Primarii postrevoluţionari ai Galaţiului

[dcp100168]

Primarii postrevoluţionari ai Galaţiului

* În cei 25 de ani trecuţi de la Revoluţie, Galaţiul a avut şase primari, trei aleşi şi trei numiţi * Eugen Durbacă a stat la cârma oraşului două mandate, Dumitru Nicolae - trei, iar Marius Stan este la jumătatea primului mandat

Nu mai puţin de trei primari a schimbat Galaţiul din ianuarie 1990 şi până în februarie 1992, când au avut loc primele alegeri locale democratice. Din ’92 şi până acum au avut loc şase scrutine locale, dar gălăţenii au preferat să-şi reconfirme primarul de două, respectiv, trei ori. Iată ce au făcut edilii Galaţiului pentru oraş.

O zi, trei luni, 20 de luni

În ianuarie 1990, după constituirea Consiliului Municipal al Frontului Salvării Naţionale Galaţi, primar al oraşului a fost numit inginerul Ion Muşat. N-a fost primar decât pentru o zi.

În martie, era numit primar profesorul universitar Florea Oprea. Nici el n-a rezistat mult. Pe 2 iulie 1990, noul primar al Galaţiului a fost desemnat, de către CPUNM Galaţi, inginerul Samoilă Pătraşcu. "Toată lumea ştie că am avut primar de o zi, în ianuarie, după care, aproximativ o lună şi jumătate nu am avut niciun primar, iar din luna martie pe postul de primar a fost Florea Oprea. Dumnealui a încercat, în măsura în care a putut, împărţindu-se între Universitate şi Primărie, să rezolve problemele. Dar nu a prea reuşit", declara Samoilă Pătraşcu, la preluarea mandatului. După 20 de luni de mandat, realizările lui constau în suplimentarea numărului de becuri de pe străzi, de la 2.500 la 6.500, semaforizarea unor intersecţii şi amenajarea a 500 de locuri de parcare.

De două ori Durbacă

În februarie 1992, Eugen Durbacă a fost ales primarul Galaţiului din partea Uniunii Stângii Democrate. La finele primului mandat, Durbacă se lăuda că a realizat: Uzina de Apă II, Ansamblul arhitectonic Lapidarium Centru, Cantina de Ajutor Social şi reparaţia capitală a străzilor Brăilei, Siderurgiştilor şi Domnească, mândrindu-se că a înlocuit bordurile şi covorul asfaltic. Aşa se explică dispariţia bordurilor de granit şi bazalt... Tot lui i se datorează „dughenizarea” oraşului, prin construcţia haotică a mii de chioşcuri, gherete şi garaje. Acesta era doar începutul!

În 1996, Eugen Durbacă era reales primar din partea PDSR. Realizările cu care se lăuda la finalul celui de-al doilea mandat erau: parcul din Valea Ţiglinei, pasajul pietonal de la P-uri, parcul din Mazepa, modernizarea viaductului de la Gară, amenajarea pieţelor şi asfaltarea unor străzi şi a Drumului de Centură. Evident, Galaţiul a fost sufocat de chioşcuri şi garaje. Primarul se lăuda că a "repartizat 4.500 de locuinţe sociale". Asta a însemnat, de fapt, distrugerea caselor din centrul vechi al oraşului, unele adevărate opere de artă şi monumente ale epocii, prin popularea lor cu familii numeroase de romi, care le-au distrus, furat şi pus pe foc bucată cu bucată! Şi dacă de dughene putem scăpa, casele vechi ale oraşului sunt pierdute pentru totdeauna…

De trei ori Nicolae

În anul 2000, Dumitru Nicolae a devenit primar PSD al Galaţiului. La finele primului său mandat, se mândrea cu: reparaţia a 60 la sută din subsolurile blocurilor cu bani de la bugetul local, contorizarea consumurilor de apă caldă şi rece, asfaltarea străzilor din cartierele mărginaşe şi plantarea unui milion de copaci.

În 2004, gălăţenii l-au vrut din nou primar. La finalul celui de-al doilea mandat, Nicolae se lăuda că a atras fonduri UE de peste 85,7 milioane de euro pentru infrastructură, sistem integrat de management al deşeurilor, programe sociale şi monitorizarea integrată a factorilor de mediu şi îmbunătăţirea serviciilor publice.

În 2008, Dumitru Nicolae a fost reales, pentru a treia oară, primar. Începând din 2009, problemele de sănătate l-au ţinut prin spitale, aşa că i-a oferit drept de semnătură viceprimarului PSD Nicuşor Ciumacenco. Printre cele mai importante obiective realizate în ultimul său mandat se numără: Piaţa de gros, parcul din zona Selgros, modernizarea Teatrelor Dramatic şi Muzical, sera oraşului, cartierul Cantemir, staţia de tratare a apelor menajere şi staţia de colectare gunoi.

Numele lui Nicolae rămâne legat de proiectele ISPA: sistemul integrat de colectare a deşeurilor menajere şi industriale şi reabilitarea reţelelor de apă potabilă, canalizare şi construcţia staţiei de epurare a apelor uzate. Numai că tarele acestor două proiecte imense de infrastructură sunt pe măsură. Lucrările s-au desfăşurat în trei viteze: încet, încetişor şi pe loc, dar mai ales prost. Falezogaura e o dovadă…

Tot în mandatul lui Nicolae a început construcţia Parcului Industrial, care nici acum nu este funcţional! Şi tot lui Nicolae i se datorează dispariţia Teatrului de Păpuşi „Gulliver” şi transformarea lui într-o secţie a Dramaticului.

Stan, la jumătatea mandatului

Ales în iunie 2012, Marius Stan a finalizat investiţiile începute de Nicolae: axa Oţelarilor - Asachi, străzile Bălcescu, Democraţiei şi Ana Ipătescu, Grădina Publică (modernizând şi fântâna arteziană), Parcul Rizer, bazinul de înot de la Baia Comunală, Sala Sporturilor şi parcarea de TIR-uri. Trebuie spus că fiecare dintre aceste proiecte a trebuit modificat şi îmbunătăţit, deoarece suferea de lipsuri şi de aberaţii demne de un Dorel. Asfaltarea străzii Brăilei, Parcul Viva şi primul parc de cartier din Micro 39 sunt primele realizări marca Stan.

Marius Stan a început restructurarea urbană prin demolarea garajelor şi a chioşcurilor. Din păcate, primele parcări cu locuri de joacă şi spaţii verzi, menite să ia locul garajelor, şi primele galerii comerciale în locul chioşcurilor se lasă aşteptate. Şi tot Stan a alungat plictiseala, organizând spectacole şi festivaluri publice de mii de euro. Stan a demarat construcţia primului campus de locuinţe sociale şi licitează pentru realizarea celui de-al doilea. Într-o nesfârşită licitaţie este şi modernizarea Orăşelului Copiilor, precum şi construcţia sediului Primăriei prin transformarea fostei Săli a Aplaudacilor.

Dar cel mai important proiect lansat de Stan este construcţia unui tunel pe sub Dunăre, după ce toţi predecesorii lui s-au lăudat că vor face pod peste fluviu. Marius Stan mai are la dispoziţie un an şi jumătate pentru a-i convinge pe gălăţeni că mai merită un mandat.

Oraş cumplit de negustori... guvernat de ingineri

Galaţiul a fost abonat la primari cu pregătire de inginer. Astfel, Ion Muşat, primarul de-o zi, a fost inginer, urmat de prof. dr. doc. univ. ing. Florea Oprea. Inginer a fost şi Samoilă Pătraşcu. Am continuat cu Eugen Durbacă - inginer mecanic, Dumitru Nicolae - inginer energetician şi Marius Stan - inginer metalurg, prin pregătire.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine au fost viceprimarii Galaţiului din ultimii 25 de ani

Primul viceprimar ales al municipiului Galaţi a fost, în 1992, Marin Axente, care îndeplinise aceeaşi funcţie şi înainte de alegerile locale. Axente (PDSR) a avut ocazia să-şi continue mandatul de viceprimar alături de primarul Eugen Durbacă şi în mandatul 1996-2000. Cel de-al doilea viceprimar al oraşului a fost, în aceeaşi perioadă, Theodoru Dobriţoiu (USD).

Marin Axente a fost viceprimar şi în mandatul lui Dumitru Nicolae (2000-2004). Celălalt viceprimar al oraşului a fost, în aceeaşi perioadă, Lucian Podlaţi (PRM).

În anul 2004, Consiliul Local i-a ales în funcţia de viceprimari pe Mircea Cristea (PNL) şi pe Constantin Dumitriu (PC). Acesta din urmă a trecut, apoi, la PD, iar în decembrie 2007 a lăsat liber scaunul de viceprimar pentru a deveni europarlamentar.

Mircea Cristea a mai avut un mandat de viceprimar în perioada 2008-2012, fiind coleg de „viceprimărie” cu Nicuşor Ciumacenco (PSD).

În 2012, birourile de viceprimari ale aparatului administrativ local au fost ocupate de Florin Popa (PSD) şi Radu Cosca (PC). Începând de azi, însă, Galaţiul are un singur viceprimar, pentru că Radu Cosca a demisionat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un primar al Galaţiului a demisionat după mai puţin de 48 de ore

Inginerul Ion Muşat, promovat în funcţie de Frontul Salvării Naţionale, a motivat atunci că nu a anticipat climatul de violenţă cu care oamenii îşi vor cere drepturile, dar şi de faptul că oamenii nu înţelegeau că legile erau confuze şi în plină schimbare şi voiau chestiuni absurde.

În vremurile tulburi de după 1989, Galaţiul a avut un primar care a stat la cârma instituţiei doar... două zile. Inginerul Ion Muşat a fost desemnat de Frontul Salvării Naţionale pe 10 ianuarie 1990, dar şi-a prezentat demisia după mai puţin de 48 de ore. El a motivat atunci că nu a anticipat climatul de violenţă cu care oamenii îşi vor cere drepturile, dar şi de faptul că oamenii nu înţelegeau că legile erau confuze şi în plină schimbare şi voiau chestiuni absurde.

„Motivele care m-au determinat să demisionez şi pe care nu le-am prevăzut anterior sunt: climatul de violenţă şi agresivitate în care grupuri numeroase de cetăţeni îşi formulează revendicările de ordin social, ameninţând securitatea primăriei şi a funcţionarilor ei; imposibilitatea de a convinge cetăţenii că o parte dintre aceste revendicări nu pot fi rezolvate imediat şi prin încălcarea legilor existente. Dată fiind complexitatea problemelor care trebuie rezolvate la primărie, chiar şi într-un mandat provizoriu, mi-am dat seama că funcţia de primar trebuie exercitată de o persoană cu calităţi de decizie şi comunicare excepţionale, ceea ce nu este cazul la subsemnatul. Ca urmare, nu sunt în măsură să-mi îndeplinesc în condiţii optime atribuţiunile de primar, existând riscul de a afecta astfel şi prestigiul Frontului Salvării Naţionale care m-a propus în această funcţie!, spunea Ion Muşat într-o scrisoare de demisie pe care o adresase Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale din Galaţi.

Demisia a fost depusă pe 12 ianuarie 1990, asta în condiţiile în care el fusese desemnat pe 10 ianuarie să ocupe provizoriu fotoliul de primar.

Culmea este ca Galaţiul a stat fără primar până în martie 1990, deci mai bine de o lună şi jumătate, prerogativele fiind preluate de preşedintele FSN din acea vreme.

În luna martie a fost desemnat provizoriu ca primar al oraşului profesorul universitar Florea Oprea. Acesta a stat până în iunie când a fost desemnat un nou primar, Samoilă Pătraşcu, care a stat până la primele alegeri locale din 1992.

Ion Muşat era un inginer foarte respectat la vremea respectivă. El şi-a continuat activitatea la Universitatea din Galaţi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Cum a avut un oraş românesc patru primari în trei zile. Unul a fost fugărit de popor, altul a plecat să-şi taie porcul, iar altul s-a speriat de terorişti

De-abia la a patra încercare s-a reuşit numirea unui primar care să rămână pe funcţie mai mult de 48 de ore. Însă nici al patrulea n-a rezistat decât până-n august 1990, când a lăsat baltă Primăria. A fost nevoie de al cincilea primar pentru a se ajunge la primele alegeri locale libere, din februarie 1992.

În zorii democraţiei moderne româneşti, în decembrie 1989, Galaţiul a avut parte de cea mai spectaculoasă succesiune de schimbări de primari din istoria României. În decurs de doar trei zile, oraşul a avut patru edili, adică o medie de 1,33 primari pe zi, iar motivele pentru care doi dintre aceştia au demisionat sunt greu de priceput în zilele noastre.

Primarul comunist, fugărit de popor

În 21 dececembrie 1989, edilul Galaţiului era activistul PCR Ion Caranghel, care ocupa funcţia de preşedinte al Sfatului Popular orăşenesc. Despre Caranghel se ştia că este un zbir comunist, aşa că în 22 decembrie revoluţionarii au năvălit în biroul lui şi l-au pus pe fugă. După cum a povestit ulterior revoluţionarul gălăţean Eugen Pop, Caranghel nu s-a dus acasă, ci a încercat să se ascundă de furia populară. „Fugise din primărie şi a sărit gardul şantierului naval în speranţa că îşi va găsi adăpost la fostul loc de muncă, dar când a văzut cum stau lucrurile şi că este agitaţie mare a fost nevoit să sară gardul în sens invers şi să se refugieze pe maidanul din cartierul Bădălan”, a povestit revoluţionarul, în urmă cu câţiva ani, jurnaliştilor de la „Imparţial”. De altfel, Caranghel avea să dispară complet din viaţa publică după acest incident.

Cum a învins porcul de Crăciun revoluţia din Primărie

Printre cei care au pătruns în sediul Primăriei în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 s-a numărat şi un anume Atanasiu. Vocal, bătăios, furios. Mulţimea l-a pus pe loc primar, funcţie pe care avea să o ocupe însă numai câteva ceasuri. Cetăţean disciplinat de noua funcţie, Atanasiu (nimeni nu-şi mai aminteşte prenumele lui) a dat un telefon la Comitetul Revoluţionar Provizoriu ce se înfiripase în fostul sediul al judeţenei PCR (actualul sediu al Prefecturii Galaţi) pentru a cere lămuriri cu privire la programul de lucru pentru perioada Sărbătorilor de iarnă. A fost foarte dezamăgit să afle că este obligat să fie la lucru de Crăciun, aşa că şi-a dat demisia şi s-a dus să-şi taie porcul. Dus a fost, căci nu s-a mai auzit nimic de el de atunci.

Cum a căzut, în 22 decembrie, al treilea primar

Nici nu apucase să se lase seara, când Galaţiul avea, în 22 decembrie, al treilea primar din acea zi: profesorul universitar Ioan Iacob (devenit ulterior unul dintre liderii Alianţei Civice). Vineri, 22 decembrie 1989, pe la orele prânzului, profesorul ieşise să cumpere pâine de autoservirea de la “Spicu”. A văzut ce se întâmplă şi s-a alăturat coloanei de revoluţionari. Aşa a ajuns în Primărie şi când instituţia a intrat în vid de putere pentru a doua oară în acea zi (cum spuneam, porcul a învins Revoluţia în mintea primarului Samoilă), profesorul Iacob a devenit al doilea primar al Galaţiului. Însă nici mandatul lui nu s-a dovedit unul prea consistent. De fapt, a fost primar pentru numai pentru 48 de ore, căci pe 24 decembrie a demisionat la rândul său, argumentând că se teme de terorişti şi de turbulenţele din interiorul noii puteri. Avea, de altfel, toate motivele să fie îngrijorat, câtă vreme la Comitetul Revoluţionar Provizoriu deja fusesese scandal mare, după ce maiorul Ilie Plătică Vidovivi (care avea să devină ulterior senator PSD) îi arestase şi-i băgase la beci pe capii revoluţiei gălăţene.

A patra oară-i cu noroc

În fine, pe 24 decembrie avea să fie numit primar profesorul universitar Oprea Florea, care avea să reziste în funcţie până în august 1990, când a fost înlocuit, tot prin numire, de inginerul Pătraşcu Samoilă (cunoscut gălăţenilor ca director al Portului Bazinul Nou). Acesta din urmă avea să conducă oraşul până în martie 1992, când a fost instalat în funcţie Eugen Durbacă (actual senator PNL, fost PC), primul primar gălăţean ales în mod democratic după cele cinci decenii de dictatură comunistă.

adevarul.ro

[dcp100168]

Edili-şefi care şi-au recunoscut neputinţa de a conduce oraşul

Nu mai puţin de şapte primari - trei numiţi şi patru aleşi - au ajuns la cârma Galaţiului din ianuarie 1990 şi până astăzi. Ion Muşat, Florea Oprea, Pătraşcu Samoilă sunt nume necunoscute, poate, unora dintre gălăţeni. Sunt cei trei primari numiţi pe care oraşul i-a avut până la organizarea primelor alegeri locale democratice. Pentru că adesea auzim „Ce-a făcut primarul? / - N-a făcut nimic!”, pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului.

Chiar dacă mandatele lor au fost scurte, Ion Muşat, Florea Oprea şi Pătraşcu Samoilă trebuie să rămână în memoria cetăţenilor şi în istoria Galaţiului, dacă nu prin fapte, măcar prin vorbele spuse şi consemnate, la acea vreme, în ziarul „Viaţa liberă”.

Primarul care a lăsat în urmă o demisie

O demisie, asta a rămas în urma primului primar oficial post-revoluţionar al Galaţiului, inginerul Ion Muşat. Numit primar al municipiului Galaţi pe 10 ianuarie 1990, de către Consiliul Municipal al Frontului Salvării Naţionale Galaţi, acesta şi-a prezentat demisia pe 12 ianuarie 1990. În demisia publicată în ziarul „Viaţa liberă”, Ion Muşat explica motivele care l-au determinat să demisioneze şi pe care nu le-a prevăzut anterior: „climatul de violenţă şi agresivitate în care grupuri numeroase de cetăţeni îşi formulează revendicările de ordin social, ameninţând securitatea conducerii primăriei şi a funcţionarilor; imposibilitatea de a convinge cetăţenii că o parte din aceste revendicări nu pot fi rezolvate imediat şi nici prin ignorarea legilor existente”.

„Dată fiind complexitatea problemelor care trebuie rezolvate la Primărie, chiar şi în cadrul unui mandat provizoriu, mi-am dat seama că funcţia de primar trebuie exercitată de o persoană cu calităţi de decizie şi comunicare excepţionale, ceea ce nu este cazul la subsemnatul. Ca urmare, nu sunt în măsură să-mi îndeplinesc în condiţii optime atribuţiile de primar, existând riscul de a afecta astfel şi prestigiul Frontului Salvării Naţionale care m-a numit. Regret că nu am prevăzut din timp complexitatea problemelor de rezolvat, ceea ce mi-ar fi dat posibilitatea să-mi declin competenţa înainte de numire”, mărturisea Ion Muşat în demisie.

Între Universitate şi Primărie

„Am avut un primar de o zi în ianuarie, după care, aproximativ o lună şi jumătate nu am avut nici un primar, iar din luna martie, pe postul de primar a fost desemnat profesorul universitar Florea Oprea. Acesta a încercat, în măsura în care a putut, împărţindu-se între Universitate şi Primărie, să rezolve problemele. Dar nu a prea reuşit, pentru că ele presupuneau şi timp, şi concentrare maximă. Mare parte din sarcinile administrative au fost preluate tocmai din această cauză de CPUN-ul municipiului”, declara despre predecesorul său, în ziarul „Viaţa liberă”, cel de-al treilea primar numit al Galaţiului, inginerul Pătraşcu Samoilă.

După Revoluţie şi până la desemnarea acestuia în funcţia de primar, pe 2 iulie 1990, Primăria Galaţiului fusese, după cum consemna presa locală „o instituţie fantomă”. Iar problemele oraşului erau dificile, dar nu din cauza „moştenirii” lăsate de Florea Oprea. Pentru că nu se putea asigura decât 40 la sută din necesarul de apă potabilă al oraşului, cartiere întregi primeau apă cu program: două ore dimineaţa, două ore după-amiaza. Iar Galaţiul începea să devină un oraş de tablă, din cauza privatizării haotice.

20 de luni de mandat

După 20 de luni de mandat, întrebat cu ce sentimente părăseşte Primăria, Pătraşcu Samoilă răspundea: „Nu de satisfacţie. În primul rând, n-am realizat tot ce mi-am dorit”. „Practic ,activitatea s-a axat pe câteva priorităţi - drumuri, iluminat, salubrizare şi spaţii verzi. În mare parte este adevărat că nu am reuşit să întreţinem şi să avem drumuri bune. Dar fondurile alocate şi preţurile materiilor prime, în continuă creştere, nu ne-au permis să acţionăm decât la 30 la sută din necesarul oraşului. Ne-am limitat la zona centrală, ieşirea din oraş, cam 90.000 de metri pătraţi din suprafaţa totală a drumurilor a fost întreţinută. Şi apoi calitatea drumurilor este în totalitate foarte, foarte proastă, asfaltul este de proastă calitate. Apoi s-a mărit numărul de parcări în oraş cu peste 550 de locuri pe cheltuiala Primăriei - în Complexul Ancora, în Ţiglina II, în Micro 20, Mazepa II. S-au întreţinut cele şapte intersecţii semaforizate, s-a semaforizat intersecţia bulevardului Coşbuc cu strada Basarabiei şi este în curs de executare semaforizarea din bulevardul Coşbuc cu strada Tecuci.

Una dintre problemele importante, dar costisitoare ale Primăriei, a fost iluminarea oraşului - dacă în 1989 în municipiu erau 2.500 locuri de iluminat, acum s-a ajuns la 6.500”, declara primarul. Numai că, pentru un iluminat optim, ar fi fost necesare 9.000 de becuri!

Cât despre curăţenia Galaţiului, primarul recunoştea că nu este mulţumitoare şi era convins că nici viitorii primar nu vor putea face mai mult. Întrebat despre modul în care arăta oraşul, replica sec: „S-a vorbit de dughenizare, dacă nu se făcea, nu exista fenomenul privatizării”.

Precizând că locuieşte tot la etajul opt al unui bloc şi are aceeaşi maşină cumpărată înainte de a ocupa această funcţie, primarul Samoilă Pătraşcu mărturisea: „Am făcut tot ce mi-a stat în putere să rezolv problemele unuia dintre cele mai grele oraşe din ţară. Primarul nu trebuie să fie gunoierul oraşului. La ora actuală, fără superioritatea electorală datorată unei formaţiuni politice, un primar oarecare nu va putea rezolva problemele. Atâta timp cât primarul va rămâne în mentalitatea cetăţenilor cel care împarte case, butelii şi căldură, va ieşi oricum din competiţie ca o persoană compromisă. Pentru că nu are cum mulţumi pe toată lumea. Cetăţenilor acestui oraş le doresc, măcar de la an la an, să trăiască un pic mai bine - asta stă în mare măsură în mâinile lor”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum a transformat oraşul administraţia de tip Durbacă. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (II)

"Vrând-nevrând, prietenii sau duşmanii mei vor trebui să accepte că am creat la Galaţi administraţia de tip Durbacă, care va rămâne un punct de referinţă. Oricum, ceea ce am făcut eu în acest oraş este unic la nivelul României", declara primarul Eugen Durbacă, în mai 1996, după primii patru ani de mandat. A fost primar al Galaţiului opt ani, din martie 1992 şi până în iunie 2000, şi a schimbat definitiv şi iremediabil faţa oraşului.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul? / - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului.
Astăzi vom încerca să vă oferim o radiografie a administraţiei Eugen Durbacă şi a moştenirii pe care a lăsat-o Galaţiului la finalul celor două mandate.

Primul mandat

Eugen Durbacă, de profesie inginer mecanic, a fost ales primar al municipiului Galaţi pe 23 februarie 1992, în al doilea tur al primelor alegeri locale de după Revoluţie. A candidat din partea Uniunii Stângii Democrate, a primit 73.321 de voturi - reprezentând 59,21 la sută, iar pe 2 martie 1992 a depus, pentru prima dată, jurământul de primar al Galaţiului.

În mai 1996, la finele primului său mandat, Durbacă trecea pe lista obiectivelor realizate: Uzina de Apă II, ansamblul arhitectonic Lapidarium din centru, cantina de ajutor social a pensionarilor, asigurarea de apă caldă şi rece 24 de ore pe zi, dar şi repararea capitală a străzilor Brăilei, Siderurgiştilor (până în cartierul Aeroport) şi Domnească (până la Grădina Publică). "La aceste străzi am înlocuit atât covorul asfaltic, cât şi bordurile", preciza în articolele electorale. Aşa se explică dispariţia bordurilor de granit şi bazalt...

"Vrând-nevrând, prietenii sau duşmanii mei vor trebui să accepte că am creat la Galaţi administraţia de tip Durbacă, care va rămâne un punct de referinţă. Oricum, ceea ce am făcut eu în acest oraş este unic la nivelul României. O singură rugăminte am de la ziarişti şi inamicii mei politici: să-mi scrie numele mare, citeţ şi corect. În rest, nu mă interesează ce scriu despre mine", declara întemeietorul "administraţiei de tip Durbacă".
Chiar şi în articolele electorale, când i se atrăgea atenţia că Galaţiul arată urât cu atâtea dughene aşezate pretutindeni, răspundea cu nonşalanţă: "Eu am dat o mare şansă privatizării la Galaţi. Cei care se bat cu pumnul în piept că am urâţit oraşul cu tarabe şi dughene să-i întrebe pe cei care nu aveau loc de muncă înainte dacă am procedat bine sau nu".

Cât despre afacerile proprii, Durbacă vorbea cu aceeaşi seninătate: "M-au acuzat că m-am îmbogăţit în timpul mandatului meu. Pe puţin 15.000 de gălăţeni s-au mai îmbogăţit în timpul mandatului meu, graţie facilităţilor pe care le-am oferit privatizării la Galaţi. Firma mea nici măcar nu se află în prima jumătate a topului privatizaţilor".

Acesta avea să fie, însă, doar începutul. În iunie 1996, Durbacă a candidat din partea PDSR, a fost reales primar al Galaţiului încă din primul tur al alegerilor locale, cu 70.657 de voturi, reprezentând 54,86 la sută.

O gheretă, o benzinărie şi-o casă într-o rână

În mai 2000, la finele celui de-al doilea mandat al "administraţiei de tip Durbacă", pe stema Galaţiului ar fi putut să figureze "o gheretă, o benzinărie şi o casă într-o rână". Cel puţin aşa credea liderul liberalilor gălăţeni, Victor Paul Dobre, care declara într-un interviu acordat ziarului "Viaţa liberă": "Cu largul concurs al celor plătiţi de fapt să vegheze la păstrarea integrităţii urbanistice a oraşului, s-a construit haotic, s-au înălţat alandala tot felul de construcţii, s-a demolat fără discernământ. Toţi cei care au fost angajaţi pe postul de arhitect-şef au fost puşi pe fugă sau au plecat singuri, nedorind să fie părtaşi la distrugerea Galaţiului şi la anularea a tot ceea ce este considerat reprezentativ pentru oraş. După cum au fost gândite şi realizate multe dintre lucrările edilitare, pe stema Galaţiului ar trebui să figureze o gheretă, o benzinărie şi o clădire într-o rână", spunea Dobre.

"A dughenizat oraşul prin construcţia haotică a mii de garaje, chioşcuri, gherete. A mutilat faţadele blocurilor de pe strada Brăilei, Ţiglina I, care aveau o arhitectură unicat în Galaţi", scrie Ion Lucian Mehedinţi, în cartea "O generaţie a Galaţiului între două sisteme politice, economice şi sociale (1944-2014)", publicată în 2015 la Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos" Galaţi.

Din perspectiva primarului Durbacă, lucrurile se vedeau, însă, cu totul altfel.

Al doilea mandat

În campania electorală din 2000, în încercarea de a obţine cel de-al treilea mandat, Eugen Durbacă afirma că "a creat 12.000 de locuri de muncă, a sprijinit micii întreprinzători, a susţinut înfiinţarea transportului privat de călători şi a repartizat 4.500 de locuinţe sociale". Asta a însemnat, de fapt, distrugerea caselor din centrul vechi al oraşului, unele adevărate opere de artă şi monumente ale epocii, prin popularea lor cu familii numeroase de romi, care le-au distrus, furat şi pus pe foc, bucată cu bucată! Şi dacă de garaje şi chioşcuri am mai putut scăpa, multe dintre casele vechi ale oraşului sunt pierdute pentru totdeauna…

"După ce voi fi din nou instalat în funcţia de primar, voi continua să fac acelaşi lucru: voi da semnături pe capota maşinii", afirma cu seninătate Eugen Durbacă.

Cum s-a născut "Parcul lui Durbacă"

Întrebat pe ce şi-a lăsat cel mai bine amprenta în cei opt ani de Primărie, Eugen Durbacă răspundea: "O realizare la care ţin mult este parcul din Valea Ţiglinei. Să vă spun un secret: cred că nu degeaba i se spune «Parcul Durbacă». Acolo am încercat împreună cu proiectanţii să găsim soluţii, însă acestea nu veneau. Şi atunci am convenit să-l proiectăm pe măsură ce îl facem. Aşa a luat fiinţă acel parc. Am început în 1993, cu locul de joacă, după care am nivelat, am făcut aleile. A fost foarte greu, pentru că era un praf fantastic…", declara Eugen Durbacă în "Viaţa liberă".

Drumul de centură şi pieţele

"O altă chestiune la realizarea căreia am contribuit în mod deosebit este Drumul de centură, o lucrare complexă. Dacă până la viaduct sunt patru benzi cu parapeţi de beton, mai departe, spre nord, este vorba de canalizare. Drumul de centură se va finaliza în maximum două luni. Un alt lucru la care ţin sunt pieţele: prima am făcut-o în Micro 17, a doua în Micro 21 şi, acum, Piaţa Centrală. În maximum două săptămâni, Piaţa Centrală va fi dată în folosinţă. Este o piaţă ultramodernă, dar nu este terminat întreg complexul pieţei, care va cuprinde sediul administrativ, mai multe parcări, amenajări în aer liber pentru desfacerea produselor. Va fi ceva deosebit", spunea Durbacă.
Piaţa Centrală avea să fie inaugurată în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, aflat în vizită electorală, când Durbacă avea să declare: "M-a durut faptul că puteau să-mi trimită măcar o invitaţie, că doar eu făcusem aproape totul acolo".
În mai 2000, politicianul îşi mai trecea în palmares: pasajul pietonal de la P-uri, parcul din Mazepa, Cimitirul "Sf. Lazăr", "amenajarea Plajei Dunărea şi Lacului Vânători pentru toţi gălăţenii", modernizarea viaductului de la Gară, repararea a peste 1.000.000 de metri pătraţi de străzi şi Şoseaua de centură, "amenajarea de locuri de parcare pentru 5.000 de maşini" şi asigurarea iluminatului public în procent de 85 la sută.
De asemenea, vorbea despre lucrări executate pe străzile Traian şi Ştiinţei şi susţinea că a iniţiat proiectul modernizării străzii Basarabiei: s-a realizat tronsonul Calea Prutului - strada Traian şi s-a început tronsonul Traian - bulevardul Coşbuc. "Apar cetăţeni care spun: Durbacă a tăiat copacii. Să fim serioşi, sub copacii aceia erau toate firele şi toate canalizările! La terminarea mandatului meu se făcuse tot ce era mai greu", declara Durbacă în "Viaţa liberă".
Pe 18 iunie 2000, cu 42.207 voturi, Eugen Durbacă a pierdut fotoliul de primar al Galaţiului, în favoarea lui Dumitru Nicolae, preferat de 71.820 de gălăţeni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Moştenirea lui Dumitru Nicolae pentru gălăţeni. Ce au lăsat în urmă primarii Galaţiului (III)

Parcul Industrial şi cartierul Cantemir sunt cele mai importante proiecte pe care Dumitru Nicolae le-a început în primul său mandat de primar, dar pe care nu le-a finalizat în cei 12 ani în care a condus Galaţiul. Nici primarii care i-au urmat n-au reuşit să le scoată la liman şi e greu de crezut că respectivele investiţii vor fi vreodată ce-ar fi trebuit să fie - obiective de succes.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul?/ - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului. Astăzi vom încerca să vă oferim o radiografie a administraţiei Dumitru Nicolae şi a moştenirii pe care a lăsat-o Galaţiului la finalul celor trei mandate ale sale.

Pe 18 iunie 2000, Dumitru Nicolae, de profesie inginer energetician, a fost ales primar al Galaţiului cu 71.820 de voturi, reprezentând 62,98 la sută din opţiunile electoratului. Pe 23 iunie 2000 a depus jurământul şi a fost învestit în funcţia pe care avea să o ocupe vreme de 12 ani, devenind cel mai longeviv primar din toată istoria Galaţiului.

Realizările primului mandat

În mai 2004, la finele primului său mandat, pentru primarul Dumitru Nicolae cea mai importantă realizare era finalizarea lucrărilor de reabilitare a Teatrului "Nae Leonard". Adăuga pe listă: reparaţia a 476 de subsoluri de blocuri, contorizarea consumurilor de apă - Galaţiul urmând să devină "primul oraş complet contorizat din ţară", reabilitarea parcurilor "CFR", "Libertăţii", "Mihai Eminescu", a scărilor monumentale ale Falezei, dar şi amenajarea Centrului de locuinţe şi sprijin pentru tinerii peste 18 ani proveniţi din centrele de plasament şi a Centrului de urgenţă pentru persoane fără adăpost.

Edilul-şef anunţa "realizarea a 75 la sută din iluminatul public stradal şi arhitectural", în condiţiile în care reabilitarea, modernizarea şi întreţinerea acestui serviciu fusese concesionată pentru zece ani firmei Luxten Lighting Co SA Bucureşti. Un contract care avea să ne coste scump!

Odată cu "plantarea unui milion de pomi", gălăţenilor li se promitea "o barieră verde între oraş şi zona industrială".

Datorii şterse

"Aşa cum îmi asum realizările, trebuie să îmi asum şi neîmplinirile", mărturisea Nicolae, în articole electorale: "Nu am reuşit să echilibrez relaţia dintre Electrocentrale, Apaterm şi asociaţiile de proprietari. Nu am reuşit să modernizez Aparterm pe măsura necesităţilor, pentru că nu am avut fondurile necesare". Luase, însă, o altă măsură: "Tuturor familiilor care primesc venit minim garantat şi care aveau datorii mai mari de cinci milioane de lei la încălzire li s-au şters aceste datorii. Credeaţi că eu stau să aştept să vină altcineva să ia această măsură în locul meu? Aproape 900 de familii au beneficiat de această măsură şi li s-au şters datorii în valoare totală de aproape 8 miliarde de lei, în anul 2003", susţinea primarul Nicolae.

"Cel mai mare proiect imobiliar din România post-revoluţionară"

Pe 3 iunie 2004, era inaugurat primul bloc ANL - L1 din Micro 13B - şi repartizate primele 27 de locuinţe, în condiţiile în care, declarativ, se aflau în lucru peste 700 de asemenea apartamente în zonele Gara CFR, Micro 13B, Micro 17 şi cartierul Dimitrie Cantemir.

"Am început lucrările la cel mai important proiect al nostru, cartierul Dimitrie Cantemir. Galaţiul nu mai avea teren liber în intravilan pentru a putea demara un program de locuinţe atât de generos. Împreună cu domnul ministru Dan Nica, am făcut lobby la Guvern şi am obţinut o suprafaţă de o mie de hectare între Galaţi şi Brăila, pentru construcţia de locuinţe. Este o mare victorie pentru noi. În loc să-şi suflece mânecile şi să treacă la treabă alături de noi, opoziţia a ieşit în presă afirmând că terenul este inundabil, că pânza freatică este prea sus. Este cel mai mare proiect imobiliar din România post-revoluţionară. În prima etapă, vom da în folosinţă 933 de locuinţe la bloc şi vom construi 479 de locuinţe individuale, cu credit ipotecar. Terenul pe care se vor construi locuinţele individuale va fi transferat proprietarilor fără plată, iar apa, gazul, curentul electric vor fi asigurate pe banii Consiliului Local. Întreg cartierul va fi un mic oraş, cu parcuri, magazine, teatre, cinematografe, locuri de distracţie, şcoli, grădiniţe", declara Nicolae, în mai 2004. Acesta semnase deja o treime din cele 3.000 de cereri primite pentru acordarea de terenuri pentru case, indicând şi poziţionarea lotului de pământ, pe care beneficiarul putea începe construcţia "după terminarea lucrărilor tehnico-edilitare din zonă".

Nu era însă singurul proiect major al lui Dumitru Nicolae, care anunţa: Îîn această vară, vom începe construcţiile propriu-zise ale Parcului Industrial, unde, până la sfârşitul mandatului 2004-2008, se vor crea 3.000 de locuri de muncă".

”Am tot auzit prin oraş că «n-a făcut nimic, nu se mişcă, nu face, nu drege». Sunt cei care înţeleg verbul «a te mişca» prin a rezolva o problemă care este pe lângă lege, iar eu de astea nu rezolv”, declara Nicolae.

Pe 20 iunie 2004, era reales primar, cu 65.350 de voturi, reprezentând 55,56 la sută din sufragiile gălăţenilor.

"Cum să fac aeroport când noi nu avem infrastructură?"

"Ca primar, trebuie să faci lucrurile temeinic. Oraşul este o mare casă, a noastră, a tuturor, ca să reziste în timp trebuie să fie construită pe o fundaţie solidă. În opt ani de mandat m-a preocupat mult reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare. Sigur că aceste realizări nu le sar în ochi tuturor. E mai uşor să asfaltezi câteva străzi principale şi să dai copacii cu var din patru în patru ani, în campania electorală. Nu puteam asfalta drumuri, nu puteam face trotuare, când canalizările sunt distruse, când subsolurile blocurilor erau pline de apă şi mizerie. Cum să fac aeroport când noi nu avem infrastructură? Se va face şi aeroportul, la vremea lui", declara Dumitru Nicolae.

Şi raporta că în 2004‑2008 a atras peste 85,7 milioane de euro fonduri europene pentru proiecte indispensabile oraşului: reabilitarea reţelelor de apă, canalizare şi construcţia unei noi staţii de epurare (ISPA - apă şi canalizare), realizarea unui sistem integrat de management al deşeurilor (ISPA - gunoi), reabilitarea mai multor străzi din municipiu, printre care strada Anul Revoluţiei 1848, programe sociale şi îmbunătăţirea serviciilor publice. Nicolae susţinea că în 2000, când a venit la Primărie, erau canalizate 45 la sută dintre străzile oraşului, iar prin finalizarea proiectului ISPA se va ajunge la 85 la sută.

Se mândrea cu construcţia a 830 de locuinţe ANL, dar şi cu faptul că a investit în "infrastructura Parcului Industrial".

"Eu chiar am făcut ceva în oraşul ăsta şi voi lăsa ceva în urma mea", declara adăugând că nu a avut niciun sprijin de la guvernele PNL-PD de după 2005: "Galaţiul a fost printre cele mai vitregite municipii din ţară, pentru că avea primar PSD. Timp de patru ani, au fost favorizate numai oraşe ca Bucureşti, Cluj sau Braşov, unde primarii portocalii au primit tot ce au vrut", susţinea în campania electorală.

Cvasianchilozare

"I s-au oferit variante, soluţii pentru oraş, dar pe care, dintr-o «cvasianchilozare», a refuzat să le aplice, fiind consiliat de nişte «matusalemi», care erau concomitent şi pensionari, dar şi beneficiari ai funcţiei de consilier şi a căror nepricepere era evidentă", îl acuza, în "Viaţa liberă", fostul senator PSD Ilie Plătică-Vidovici, cel care l-a înrolat pe Nicolae în PSD şi care l-a convins să candideze prima dată la Primărie. "Mentalitate vetustă", "ritm lent", "imobilism", "conservatorism păgubos" erau etichetele pe care i le aplica acesta, odată cu convingerea că "dacă va fi reales, Galaţiul va vota stagnarea, dacă nu cumva o întoarcere în timp".

Reales a treia oară

Pe 15 iunie 2008, Dumitru Nicolae a fost ales pentru a treia oară primar al Galaţiului, cu 60.206 voturi, reprezentând 71,19 la sută din sufragii. Deşi de multe ori afirmase că se va limita doar la două mandate, Nicolae susţinea că, din discuţiile cu oamenii, a realizat că are faţă de ei datoria să termine ceea ce şi-a propus atunci când a candidat pentru prima oară la Primăria Galaţiului.

Şi-a început mandatul în forţă: pe 26 iunie 2008 s-a tăiat panglica Teatrului Dramatic, beneficiar al unor lucrări ample de consolidare şi renovare începute în 2006.

În mai 2009, însă, a ajuns în spital, cu probleme cardiace, drept de semnătură primind viceprimarul Nicuşor Ciumacenco. Deşi sănătatea îi dădea de furcă, Nicolae şi-a continuat mandatul.

Falezogaura şi gropzilla

Fără tăgadă, Nicolae şi-a legat numele de realizarea proiectelor ISPA. Lucrările, cel puţin pe partea de apă şi canalizare, s-au executat încet, dar mai ales prost, compactările fiind făcute, adesea, de mântuială. Aşa se explică apariţia celebrei Falezogăuri, născută pe 14 februarie 2010, când pe bulevardul Marii Uniri, în zona Elice, asfaltul şi pământul s-au prăbuşit odată cu o bucată din cupola superioară a unui canal colector, dând la iveală un crater de zece metri. Falezogaura a recidivat pe 15 iunie 2011, apoi pe 9 martie 2012, a fost lăsată "moştenire" următorului primar, Marius Stan, care i-a transmis-o, mai departe, lui Ionuţ Pucheanu.

Falezogaura a fost concurată, în mai 2012, de "gropzilla" - un hău cu diametru de peste 10 metri şi adânc de circa 7 metri, apărut în mijlocul străzii Oltului. Cauza? Spargerea conductei de apă, veche de 32 de ani, care nu fusese inclusă în proiectul ISPA. Strada primise, însă, cu numai un an în urmă, un covor asfaltic nou şi scump, pus cu bani de împrumut.

Inaugurări de faţadă

Cu tot respectul pentru memoria fostului primar, decedat anul acesta, aşa pot fi numite cele două inaugurări din 7 iunie 2012. Dumitru Nicolae a înmânat cheile ultimelor 97 de apartamente ANL, construite în cartierul Cantemir, fără ca acestea să fie funcţionale. Blocurile nu aveau nici canalizare, nici apă caldă sau rece, nici gaze şi nici energie electrică. Oamenii s-au putut muta acolo abia din 19 septembrie 2012, graţie unei soluţii provizorii găsite de regretatul inginer Săvel Rotaru, în mandatul primarului Marius Stan.

Tot pe 7 iunie 2012, Nicolae a inaugurat bazinul de înot de la Baia Comunală, pe apa căruia plutea însă o pojghiţă consistentă de praf. Oricum, nu era funcţional, neavând instalaţie de dezinfectare a apei şi nici mobilier. Bazinul a fost (re)deschis un an mai târziu, pe 5 august 2013, eveniment la care a fost invitat şi Nicolae.

Şi, totuşi, ce s-a realizat în ultimul mandat

Pentru a nu fi subiectivi, am solicitat Primăriei Galaţi lista proiectelor/ investiţiilor începute, finalizate şi recepţionate în perioada iunie 2008 - iunie 2012, ultimul mandat al lui Nicolae. Din lista furnizată, printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate de la Spitalul de Copii, înlocuirea a 4,5 km de canalizare şi racorduri aferente în tunele, reabilitarea şi modernizarea unor puncte şi reţele termice, sera de flori, câteva locuinţe sociale, amenajarea parcurilor din Micro 21 şi Micro 13B - aferent blocurilor ANL, a unor locuri de joacă, reabilitarea altora, consolidarea a două imobile, dar şi modernizarea mai multor străzi precum Basarabiei (tronson Traian - Coşbuc), Arcaşilor, Transilvaniei, 24 Ianuarie etc.

Lucrări lăsate moştenire lui Marius Stan

Modernizarea axei Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Asachi, modernizarea Grădinii Publice - dar în care reabilitarea fântânii arteziene nu era inclusă, modernizarea Parcului Rizer sunt investiţiile cu fonduri europene câştigate de Dumitru Nicolae, pe care primarul Marius Stan a trebuit să le finalizeze. Construcţia Parcării de TIR-uri se datorează tot unei finanţări obţinute în mandatul lui Nicolae.

Tot Stan a trebuit să ducă la bun sfârşit modernizarea unor străzi şi asfaltarea altora, dar şi lucrările tehnico-edilitare la Parcul Industrial - niciodată funcţional, şi la cartierul Cantemir, care ar putea avea staţie de epurare abia acum, în mandatul lui Pucheanu.

Revenind la Dumitru Nicolae, se cuvine să amintim răspunsul pe care ni l-a dat în ultimul interviu acordat ziarului "Viaţa liberă" la întrebarea "Cu ce vreţi să rămâneţi în memoria gălăţenilor la finalul acestor 12 ani?"/ - "Cu omenia mea. Omenia mă caracterizează. În cei 12 ani de Primărie, dacă voiam să-mi fac imagine, mi-aş fi făcut. Făceam străzile, pe deasupra, şi gata. Realizările nu eu mi le stabilesc, le stabileşte istoria".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Marius Stan, edilul-şef călare pe buldozer. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (IV)

Demolarea primei baterii de 144 de garaje pentru a amenaja o parcare cu 234 de locuri, părculeţ şi spaţiu de joacă pentru copii, Parcul Viva, lărgirea străzii Traian, sediul Primăriei, desfiinţarea maxi-taxiurilor i se datorează lui Marius Stan. Primar al Galaţiului timp de patru ani, iunie 2012 - iunie 2016, Stan a fost, la propriu şi la figurat, edilul-şef călare pe buldozer, revoluţionând tot ceea ce însemnase până atunci administraţie locală, investiţii, restructurare urbană, modernizări, amenajări, evenimente publice. Sandra, Michael Bolton, Goran Bregovic, legendarele trupe Smokie, Uriah Heep, Jethro Tull au concertat la Galaţi în mandatul lui Stan. Edilul şi-a legat numele şi de proiecte futuriste: tunelul pe sub Dunăre sau pasarele pietonale peste strada Brăilei.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul?/ - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului. Astăzi vom încerca să vă oferim o radiografie a administraţiei Marius Stan.

"Noul Galaţi", asta le promisese gălăţenilor Marius Stan, ales primar pe 10 iunie 2012, cu 59.614 voturi (48,7 la sută). Candidat pe listele USL, liberalul Marius Stan şi-a declarat din start independenţa politică, avertizându-şi public colegii să nu-i trimită membri de partid pentru a-i angaja. În premieră, Stan a venit la Primărie cu o echipă proprie, adusă de la Bucureşti, în frunte cu Aurel Vlaicu, city manager. "Am intrat în echipa lui Marius Stan atunci când mi-a spus ce vrea să facă, să îşi asume acţiuni total nepopuliste, dar în favoarea dezvoltării unui oraş uitat de lume. Mi-a spus că ştie că va fi hulit, dar că preferă lucruri de substanţă", declara Aurel Vlaicu. Rămas fără susţinere din partea PNL, Stan şi-a încheiat mandatul de primar la UNPR, dar important este ce a lăsat în urmă după cei patru ani de mandat.

"Galațiul are 106 noi proiecte de investiții finalizate, 25 de proiecte în derulare, alte 21 de proiecte cu studii de fezabilitate aprobate. Aproape o treime din proiectele finalizate sau aflate în curs de finalizare, 31 la număr, s-au realizat prin absorbția de fonduri europene, în valoare de 226 milioane de lei", ne declara în mai 2016. Iată-le pe cele mai importante.

Restructurare urbană

Marius Stan şi-a început mandatul defrişând "pădurea" de panouri publicitare care stăpânea scuarul Brăilei şi l-a încheiat desfiinţând construcţia ruginită de la Inelul de Rocadă. Lui Stan i se datorează primul proiect de restructurare urbană a Galaţiului: demolarea unei baterii de 144 de garaje care ocupa spaţiul dintre Colegiul Economic, Biserica "Sf. Ana", Şcolile Nr. 17 şi 29 şi Grădiniţa "Codruţa"din Micro 19 şi amenajarea, în loc, a unei parcări cu 234 de locuri, părculeţ şi spaţiu de joacă pentru copii.

Stan i-a lăsat primarului Ionuţ Pucheanu realizarea celui de-al doilea proiect de restructurare urbană, în Complexul Ancora. Iniţial, aici se dorea demolarea celor 91 de garaje, plus o magazie şi trei magherniţe ale Apaterm, pentru a construi o parcare, o micropiaţă şi un spaţiu de socializare. Pentru că Primăria nu a reuşit să se înţeleagă cu proprietarii a 19 garaje, a fost nevoie de exproprieri şi de modificarea proiectului. Multă vreme, zona a arătat ca după bombardament. Abia în octombrie 2017 au fost gata artera de legătură între străzile Lăpuşneanu şi Roşiori şi 87 de locuri de parcare funcţionale.

Tot lui Ionuţ Pucheanu i-a revenit misiunea de a finaliza, în octombrie 2016, parcul început de Stan în Micro 17, în zona blocurilor L12, D9A şi D8A, pe locul unei baterii de garaje demolate.

Pucheanu a mai primit "moştenire" şi o zonă de garaje demolate în Ţiglina II, zona Pedagogic, unde în noiembrie 2018 au fost inaugurate 128 de locuri de parcare, o alee carosabilă de acces, un loc de joacă şi un părculeţ.

Distanţa prea mare în timp dintre momentul demolării garajelor şi punerea în operă a proiectelor urbane l-a costat electoral pe Marius Stan!

Străzi

La finele mandatului său, Marius Stan raporta în ziarul "Viaţa liberă" 65 de străzi (totalizând 22 km) reabilitate, 19,5 km reţea de apă reabilitată şi 13,5 km reţea de canalizare nouă sau refăcută.

Axa Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Asachi, proiect european moştenit de la Dumitru Nicolae, dar plin de hibe şi lacune de proiectare (de pildă, nu erau prevăzute refugii pentru pietoni) a devenit un standard pentru infrastructura rutieră din Galaţi. Au urmat, adesea cu sincope şi întârzieri, Ana Ipătescu, Unirii, Democraţiei, Bucovinei, Nămoloasa, Caşin, Caraiman, Braşov, Prunari, Predeal, Cetăţianu Ioan, Rizer etc, o serie de străzi din Valea Oraşului, dar şi Mihai Bravu (pe segmentul Basarabiei - Gării) şi Gării (segment Mihai Bravu - Gara CFR).

Pentru că una dintre expresiile favorite era "dacă trebuie, mă urc eu călare pe buldozer", Marius Stan a făcut acest gest la finalul mandatului, când au fost expropriate şi desfiinţate imobilele pentru lărgirea străzii Traian. A pozat la maneta unui utilaj care demola construcţia pe care fusese obligat de instanţă să o autorizeze - Traian nr. 52, despre care, la începutul mandatului, spunea "arată ca un ceva trântit în mijlocul drumului, făcut de un animal".

Stan i-a lăsat primarului Pucheanu nu doar finalizarea arterei Traian, cu tot cu lărgirea la patru benzi pe segmentul Tecuci - Brăilei, ci şi modernizarea străzilor Anghel Saligny şi Tecuci, investiţii încheiate în 2017. În "moştenire" a intrat şi terenul necesar pentru amenajarea drumului prin curtea Poliţiei de Frontieră.

Parcuri şi locuri de joacă

În mandatul lui Marius Stan au fost finalizate şi redeschise Grădina Publică - modernizată cu fonduri europene, dar cu o fântână mai spectaculoasă, reabilitată cu bani de la bugetul local, pentru că nu fusese prinsă în proiectul UE - dar şi Parcul Rizer, tot pe bani europeni, ambele începute de Nicolae.

Dintr-un tăpşan cu câteva leagăne, Parcul Viva s-a transformat în cel mai modern dintre locurile de relaxare, sport, joacă şi agrement ale Galaţiului. Un standard pe care Marius Stan n-a mai reuşit să-l atingă, din păcate, cu modernizarea Orăşelului Copiilor, pe care şi l-ar fi dorit un mini-Disneyland.

Pe listă mai trebuie adăugate construirea de la zero a primului parc de cartier, cel din Micro 39, Faleza Copiilor, 46.000 mp spații verzi noi sau refăcute, dar şi amenajarea a 20 de locuri de joacă - multe dintre acestea fiind finalizate de Pucheanu.

Campusul social, un ghetou

"Primul cartier de locuinţe sociale construit în Galaţi, după Revoluţia din ’89, cu 538 de apartamente, parcare, teren de sport, spaţii verzi, iluminat modern, magazin alimentar, secţie de poliţie şi punct de prim-ajutor", asta s-a dorit în Micro 17. În realitate, a ieşit un ghetou.

Construite după modelul locuinţelor sociale "tip Radu Mazăre", proiect pe care Stan susţinea că l-a îmbunătăţit adăugând balcoane tronsonale, cămăruţele sunt strâmte, iar sursa de iluminare naturală a dormitorului este un geam pe coridorul comun al blocului. Legal, nu întrunesc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o locuinţă. În schimb, pentru acest campus social, şi pentru un altul, rămas pe hârtie, Marius Stan, a primit "Premiul de Excelenţă pentru proiecte de dezvoltare a serviciilor sociale", acordat de portalul administratie.ro.

În mai 2016, Stan a înmânat repartiţiile pentru locuinţele din cele 11 blocuri pe care reuşise să le construiască. La acel moment, imobilele nu erau racordate la energie electrică, în condiţiile în care apa caldă, încălzirea, prepararea hranei sunt pe bază de curent electric. Abia în 2017, cei care au primit repartiţii la blocurile M1 - M6 s-au putut muta acolo, ceilalţi fiind nevoiţi să aştepte construirea - după un proiect modificat - şi darea în folosinţă a celorlalte trei blocuri - M12, M13 şi M14, autorităţile promiţând că atunci întregul cartier va fi alimentat cu energie electrică.

Distracţie

În mandatul lui Stan, gălăţenii şi-au luat revanşa pentru toţii ani în care în oraşul lor nu se întâmpla nimic, "oraş tern, roşu, muncitoresc, care nu are nimic de spus, nimic de arătat", după cum spunea primarul. Sandra, Michael Bolton, Smokie şi Goran Bregovic au concertat la revelioanele publice, iar Uriah Heep şi JethroTull la primele două ediţii ale festivalului "Rock la Dunăre". Gălăţenii au sărbătorit tot ce se putea sărbători: Festivalul Scrumbiei, 1 Mai, 1 Iunie, Ziua Dunării, Ziua Marinei, "Fir Întins", 23 august, Sărbătorile Galaţiului, Moş Nicolae, Crăciunul şi Revelionul, ba chiar şi pe Sfântul Patrick al Irlandei! Au avut parte de "Cel mai mare borş de peşte", de "Pomana Porcului" - 300 de metri de cârnaţi, 3.000 de porţii de tochitură, plus jumătate de tonă de mămăliguţă, de "Crăciunul Inimilor", de concerte şi focuri de artificii, de "Stanrevelion" pentru cei fără posibilităţi financiare şi de Festivalul "Dunărea noastră". S-au adăugat gale de box, tur ciclist, gală K1, Superkombat World Grand Prix, Fed Cup, evenimente pe care Stan le-a considerat ocazii de a promova Galaţiul în România şi în lume cu mesajul "Invest in Galati".

Trebuie spus că în mandatul lui Stan au fost finalizate lucrările şi reintroduse în circuitul public Sala Sporturilor, bazinul de înot de la Baia Comunală, Baia Publică şi s-a încercat transformarea Patinoarului în sală polivalentă.

Parcul Industrial

Apropo de "Invest in Galati", în mandatul lui Stan oraşul a pierdut şansa unei investiţii Yazaki. În schimb, în octombrie 2013, Parcul Industrial a fost inaugurat oficial, prin dezvelirea unei plăci (nu comemorative!), dar abia la finele lui 2014 au fost gata drumul de acces şi utilităţile. Finalizat, parcul a rămas pustiu, ca şi azi!

Noua Primărie

În noiembrie 2012, la iniţiativa lui Marius Stan, aleşii locali au votat preluarea de la Consiliul Judeţului a scheletului din coasta Palatului Administrativ - ratatul Centru de Afaceri, cunoscut şi ca "Sala Aplaudacilor" - şi transformarea lui în sediu al Primăriei.

În august 2017, Primăria a scăpat de statutul jenant de chiriaşă într-un imobil de patrimoniu, impropriu desfăşurării unei activităţi administrative. S-a mutat în propriul său sediu, modern şi încăpător - un colos de sticlă şi metal cu arhitectură discutabilă pentru zona de patrimoniu a oraşului, dar atât de necesar!

Realizări, proiecte futuriste, decizii radicale

"Unda verde" - "Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi a prevenirii criminalităţii", reabilitarea termică şi estetică a primelor 11 blocuri, parcarea pentru TIR-uri, modernizarea Şcolii "Calistrat Hogaş", Centrul de recuperare "KIDS", modernizarea Cantinei de Ajutor Social, modernizarea Centrului multifuncţional de servicii socio-medicale pentru persoane vârstnice, Centrul comunitar de servicii sociale din strada Ştiinţei nr. 26, Centrul de zi pentru copiii cu autism sunt proiecte cu finanţare europeană de care Marius Stan şi-a legat numele. Chiar dacă unele au fost finalizate cu întârziere şi cu probleme.

O timonă, un velier şi o poartă a timpului - "Time Gate" sunt construcţiile futuriste - pasarele pietonale pe care Stan şi le-a dorit pe strada Brăilei- în zonele Tribunal, Neacşu şi Spitalul Judeţean. Doar "Time Gate" a fost votată de aleşii locali, dar a rămas la stadiul de proiect.

Pe 9 mai 2016, în campania electorală, Stan şi-a asumat o decizie radicală: dispariţia celor 170 de maxi-taxi şi delegarea exclusivă a transportului public către Transurb. Pe de altă parte, i-a lăsat noului primar banii împrumutaţi de la BERD pentru sistemul de e-ticketing şi achiziţia a 14 troleibuze noi.  

Dunărea, între Falezogaură şi tunel

Datorită lui Stan, Galaţiul a devenit membru în Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene şi a fost pus pe harta Strategiei fluviului, unde nu exista. 
În mandatul său, Faleza s-a pricopsit cu un proiect de modernizare, cu o Falezogaură revenită în forţă, care a făcut şi un "pui" pe Faleza Inferioară, dar şi cu un studiu şi o expertiză hidrogeotehnică, realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Convingerea lui Marius Stan era că Galaţiul trebuie să-şi valorifice poziţia geografică pentru a redeveni nod de transport. Că fără o investiţie care să-i asigure conexiunea cu ţara, cu Europa, Galaţiul va ajunge a doua Vale a Jiului. Motiv pentru care proiectul unui tunel pe sub Dunăre era vital, chiar dacă nu era cuprins în Master Planul de Transport al României.

"Tunelul nu e moftul meu, a rezultat din nişte studii de prefezabilitate", declara Stan. În decembrie 2013, Consiliul Local a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG Zürich şi a fost de acord cu angajarea a 10 milioane de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent obiectivului "Subtraversare Dunăre".

În urma licitaţiei, în noiembrie 2015 contractul a fost atribuit consorţiului Louis Berger SAS, misiunea fiind de a furniza soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi şi malul drept al Dunării, în localitatea I.C. Brătianu, judeţul Tulcea. Plata urma să se facă etapizat, ultima jumătate de bani urmând a fi achitată în a treia etapă, după selecţia partenerului privat şi semnarea contractului de execuţie sau obţinerea finanţării din fonduri publice.

Finalul? Primăria a fost dată în judecată de consorţiu pentru plata primei etape a documentaţiei subtraversării, iar DNA ar fi ridicat actele legate de acest studiu.

"Dacă la finalul mandatului meu voi fi cel mai înjurat om şi gălăţenii vor avea tunel, parcuri, străzi, locuinţe sociale şi sediu al Primăriei, înseamnă că a meritat", mărturisea Marius Stan, fost primar al municipiului Galaţi, în ianuarie 2015.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şantierele şi proiectele lui Ionuţ Pucheanu. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (V)

Schimbarea la faţă a intrărilor în Galaţi şi a centrului oraşului, sistematizarea zonei Colegiului "Mihai Kogălniceanu", construcţia parcării multietajate din Mazepa I, reabilitarea străzilor Basarabiei, Brăilei şi Domnească au transformat municipiul într-un nesfârşit şantier, în mandatul primarului Ionuţ Pucheanu. "Identitate" este unul dintre cuvintele-cheie ale actualei administraţii, chiar dacă rezultatul final - de pildă, transformarea parcului de la Spicu în piaţetă urbană sau amplasarea vechiul Sigiliu al Târgului Galaţi - este discutabil, în opinia multor gălăţeni. Închiderea vechiului sistem centralizat de termoficare, achiziţia primelor mijloace noi de transport public, reabilitarea infrastructurii cartierelor, centrul de permanenţă medicală, scoaterea din gunoi şi punerea în valoare a patrimoniului istoric al oraşului, primii paşi spre transformarea Galaţiului în "smart city" sunt deciziile şi proiectele lui Ionuţ Pucheanu.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul?/ - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să arătăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului. Aţi putut citi despre "Edili-şefi care şi-au recunoscut neputinţa de a conduce oraşul", despre administraţia de tip Durbacă, despre moştenirea lăsată de Dumitru Nicolae gălăţenilor şi despre Marius Stan, edilul-şef călare pe buldozer.  Astăzi vă propunem o radiografie a celor trei ani şi jumătate de administraţie Ionuţ Pucheanu. Social-democratul a fost ales primar al Galaţiului pe 5 iunie 2016, cu 23.378 de voturi, reprezentând 25,10 la sută din sufragii.

Identitate

Fie că vorbim despre amenajarea intrărilor în oraş - considerate cartea noastră de vizită, despre modernizarea zonei centrale, montarea de mobilier urban, noi pavaje de granit, personalizarea refugiilor din staţiile de transport local, realizarea logoului oraşului ori a filmuleţului de promovare "Galaţi, oraşul binecuvântat de Dunăre", "identitate" reprezintă cuvântul de ordine pentru primarul Ionuţ Pucheanu. Dovezi? Vechiul Sigiliu al Târgului Galaţi, amplasat la intrarea în oraş dinspre Brăila, şi ancora cu o vechime de peste 50 de ani, de la rondoul nou-construit la intrarea dinspre Tecuci. Intrări pe care primarul le consideră, în urma lucrărilor executate, estetice şi funcţionale.

Centru civic

Proiectul de căpătâi al edilului îl reprezintă amenajarea zonei centrale, de la Potcoava de Aur până la Romarta, Spicu şi esplanada "Dunărea", continuând pe strada Domnească până la Biserica Greacă. Un centru civic pavat cu granit, a cărui emblemă ar urma să devină - alături de modernizarea Parcului "Eminescu" - Pasajul "Dunărea", reabilitat după ani de paragină şi dotat cu două copertine futuriste.

"Piaţetă" este un alt cuvânt-cheie al actualei administraţii, fie că vorbim despre Spicu ori despre fostul teren viran de lângă Policlinica cu Plată. Calitatea şi trăinicia lucrărilor, a materialelor folosite, profesionalismul constructorilor şi respectarea termenelor de execuţie sunt, însă, discutabile.

Străzi

Sensuri unice, borduri şi treceri de pietoni supraînălţate, şantiere care blochează sau îngreunează traficul au constituit provocări pentru şoferi. Modernizarea străzilor Cerealelor şi Dr. Carnabel (între Vasile Alecsandri şi Basarabiei), reabilitarea străzii Basarabiei (tronson Traian - Mihai Bravu), resistematizarea străzii Brăilei între bulevardul Dunărea şi intrarea în Galaţi sunt printre proiectele importante realizate. Dar gălăţenii aşteaptă de multă vreme finalizarea ultimelor nouă străduţe din Valea Oraşului, a arterelor Leonida Zamfirescu şi Pictor Isser.

Primarul Ionuţ Pucheanu a finalizat modernizarea străzilor Anghel Saligny şi Tecuci, începute de Marius Stan, dar şi artera Traian, inclusiv lărgirea ei. Modernizarea segmentului Piaţa Centrală - strada Basarabiei - intrarea în depou va fi decontată din fonduri europene atrase de administraţia Pucheanu.

Anul acesta au fost semnate contracte de finanţare europeană pentru modernizarea liniilor de tramvai şi a carosabilului pe axele rutiere Siderurgiştilor - 1 Decembrie şi Traian Vuia - Henri Coandă - George Coşbuc.

Parteneră a Consiliului Judeţean în proiectul european de modernizare şi extindere a Drumului de Centură, Primăria şi-a asumat o serie de lucrări suplimentare, neeligibile.

Refacerea carosabilului, a trotuarelor, staţiilor de autobuz, spaţiilor verzi şi a locurilor de parcare de pe strada Brăilei va continua anul viitor, până la Potcoava de Aur. Pe lângă reabilitarea străzii Domnească, cu frezări şi asfaltări nocturne, se lucrează şi la drumul prin curtea Poliţiei de Frontieră.

Restructurare urbană

 

Pentru sistematizarea zonei Colegiului Naţional "Mihai Kogălniceanu" au fost desfiinţate 82 de garaje şi s-au realizat o nouă arteră de circulaţie între strada Regiment 11 Siret şi prelungirea bulevardului George Coşbuc, peste 300 de locuri de parcare, reabilitarea aleilor şi a trotuarelor, rămânând de amenajat locul de joacă, spaţiile verzi, punctele de colectare a gunoiului şi semnalizarea rutieră.

În Mazepa I, lângă blocul R5, se construieşte o parcare cu parter şi trei etaje, totalizând 214 locuri pentru autoturisme şi 50 boxe individuale pentru depozitare.

Când va fi gata, accesul se va face pe bază de cartele cu autotaxare, vor exista monitorizare video, semaforizare pe bază de senzori şi 21 de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice.

Pucheanu a finalizat şi cele două proiecte de restructurare urbană lăsate de Stan: artera de legătură între străzile Lăpuşneanu şi Roşiori şi 87 de locuri de parcare în Complex "Ancora", respectiv 128 de locuri de parcare, o alee carosabilă, un loc de joacă şi un părculeţ în Ţiglina II.

Transport

Marius Stan i-a lăsat primarului Pucheanu bani împrumutaţi de la BERD pentru 14 troleibuze noi şi pentru sistemul de e-ticketing. Ionuţ Pucheanu a reuşit achiziţia a 17 troleibuze noi şi rambursarea din fonduri europene a cheltuielilor eligibile aferente mijloacelor de transport  şi sistemului e-ticketing, aflat acum în implementare. A fost reabilitată reţeaua electrică de transport troleibuze. Gălăţenilor li s-a promis că pe 1 decembrie vor intra pe trasee cele 20 de minibuze şi cele 40 de autobuze mari, nou-nouţe, cumpărate, anul acesta, cu bani împrumutaţi. În ceea ce priveşte tramvaiele, Primăria are un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, care ar urma să ne cumpere cu bani europeni zece asemenea mijloace de transport. Finanţarea nerambursabilă pentru alte opt tramvaie, făcute de Astra Arad, este incertă.

Sănătate

Dacă tot s-a mutat în propriul sediu, scăpând de statutul de chiriaşă, în mandatul lui Pucheanu, Primăria a devenit şi proprietara terenului şi a imobilelor în care funcţionează Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Buna Vestire”. S-au finalizat consolidarea dispensarului de pneumoftiziologie şi consolidarea pavilioanelor I şi II ale Spitalului "Elisabeta Doamna" şi a fost deschis primul Centru de permanenţă pentru servicii medicale. Anul acesta a devenit funcţional Centrul de Medicină Dentară Socială, în parteneriat cu Facultatea de Medicină.

Au fost semnate contracte de finanţare europeană pentru reabilitarea, extinderea şi dotarea ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie, dar şi pentru modernizarea, extinderea şi dotarea Compartimentului Primiri Urgenţe şi, respectiv, a Ambulatoriului Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan". Dorinţa conducerii unităţii medicale este aceea de a avea la Galaţi o secţie de Oncologie pediatrică.

Locuinţe

Cartierul Dimitrie Cantemir va avea, în sfârşit, staţie de epurare a apelor uzate, realizată cu fonduri guvernamentale. Greu de spus cine va răspunde pentru staţia de epurare plătită şi dispărută fără urmă în mandatul primarului Dumitru Nicolae... În campusul social cu 11 blocuri nefuncţionale din Micro 17, pe care Pucheanu l-a moştenit de la Stan, au mai fost ridicate trei blocuri, însă rămâne de rezolvat racordarea la energie electrică.

În acest an, s-au realizat cu fonduri europene lucrări de creştere a performanţelor energetice a blocurilor G1 şi G8 din Micro 18, unde lifturile au fost înlocuite cu unele noi şi moderne, cu dotări care permit utilizarea lor de către persoanele cu dizabilităţi. S-au câştigat bani europeni şi pentru creşterea performanţelor energetice a blocurilor D din Micro 13B şi PR3A din Micro 21.

Cartiere

Reabilitarea interioarelor de cartier a promis candidatul la Primărie Ionuţ Pucheanu. Conform datelor transmise la solicitarea noastră, în trei ani şi jumătate de mandat s-a intervenit în: Ţiglina I, II şi III, Micro 13B, Micro 14, 17, 18, 19, 20, 21, Micro 39A, B şi C, 40, în Mazepa I şi II, în zona Centru - Piaţă, în Aurel Vlaicu, Traian Nord, Siderurgiştilor Vest, Valea Oraşului şi Port. Lucrările, concentrate mai ales în jurul şcolilor şi grădiniţelor, au vizat refacerea structurii rutiere şi a aleilor de acces, amenajarea locurilor de parcare în urma demolării garajelor şi refacerea semnalizării rutiere. În perioada iunie 2016 - octombrie 2019, Primăria spune că au fost demolate 366 de garaje şi s-au amenajat în cartiere peste 30 de parcări, care cumulează aproximativ 1.700 de locuri.

Căldură

Ionuţ Pucheanu şi-a asumat o decizie radicală: închiderea vechiului sistem centralizat de termoficare, ineficient şi generator de pierderi. Toate unităţile de învăţământ din oraş au fost dotate cu sisteme proprii de încălzire. Primăria le-a oferit cetăţenilor, în anumite condiţii, un ajutor de 3.000 de lei pentru a-şi achiziţiona surse alternative de încălzire, iar 24 de foste puncte termice au fost transformate în microcentrale de cvartal, care furnizează doar căldură în sezonul rece, nu şi apă caldă.

Ar mai trebui spus că sunt semnate contracte pe bani europeni pentru "Reabilitare termică şi creşterea performanţei energetice" la clădirile Centrului Multifuncţional de Servicii Sociale Galaţi, unde va fi înfiinţat şi dotat un nou corp de clădire, dar şi la Căminul pentru Persoane Vârstnice "Sfântul Spiridon".

Şcoli

În prezent, sunt anvelopate cu bani europeni Şcolile Gimnaziale Nr. 3, 22 şi "Iulia Hasdeu", iar pentru singurele creşe publice din Galaţi sunt contractate finanţări europene pentru creşterea performanţei energetice şi reabilitare termică. De asemenea, s-au câştigat fonduri europene pentru reabilitarea şi modernizarea Şcolilor Nr. 33, „Mihail Sadoveanu” şi „Grigorie Teologul”.

Proiect abandonat de fostele administraţii, noul corp de clădire de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 - care ar fi trebuit să fie Campusul Colegiului "Cuza" - se apropie de finalizare, cu bani atraşi de la Ministerul Dezvoltării.

Patrimoniu

În ultimii ani, Galaţiul şi-a scos, la propriu, istoria de sub gunoaie: Cavoul Roman, Poarta Turcească, Palatul "Gheorghiu", Castrul roman de la Barboşi. Graţie descoperirilor arheologice, Primăria a câştigat bani europeni pentru a pune în valoare situl arheologic Tirighina-Barboşi, monument de importanţă naţională. Fonduri europene s-au atras şi pentru reabilitarea primei zone istorice - Casa "Geshov", imobil aflat pe strada Domnească nr. 58, lângă Palatul Administrativ.

Smart City

Actuala administraţie susţine că a făcut paşi pe drumul transformării Galaţiului într-un "oraş inteligent": simplificarea procedurilor pentru obţinerea certificatului de urbanism, emiterea Avizului Comun pentru obţinerea rapidă a autorizaţiei de construire, implementarea cu fonduri europene a unui sistem informatic de management al documentelor în Primărie, aplicaţia mobilă Galaţi City App, bani europeni pentru reţele Wi-Fi în zone publice, dar şi instalarea primului încărcător solar pentru telefoane mobile, tablete sau camere foto, în Parcul Viva, alte patru urmând să devină funcţionale în Grădina Publică, Orăşelul Copiilor, la Potcoava de Aur şi Romarta.

Faleza

După şapte ani de ruşinoasă celebritate, Galaţiul a scăpat de Falezogaură - surparea moştenită de Marius Stan de la Dumitru Nicolae şi lăsată lui Ionuţ Pucheanu - dar şi de "puiul" ei. A fost redeschis traficul în zona Elice, renunţându-se la varianta ocolitoare, s-au finalizat lucrările de reabilitare a canalului colector din zona Falezei Inferioare şi au fost consolidate primele două trepte de mal. Pe lângă monitorizare periodică, Faleza Dunării a fost subiectul unui concurs de idei şi soluţii urbanistice organizat de Primărie. Proiectul care a fost declarat marele câştigător, realizat de o echipă de gălăţeni, propune "O Faleză ca în Dubai", iar autorităţile promit că nu va rămâne doar pe hârtie.

Plaja "Dunărea"

Concesionarea Plajei "Dunărea" a fost, probabil, cel mai răsunător eşec al actualei administraţii. În prezent, se lucrează la reabilitarea şi modernizarea zonei de agrement, iar gălăţenilor li se promite (din nou) cel mai mare Aqua Park de pe malul Dunării: piscine pentru copii şi adulţi, tobogane spectaculoase - cel mai înalt urmând să atingă aproape 20 metri - scenă pentru evenimente şi proiecţii de filme, terenuri pentru sporturi de plajă, zonă de food şi multe altele…

Distracţie

În mandatul lui Ionuţ Pucheanu, gălăţenii nu au avut parte de vedete internaţionale de Revelion, ci de evenimente în premieră: Forza ZU, minicroaziere de "Ziua Dunării", Street Food Festival, Oktoberfest, Festivalul racilor şi al fructelor de mare, Pizza Fest, Summer Parade, The Color Run Love Tour, iar oraşul a fost de două ori capitala boxului european şi o dată capitala mondială a hocheiului pe gheaţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-a stins din viaţă Florea Oprea, primul primar postrevoluţionar al Galaţiului

S-a stins din viață domnul prof. univ. dr. doc. ing. Florea Oprea, rector al Universității "Dunărea de Jos" din Galați între anii 1981 și 1988.

Născut în satul Buciumeni, județul Ilfov, la 15 octombrie 1926, profesorul Florea Oprea a absolvit Institutul Politehnic din București, devenind licențiat în 1951. În 1960 a obținut titlul de doctor inginer și în 1971 titlul de doctor docent în științe tehnice la Politehnica din București.
A avut o bogată activitate didactică și științifică. De-a lungul timpului a fost pe rând: șef lucrări, conferențiar și profesor universitar la Facultatea de Metalurgie din Institutul Politehnic București, prodecan al Facultății de Chimie Industrială, prodecan și decan al Facultății de Metalurgie, șef catedră Metalurgia metalelor și aliajelor neferoase, visiting professor la Universitatea Antofagasta din Chile, decan și rector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, rector al Universității „Valahia” din Târgoviște, profesor consultant la Universitatea „Valahia”, director al Centrului de Cercetare Școala Academică de Știința Materialelor, profesor onorific al Universității Politehnica din București.
A fost autor a 19 tratate (cărți), a publicat peste 250 de articole științifice în reviste de specialitate din țară și din străinătate (Franța, Anglia, Germania, SUA, Chile, Venezuela, Iugoslavia, Spania), a obținut 17 brevete de invenție, a participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale (congrese, conferințe, simpozioane). A efectuat o serie de specializări în institute de cercetare, învățământ și în mari combinate metalurgice din Iugoslavia, Chile, Rusia, Spania, Franța, Germania.
De-a lungul carieriei sale a făcut parte din societăți și asociații științifice, a obținut numeroase diplome de onoare, distincții, printre care amintim: Ordinul „Meritul Științific” clasa a III-a, Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române, Premiul Academiei Româno-Americane pentru cercetare științifică, Diploma și Medalia Jubiliară „Caragiale 150”, Diploma Senatului Universității Tehnice și Medalia „Gh. Asachi - Iași”, Diploma Ministerului Educației și Cercetării pentru întreaga activitate profesională, științifică și managerială depusă în slujba învățământului universitar. În semn de recunoaștere pentru activitatea sa prestigioasă, i-au fost acordate următoarele titluri academice:

1970 – membru titular al Societății Franceze de Metalurgie;

1995 – membru titular al Academiei de Științe din New York;

1997 – membru titular al Academiei Româno-Americane;

1999 – membru titular al Academiei Române de Științe Tehnice;

1999 – Doctor Honoris Causa al Liberty University of California;

1999 – Doctor Honoris Causa al Universității din Petroșani;

1999 – Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați;

2005 – Doctor Honoris Causa al Universității „Valahia” din Târgoviște;

2006 – Honorific Professor al Universității Politehnica din București.

Distinsul profesor Florea Oprea a fost un reper de moralitate, umanitate, devotament și  profesionalism. 
Înmormântarea va avea loc astăzi, 19 decembrie 2019, ora 13,00, la Cimitirul Bellu din București.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

viata-libera.ro