaţi, s-ar putea crea peste 8.000 de noi locuri de muncă - cifră pe care o estima, la finele anului trecut, însuşi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, venit la Galaţi, pentru a participa la mediatizarea acestui proiect. Alături de el se afla, la acel moment, şi gălăţeanul Marius Mărgărit, pe atunci secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Minister care, spune acum directorul APDM Galaţi, a considerat că prioritare sunt alte proiecte decât cel de la Galaţi. Acum, la Ministerul Transporturilor avem, drept secretar de stat, un alt gălăţean, Marius Humelnicu. Rămâne de văzut dacă şi acesta va reuşi "performanţa" predecesorului său, adică aceea de a nu reuşi să promoveze nici măcar un proiect gata întocmit, proiect extrem de important pentru dezvoltarea economiei locale.Ce alte proiecte ne-au luat "faţa"?Potrivit directorului APDM Galaţi, finanţarea platformei multimodale de containere în portul Galaţi nu a obţinut finanţare europeană, căci majoritatea fondurilor alocate pentru prima sesiune de finanţare (adică circa 800 de milioane din totalul de 860 de milioane) a fost direcţionată către un mare proiect de infrastructură feroviară - închiderea coridorului IV Paneuropean pe ramura feroviară (modernizarea legăturii feroviare între Braşov şi Sighişoara, secţiunea Braşov-Apata şi Cata-Sighişoara). Până la totalul de 860 de milioane, au mai fost acceptate la finanţare alte proiecte mai mici, precum modernizarea portului Giurgiu şi finanţarea actualizării studiului de prefezabilitate al unor lucrări de înreţinere a canalului navigabil româno-bulgăresc (proiect al AFDJ). “În total, pentru prima sesiune de finanţare, s-au alocat circa 860 de milioane de euro, dar nu disperăm, sperăm să obţinem finanţare la următoarea sesiune de finanţare, care va avea un buget total de circa 480 de milioane de euro şi care se va deschide în noiembrie 2015. În total, nu cred că vor mai mai mult de trei sesiuni de finanţare pe acest program european, respectiv Connecting Europe Facility”, a mai precizat directorul APDM Marius Luigi Ciubrei.Cât de importantă este platforma multimodală de containere în portul Galaţi?Lansată în noiembrie 2014, în prezenţa ministrului Eugen Teodorovici (care pe atunci spunea că obţinerea finanţării proiectului de realizare a platformei multimodale este “aproape o certitudine”), ideea realizării unui teminal de containere (platformă multimodală) la Galaţi, părea o idee extrem de profitabilă pentru economia locală. Proiectul era estimat la circa 120 de milioane de euro, din valoarea totală a bugetului acestui proiect, 85% urmând să reprezinte fonduri europene nerambursabile, iar restul de 15% reprezentând contribuţie locală, repartizată astfel: 60% - contribuţia partenerilor privaţi - Port Bazinul Nou şi 40% contribuţia statului român, prin Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi.Proiectul are termen de execuţie 36 de luni şi poate fi realizat printr-un parteneriat între portul românesc Galaţi (APDM - aplicant de stat şi societăţile private Port Bazinul Nou, Metaltrade) şi cel german, Duisburg, terminalul de la Galaţi urmând să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin-Dunăre-Asia. Duisburg este cel mai mare port interior din lume, tranzitând anual 4 milioane de containere cu marfă pe rute lungi. Potrivit directorului SC Port Bazinul Nou, Corneliu Găvăneanu, la maturitatea investiţiei de la Galaţi, prin platforma multimodală ar putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, în condiţiile în care traficul maxim realizat prin Port Bazinul Nou, a fost de un milion de tone, în perioada în care combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi era la capacitate maximă de producţie.presagalatibraila.com
dcp100168 Posted September 13, 2015 Author Posted September 13, 2015 Terminalul multimodal, declarat eligibil, dar „fără loc” la finanţare!Proiectul de 120 milioane de euro, de care depinde relansarea activităţii portuare, n-a prins finanţarea în cadrul primului apel din Programul "Connecting Europe Facility" (CEF)Banii Comisiei Europene au mers la CFR, iar la noi au ajuns scrisorile de consolareÎn noiembrie, la noul apel de proiecte se vor găsi, poate, bani şi pentru Portul GalaţiProiectul terminalului multimodal din Portul Galaţi, proiect în valoare de aproape 120 milioane de euro, mai are de aşteptat până va primi finanţare din partea Comisiei Europene prin Programul "Connecting Europe Facility" (CEF), rezultă din informaţiile furnizate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. Cererea de finanţare a terminalului multimodal, ce ar trebui să contribuie la relansarea activităţii şi transporturilor navale din Galaţi, a fost depusă la începutul acestui an, în primul apel de proiecte în cadrul CEF, dar în ciuda faptului că îndeplinea toate criteriile de eligibilitate, „crema” fondurilor europene au luat-o alţii.Cum s-au brodit lucrurile de a rămas din nou Galaţiul cu ochii în soare în materie de infrastructură, ne-a explicat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei: „La acest prim apel de proiecte, atât politica Comisiei Europene, cât şi a Ministerului Transporturilor, a fost să închidă coridorul IV Paneuropean şi aici mă refer la ramura feroviară, pentru care a fost aprobat un proiect de vreo 800 de milioane de euro, care a fost introdus pe lista proiectelor finanţabile. În condiţiile în care, din suma totală de 1,23 miliarde euro alocată României prin CEF, la acest prim apel de proiecte s-au alocat în jur de 860 milioane de euro, nu au mai rămas fonduri suficiente pentru a finanţa proiectul nostru, chiar dacă importanţa acestuia este recunoscută şi de CE şi de Ministerul Transporturilor. Dată fiind situaţia, au fost incluse pe listă pentru a primi finanţare unele proiecte mai mici, precum lucrările de modernizare din portul Giurgiu. O importanţă deosebită a fost acordată şi sectorului româno-bulgar, pe care tot timpul sunt necazuri. Mai exact, AFDJ Galaţi a beneficiat de sprijinul CE prin aprobarea şi includerea pentru finanţare a actualizării unui studiu de fezabilitate privind îndepărtarea problemelor pe sectorul româno-bulgar, în baza căruia se vor solicita bani pentru executarea lucrărilor”.Ce spun evaluatoriiÎn condiţiile în care Galaţiul este extrem de vitregit din punctul de vedere al infrastructurii de transport, amânarea proiectului terminalului multimodal nu face decât să pună şi mai multă sare pe rana unei economii locale care agonizează în lipsa unor plauri de investiţii, fie ele publice sau private, care să contribuie la valorificarea puţinelor oportunităţi de dezvoltare care i-au mai rămas.Directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, spune, totuşi, că „nu trebuie să disperăm”. „Vom insista cu acest proiect şi vom depune o nouă aplicaţie la al doilea apel de proiecte pe CEF, care va fi în noiembrie. Avem sprijinul atât al Ministerului Transporturilor, cât şi pe al Ministerului Fondurilor Europene şi sperăm că proiectul nostru va fi sprijinit şi de Comisia Europeană, prin DG Move (Mobility and Transport) şi DG Regio (Regional Policy). La următorul apel de proiecte, pentru România vor fi 400 - 450 milioane de euro, iar în această sumă ar putea fi prins şi proiectul terminalului multimodal”, a arătat directorul APDM Galaţi.Chiar dacă situaţia actuală este departe de a fi una mulţumitoare pentru gălăţeni, există, totuşi, un element pozitiv, respectiv acela că proiectul terminalului multimodal a îndeplinit încă de la primul apel de proiecte criteriile de eligibilitate.„Conform procedurii CEF, a fost o primă evaluare a CE. De asemenea, proiectul a primit punctaje foarte bune şi din partea echipei de experţi independenţi, dar a fost această problemă a constrângerilor bugetare. De fapt, din lista proiectelor depuse, cred că sunt două - unul pe România, al nostru şi unul pentru Croaţia - care au fost declarate eligibile, dar nu au putut fi incluse în lista pentru finanţare, la acest prim apel de proiecte, din cauza acestor constrângeri bugetare. Nu vă ascund că, în perspectiva celui de-al doilea apel de proiecte, am încercat nişte demersuri, în sensul că am solicitat INEA (The Innovation and Networks Executive Agency (INEA), creată de CE pentru a gestiona tehnic şi financiar proiectele TEN-T - n.r.) de a obţine o serie de garanţii suplimentare, să facem o depunere pur formată a aplicaţiei, iar proiectul să fie din start în lista proiectelor finanţabile. Procedurile sunt însă foarte stricte, iar din acest punct de vedere proiectul nostru o va lua de la zero în evaluare. Dar, dat fiind faptul că proiectul a fost declarat odată eligibil, sperăm ca procedura de evaluare să fie mult mai scurtă şi să ne asigure şi includerea pe lista de proiecte ce va primi finanţare”, a declarat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. După cum a precizat acesta, APDM Galaţi a primit o scrisoare din partea comisarului Violeta Bulc (DG Movie) şi a comisarului Corina Creţu (DG Regio) în care îşi exprimă regretul că, din cauza constrângerilor bugetare, proiectul terminalului multimodal nu a prins finanţare la primul apel de proiecte, dar că, la rândul lor, speră că proiectul va fi declarat eligibil şi va primi finanţare la acest al doilea apel de proiecte, din luna noiembrie.Dincolo de scrisorile europene de consolare, proiectul terminalului multimodal ar trebuie să fie o temă de meditaţie mai profundă şi pentru Ministerul Transporturilor. Cu „tot sprijinul” pentru Galaţi declarat în spaţiul public de toţi miniştrii, comisarii sau parlamentarii europeni, în ciuda faptului că sunt recunoscute gravele carenţe ale Galaţiului în materie de infrastructură de transport, în afară de planuri pe hârtie nu s-a făcut nimic concret pentru o schimbare majoră. Iar acest lucru nu face decât să ducă şi mai mult la aprofundarea decalajelor regionale deja existente. Iar dacă nici la apelul din noiembrie pe CFE proiectul Galaţiului nu va primi finanţare, atunci sunt puţine şanse ca acesta să se mai materializeze prea curând.Dacă va fi aprobatDacă e să ne păstrăm, totuşi, optimismul şi să admitem că în noiembrie lucrurile vor sta mai bine pentru proiectul terminalului multimodal de la Galaţi, valoarea mare a proiectului va ridica în continuare probleme în materie de finanţare. Asta pentru că, deşi 70,5 la sută din necesarul de finanţare (aproximativ 84 milioane de euro) va fi asigurat prin CEF, restul de bani ar urma să vină de la APDM Galaţi şi operatorii portuari privaţi SC Port Bazinul Nou SA şi SC Metaltrade Internaţional SRL, în cote de 17,8 la sută, respectiv 11,4 la sută.„Conform fişei proiectului, perioada de implementare efectivă este de patru ani de la data semnării contractului de finanţare. Este o perioadă mai lejeră prezentată de noi şi consultanţii noştri, pentru că problema principală este asigurarea de cash-flow pentru susţinerea proiectului. Încărcarea financiară este mare şi, bineînţeles, aici e vorba mai ales de partea privată de confinanţare, care va fi asigurată prin negocierea unor credite. Dar există posibilitatea, de exemplu, de a se obţine o serie de facilităţi în obţinerea unor credite în cadrul „Planului Juncker”. În situaţia în care se vor găsi nişte condiţii avantajoase, proiectul poate fi realizat şi în trei ani. Interesul este, desigur, de finaliza terminalul cât mai repede”, a explicat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei.După cum v-am relatat în paginile ziarului nostru, proiectul terminalului multimodal din Portul Galaţi presupune lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii la cheiuri, realizarea unor platforme de depozitare, realizarea unui pasaj suprateran, modernizarea triajului cu dublu ecartament şi realizarea unor zone de coordonare logistică, dar şi dotarea portului cu macarale şi alte echipamente de operare moderne.viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 2, 2015 Author Posted November 2, 2015 Platformă multimodală şi terminal de gaz lichefiat. Portul Galaţi are strategie de dezvoltare până în 2035Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, în parteneriat cu firma de consultanță Ernst&Young, a organizat, luni, conferința de închidere a proiectului Programul Strategic de Dezvoltare a Portului Galați, având ca orizont de timp perioada 2014-2035. Proiectul, finanțat în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, a avut o valoare totală de 440.844 euro, dintre care 310.249 euro finanțare nerambursabilă, iar restul cofinanțare de la bugetul de stat.“Obiectivul general al proiectului: integrarea portului Galați în fluxul intermodal de mărfuri și pasageri, se înscrie în linia principalelor măsuri stabilite în strategia Uniunii Europene 2050 prin includerea portului Galați într-un sistem multimodal care urmărește eliminarea blocajelor și barierelor esențiale a rețelei europene de transport”, a declarat Irina Trandafir, asistent coordonator al proiectului, citată de Agerpres.Potrivit reprezentantului Ernst&Young, Paul Ilău, în cadrul proiectului a fost definit un portofoliu de proiecte menite să integreze portul Galați în fluxurile internaționale de mărfuri și de pasageri și să-l transforme într-un motor de creștere și dezvoltare economică pentru comunitatea locală. Principalele patru proiecte de infrastructură sunt modernizarea Danei 32 din Portul Docuri, identificarea de soluții pentru reducerea colmatării fluviului, platforma multimodală Galați și terminalul de gaze naturale lichefiate.Printre oportunitățile pe care Portul Galați le-ar putea valorifica s-ar număra existența unor fluxuri de marfă cu potențial ce ar putea fi atrase la Galați, contextul geopolitic favorabil pentru Galați ca zonă de stabilitate şi accesul la finanțare europeană. Principalele rute cu potențial de atragere a traficului de mărfuri de către portul Galați sunt Asia-Europa, în special relația cu China; Marea Baltică - Marea Neagră; Europa - Marea Caspică, inclusiv Georgia; Europa de Vest - Europa de Est.puterea.ro
dcp100168 Posted November 4, 2015 Author Posted November 4, 2015 Proiect al APDM şi Ernst & Young: Cum poate intra Portul Galaţi pe marile rute comerciale?Până la aflarea răspunsurilor, un lucru e sigur: firma familiei deputatului PSD Florin Pâslaru, PAF Media SRL, s-a ocupat de publicitatea proiectului, încasând 16.700 de euroLa Club Elite a avut loc conferința de presă prin care a fost marcată finalizarea proiectului „Program strategic de dezvoltare a Portului Galaţi”, implementat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi firma de consultanţă Ernst &Young. Proiectul cu un buget de 1,95 milioane lei a constituit în primul rând o analiză a situației actuale ale celor patru terminale din Portul Galați, respectiv Portul Mineralier Romportmet SA, Portul Docuri, Port Bazinul Nou şi Portul Comercial Vechi, dar și conturarea unor direcții de dezvoltare în următoarele două decenii a unor proiecte care să pună în valoare potențialul economic al portului.Proiectele prioritare pentru dezvoltarea Portului GalaţiPotrivit reprezentantului Ernst &Young, Paul Ilau, în cadrul proiectului au fost identificate proiectele prioritare pentru Portul Galați, acestea fiind: 1. Modernizarea Danei nr. 32; 2. Studiul de fezabilitate pentru identificare soluțiilor pentru reducerea gradului de colmatare în Portul Galați; 3. Platforma multimodală din Portul Bazinul Nou; 4. Construirea Terminalului pentru Gaz Lichefiat în Parcul Industrial; 5. Terminal Ro - Ro în Portul Bazinul Nou; 6. Terminal de Cereale în Portul Bazinul Nou; 7. Modernizarea Terminalului pentru uleiuri din Portul Comercial Galați, Dana 20; 8. Terminal pentru cereale și mărfuri generale în Portul Mineralier; 9. Modernizarea Infrastructurii Portuare.Dintre măsurile de suport pentru dezvoltarea exploatării portuare la Galați cele mai importante sunt acordarea de discount la transportul și exploatarea mărfurilor considerate strategice și reducerea taxelor pentru navigația pe Canalul Sulina, în condițiile în care taxa de canal reprezintă 40% din costurile deplasării unei nave de la Bara Sulina în Portul Galați. A fost aplicată recent de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos o reducere cu 50% a taxei de canal pentru mărfurile containerizate.Au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanți ai unor mari companii și multinaționale prezente în România care pot fi interesați de colaborarea cu porturile gălățene pentru dezvoltarea afacerilor, dar și mai multe întâlniri externe, în Georgia, Turcia și Polonia, pentru identificarea unor potențiali parteneri.De publicitatea proiectului s-a ocupat firma familiei deputatului PâslaruDin bugetul total al proiectului, de 1.952.000 lei, suma de 75.270 de lei, adică 17.600 de euro, a constituit bugetul cheltuielilor de publicitate, adică organizarea conferințelor de presă și realizarea de pliante, mape, etc. Contractul pentru aceste operațiuni a fost obținut de PAF Media SRL Galați, firma la care sunt asociați soția și fiul deputatului PSD Florin Pâslaru.Așa că putem consemna că al treilea partener la acest proiect strategic, ce-i drept un partener „neoficial”, este firma familiei deputatului Pâslaru.Principalul obiectiv al strategiei: conectarea Portului Galați la marile rute comercialeRevenind la proiectul „Program strategic de dezvoltare a Portului Galaţi”, principalul scop al strategiei este stabilirea legăturilor rapide şi eficiente pe plan naţional şi internaţional, valorificând cât mai multe modalități de transport. Pentru asigurarea legăturii dintre Portul Galaţi şi centrele intermodale din România, se va pune accentul pe utilizarea mijloacelor de transport feroviar şi rutier, iar conexiunea cu porturile internaţionale va viza atât căile navigabile interioare, cât şi cele maritime.Ca obiective, strategia îşi propune integrarea Portului Galaţi în fluxurile internaţionale de mărfuri şi pasageri, creşterea rolului acestuia la îmbunătăţirea accesibilităţii Coridorului Transeuropean Rhin-Dunăre, conectarea la Coridorul IX Pan-European şi transformarea portului gălăţean într-un motor de creştere şi dezvoltare economică la nivel regional.Potrivit studiului de piață realizat în prima etapă a proiectului, în ceea ce priveşte infrastructura, totul este necorespunzător sau neadecvat, începând de la întreţinerea infrastructurii portuare, condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi conexiunile rutiere și feroviare cu hinterlandul (regiune în spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază mărfurile importate).Alte puncte slabe sunt cele generate de deficiențele sistemului operațional, respectiv lipsa de personal la biroul vamal Galaţi staţionarea obligatorie în portul Sulina pentru efectuarea controlului vamal, mijloace operaţionale neadecvate la noile cerinţe ale pieţei şi lipsa unor sisteme informaţionale de management al traficului şi activităţii în port. La acestea se adaugă tarifele necompetitive practicate, în special taxele de tranzitare a Canalului Sulina şi taxele de pilotaj, precum şi pe faptul că taxele de canal se percep în funcţie de tonajul navelor, indiferent de încărcătura efectivă.Deficiențele infrastructuriiAnaliza SWOT a detaliat punctele slabe ale infrastructurii, printre care se află limitările privind adâncimea la bara Sulina, ce permit accesul navelor cu până la 8.000 tdw, în condițiile în care în Portul Galați pot acosta nave de până la 15.000 tdw, dar și capacitatea redusă de asigurare a condiţiilor de navigaţie pe timpul iernii din cauza inexistenţei spărgătoarelor de gheaţă în porturile de la Dunărea Maritimă.Alte deficiențe sunt sistemul de finanţare ineficient pentru lucrările de dragaj necesare pentru menţinerea adâncimii în port și costurile ridicate pentru accesul navelor maritime în portul Galaţi. Alt punct slab este că majoritatea drumurilor care leagă Galaţiul de hinterland au doar o singură bandă pe sens, iar un altul e birocraţia excesivă şi procedurile greoaie legate de activitatea de vămuire a mărfurilor şi trecere a frontierei.Pe lângă competiţia cu Portul Constanţa, alte două ameninţări pentru traficul portuar al Galaţiului identificate de analiza SWOT sunt modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria şi dezvoltarea căii ferate între Turcia şi Europa.Galațiul ar putea prelua unele fluxuri comercialePotrivit realizatorilor studiului, „competitorii Portului Galaţi sunt, în special, cei de la Marea Neagră (Constanţa, Varna, Odesa), dar şi cei de la Marea Adriatică (Trieste, Koper şi Rijeka)”. Ca soluții tehnice, au fost identificate opt rute de transport pentru un potenţial volum de marfă care ar putea fi preluat, în anumite condiţii, de Galaţi: Nord-Sud şi Vest-Est Europa, Europa-Marea Caspică şi China-Europa.Printre cele mai mari schimburi comerciale se află cele de produse alimentare între Budapesta şi Moscova (160.000 tone anual), care acum se fac rutier, dar ar putea fi preluate pe ruta fluvială Budapesta-Galaţi şi ruta feroviară Galaţi-Moscova, care ar reduce costurile cu 12%.Costurile transporturilor de produse finite, maşini şi utilaje (131.000 tone pe an) de pe ruta Regiunea Thuringen - Varna (rutier) - Iran (maritim) pot fi reduse cu 26% folosindu-se varianta Regiunea Thuringen - Galaţi (feroviar), Galați - Iran (maritim).stiridegalati.ro
dcp100168 Posted June 18, 2016 Author Posted June 18, 2016 Bani europeni pentru Portul Galaţi şi modernizarea navigaţiei pe Dunăre Proiectul Terminalului Multimodal, gestionat de APDM Galaţi, a trecut de evaluările Comisiei Europene şi va primi o finanţare de 21,77 milioane de euro La rândul său, AFDJ Galaţi va primi 10,38 milioane de euro, pentru achiziţia unui complex de dragaj şi executarea unor proiecte-pilot de reabilitare a şenalului navigabil Banii vor fi alocaţi în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei Comisia Europeană a făcut cunoscute rezultatele evaluărilor în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte pentru a primi finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF). După cum au precizat comisarul UE pentru Transport, Violeta Bulc, şi vicepreşedintele responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, Jyrki Katainen, este vorba de proiecte în valoare de 6,7 miliarde de euro, pentru finanţarea la nivelul statelor membre a 195 de proiecte în domeniul transporturilor, în special al celor care au drept scop dezvoltarea reţelei TEN-T. Se preconizează că aceste investiţii vor debloca cofinanţări suplimentare publice şi private în valoare totală de 9,6 miliarde de euro La acest apel de proiecte, România s-a prezentat cu 17 proiecte eligibile, în valoare totală de 640,5 milioane de euro. Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte, în valoare totală de 519,3 milioane de euro, fiind acoperită, practic, întreaga alocaţie financiară a României în cadrul CEF, fapt considerat un succes pentru ţara noastră. Cea mai mare alocaţie financiară a revenit reabilitării segmentului de cale ferată Sighişoara - Braşov (440 milioane de euro), însă demn se remarcat este că pe „podiumul” proiectelor care vor primi finanţare se află şi două proiecte care privesc în mod direct dezvoltarea economică a Galaţiului. Primul dintre ele este proiectul Terminalului Multimodal din Portul Galaţi, pentru care Comisia Europeană a aprobat alocarea a 21,77 milioane de lei. Proiectul este unul important pentru viitorul Galaţiului, pentru că are drept obiectiv modernizarea infrastructurii şi relansarea activităţii portuare gălăţene. Proiectul este unul etapizat şi vizează transformarea portului Galaţi într-o platformă logistică în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere. Proiectul, gestionat de Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, ar urma să fie realizat în perioada 2016-2020, pe lângă fondurile europene urmând să fie folosite fonduri de la bugetul de stat şi fonduri ale investitorilor privaţi. După cum ne-au precizat surse din cadrul Comisiei Europene, alocaţia financiară pentru Terminalul Multimodal se referă la acele componente ale proiectului care sunt eligibile, în sensul că respectă normele în ceea ce priveşte păstrarea unui mediu concurenţial corect în agenţii economici. Un al doilea proiect important pentru Galaţi este proiectul SWIM - SMART Waterway Integrated Management, în valoare de 10,38 milioane de euro. Proiectul este gestionat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi are ca obiective principale pregătirea documentelor tehnice şi financiare pentru achiziţia de nave tehnice, respectiv un complex de dragaj, precum şi pregătirea, execuţia şi evaluarea unor proiecte pilot în vederea reabilitării parametrilor şenalului navigabil al Dunării. Realizarea acestui proiect, programată tot în perioada 2016-2020, ar însemna condiţii mai bune de navigaţie şi eliminarea unor praguri critice care apar în special când apele scad, în perioadele secetoase din timpul verii. În ceea ce priveşte punerea în practică a proiectelor amintite, ca etape următoare, deciziile de finanţare vor fi aprobate în mod oficial de către Comitetul de coordonare al Mecanismului pentru interconectarea Europei, care se va întruni la data de 8 iulie 2016. Adoptarea deciziei de către Comisie este preconizată pentru sfârşitul lunii iulie 2016. Ulterior, Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele (INEA) va elabora acordurile de grant individuale, care vor fi semnate cu beneficiarii proiectelor în a doua jumătate a anului 2016. Declarații Jyrki Katainen, vicepreşedintele responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate: „Sunt mulţumit să văd încă o contribuţie majoră la investiţii din partea Comisiei în sectorul transporturilor care va duce la crearea mai multor locuri de muncă şi la generarea de creştere economică în Europa. Aş dori, de asemenea, să profit de această ocazie pentru a-i încuraja pe toţi potenţialii promotori de proiecte să exploreze posibilităţi de investiţii în contextul Planului de investiţii pentru Europa, în special recent lansatul Portal european pentru proiecte de investiţii (PEPI), care oferă vizibilitate proiectelor de transport din întreaga lume.” Comisarul UE pentru transport Violeta Bulc: „Investiţiile totale în valoare de 9,6 miliarde euro ar putea crea până la 100 000 de locuri de muncă în economia europeană până în 2030. Proiectele vor face ca infrastructura europeană să fie mai sigură, mai durabilă şi mai eficientă pentru pasageri şi întreprinderi deopotrivă.” viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 10, 2016 Author Posted July 10, 2016 Proiect de infrastructură cu suspans. Banii europeni, prea puţini pentru terminalul multimodal din Portul Galați! Chiar dacă valoarea actualizată a proiectului de modernizare a portului este de aproape 81 milioane de euro, fără TVA, fondurile alocate prin CEF au fost de doar 21,77 milioane de euro Diferenţa trebuie acoperită din alte surse de finanţare Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) sau Planul Juncker, variante luate în calcul pentru completarea sumelor Suma aprobată de Comisia Europeană pentru finanţarea proiectului terminalului multimodal din Portul Galaţi este insuficientă pentru derularea investiţiei, fiind necesară identificarea de surse financiare suplimentare pentru a asigura realizarea lucrărilor, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul general al Administraţiei Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Luigi Ciubrei. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, Comisia Europeană a făcut cunoscute, pe 17 iunie, rezultatele evaluărilor în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte pentru a primi finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF). Comisia Europeană a aprobat 11 din cele 17 proiecte eligibile prezentate de România, fiind acoperită, practic, întreaga alocaţie de 519,3 milioane de euro ce revenea ţării noastre. Grosul banilor, respectiv 440 milioane de euro, au mers pentru reabilitarea segmentului de cale ferată Sighişoara - Braşov, însă CE a alocat 21,77 milioane de euro şi pentru proiectul terminalului multimodal din Portul Galaţi, proiect derulat într-un parteneriat public-privat de APDM Galaţi, Port Bazinul Nou şi Metaltrade Internaţional. Problema e că valoarea totală a proiectului menit să ducă la modernizarea infrastructurii portuare şi la realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este de 80,79 milioane de euro (fără TVA), din care propunerea din aplicaţia de finanţare CEF era de 56,15 milioane de euro. „În cele din urmă, prin CEF s-a stabilit alocarea sumei de 21,77 milioane de euro, adică undeva la jumătate din suma solicitată… Desigur, nu este puţin, dar nu este nici suma de care aveam noi nevoie pentru derularea proiectului. Deocamdată nu ştim cum s-a ajuns la stabilirea acestei sume, dar în această perioadă sunt programate la Bruxelles o serie de întâlniri între reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi cei ai Comisiei Europene şi, cu siguranţă, în perioada următoare vom avea mai multe detalii. Cert este că, după ce ne-am liniştit şi am judecat lucrurile la rece, după ce ne-am consultat şi cu specialiştii din Ministerul Transporturilor, şi cu partenerii de proiect, suntem decişi să mergem mai departe şi să găsim împreună soluţii pentru derularea investiţiei”, ne-a spus directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. După cum v-am informat, surse din cadrul CE au declarat pentru „Viaţa liberă” că alocarea financiară s-a făcut în aşa fel încât să nu fie afectat mediul concurenţial. În acelaşi timp, la fel de posibil este ca, în limita sumelor rămase după acoperirea proiectelor din domeniul feroviar, CE să fi alocat bani din CEF şi celorlalte proiecte importante, în ideea încurajării demarării acestora şi găsirea unor surse de finanţare alternative, inclusiv prin alte programe de finanţare europene. Socoteli încurcate Trebuie spus că, la primul apel de proiecte CEF, din urmă cu un an de zile, terminalul portului multimodal, deşi a fost declarat eligibil, nu a prins finanţare din cauza alocării cu prioritate, tot către proiectele de infrastructură feroviară, a unei sume de 700 milioane de euro. La al doilea apel, pentru a creşte şansele s-a făcut o ajustare a proiectului, astfel încât valoarea acestuia să scadă de la 119 milioane de euro la 80,79 milioane de euro. „S-a mai diminuat din capacităţile de operare. Adică, faţă de primul apel, a ieşit din schemă o macara de cheu şi o macara de interior, precum şi nişte echipamente mai degrabă mobile - de manipulare a containerelor în terminal şi care erau prevăzute suplimentar. Noi am redimensionat terminalul pentru o capacitate de 150.000 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit - unitate de măsură echivalentă cu un container de 20 picioare) pe an, în ideea că, dacă este nevoie, capacităţile de operare ar putea fi crescute şi ulterior. Dar pe partea de infrastructură şi suprastructură nu se poate face o etapizare, pentru că reprezintă un tot unitar”, ne-a explicat directorul APDM Galaţi. Ca şi componente principale ale terminalului multimodal sunt prevăzute lucrări de 20 milioane de euro pentru modernizarea a aproape 900 metri de cheu, 8 milioane de euro sunt pentru un pasaj suprateran şi un racord feroviar, 28 milioane de euro pentru platforma multimodală, iar 3,5 milioane de euro pentru zona de intrare-ieşire din terminal şi complexul administrativ, restul sumei fiind pentru asistenţă tehnică, proiectare, inginerie etc. „Noi, APDM Galaţi, ne-am angajat să facem partea de infrastructură care se află pe domeniul public al statului, respectiv cheul şi pasajul suprateran. Iar companiile private, având în vedere că ele exploatează ulterior terminalul, obligatoriu urmau să facă platforma multimodală, inclusiv reţelele de cale ferată, zona de intrare-ieşire, plus echipamentele de exploatare - două macarale, care se ridică la vreo 10 milioane de euro”, a precizat Ciubrei. De unde ar putea veni banii Directorul APDM Galaţi a arătat că sunt în studiu câteva variante pentru asigurarea resurselor necesare proiectului. Una dintre ele ar fi ca diferenţa să fie acoperită din sumele ce se vor economisi din alocările financiare pentru marile proiecte de infrastructură feroviară. Numai că, fie şi în eventualitatea în care CE ar agrea o astfel de soluţie, proiectele privind infrastructura feroviară, în ciuda sumelor de sute de milioane de euro puse în joc, se mişcă destul de greu. Cum timpul trece, iar terminalul multimodal ar trebui realizat în acelaşi interval, respectiv până în 2020, banii care ar putea veni din economiile din sectorul feroviar rămân mai degrabă un deziderat. O soluţie ar fi ca o parte din lucrări să fie finanţată prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). „Pentru asta, în momentul în care se va aproba ghidul aplicantului, putem veni şi noi cu o cerere de finanţare pe acest program şi să acoperim diferenţa de cheltuieli. Având în vedere că proiectul a mai fost evaluat de cei de la CE, ar putea să intre într-un regim de evaluare mai alert, astfel încât să ne aşezăm pe aceeaşi perioadă de implementare cu partea din proiect aprobată prin CEF”, a explicat directorul APDM Galaţi. O variantă ar mai fi şi accesarea unor sume prin intermediul Planului Juncker, menit să încurajeze investiţiile, în condiţiile în care Metaltrade are deja asigurat, la o bancă comercială, un angajament pentru o linie de credit de 10 milioane de euro. „Pe planul Juncker, încă din perioada de evaluare a proiectului s-au făcut nişte demersuri pentru asigurarea cofinanţării, undeva la 10 milioane de euro. Dar Banca Europeană de Investiţii este mai degrabă interesată de finanţări mai mari: 30-40 milioane de euro. Iată că acum s-ar putea discuta şi de aşa ceva. Ar putea fi o variantă, pentru că prin Planul Juncker sunt condiţii foarte avantajoase: se asigură valori mari, la o dobândă de doar 0,5 la sută, cu perioade de rambursare mai îndelungată decât la o bancă obişnuită. Sunt nişte condiţii avantajoase pe care merită să le luăm în seamă”, a arătat directorul general Luigi Ciubrei. Nu în ultimul rând, o contribuţie financiară consistentă la proiectul terminalului multimodal din Portul Galaţi ar putea să o aibă Portul Duisburg, direct interesat de deschiderea prin Galaţi a unor linii comerciale spre Orientul Mijlociu şi Asia. „Deja există o scrisoare angajament a boardului director al Portului Duisburg, încă dinainte de a depune noi aplicaţia, conform căreia ei se angajează ca, în cazul în care se aprobă proiectul, să participe cu o finanţare cuprinsă între cinci şi şapte milioane euro, din banii lor. Iar când boardul director aprobă o astfel intervenţie financiară într-o zonă, e clar că este foarte interesat să facă ceva în această zonă. În fapt, o parte din traseele comerciale se remodelează, iar porturile de tranzit din partea de vest a bazinului Mării Negre, precum Varna, Burgas, Constanţa, Galaţi cresc în importanţă. În condiţiile în care, la noi, Constanţa e un port care nu se mai poate extinde şi sunt alţii care au relaţii comerciale în zonă, portul Duisburg s-a arătat interesat de Galaţi, mai ales că relaţiile bilaterale sunt unele foarte bune. Prin urmare, vom discuta inclusiv cu ei pentru a identifica soluţiile cele mai bune pentru completarea finanţării proiectului”, a arătat directorul APDM Galaţi. Sprijin din administraţia publică Pentru a ţine „în priză” proiectul terminalului multimodal, conducerea APDM Galaţi a contactat şi noile conduceri din administraţia publică locală şi judeţeană. „Atât primarul Ionuţ Pucheanu, cât şi preşedintele CJ, Costel Fotea au venit în sprijinul nostru şi au înaintat scrisori de susţinere a proiectului către Guvern, Ministerul Transporturilor, comisiilor de specialitate din Parlament. Şi sper că aceste demersuri vor avea un impact pozitiv. Şi eu cred că, sub o formă sau alta, se va găsi o soluţie. Nu poţi să dai cu piciorul la 21 milioane de euro, doar pentru că nu s-ar găsi o variantă de rezolvare pentru completarea până la 56 milioane de euro. Eu sunt convins că se va găsi, mai ales că toată lumea implicată în acest proiect e hotărâtă să meargă mai departe”, a mai arătat directorul ADPM Galaţi, Lugi Ciubrei. Proiectul terminalului multimodal este cel mai important proiect de modernizare a infrastructurii portuare gălăţene din ultimele decenii. Realizarea acestuia ar asigura o creştere cu patru, cinci milioane de tone a traficului de mărfuri prin Galaţi, dar ar genera şi noi locuri de muncă şi dezvoltarea serviciilor conexe transporturilor containerizate. viata-libera.ro
dcp100168 Posted October 25, 2016 Author Posted October 25, 2016 Încep lucrările la terminalul multimodal. Portul Galați poate genera 50.000 de locuri de muncă Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, în parteneriat cu Metaltrade International şi Port Bazinul Nou, a lansat ieri, 25 octombrie, proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare”, componentă în mai amplul proiect menit să ducă la relansarea activităţii în Portul Galaţi şi să asigure o legătură fiabilă cu rutele de transport europene, atât pe apă, cât şi pe căile rutiere şi feroviare. După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, Comisia Europeană a făcut cunoscut, în iunie, în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte pentru a primi finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF), că a alocat 21,77 milioane de euro pentru proiectul terminalului multimodal de la Galaţi. Aceşti bani vor fi folosiţi în prima etapă de realizare a terminalului multimodal, investiţiile totale, cu tot cu partea de cofinanţare, urmând să ajungă la 25,6 milioane de euro. Problema e că valoarea totală a proiectului menit să ducă la modernizarea infrastructurii portuare şi la realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este de 80,79 milioane de euro (fără TVA), din care propunerea din aplicaţia de finanţare CEF era de 56,15 milioane de euro. Prin urmare, demararea primei etape în construcţia terminalului multimodal este o veste bună, dar nu chiar atât de bună pe cât şi-o doreau nu numai APDM Galaţi, ci şi operatorii portuari şi autorităţile publice locale. „Chiar dacă au fost aceste restrângeri bugetare la nivelul CE, important este că avem acest prim pas în realizarea acestei investiţii foarte importante pentru comunitatea gălăţeană - în următorii zece ani, după realizarea ei, va duce la apariţia a cel puţin 50.000 de locuri de muncă, precum şi dezvoltarea unor activităţi economice în jurul acestui terminal”, a arătat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. Prin urmare, miza nu este deloc mică, iar acest lucru a fost subliniat şi de preşedintele Metaltrade International, Corneliu Găvăneanu. Acesta a precizat că proiectul terminalului multimodal este inspirat de experienţa prin care au trecut porturile din Europa Centrală, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Portului Duisburg, din Germania. „Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale - fiecare fiind, practic, un port în sine! - iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, a declarat preşedintele Metaltrade International. La modul concret, în cadrul proiectului proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare”, cu o perioadă de implementare de 42 de luni, va cuprinde următoarele obiective: întocmirea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru următoarele investiţii: cheiul/zona de descărcare; Platforma Multimodală - infrastructură (platforme, drumuri, reţele de utilităţi) şi suprastructură (clădiri, zone suplimentare de depozitare); echipamente şi instalaţii portuare, existente şi nou create; racordul rutier şi feroviar pentru accesul pe platforma multimodală; zona de acces platformă; lucrări de dragare în zona Port Bazinul Nou pentru a permite intrarea în siguranţă a navelor; modernizarea cheiului existent pentru a efectua operaţiunile de încărcare directă şi operaţiunile de descărcare cu unităţi de încărcare intermodale (ILUs) între nave şi chei; umplerea parţială a bazinului portuar pentru a crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi pentru operaţiunile de manipulare viitoare; nivelarea profilului elevaţiei platformei. Desigur, toate aceste lucrări pot fi privite ca fiind „fundaţia” viitorului terminal multimodal. O modalitate de acoperire financiară a următoarelor etape de realizare a proiectului o constituie solicitarea unor finanţări prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Nu ne rămâne decât să sperăm că socoteala de la Galaţi se va potrivi şi cu cea de la Ministerul Transporturilor sau de la instituţiile europene. viata-libera.ro
dcp100168 Posted November 25, 2016 Author Posted November 25, 2016 Care vor fi primele slujbe generate de proiectul Terminalului Multimodal Conducerea Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a prezentat, în cadrul ultimei şedinţe a Comisie de Dialog Social ce funcţionează pe lângă Prefectura Galaţi, o serie de detalii privind modul în care proiectul Terminalului Multimodal din Portul Galaţi va ajunge să genereze, în final, peste 50.000 de locuri de muncă, proiecţie primită cu destul scepticism de opinia publică gălăţeană. După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, în luna octombrie a demarat proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare”, în valoare de 25,6 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, în valoare de 80,79 milioane de euro, menit să ducă la relansarea activităţii în Portul Galaţi şi să asigure o legătură fiabilă cu rutele de transport europene, atât pe apă, cât şi pe căile rutiere şi feroviare. În cadrul Comisiei de Dialog Social, directorul general al APDM Galaţi, Lugi Ciubrei, a arătat că, „prin implementarea proiectului se aşteaptă efecte externe pozitive asupra economiei locale: efecte de tip „one-time” produse pe perioada construcţiei proiectului de investiţii: investiţii în construcţia portului (creşterea ocupării forţei de muncă şi a valorii adăugate), în special în industria de construcţii şi domenii auxiliare; efecte directe rezultate din operarea proiectului de investiţii: crearea permanentă de noi locuri de muncă şi valoare adăugată, precum şi reducerea traficului rutier”. „Companiile cu sediul în zonele portuare generează prin activităţile lor efecte directe cu privire la ocuparea forţei de muncă şi crearea de valoare adăugată. Aceste efecte directe sunt create atât de către companiile din sectorul privat, cât şi de către instituţiile implicate cu sarcini administrative în domeniul construcţiei portuare”, a precizat directorul APDM Galaţi. Pe de altă parte, până la zecile de mii de locuri de muncă mai avem de aşteptat, iar deocamdată trebuie să ne mulţumim cu… câteva sute. „În faza de execuţie a proiectului se vor crea 239 de locuri de muncă, iar în faza de operare, începând din 2020, vor fi create 37 de locuri permanente în noul port Galaţi, pentru trei schimburi, în condiţiile unei operări a platformei multimodale de 24 h/zi, 6/7 zile şi 52 săptămâni pe an. Cu toate acestea, impactul asupra economiei din regiunea Galaţi şi economia românească în ansamblul este estimat a fi mult mai mare, prin crearea unui număr de 50.000 locuri de muncă noi extinse în jurul platformei multimodale, în primii zece ani după punerea în funcţiune a acesteia”, a amintit, din nou, directorul APDM Galaţi. Printre efectele indirecte în industriile adiacente activităţii portuare pe care mizează APDM Galaţi se numără: "crearea unui port cu capacităţile descrise în termeni de mărime (volume mari) şi tip (conexiuni multimodale) va atrage prin efect de multiplicare alte noi industrii în zonă (industrii dependente de capabilităţile de transport maritim în adâncime) şi poate susţine dezvoltarea industriilor existente (de exemplu, industria construcţiilor navale existente în portul Galaţi)". Noul port Galaţi va atrage noi industrii cu efecte pozitive relevante asupra ocupării forţei de muncă şi asupra valorii adăugate pentru regiunea Galaţi, precizează APDM Galaţi. Printre efectele secundare datorate creşterii bunăstării economiei locale, conducerea portuară menţionează: „în urma ocupării forţei de muncă locale suplimentare, venitul disponibil în regiune va creşte şi, prin urmare, consumul de bunuri şi servicii va creşte, la rândul său. Prin urmare, vor exista efecte secundare asupra valorii adăugate şi a ocupării forţei de muncă în bunuri de consum şi industria de retail”. viata-libera.ro
dcp100168 Posted January 30, 2017 Author Posted January 30, 2017 Modernizări în porturile dunărene pentru transporturile de cereale APDM Galaţi va depune în acest an spre finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) o serie de proiecte ce vizează îmbunătăţirea capacităţilor de operare a transporturilor de cereale în porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea. Transportul de cereale a reprezentat, în 2016, un volum de 676.974 de tone, din care 202.241 tone pe fluvial şi 474.713 tone pe maritim, potrivit APDM Galaţi. „Sunt solicitări din partea operatorilor de îmbunătăţire a infrastructurii portuare. Am propus o serie de proiecte spre finanţare, după încheierea unor contracte de colaborare cu operatorii portuari prin care şi ei se angajează să dezvolte o serie de investiţii”, a precizat directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. La Galaţi se are în vedere modernizarea Danei 32, din Portul Docuri, aferentă silozului Anghel Saligny, investiţia fiind evaluată la aproximativ 8 milioane de euro. Un proiect asemănător s-a derulat în urmă cu câţiva ani la Dana 31. Unul dintre obiectivele principale este de a moderniza cheiul, de a face unul vertical, în locul celui pereat (înclinat), dificil de folosit în perioadele în care Dunărea este scăzută. „Am avut o discuţie cu proprietarii silozului (Grupul TTS - n.r.) şi această modernizare a Danei 32 va fi însoţită şi de o investiţie a lor într-o instalaţie de încărcare automatizată care va duce la creşterea capacităţii de operare, în condiţii de productivitate mai mare”, a arătat directorul general al APDM Galaţi. Anul trecut, prin portul Galaţi au tranzitat 203.244 tone de cereale (153.433 tone maritim, 49.811 tone fluvial). La cereale, Portul Brăila a stat, în 2016, mai bine, cu un tranzit de 458.733 de tone. Şi sunt în continuare cereri de modernizare a infrastructurii. „În prezent se realizează un studiu de fezabilitate, care vizează atât infrastructura portuară propriu-zisă, cât şi modernizarea drumurilor, reţelelor electrice, a canalizării. Proiect este inclus şi în Master Planul de Transport”, a arătat directorul APDM Galaţi. În Portul Tulcea se doreşte dezvoltarea unui terminal de cereale, dat fiind faptul că, în prezent, produsele cerealiere care se adună în zona respectivă trebuie transportate la Constanţa, la costuri mai ridicate. De altfel, anul trecut prin Portul Tulcea au tranzitat doar 14.977 tone, doar traficul fluvial. viata-libera.ro
dcp100168 Posted March 8, 2018 Author Posted March 8, 2018 Administraţia Porturilor Dunării Maritime a semnat contractul privind elaborarea proiectului tehnic pentru Platforma Multimodală Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a semnat contractul de finanţare pentru ‘Elaborarea proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor de investiţii din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galaţi’, a declarat joi, directorul regiei Liviu Ciubrei. Potrivit sursei citate, contractul se va derula pe o perioadă de patru luni, are o valoare de 5,8 milioane lei şi a fost semnat cu Asocierea Acciona Ingenieria SA - Baicons Impex SRL, care se va ocupa de serviciile de elaborare a documentaţiei de proiectare pentru cele patru obiective investiţionale ale proiectului, respectiv modernizarea infrastructurii portuare, realizarea racordului rutier şi feroviar, amenajarea platformei multimodale şi amenajarea zonei de acces către platformă. Elaborarea proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor de investiţii face parte din prima etapă a Proiectului european ‘Platforma Multimodală Galaţi-înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin-Dunăre/Alpi‘, care se va derula timp de trei ani şi opt luni şi constă în amenajarea unui cheu cu o lungime de 8.568 de metri, în lucrări de dragare în Port Bazinul Nou, umplerea parţială a bazinului portuar pentru a se crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi nivelarea profilului elevaţiei în platforme. Valoarea primei etape, care se va încheia pe 31 martie 2020, este de 25.619.781 euro, din care finanţare nerambursabilă de la Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei este de 21.776.814 euro, cofinanţarea de la bugetul de stat este de 3.450.053 euro şi contribuţia proprie a investitorului privat Metaltrade International SRL şi Port Bazinul Nou este de 392.914 euro. Celelalte trei etape ale proiectului, cu un buget necesar total de aproximativ 50 de milioane euro, vor fi finanţate prin proiecte ulterioare. Proiectul ‘Platformă Multimodală Galaţi‘ are ca aplicant de stat APDM Galaţi, iar societăţile private Port Bazinul Nou, Metaltrade şi portul german Duisburg, ca parteneri, terminalul de la Galaţi urmând să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin-Dunăre-Asia. La finalizarea investiţiei de la Galaţi, prin platforma multimodală ar putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, şi s-ar crea 50.000 de noi locuri de muncă. radioiasi.ro
dcp100168 Posted September 10, 2018 Author Posted September 10, 2018 Text publicat Miercuri, 26 Octombrie 2016 Încep lucrările la terminalul multimodal. Portul Galaţi poate genera 50.000 de locuri de muncă Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, în parteneriat cu Metaltrade International şi Port Bazinul Nou, a lansat ieri, 25 octombrie, proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare”, componentă în mai amplul proiect menit să ducă la relansarea activităţii în Portul Galaţi şi să asigure o legătură fiabilă cu rutele de transport europene, atât pe apă, cât şi pe căile rutiere şi feroviare. După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, Comisia Europeană a făcut cunoscut, în iunie, în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte pentru a primi finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEF), că a alocat 21,77 milioane de euro pentru proiectul terminalului multimodal de la Galaţi. Aceşti bani vor fi folosiţi în prima etapă de realizare a terminalului multimodal, investiţiile totale, cu tot cu partea de cofinanţare, urmând să ajungă la 25,6 milioane de euro. Problema e că valoarea totală a proiectului menit să ducă la modernizarea infrastructurii portuare şi la realizarea unei platforme logistice în care să fie îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere este de 80,79 milioane de euro (fără TVA), din care propunerea din aplicaţia de finanţare CEF era de 56,15 milioane de euro. Prin urmare, demararea primei etape în construcţia terminalului multimodal este o veste bună, dar nu chiar atât de bună pe cât şi-o doreau nu numai APDM Galaţi, ci şi operatorii portuari şi autorităţile publice locale. „Chiar dacă au fost aceste restrângeri bugetare la nivelul CE, important este că avem acest prim pas în realizarea acestei investiţii foarte importante pentru comunitatea gălăţeană - în următorii zece ani, după realizarea ei, va duce la apariţia a cel puţin 50.000 de locuri de muncă, precum şi dezvoltarea unor activităţi economice în jurul acestui terminal”, a arătat directorul general al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. Prin urmare, miza nu este deloc mică, iar acest lucru a fost subliniat şi de preşedintele Metaltrade International, Corneliu Găvăneanu. Acesta a precizat că proiectul terminalului multimodal este inspirat de experienţa prin care au trecut porturile din Europa Centrală, un exemplu în acest sens fiind modernizarea Portului Duisburg, din Germania. „Portul Duisburg, aflat la un moment dat într-o situaţie asemănătoare cu Portul Galaţi, a luat măsura de a introduce sistemul de logistică prin containere. A ajuns, până în prezent să construiască zece terminale intermodale - fiecare fiind, practic, un port în sine! - iar traficul de mărfuri a crescut foarte mult. E un exemplu pe care dorim să-l urmăm şi în zona noastră, la Galaţi. Cu ajutorul partenerului nostru, Portul Duisburg, am reuşit să înţelegem ce înseamnă logistica în economia mondială, am văzut cât de mult a crescut importanţa traficului containerizat în transporturile internaţionale. Scopul acestui terminal multimodal este de a valorifica oportunitatea ca Galaţiul să facă parte din aceste lanţuri logistice”, a declarat preşedintele Metaltrade International. La modul concret, în cadrul proiectului proiectul „Platforma Multimodală Galaţi - Etapa 1 - Modernizarea infrastructurii portuare”, cu o perioadă de implementare de 42 de luni, va cuprinde următoarele obiective: întocmirea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru următoarele investiţii: cheiul/zona de descărcare; Platforma Multimodală - infrastructură (platforme, drumuri, reţele de utilităţi) şi suprastructură (clădiri, zone suplimentare de depozitare); echipamente şi instalaţii portuare, existente şi nou create; racordul rutier şi feroviar pentru accesul pe platforma multimodală; zona de acces platformă; lucrări de dragare în zona Port Bazinul Nou pentru a permite intrarea în siguranţă a navelor; modernizarea cheiului existent pentru a efectua operaţiunile de încărcare directă şi operaţiunile de descărcare cu unităţi de încărcare intermodale (ILUs) între nave şi chei; umplerea parţială a bazinului portuar pentru a crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi pentru operaţiunile de manipulare viitoare; nivelarea profilului elevaţiei platformei. Desigur, toate aceste lucrări pot fi privite ca fiind „fundaţia” viitorului terminal multimodal. O modalitate de acoperire financiară a următoarelor etape de realizare a proiectului o constituie solicitarea unor finanţări prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Nu ne rămâne decât să sperăm că socoteala de la Galaţi se va potrivi şi cu cea de la Ministerul Transporturilor sau de la instituţiile europene. viata-libera.ro
dcp100168 Posted September 10, 2018 Author Posted September 10, 2018 Text publicat 14 mar. 2018 Start în proiectul terminalului intermodal. Galațiul devine placa turnantă în transportul pe ruta Rhin-Main-Dunăre-Asia S-a făcut un prim pas concret în dezvoltarea unui proiect care pune în valoare poziția strategică și facilitățile tehnice de care dispun cele trei porturi din Galați prin realizarea unui terminal intermodal care va deveni o placă turnantă în transporturile de mărfuri între Asia și vestul Europei, prin canalul Rhin – Main – Dunăre. A fost semnat contractul pentru elaborarea proiectului tehnic Conducerea Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a semnat contractul pentru „Elaborarea proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor de investiţii”, care face parte din prima etapă a proiectului terminalului intermodal, intitulată „Platforma Multimodală Galați – Etapa 1- Modernizarea infrastructurii portuare”. Potrivit directorului APDM Galați, Marius Luigi Ciubrei, contractul va fi derulat pe o perioadă de patru luni, are o valoare de 5,8 milioane lei şi a fost semnat cu Asocierea Acciona Ingenieria SA – Baicons Impex SRL, care se va ocupa de serviciile de elaborare a documentaţiei de proiectare pentru cele patru obiective investiţionale ale proiectului, respectiv modernizarea infrastructurii portuare, realizarea racordului rutier şi feroviar, amenajarea platformei multimodale şi amenajarea zonei de acces către platformă. În cadrul proiectului „Platforma Multimodală Galaţi-înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin-Dunăre/Alpi”, care se va derula timp de trei ani şi opt luni, va fi amenajat un cheu cu lungimea de 8.568 de metri și vor fi efectuate lucrări de dragare în Port Bazinul Nou și va fi realizată umplerea parţială a bazinului portuar pentru a se crea spaţiu suplimentar pentru acostare şi nivelarea profilului elevaţiei în platforme. Valoarea primei etape, care se va încheia pe 31 martie 2020, este de 25.619.781 euro, din care finanţare nerambursabilă de la Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei este de 21.776.814 euro, cofinanţarea de la bugetul de stat este de 3.450.053 euro, iar contribuţia proprie a investitorului privat, Metaltrade International SRL şi Port Bazinul Nou este de 392.914 euro. Celelalte trei etape ale proiectului, cu un buget necesar total de aproximativ 50 de milioane euro, vor fi finanţate prin proiecte ulterioare. Terminalul intermodal va relansa exploatarea portuară de la Dunăre Proiectul „Platforma Multimodală Galaţi – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin-Dunăre/Alpi”, cofinanțat de Comisia Europeană prin CEF „Mecanismul pentru Interconectarea Europei”, este dezvoltat după aproape trei decenii în care exploatarea portuară de la Dunăre a fost în cădere liberă. Primul șoc a fost războiul din fosta Iugoslavie, care a blocat navigația spre Ungaria, Austria și Germania. Societățile de navigație și administrațiile porturilor au suportat pierderi de peste un milion de euro, iar aproximaiv 5.000 de navigatori și-au pierdut locurile de muncă. În aceste condiții, nu s-au mai făcut investiții în infrastructura portuară și asta a accentuat declinul. Portul Galați, placă turnantă în transportul de mărfuri între Europa și Asia Acum, prin realizarea terminalului intermodal, este pusă în valoare una dintre facilitățile tehnice importante oferite de cele trei porturi din Galați, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri și Portul Mineralier Romportmet, în care există pe lângă calea ferată cu ecartament european și cale ferată cu ecartament lat, specific rețelei feroviare din statele din est, Moldova, Ucraina, Rusia, etc. Containerele cu mărfuri importate din Asia vor sosi la Galați în vagoane cu boghiuri pentru ecartament lat, la terminalul intermodal vor fi transferate pe nave pentru a fi transportate pe Dunăre către canalul Rhin – Main către porturile din centrul și vestul Europei. Varianta retur este transportul „naval – cale ferată”, dinspre Europa către Asia, cu transfer pe calea ferată la terminalul de la Galați. Proiectul are ca aplicant de stat APDM Galaţi, partenerii privați fiind societățile Port Bazinul Nou, Metaltrade şi Portul Duisburg din Germania. Bugetul total al proiectului este de 80 milioane euro. Pentru prima etapă, bugetul alocat este de 25,6 milioane euro, din care 21,7 milioane euro e finanțarea nerambursabilă alocată de Comisia Europeană, alte 3,4 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 392.000 de euro este contribuția societății Port Bazinul Nou Galați. Avantaje: vor fi tranzitate 300.000 de containere și vor fi create 50.000 de locuri de muncă La finalizarea investiţiei la terminalul intermodal de la Galaţi, prin platforma multimodală ar putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, şi s-ar crea în 10 ani de la finalizarea terminalului un număr de 50.000 de noi locuri de muncă. „Acest proiect se va derula în două etape, nu că am dorit noi, ci datorită unor constrângeri bugetare ale Comisiei Europene. Din totalul de 80 de milioane de euro, valoarea evaluată a acestui proiect, Comisia Europeană a putut să aloce doar 25 de milioane de euro, reprezentând o parte a infrastructurii portuare, cheul și o parte din cheltuielile eligibile, printre care proiectarea. Este o primă etapă, un prim pas pe care îl facem în realizarea unei investiții foarte importante pentru Galați, ținând cont de faptul că în următorii 10 ani după realizarea acestei investiții vor fi create 50.000 de locuri de muncă, prin dezvoltarea unor activități economice în jurul acestui terminal. Mă refer la servicii, industrie și alte activități care vor fi dezvoltate în zona terminalului și a Parcului Industrial Galați și în Zona Liberă Galați”, a precizat directorul APDM, Marius Luigi Ciubrei, cu prilejul lansării primei etape a proiectului. presagalati.ro
dcp100168 Posted January 23, 2019 Author Posted January 23, 2019 Ministerul Transporturilor vrea sa transforme portul Galati intr-un terminal multimodal, dupa o investitie de 416 milioane de lei Ministerul Transporturilor vrea sa transforme portul Galati intr-un terminal multimodal, in urma unei investitii de peste 416,7 milioane de lei, din fonduri europene, deoarece infrastructura portuara si facilitatile acesteia sunt precare, potrivit unui proiect de hotarare de Guvern publicat in dezbatere publica. Statul vrea sa modernizeze infrastructura portului Galati, situat pe Dunarea maritima, care asigura legatura Europei de Vest cu Marea Neagra si reprezinta un nod de tranzit care face legatura cu Europa de Vest. „In ultimul timp a inceput operarea de containere cu cherestea, cu destinatia China, doar in sistemul feroviar-rutier din cauza ineficientei facilitatilor portuare. In prezent, infrastructura portuara si facilitatile acesteia se afla intr-o stare tehnica necorespunzatoare si precara. In prezent, trecerea rutiera peste calea ferata aflata in afara portului se face prin blocarea Drumului European E87 printr-o bariera actionata manual. In situatia in care traficul de marfa va creste, Drumul European E87 va fi blocat cea mai mare parte a zilei”, se arata in proiectul hotararii de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor, numit “Platforma multimodala Galati – inlaturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua centrala Rhin – Dunare/Alpi”. Investitia consta in realizarea a 6 obiecte: • Cheu vertical pe o lungime de 868 m; • Infrastructura rutiera pentru accesul in terminal alcatuita din 2283,82 m drum, un sens giratoriu si un pasaj superior peste calea ferata; • Triajul CF alcatuit din opt cai de rulare noi cu o lungime utila diferita intre 708-763 m si o zona de manevra; • Infrastructura (drumuri, retele de utilitati) si suprastructura (platforme, cladiri), echipamentele si instalatiile portuare amplasate pe o suprafata de 60.000 m.p.; • Zona de intrare/iesire in terminal (platforme, cai de acces); • Suprastructura din zona de extensie (platforme, cai de acces) ce va fi folosita ca zona de stocare pentru semi-remorci); Potrivit proiectului, realizarea obiectivului de investitii va duce la : • Modernizarea infrastructurii portuare de baza, a zonelor de depozitare si de stivuire, eliminarea blocajului pe reteaua rutiera existenta, respectiv drumul de acces la reteaua rutiera nationala; • Modernizarea infrastructurii rutiere publice, prin crearea unui pasaj/pod peste intersectia cu calea ferata de acces in zona portuara si a unui sens giratoriu. • Modernizarea echipamentului si a intregii infrastructuri de baza care sa permita functionarea optima a tuturor modurilor de transport prin utilizarea unor interfete tehnice si fizice eficiente, procesele de transbordare vor deveni mai rapide. Suprafata totala care urmeaza sa fie amenajata in cadrul acestei investitii este de 323.527 m.p. teren portuar proprietate publica a statului si 33.682 m.p. proprietate privata a S.C. Metal Trade SRL Galati. Conform analizelor efectuate s-a stabilit ca platforma sa fie amplasata in Portul Bazinul Nou Galati, afectand infrastructura portuara administrata de C.N. A.P.D.M. S.A. Galati, precum si constructiile proprietatea S.C. Port Bazinul S.A. Galati si S.C.Metal Trade International S.R.L. Galati devenind astfel beneficiari ai proiectului. Finantarea obiectivului de investitii se face din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF TRANSPORT), Pogramul Operational Infrastructura Mare (POIM 2014-2020). wall-street.ro
dcp100168 Posted February 7, 2019 Author Posted February 7, 2019 Portul Galați, cel mai mare de pe sectorul românesc al Dunării, va fi modernizat Portul Galați, cel mai mare de pe sectorul românesc al Dunării, va fi modernizat, urmând să beneficieze de o platformă multimodală pentru traficul de mărfuri, care include un nou cheu, infrastructură rutieră și de cale ferată, potrivit unei OUG promovate de Ministerul Transportur Trei ani vor dura lucrările, de la atribuirea contractelor, responsabilii pentru această investiție de 90 de milioane de euro urmând să fie C.N. Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galați și S.C. Metal Trade International S.R.L. Galați. Banii provin din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, iar scopul declarat al proiectului este de a aduce portul la un nou nivel , din punct de vedere al funcționalității și atractivității pentru actorii economici interesați, având în vedere că studiile de trafic pe care Transporturile -le-au ordonat arată o creștere substanțială a traficului de mărfuri începând chiar cu anul viitor. Interconectare feroviar-rutier-naval Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiec-tivului C.N. A.P.D.M. SA Galați, de a crește traficul și, pe cale de consecință, de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Trans-porturilor și concesiunea C.N. A.P.D.M. S.A. Galați. Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 32 de hectare. Proiectul vizează integrarea Portului Galați în fluxurile internaționale de mărfuri prin crearea facilităților portuare pentru operarea mărfurilor cu precădere în sistem naval-feroviar. Platforma multimodală va funcționa într-un sistem integrat cu zonele adiacente dezvoltate ale Galațiului pentru furnizarea serviciilor logistice și activități industriale (Zona Liberă Galați și Parcul Industrial Galați), contribuind astfel la dezvoltarea de noi locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de construcții, dar mai ales pe termen lung. romanialibera.ro
dcp100168 Posted February 8, 2019 Author Posted February 8, 2019 A fost finalizat proiectul pentru construirea Platformei Multimodale de la Galați Proiectul de hotărâre de guvern va fi pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Executivului. Ministerul Transporturilor a încheiat elaborarea proiectului de hotărâre de guvern (HG) pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Platformă multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rhin – Dunăre/Alpi“, care va fi dezvoltată în Portul Bazinul Nou din Galați. De pe 18 până pe 29 ianuarie proiectul HG s-a aflat în dezbatere publică și după includerea unor propuneri lansate cu prilejul acestei dezbateri, proiectul va fi transmis la Secretariatul General al Guvernului pentru a fi promovat pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe de guvern. Potrivit articolului 2 al proiectului HG, finanţarea „Platformei multimodale Galați” se face din fonduri europene nerambursabile, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF TRANSPORT), Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM 2014-2020) și de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație. Bugetul total al proiectului este de 80 milioane euro. Pentru prima etapă, bugetul alocat este de 25,6 milioane euro, din care 21,7 milioane euro e finanțarea nerambursabilă alocată de Comisia Europeană, alte 3,4 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 392.000 de euro este contribuția societății Port Bazinul Nou Galați. Proiectul vizează integrarea portului Galați în fluxurile internaționale de mărfuri prin crearea facilităților portuare pentru operarea mărfurilor cu precădere în sistem naval – feroviar. Principalul aplicant este Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, partenerii privați fiind societățile Port Bazinul Nou, Metaltrade şi Portul Duisburg din Germania. Vor fi realizate amenajări de infrastructură portuară pe o suprafață de 32 ha Potrivit documentației hotărârii de guvern, investițiile ce vor fi realizate vizează 6 obiective: construirea unui cheu vertical pe o lungime de 868 m și a infrastructurii rutiere pentru accesul în terminal cu o lungime de 2,28 km, construirea unui triaj de cale ferată cu o lungime de peste 700 de metri, precum și construirea infrastructurii portuare, respectiv drumuri, rețele de utilități, platforme, clădiri, echipamentele și instalațiile portuare, amplasate pe o suprafață de 60.000 mp. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou, fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea APDM Galați. Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 323.527 mp teren portuar proprietate publică a statului și 33.682 mp proprietate privată a Metal Trade SRL Galați. stiridegalati.ro
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now