Afacerile gălăţene din industria alimentară

[dcp100168]

Afacerile gălăţene din industria alimentară

* Cine a ţinut mai mult la calitatea produsului decât la bani este încă pe piaţă şi câştigă consistent * La Galaţi funcţionează Prutul SA, una dintre cele mai mari fabrici de ulei din ţară * Cel mai mare angajator din Tecuci este fabrica de conserve Contec Foods * Derpan a devenit al doilea mare producător naţional de croissanturi

Gălăţeanul tot trebuie să mănânce şi atunci când economia locală duduie, dar şi când fabricile, combinatele sau atelierele din judeţ pun definitiv lacătele pe uşă! La urma urmei, dacă ai sau nu loc de muncă, tot va trebui să îţi cumperi de mâncare. Iar acolo unde sute de mii de oameni, bogaţi şi săraci, se îngrămădeasc zilnic să consume, producătorul ar trebui să întoarcă banii cu lopata. Din păcate, nu se întâmplă aşa, mai ales din pricina faptului că importurile la preţ de dumping îi fac pe producătorii noştrii să vândă mai ieftin decât îşi propuseseră. Totuşi, mulţi oameni de afaceri care şi-au propus să câştige bani producând mâncare multă şi bună pentru gălăţeni au şi reuşit să o facă!
Iată câţiva dintre cei mai mari actori de pe piaţa producţiei alimentare gălăţene, cu câştigurile şi evoluţiile lor.

Piaţa pâinii se reface, după căderea uriaşului

În luna aprilie, s-a prăbuşit Galmopan - până la acel moment cel mai mare producător de pâine din judeţ. Aşa cum "Viaţa liberă" vă informa la acel moment, Galmopan Grup SRL ceruse, pe 25 noiembrie 2013, deschiderea procedurii de reorganizare a firmei, pentru ca, în mai puţin de două luni, adică pe 14 ianuarie 2014, judecătorul sindic să constate că societatea a solicitat să fie supusă procedurii simplificate a falimentului, pe care o şi deschisese.

Deşi fabrica n-a mai produs, gălăţenii n-au rămas fără pâine. Arcada şi-a construit, lângă Galaţi, o fabrică de pâine şi produse de panificaţie întinsă pe 5.000 de metri pătraţi. Cuky’s produce în continuare pâine şi în fiecare cartier există câte o brutărie sau mai multe patiserii şi covrigării. Industria pâinii prosperă şi în judeţ, chiar şi în localităţile unde nu există gaz pentru alimentarea cuptoarelor. La Pechea, spre exemplu, fabrica de pâine Furiosso se alimentează cu păcură.
La Smârdan, funcţionează de ani buni fabrica Derpan. Deţinută de fraţii Ancuţa, aceasta produce croissanturile Delly. Oamenii de afaceri gălăţeni deţin locul al doilea pe piaţa de profil din ţară, fiind depăşiţi doar de Seven Days.

Afaceri cu ulei de nota zece

SC Prutul SA, producătorul mărcilor de ulei Spornic şi Prutul, este una dintre cele mai mari companii româneşti. Controlată de omul de afaceri Marian Andreev,  firma cu spaţii de producţie şi depozitare la nivel naţional are peste 500 de angajaţi. În 2012, înregistra un profit de 5.621.487 de lei, iar Marian Andreev este, potrivit Top 300 Capital, unul dintre cele mai bogaţi români, cu o avere de 28-30 milioane de euro.

„Anul trecut, compania a finalizat o etapă foarte importantă a proiectelor sale de investiţii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen lung a afacerii. Investiţiile realizate în ultimii patru ani au vizat atât modernizarea şi dezvoltarea fabricii de ulei, cât şi creşterea capacităţii de depozitare a materiilor prime şi cerealelor în silozuri şi baze proprii (…) s-au concretizat în noi secţii de preparare-presare şi extracţie, precum şi în realizarea unei secţii de peletizare a cojilor de floarea-soarelui. Odată cu noile echipamente instalate, fabrica şi-a crescut capacitatea de procesare instalată de aproape trei ori. Prutul a transformat fabrica de ulei de la Galaţi, cu cea mai îndelungată tradiţie în fabricarea uleiurilor vegetale din România, în una dintre cele mai mari şi mai moderne fabrici de profil din ţară, cu un sistem de producţie complet (extracţie, rafinare, îmbuteliere) şi automatizat în proporţie de 90 la sută”, preciza acum câteva luni Departamentul de relaţii cu publicul din cadrul companiei.

Reţeta lactatelor gălăţene se prepară la Bacău

Compania Almera Internaţional - companie producătoare de lactate care ocupă o poziţie importantă pe piaţa naţională de profil - a pornit în Galaţi şi are încă punct de lucru în oraşul nostru. Înfiinţată în 1996 de profesorul universitar Grigorie Lungulescu - la acea vreme cadru didactic la Universitatea "Dunărea de Jos" - Almera a preluat în 2002 o fabrică româno-olandeză la Bacău şi şi-a mutat acolo producţia. În Galaţi există, încă, spaţii vaste de depozitare şi se plătesc impozite de milioane de euro anual. Lactatele Panda, pe care le produce Almera Internaţional, ajung în magazinele din întreaga ţară.

Tecucenii fac bani din borş, carne şi conserve

Cel mai mare angajator din oraşul Tecuci rămâne fabrica de conserve Contec, controlată de Marathon Distribution Group. Implicarea în industria alimentară din Tecuci a omului de afaceri turc Levent Atin şi a partenerului său Aifun Suliman au fost providenţiale pentru unitatea de producţie. Deşi păşise în capitalism cu dreptul - înregistrând peste 43.000 de tone de conserve produse în 1995 - fabrica ajunsese aproape falimentară în anii 2000. Statul încă le mai cere daune unora dintre acţionari, pentru modul în care s-au făcut afaceri la Contec în acea perioadă tulbure. De la preluarea infrastructurii de către turcii de la Marathon Group, însă, lucrurile au mers din ce în ce mai bine. Deşi nu mai are fermele de prin judeţ din care se alimenta cu materie primă - în comunism şi imediat după - Contec Foods are acum peste 450 de angajaţi, iar gama de produse conţine peste 250 de mărci. Cele mai cunoscute sunt Olympia şi Winmarkt.

Karomtec SRL - fabrica de produse din carne a soţilor Popescu - este un alt actor important pe scena industriei alimentare tecucene. Producţia a început în 2001 şi s-a retehnologizat cu fonduri europene şi poate acum - potrivit investitorilor - să producă preparate din carne de calitate europeană. Problema este că o şuncă sau un salam cu conţinut ridicat de carne costă. Românul şi-ar dori să mănânce ca neamţul, dar nu prea îşi poate permite. Din acest motiv, afacerea, deşi construită corect, se dezvoltă mai greu decât îşi imaginaseră patronii. Numărul mediu de angajaţi ai fabricii este de 33. În anul 2008, potrivit portalului Finanţelor Publice, SC Karomtec SRL avea o cifră de afaceri de 5.142.832 lei, cu un profit net de 36.304 lei. Anul următor, cifra de afaceri era de 4.572.621 lei, iar profitul de 71.791 lei. În 2010, cifră de afaceri a crescut, din nou, la 5.434.110 lei, iar profitul a ajuns la 45.130 lei. În 2012, cifra de afaceri a atins un nivel record, de 7.412.648 lei, iar profitul a crescut şi el, la 74.096 lei. În 2013, cifra de afaceri a fost de 7.941.908, cu un profit de doar 16.720 lei. Produsele se găsesc în magazinele producătorului din Tecuci, dar se livrează şi la Focşani, Ploieşti, Bucureşti, Brăila şi în alte zone. De asemenea, se găsesc în supermarketurile XXL.

Borşul ABC este, de asemenea, o marcă destul de cunoscută pe plan local. Fabrica omului de afaceri Emil Dicu produce şi 15.000 de litri pe zi, iar rezultate financiare se văd. Potrivit Finanţelor Publice, în cursul anului trecut firma a avut o cifră de afaceri de 3.351.313 lei şi un profit de 856.646 lei. În 2012, numărul mediu de angajaţi era 16, cifra de afaceri ajungea la 2.814.309 lei, iar profitul la 676.828 lei.
Brandul Teco rămâne unul de referinţă în Tecuci. Este muştarul pe care îl produce fabrica fondată de inginerul Gheorghe Bostan în anul 1991 şi controlată acum prin intermediul firmei SC Agricultorul SRL. În 2013, firma raporta un număr mediu de 13 angajaţi, cifră de afaceri de 3.904.810 lei şi profit de 563.830 lei.

Mâncare mai sănătoasă, din ferme ecologice

La Lieşti, oamenii de afaceri Sabin Mantu şi Vasile Mantu pun pe picioare ferme ecologice care să poată livra - în sistem door to door sau în magazine - brânză, lapte, legume, fructe şi carne. Toate vor fi produse în regim ecologic, pe terenuri certificate şi în condiţiile impuse prin normele europene. Deja au intrat pe piaţă, în acest an, brandurile promovate de ferma Mansel - sub care se vând lapte, caş şi caşcaval ecologic. Piaţa nu a fost deocamdată chiar atât de receptivă pe cât s-ar fi aşteptat investitorii, dar gălăţeanul nici nu e, încă, informat cu privire la ceea ce înseamnă, realmente, ecologic şi care ar fi preţul corect al unor astfel de produse.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Puţini "grei" în industria gălăţeană a preparatelor din carne

• Presiunea producătorilor din alte părţi a rărit societăţile locale cu afaceri în prelucrarea şi procesarea cărnii

Gălăţeanul mănâncă salam, crenvurşti, şuncă şi, în general, preparate şi semipreparate din carne de toate felurile. Nu-i musai să se străduiască cineva să facă un studiu în sensul ăsta. E suficient ca, atunci când mergem în supermarket, să ne uităm discret în coşurile celorlalţi şi să vedem ce-au cumpărat. Sunt rare coşurile de cumpărături care n-au fie un baton de salam sau de şuncă, fie măcar nişte carne.
Judecând însă după cât de puţini sunt procesatorii din judeţul nostru, am putea spune că o bună parte din preparatele şi semipreparatele din carne ajung la raft de prin alte locuri din ţară. Asta nu înseamnă însă că procesatorilor noştri nu le merg afacerile.
Vă spunem astăzi cine sunt gălăţenii care se ocupă cu prelucrarea cărnii, care le sunt societăţile şi câţi bani fac.

Saltempo, desfacere performantă şi profit

Potrivit site-ului propriu, Saltempo SRL, manageriată de omul de faceri Sorin Milthiade Istrate, are mai multe magazine în Galaţi. Gama de produse e variată,  aşa că în galantarele Saltempo găseşti de la şuncă de toate felurile, specialităţi şi cârnaţi până la semipreparate pentru grătar şi produse tradiţionale. Şi produsele se vând.
În 2014, societatea avea, potrivit datelor comunicate către Finanţe, o cifră de afaceri de 23.480.087 de lei şi înregistra un profit net de 472.903 lei. În anul precedent, Saltempo raporta o cifră de afaceri apropiată, 23.450.046 de lei şi un profit de 77.339 de lei. În 2012, Saltempo a făcut afaceri de 22.985.791 de lei şi a obţinut un profit de 493.397 de lei.
Lucrurile merg bine şi pentru că societatea şi-a creat un lanţ de magazine în care îşi poate asigura o desfacere bună în oraş.
Procesatorii cărora le merg afacerile sunt importanţi şi pentru că oferă locuri de muncă. În 2012, numărul mediu de angajaţi ai Saltempo era de 121 de persoane, iar în anii următori a ajuns la peste 130 de persoane.

Karomtec Tecuci, dezvoltare cu bani europeni

SC Karomtec SRL Tecuci este un producător local care şi-a început activitatea în anul 2001. De atunci, s-a retehnologizat de două ori, accesând, de fiecare dată, fonduri europene. Managerul Ionica Popescu a apreciat, în cadrul unei discuţii cu o echipă a "Vieţii libere", prilejuită de prezentarea celui mai recent proiect european implementat, că produsele Karomtec sunt la fel de bune precum cele pe care le au pe mese europenii din Vest.
Primele cheltuieli mari pentru dotare s-au făcut accesând fonduri SAPARD, în anul 2006, în cadrului unui proiect prin care s-au atras 283.000 de euro. Apoi, în 2008, s-a depus un proiect pentru obţinerea de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru modernizarea tehnologiei de producţie. Valoarea acestui al doilea proiect a fost de 2.400.658 de lei.
"Fondurile europene sunt esenţiale pentru dezvoltare. Presiunea este, însă, una foarte mare pe investitor, dat fiind faptul că timpul în care trebuie să îţi pregăteşti toate actele necesare aprobării dosarului este foarte scurt. Probleme adevărate apar, însă, abia atunci când nu ai bani. Spre exemplu, noi nu ne permiteam să cofinanţăm aceste investiţii pe fondurile europene pe care doream să le contractăm, aşa că a trebuit să facem împrumuturi la bănci. Am reuşit cu greu, iar acum… lucrăm mai mult pentru bancă decât pentru noi", declara Ionica Popescu, pentru "Viaţa liberă", în cadrul prezentării beneficiilor implementării proiectului european.
Afacerile Karomtec merg bine. În 2014, cifra de afaceri a societăţii a ajuns la 8.572.030 de lei, iar profitul la 50.859 de lei. În 2013, Karomtec a făcut afaceri de 7.941.908 lei şi un profit de 16.720 de lei. În 2012, cu o cifră de afaceri de 7.412.648 de lei, societatea a obţinut un profit de 74.096 de lei.

Fabrica de shaorma de la Vânători creşte

Andreeaexim 95 SRL este o firmă cu acţionariat turcesc: Sema Hortoglu, Husein Hortoglu şi Zeynel Pektas. Acţionarii sunt, totodată, şi administratorii societăţii. Firma este şi una dintre cele mai mari producătoare de carne pentru shaorma din ţară. Hala e la Vânători, iar producţia merge tot mai bine, de la un an la altul, judecând după cifrele raportate de societate către Finanţe.
În 2014, societatea raporta o cifră de afaceri de 37.247.378 de lei şi un profit de 3.116.984 de lei. În 2013, cifra de afaceri era de doar 27.771.248 de lei, iar profitul, mai mic şi el, de 864.471 de lei. În 2012, Andreeaexim 95 SRL făcuse afaceri de 19.136.840 de lei, cu un profit de 160.580 de lei. Se vede deci că, de la un an la altul, societatea a început să facă din ce în ce mai mulţi bani.
Extinderea de activitate este evidentă şi atunci când ne uităm la dinamica numărului de angajaţi. Numărul mediu de salariaţi a crescut de la 80 persoane, în 2012, la 119 persoane în 2013 şi 141 de persoane în 2014.

Contec Foods prelucrează şi carne

Contec Foods SRL este o societate care ţine de Marathon Group, companie administrată de oamenii de afaceri de origine turcă Levent Atin şi Aifun Suliman. Contec este cel mai mare angajator din Tecuci şi avea, în 2014, în medie, 527 de angajaţi, cărora li se mai adăugă, de regulă,  50 sau 60 de oameni, în campanile de recoltare de legume.
Actualul Contec Foods s-a ridicat pe ruinele fostei fabrici tecucene de conserve, care se desfiinţase. Patrimoniul a trecut apoi prin mai multe mâini dornice de demolare şi înavuţire rapidă şi necinstită, până când a ajuns, în 2001, la turcii care au investit în fabrică şi au repus-o pe picioare. Iar acum merge.
În 2014, cu o cifră de afaceri de 93.162.826 de lei, Contec Foods raporta un profit de 5.499.497 de lei. În 2013, Contec făcuse afaceri de 90.165.178 de lei, cu un profit de 9.183.241 de lei. În 2012, cifra de afaceri a societăţii a fost de 98.699.079 de lei, iar profitul de 5.877.679 de lei.
Nu-i rău deloc să ai un aşa angajator, într-un oraş destul de mic şi cu o piaţă a muncii destul de săracă, cum e Tecuciul.

Sin Trip

Unicul acţionar al societăţii Sin Trip SRL este gălăţeanca Ionela-Tatiana Negru. Potrivit avizului de mediu obţinut în anul 2014 şi valabil până în 2019, societatea îşi are centrul de prelucrare pe strada Traian la nr. 456 (practic, vizavi de lacul Brateş). Anul trecut, societatea a făcut afaceri de 22.268.076 de lei, cu un profit de 51.207 lei. În 2013, cifra de afaceri fusese de 24.841.093 de lei, iar profitul ajungea la 847.470 de lei.
Autorizaţie sanitară veterinară pentru prelucrare de cărnuri are şi Selgross Cash&Carry.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum să faci milioane într-un oraş de zece ori mai mic decât Galaţiul

• Localitate mică, fabrică mare, dar tot mai rămâne loc pe piaţă
• Afacerile dezvoltate în zeci de ani de muncă aduc acum bani frumoşi
• Unde nu mai e loc pentru conserve, se poate produce borş sau preparate şi semipreparate din carne

N-au tecucenii industrie, dar bani din producţie tot ştiu să facă, de vreme ce trăiesc şi în oraşul cu puţin peste 30.000 de locuitori oameni care au businessul în sânge. Potenţial există, Tecuciul fiind amplasat în al treilea bazin legumicol ca mărime din ţară. Aşa că atât investitorii locali, cât şi cei străini au speculat, în primul rând, acest avantaj. S-au dezvoltat însă şi multe alte afaceri care nu depind de legume. Am menţiona aici, printre altele, o fabrică de borş şi una de produse din carne.

Per total, tecucenii au avut un 2015 bun pentru afaceri, după cum reiese din datele pe care le-au comunicat firmele către Finanţe. Au crescut faţă de anul precedent, chiar dacă nu cu foarte mult. Cum se face că într-un oraş atât de mic se pot face mulţi bani? Ni se pare nouă că printre motoarele care ţin Tecuciul în viaţă este şi firea ceva mai combativă a întreprinzătorilor locali. De exemplu, parte dintre micii producători simt mereu că se află în concurenţă directă şi oarecum inegală cu mult mai cunoscutul Contec, dotat, ce-i drept, cu capacităţi de producţie şi distribuţie incomparabil mai mari. Totuşi, niciunul dintre ei nu se lasă mai prejos. Cu toţii produc bani, iar gândul le stă mereu la dezvoltarea afacerilor pe care le-au creat. Din acest punct de vedere, par mai dăruiţi businessului decât mulţi dintre gălăţeni.

Contec Foods, cel mai mare angajator din oraş

Cea mai mare fabrică de conserve din Tecuci, Contec, s-a construit între anii 1952-1956 pe nu mai puţin de 17 hectare. Parte din utilajele folosite la început fuseseră aduse de la o fostă fabrică din comuna Ghidigeni. Mai ales după modernizarea din 1974 (când a primit şi 2.134 de hectare de teren, ca să îşi cultive necesarul de materie primă), întreprinderea devenea una dintre cele mai mari de felul ei din ţară. A produs cantităţi uriaşe de conserve şi şi-a menţinut ritmul de lucru până după 1989. Dovadă: Tecuciul este încă plin de pensionari care îşi amintesc de... epoca de aur a conservelor. La fel cum s-a întâmplat cu multe alte fabrici asemănătoare din ţară, în primii ani ai tranziţiei spre capitalism, Contec a încăput pe mâini greşite, în repetate rânduri. Au fost perioade în care, săptămânal, se tăiau vagoane întregi de utilaje, care se vindeau la fier vechi. Banii din jaf ajungeau în buzunarele celor care ar fi trebuit, de fapt, să repună fabrica pe picioare.

Lucrurile au mers din rău în mai rău, până prin 2004, când societatea a fost cumpărată de la AVAB de societatea Marathon Group, a oamenilor de afaceri turci Levente Antin şi Aifun Suliman. Investitorii aveau şi experienţă, şi acces la o reţea de distribuţie a produselor, dar şi bani. Aşa că, încet, dar sigur, societatea a reînceput să crească, iar acum produce peste 250 de mărci de conserve: de la cele din legume şi fructe, la borş, muştar şi multe altele. Printre mărcile promovate de companie se numără Olympia.

Anul trecut, cifra de afaceri a societăţii  bucureştene, dar cu punct de lucru în Tecuci, Contec Food era de 103.443.420 de lei. Profitul, important şi el, ajungea la nu mai puţin de 10.383.093 de lei. Nu mai puţin important este faptul că societatea a asigurat locuri de muncă, în cursul anului 2015, pentru 433 de persoane, ceea ce o face cel mai mare angajator din oraşul Tecuci. E o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul trecut (când se raportase doar 93.162.826 de lei) şi aproape o dublare a profitului faţă de cel de 5.499.497 de lei, raportat precedent.

Borşul ABC, în topul preferinţelor românilor

Potrivit unui top realizat în 2013, de revista Agrointeligenţa, borşul ABC era pe locul patru în topul celor mai vândute din România. Cum a ajuns un tecucean la o asemenea performanţă? Prin 1995, Emil Dicu, de profesie inginer navalist, producea cu oala de 50 de litri pusă la fiert, pe aragazul de acasă. Astea erau vremurile! Afacerea s-a dezvoltat, dar greu, mai ales că în acei ani tehnologia de ambalare la care aveau acces românii era una destul de rudimentară. Încetul cu încetul, mai proiectând barje pentru bani de investit în fabrică, mai reuşind să crească volumul de vânzări, Emil Dicu a ajuns să patroneze o fabrică modernă, aproape de centrul oraşului Tecuci, pe strada Alecu Russo. Anul trecut, potrivit datelor raportate către Finanţe, societatea a avut o cifră de afaceri de 4.166.990 de lei şi un profit de 822.387 de lei. Potrivit cifrelor, anul trecut a fost mai bun decât precedentul, când se raportase o cifră de afaceri de 3.928.429 de lei. În medie, ABC SRL asigura loc de muncă pentru 19 persoane, în 2015, din datele Finanţelor.

Unde câştigă Contec… mai e loc şi pentru alţii

Mulţi investitori s-ar gândi că în micul oraş în care prosperă Contec Foods nu prea ar mai avea ce căuta o altă fabrică de conserve. Ei bine, Gheorghe Bostan, un fost angajat al Contec, n-a gândit aşa şi şi-a deschis propria lui societate, care produce muştarul Teco şi bulionul Roşu Împărat. Inginer agronom de profesie,  ştia de mult ce şi cum să facă. Poate cu totul ieşit din comun este faptul că Gheorghe Bostan a reuşit să creeze o societate care anul trecut a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 4,5 milioane de lei, fără să se împrumute la bănci. Materia primă o aduce şi din ţară, dar şi din străinătate, iar produsele le vinde şi în România, dar şi în Italia.

15 ani de producţie, primul pas spre tradiţie

Chiar dacă specificul zonei este de producţie şi prelucrare de legume şi fructe, a fost loc la Tecuci şi pentru o fabrică de produse din carne. Karomtec SRL s-a înfiinţat în urmă cu 15 ani şi este manageriată de Ionica Popescu. Investitoarea este ingineră de industrie alimentară, aşa că pe pregătirea şi munca sa şi a familiei s-a construit totul. Societatea iese pe piaţă acum cu o gamă largă de produse, de la carne la preparate şi semipreparate.

Primele cheltuieli mari pentru dotare le-a făcut societatea accesând fonduri SAPARD, în anul 2006, în cadrului unui proiect prin care s-au atras 283.000 de euro. Apoi, din nou, în 2008, Karomtec SRL a depus un proiect pentru obţinerea de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, pentru modernizarea tehnologiei de producţie. Valoarea acestui al doilea proiect a fost de 2.400.658 de lei. Bine investiţi, banii au adus plusvaloare.

Anul trecut, Karomtec SRL raporta o cifră de afaceri de 8.623.292 lei şi un profit de 146.352 lei. Cifra de afaceri din 2015 era apropiată de cea raportată în anul precedent, care ajungea la 8.572.030 lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tecucenii fac bani din industria alimentară

Afacerile Contec Foods SRL au crescut cu aproape 10 milioane lei, de la un la altul. Şi firmele mai mici, cum ar fi ABC SRL sau Karomtec SRL, au înregistrat creşteri progresive ale afacerilor, din 2014 încoace.

Cel mai mare producător din industria alimentară tecuceană a prosperat în anii din urmă. Contec Foods SRL - fabrică de conserve înfiinţată de comunişti, adusă în sapă de lemn după Revoluţie şi revitalizată abia după anul 2000, prin investiţia oamenilor de afaceri Levent Atin şi Aifun Suliman - creşte de la an la an. Spre exemplu, în 2016, societatea a raportat către Finanţe cea mai mare cifră de afaceri şi cel mai mare profit din 2014 încoace. Mai exact, anul trecut, Contec Foods SRL a făcut afaceri de 112.950.352 de lei şi s-a ales cu un profit de 16.612.718 lei. Cifra de afaceri raportată este mai mare cu peste 9,5 milioane lei faţă de cea din anul precedent, care a fost 103.443.420 de lei. Profitul a fost şi el, în 2916, mai mare cu peste 6,2 milioane lei faţă de cel de 10.383.093 de lei obţinut în 2015. La rândul său, anul 2015 a fost mult mai bun decât 2014. Mai exact, cifra de afaceri din 2015 a fost cu 10.280.594 de lei mare faţă de cea din anul precedent. Profitul a crescut şi el, de la un an la altul, cu 4.883.596 de lei.
La momentul când a preluat fabrica de la Tecuci, Marathon Group SRL, firma celor doi oameni de afaceri, avea deja o reţea de distribuţie bine pusă la punct şi colaborări cu societăţi din întreaga ţară. Contec Foods SRL livrează, în acest moment, o gamă diversă de conserve din legume şi fructe, dar şi mâncare gătită conservată şi sosuri.
Şi societăţile mai mici au reuşit să crească în afaceri. De exemplu, SC ABC SRL, prin care familia omului de afaceri Emil Dicu administrează o fabrică de borş, a înregistrat o creştere constantă a cifrei de afaceri, în ultimii trei ani. Mai exact, potrivit Finanţelor, ABC SRL a făcut, în 2016, afaceri de 4.265.126 de lei. Cifra era mai mare cu 98.136 lei de faţă de anul precedent. La rândul său, anul 2015 a adus o creştere cu 238.561 de lei a cifrei de afaceri a societăţii, faţă de anul 2014. Profitul ABC SRL nu a crescut, însă, constant. Ba chiar a mai şi scăzut. Cel mai consistent profit a fost raportat în 2014 - 854.866 de lei. A scăzut apoi cu 32.499 de lei în 2015 şi apoi cu încă 149.165 de lei.
Karomtec SRL, societate manageriată de familia Popescu, e de 15 ani pe piaţa cărnii şi a produselor din carne. Managerii au modernizat fabrica prin intermediul unor proiecte europene şi au reuşit, în ultimii ani, să obţină o creştere a cifrei de afaceri. În 2016, cifra de afaceri de 9.820.643 de lei a fost cea mai mare raportată din 2014 încoace. Mai exact, anul trecut a adus o creştere a cifrei de afaceri cu peste 1,2 milioane de lei. La rândul său, 2015 a venit cu o creştere a cifrei de afaceri a Karomtec SRL cu peste 50.000 de lei faţă de 2014.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Saltempo - gustul delicios al tradiţiei

Saltempo, unul dintre cei mai importanţi procesatori de carne din România, o companie „fabricat în Galaţi” şi cu acţionariat sută la sută românesc, a împlinit, 27 de ani. Am putea spune că Saltempo a unit Galaţiul cu Brăila, având o rețea proprie de 19 magazine, iar numărătoarea continuă, în cele două oraşe iar produsele sale sunt prezente atât pe rafturile marilor retaileri din România, cât şi la cele mai importante târguri dedicate industriei alimentare din lume. Reţeta acestui succes ar putea fi caracterizată, simplist vorbind, prin: tradiţie şi tehnologie. În spate stau însă mult mai multe: muncă zi-lumină, idei şi inovaţii, nopţi nedormite, investiţii în calitate şi tehnologii şi poate în primul rând, sistemele de management al calităţii şi al siguranţei alimentului, implementate.

De 27 de ani, Saltempo oferă carne și produse din carne, preparate după rețete vechi de procesare, afumare și maturare a cărnii, controlate în fiecare etapă a procesului de producție. Portofoliul de produse Saltempo este unul foarte variat ca sortimente. El cuprinde atât produse preparate din carne, cum ar fi șuncă, bacon, specialități, parizere, salamuri, crenvurști, tobe și pateuri, produse vegetale și de post, semipreparate grill, produse românești fabricate după rețete consacrate, produse culinare, produse crud-uscate, dar și diverse sortimente de carne tranșată și refrigerată sau carne congelată. Produsele Saltempo sunt cerute în permanență, iar magazinele proprii sunt întotdeauna pline cu clienţi, calitatea spunându-şi, astfel, cuvântul.

Brandul Saltempo are în prezent patru mărci înregistrate: Saltempo – Prospețime și savoare pentru fiecare; Costache – bucate ca odinioară; Appetit – gust deosebit și, cea mai recentă, Saltempo – Delicii din Tradiții. Gama Saltempo – Prospețime și savoare pentru fiecare a primit, de curând, o rețetă îmbunătățită, cu minimum 95% carne, rezultând o gamă de produse cu mai multă savoare. Procesul de îmbunătățire a rețetei pornește de la procentul de carne, urmat de un echilibru corect între celelalte ingrediente. Vorbim în prezent de zece produse a căror rețetă a fost perfecționată în decurs de câteva luni, iar feedback-ul în rândul consumatorilor este unul excelent.

Saltempo vizează extinderea și către alte rețele din retailul modern, în special cu noua gamă de produse crud-uscate Saltempo - Delicii din Tradiții, produse ce combină atât rețete clasice autohtone românești, cât și rețete cu origini europene. Procesul tehnologic avansat de uscare și afumare lentă cu fum natural din lemn de fag a acestor produse le imprimă o aromă și un gust deosebit, transformându-le în adevărate delicatese. „Gama Saltempo Delicii din Tradiții conține produse din carne de porc, vită și oaie, feliate și ambalate în caserole care respectă rețete originale, iar calitatea ingredientelor naturale atent selecționate conferă produselor o personalitate puternică și un gust desăvârșit, fiind pe placul celor care preferă varietățile de mezeluri tradiționale clasice, produse curate și de ce nu, exclusiviste”, spune Miltiade Sorin Istrate, administratorul și directorul general al Saltempo.

Marketing fără frontiere

Calitatea deosebită a produselor Saltempo a făcut ca firma gălăţeană să intre de mai mult timp în câteva din marile reţele de distribuţie la nivel naţional, cum ar fi Kaufland, Metro Cash & Carry, Profi, Penny Market, Lidl sau Supeco, Carrefour, însă procesul de listare este în curs de desfășurare și în alte rețele. Produsele Saltempo sunt distribuite, de asemenea, prin propria rețea de magazine din municipiile Galaţi şi Brăila, dar şi prin retailul tradiţional, în aproape toată jumătatea estică a României, în județele Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Brăila, Buzău, Constanța şi Tulcea. Demn de menţionat este şi exportul făcut de Saltempo, al cărui volum a crescut semnificativ în ultima vreme. Produsele Saltempo sunt cerute și apreciate atât în Uniunea Europeană cât și în afara ei, iar acest lucru se datorează și faptului că, în ultimii doi ani, compania Saltempo a participat cu stand la trei dintre cele mai importante târguri dedicate industriei alimentare din lume, la Paris, Londra şi Koln, evenimente care însumează peste 16.000 de expozanți şi care sunt vizitate de peste 500.000 de specialiști din domeniu.

O fabrică mai mare şi mai modernă

Creşterea continuă a numărului de clienţi, intrarea produselor Saltempo pe tot mai multe reţele de distribuţie, precum şi extinderea magazinelor la nivel naţional au impus o redimensionare a fabricii. „În următoarea perioadă ne dorim să modernizăm și mai mult unitatea noastră de producție de la Galați și să-i mărim capacitatea de producție, ca urmare firească a solicitărilor. Redimensionarea fabricii presupune o acțiune de lungă durată, însă proiectul este aproape finalizat, iar construcția va începe în perioada următoare”, spune Miltiade Sorin Istrate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Harta industriei alimentare. România importa lactate, carne şi conserve, pentru că nu are suficiente branduri puternice