Silozul de beton armat al lui Anghel Saligny

[dcp100168]

Silozul de beton armat al lui Anghel Saligny

* Construcţia silozului de la Galaţi a reprezentat o premieră în epocă * Clădirea a permis creşterea nivelului economic al oraşului

Pe malul gălăţean al Dunării, departe de ochii celor mai mulţi dintre locuitorii urbei şi vizibilă mai ales de pe fluviu, se află o clădire care ar putea să înscrie numele oraşului într-o posibilă carte a minunilor tehnologice. Deşi este monument istoric şi face parte din rândul comorilor de patrimoniu tehnic şi industrial local, silozul de cereale de la Galaţi nu poate fi vizitat deoarece se află în curtea unei societăţi private.

În loc de porto-franco

Deşi Galaţiul se bucura de statutul de porto-franco (port în care mărfurile nu sunt supuse taxelor vamale - n.r.) şi era considerat primul port al României, în perioada 1836-1874, investitorii şi comercianţii simţeau direct lipsa unor antrepozite (clădiri folosite pentru depozitarea mărfurilor - n.r.). Prin Legea Vamală din 1874, regimul de porto-franco al Galaţiului şi Brăilei a fost desfiinţat. Aceeaşi lege prevedea însă, ca o compensaţie pentru această pierdere, construirea de docuri şi magazii de antrepozite în cele două oraşe.
"Potrivit consulului Franţei la Galaţi în acea perioadă, lipsa docurilor şi a magaziilor era una dintre adevăratele cauze ale decăderii comerţului. La aceasta se adăuga şi preţul scăzut de transport al cerealelor pe căile ferate ruseşti”, a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi.

Răspuns la protestele elitei gălăţene

Până în 1883, însă, nici docurile nu fuseseră înfiinţate şi nici statutul de porto-franco nu fusese abolit, după afirmaţiile lui Moise Pacu, citat de Mitrof.
Ca urmare a solicitărilor vehemente venite din partea comercianţilor şi a personalităţilor gălăţene din acea perioadă, autorităţile centrale încuviinţează, la 10 august 1881, suma de 2.600.000 de franci, pentru terminarea definitivă a lucrărilor de bazine şi cheiuri din porturile Galaţi şi Brăila. Aproape doi ani mai târziu, pe 6 martie 1883, Guvernul autorizează cheltuirea sumei de 17 milioane de lei pentru construirea magaziilor de antrepozite şi docuri în cele două porturi.

Docurile gemene din Galaţi şi Brăila

Sarcina realizării docurilor şi a cheiurilor a fost dată Direcţiei generale a Căilor Ferate Române, a cărei conducere l-a desemnat pe inginerul Anghel Saligny, în acea vreme director al construcţiei liniei ferate Adjud-Târgu Ocna, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cele două porturi.
"Docurile din Galaţi şi Brăila sunt aproape identice. Singurele deosebiri sunt că magazia de cereale de la Brăila este cu 1/16 mai mare decât cea de la Galaţi şi că, din motive tehnice, cheiul brăilean este mai înalt cu un metru decât cel de la Galaţi", a adăugat Marius Mitrof.

"Stupul" de beton pentru cereale

Construit între anii 1884 şi 1889, silozul de cereale de la Galaţi, sau magazia de grâne, cum i se spunea în epocă, are, dacă îl privim de deasupra, forma unui stup de albine. Mai exact, este compus din 338 de celule sau compartimente hexagonale formate din plăci şi colţuri de ciment, legate cu structuri metalice, pentru rezistenţă. Unele celule au o capacitate de 100 de chile (50.000 de kilograme), altele de 200 de chile (100.000 de kilograme), iar altele variază între 20 şi 200 de chile. În total, capacitatea silozului este de 25 de milioane de tone.
Bazându-se pe o serie de invenţii şi inovaţii proprii, Anghel Saligny a construit, pentru prima oară în lume, cele două silozuri din beton armat. Construcţiile au reprezentat atunci o premieră mondială, ele venind la doar două decenii după ce francezul Joseph Monier obţinuse, în 1867, primul brevet pentru elementele de construcţii din beton armat.

Decădere şi ridicare

Dacă, după retragerea statutului de porto-franco, mulţi comercianţi mari au părăsit Galaţiul, după construirea silozului de cereale şi a celorlalte instalaţii portuare numărul agenţiilor străine la Galaţi a crescut. „Noile instalaţii permiteau atât încărcatul şi descărcatul mărfurilor, cât şi buna conservare a acestora în depozite. O activitate susţinută desfăşurau la Galaţi Compania Danubiană Austro-Ungară, Lloydul Austro-Ungar, Agenţia Rusă, Agenţia Mesageriilor Maritime ale Franţei ş.a.”, concluzinează Marius Mitrof.

Cine a fost Anghel Saligny

Inginerul Anghel Saligny s-a născut pe data de 19 aprilie 1854 în comuna Şerbăneşti din judeţul Galaţi. El este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat. De asemenea, este văzut drept unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi este monument istoric

Silozul din Port Docuri Galaţi a fost achiziţionat de TTS Porturi Fluviale S.R.L. la sfârşitul anului 2006 şi are o capacitate totală de 25.000 tone (baza grâu), având multiple facilităţi. Silozul a fost proiectat de Anghel Saligny şi construit în perioada 1884-1891 fiind înscris în lista monumentelor istorice din România.
Construcţia este din cărămidă, iar cele 336 de celule dispuse în forma de fagure sunt construite din plăci de beton armat. Celulele au capacităţi diferite de 50 to, 60 to, 90 to si 100 to şi permit depozitarea mai multor tipuri de produse agricole în acelaşi timp.
Siloz Port Docuri Galaţi are posibilitate de stocare şi tranzit din vagoane de tip cale larga, în vagoane de tip cale normala, iar operaţiunile de încărcare/descărcare nave/barje/şlepuri se desfăşoară în danele 31 şi 32 din Port Docuri Galaţi unde pot fi operate nave de până la 7000 to în funcţie de cotele apelor Dunării.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Silozul de la Galați este una din primele construcții din beton armat din lume

Silozul construit în 1889 de inginerul Anghel Saligny în Portul Docuri din Galați devine centrul operațional al transferului prin România exporturilor de cereale din Ucraina, după ce, vineri, Regionala CFR Galați a deschis și linia de cale ferată cu ecartament european, care permite accesul în zona silozului a vagoanelor de marfă românești.

Este un siloz celebru, pentru că este printre primele construcții din lume realizate din beton armat de inginerul Anghel Saligny, care este gălățean, fiind născut la data de 19 aprilie 1854, în localitatea gălățeană Liești

Sprijinindu-se pe invenţii proprii, Anghel Saligny a construit, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Galaţi şi Brăila. În perioada 1884 – 1889 a lucrat la construirea docurilor şi antrepozitelor de la Galaţi şi Brăila, dând soluţii total originale, printre care: construirea fundaţiilor pe straturi de fascine şi piloţi pentru cheiuri, a bazinelor de legătură cu Dunărea pentru silozuri, primul astfel de bazin portuar construit în lume fiind bazinul Portului Docuri din Galaţi.

A utilizat, pentru prima oară în lume, betonul armat în construirea silozurilor. Pe baza unor invenţii proprii, Anghel Saligny a construit, în premieră mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) şi Galaţi (1889), iar mai târziu a construit și silozul din Portul Constanța.

În silozurile proiectate şi executate sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau fi depozitate peste 25.000 tone cereale, acestea având lungimea de 120 de metri, lăţimea de 30 de metri şi înălţimea de 18 metri.

Pereţii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizaţi, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colţurile de rigidizare şi de joncţiune, sudura barelor metalice şi mecanizarea la montaj constituie alte priorităţi pe plan mondial realizate de Anghel Saligny.

Cea mai importantă lucrare a sa este proiectarea în 1888 şi construirea, în perioada 1890 – 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovaţii în construcţiile de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructură podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcţie pentru tabliere de poduri.

puterea.ro