Primăria Galaţi a pierdut o clădire istorică deţinută la Iaşi

[dcp100168]

Primăria Galaţi a pierdut o clădire istorică deţinută la Iaşi

* Dezinteresul juriştilor din perioada primarului Dumitru Nicolae a dus la pierderea unei clădiri foarte frumoase

În perioada interbelică, Primăria comunei Galaţi a cumpărat o casă mare şi frumoasă în Iaşi pe care a pus-o la dispoziţia studenţilor covurluieni care ajungeau în capitala Moldovei. Primăria a plătit unei familii de evrei, la vremea respectivă peste, un milion de lei. Studenţii au folosit această clădire până prin 1940, după care nu se mai ştie nimic de ea. În 2009, Primăria a făcut o acţiune în revendicare, dar care a fost lăsată în nelucrare.

 

Potrivit unor cercetări realizate de consilierul Marius Mitrof din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în anul 1925, Consiliul comunei Galaţi lua în discuţie asigurarea unor condiţii favorabile studenţilor din judeţul Covurlui care studiau la Universitatea din Iaşi. Se punea chiar problema alocării fondurilor necesare de la bugetul comunei pentru cumpărarea unui imobil în Iaşi care să servească drept cămin pentru aceşti studenţi. „Consilierii au votat şi aprobat suma de 500.000 lei pentru înfiinţarea unui cămin al studenţilor covurluieni la Iaşi. Situaţia a trenat însă mai bine de un an, deoarece, în noiembrie 1926, într-o scrisoare adresată primarului din Galaţi, Grigore Mihăilescu, de către preşedintele studenţilor covurluieni din Iaşi, D. Hristoforato, se solicita urgentarea înfiinţării acestui cămin, fiind disponibile imobile în oraşul Iaşi la un preţ bun”, ne spune Marius Mitrof. Acesta a mai aflat că o delegaţie a Primăriei Galaţi a fost trimisă în Iaşi în luna decembrie a anului 1926, pentru a vedea imobilele prezentate de către studenţii covurluieni la Iaşi şi pentru a discuta cu primarul Iaşiului în vederea găsirii unor imobile care să se preteze la înfiinţarea acestui cămin. Condiţia pentru ca Primăria Galaţi să cumpere un imobil pentru căminul studenţilor covurluieni era ca acesta să aibă un teren de cel puţin 1.200 mp.

Primăria trece în exerciţiul bugetar al anului 1927 al Primăriei comunei Galaţi suma de 500.000 de lei pentru înfiinţarea căminului studenţilor covurluieni din Iaşi. Se dau şi mai multe anunţuri la mica publicitate în ziarele din Iaşi, iar printre numeroasele oferte primite se numără şi cea a lui Mihail Jora, reputatul compozitor şi dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. „Achiziţia având ca cerinţe, printre altele, şi preţul cel mai mic, Primăria Galaţi a optat într-un final asupra unui imobil aparţinând unor evrei pentru care cereau 1.100.000 lei. Imobilul era situat pe strada Cişmeaua Păcurari, la nr. 1 bis, colţ cu Şoseaua Arcu şi era compus dintr-o casă, construită în anul 1921 şi un teren în suprafaţă de 1.800 mp. Clădirea era compusă, la rândul ei, din subsol cu bucătărie şi pivniţă; parter cu antreu şi cinci camere şi un closet; etaj cu două antreuri, patru camere şi o baie cu closet şi mansarda care avea două camere locuibile, o cameră nelocuibilă şi restul pod”, ne mai povesteşte Marius Mitrof.

Imobilul a fost cumpărat de Primăria Galaţi, condusă la acea vreme de Christache Teodoru, după o atentă verificare a situaţiei juridice a proprietarilor ei. Faptul că aceştia ipotecaseră imobilul nu a contat prea mult pentru primarul oraşului Galaţi, un avocat de mâna întâi al urbei, care a încheiat actul de vânzare cumpărare după o negociere dură, în favoarea Primăriei Galaţi. Astfel, deşi imobilul era grevat de sarcini, vânzătorii se obligau să stingă ipotecile cu banii primiţi pe imobil, să facă anumite îmbunătăţiri şi reparaţii imobilului înainte de a-l preda definitiv Primăriei Galaţi în septembrie 1927 şi să primească suma de bani în două tranşe. Toate acestea s-au întâmplat, iar Primăria Galaţi a devenit proprietarea de iure şi de facto a imobilului situar în Iaşi, strada Cişmeaua Păcurari, nr.1 bis, în luna septembrie 1927.

Deoarece căminul Studenţilor Covurluieni „nu funcţiona în condiţii optime”, în anul 1940, luna octombrie, primarul de atunci al oraşului Galaţi, solicita şefului serviciului contencios din cadrul Primăriei Galaţi, să întocmească „un statut, după care să se reglementeze primirea studenţilor, precum şi modul cum să funcţioneze acest cămin”.

Lucrând la un articol despre căminele studenţilor covurluieni, Marius Mitrof s-a deplasat la Iaşi, la imobilul cumpărat în 1927 de Primăria municipiului Galaţi. „Mă aşteptam să văd acea clădire înaltă, mansardată, mai mult sau mai puţin întreţinută, cu acel rezalit central în formă de arc de cerc, un fel de turn andosat. La intersecţia străzii Arcu cu strada Cişmeaua Păcurari se poate vedea, astăzi, un bloc de locuinţe, construcţie relativ recentă, modernă în peisajul urban al Iaşului. Configuraţia actuală a intersecţiei dintre strada Cişmeaua Păcurari cu strada Arcu poate fi rezultatul unei sistematizări a oraşului Iaşi, sistematizare despre care, deocamdată, nu cunoaştem foarte multe”, povesteşte consilierul Marius Mitrof.

Să mai spunem că în 2009, Primăria Galaţi condusă la acea vreme de Dumitru Nicolae a făcut o acţiune în revendicare, care a fost lăsată în nelucrare şi s-a perimat. Tribunalul Iaşi le-a respins acţiunea ca perimata, altfel spus, juriştii nu s-au mai preocupat să o ducă până la capăt. Actuala conducere a Primăriei nu a mai reluat acţiunea.

adevarul.ro