Cum a cheltuit CJ Galaţi banii publici în 2014

[dcp100168]

Convorbiri telefonice de 200.000 de euro la Consiliul Judeţului Galaţi

* Instituţia publică gălăţeană a plătit pentru servicii de telefonie mobilă şi fixă de zeci de ori mai mult decât alte judeţe

Consiliul Judeţului Galaţi nu s-a remarcat prin atragerea unor companii de renume care să investească la Galaţi şi nici prin implementarea unor proiecte răsunătoare, dar a reuşit, în schimb, să facă praf aproape 200.000 de euro, din bani publici, pentru servicii de telefonie mobilă şi fixă. Un studiu efectuat recent de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor (ANPCPPS) din România - InfoCons (unica organizaţie din ţară cu drepturi depline în Consumers International), cu privire la cheltuirea banilor publici în consiliile judeţene din România, arată că CJ Galaţi este cel mai mare consumator de astfel de servicii, având cheltuiali de nu mai puţin de 805.300 lei, pentru anul 2013, la o medie naţională de cinci ori mai mică, respectiv, 150.078,48 lei. Şi plăţile efectuate de CJ Galaţi în anul 2014, pentru acest tip de servicii, au reuşit să şocheze, întrucât Consiliul a achitat, în perioada ianuarie - august, nu mai puţin de 504.720 lei, la o medie naţională de 99.276 lei.

Cel mai cheltuitor judeţ

Suma pe care Consiliul Judeţului Galaţi a achitat-o pentru servicii de telefonie este de 50 de ori mai mare decât cea plătită, spre exemplu, de Consiliul Judeţului Giurgiu! Conform reprezentanţilor ANPCPPS - InfoCons, la Giurgiu s-a plătit, în anul 2013, pentru telefonie mobilă şi fixă, doar 16.124 de lei, instituţia publică condusă de Vasile Mustăţea fiind cea care a cheltuit cea mai mică sumă din ţară pentru acest tip de servicii.

Cu un calcul simplu, constatăm că, în 2013, la nivelul Consiliului Judeţului Galaţi, s-a vorbit la telefon de peste 2.200 de lei pe zi. Dar dacă ţinem cont de faptul că bugetarii lucrează doar cinci zile pe săptămână, fără să mai luăm în calcul şi sărbătorile legale în care nu s-a lucrat, suma achitată zilnic de instituţia gălăţeană creşte substanţial.

Suntem şi cei mai mari consumatori de salubritate

Consiliul Judeţului Galaţi este, însă, în prima parte a acestui an, şi cel mai mare consumator de salubritate. Instituţia publică conduce cu un consum în valoare de 43.330 de lei, de 30 de ori mai mult faţă de consumul de la Consiliul Judeţului Brăila, cifrat la numai 1.405 lei.
Pentru anul 2013, la nivelul consiliilor judeţene, media naţională este de 16.910 lei, iar pentru perioada ianuarie - august a.c. de 7.788 de lei. Anul trecut, cel mai mare consumator de salubritate, conform ANPCPPS România - InfoCons, a fost Consiliul Judeţului Bacău, cu un o valoare de 106.540 de lei, de 67 de ori mai mult decât CJ Argeş, care a raportat un consum în valoare de 1.583 de lei.

Întrucât Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, este în concediu în această perioadă, fiind plecat din ţară, l-am contactat pe vicepreşedintele Cornel Hamza, pentru a ne spune cum a ajuns CJ Galaţi să plătească sume colosale pentru astfel de servicii. Vicepreşedintele CJ ne-a declarat însă că nu are cunoştinţă de existenţa acestui studiu, nu a citit raportul întocmit de ANPCPPS România - InfoCons şi nu poate explica aceste plăţi.

Citeşte aici studiul complet

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alo, CJ reacţionează: nu au vorbit aşa de mult la telefon, doar… au raportat greşit!

Consiliul Judeţean Galaţi respinge concluziile studiului prezentat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor, potrivit căruia instituţia judeţeană ar fi cheltuit în 2013 suma de  800.000 de lei pentru servicii de telefonie fixă şi mobilă, de peste cinci ori mai mult decât media consumului realizat în ţară de consiliile judeţene. Acelaşi studiu mai arată sume mari cheltuite de CJ Galaţi şi la salubritate sau electricitate.

Potrivit reprezentanţilor CJ Galaţi, suma de 800.000 de lei a fost transmisă asociaţiei dintr-o eroare, căci respectiva sumă reprezintă plata a mai multor servicii la un loc: telefonie fixă, mobilă, internet, cablu TV şi mentenanţa sistemelor de transmisie prin cablu, dar şi a aparatelor de telefonie. La cererea consilierilor judeţenei PNL, directorul executiv al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul CJ Galaţi, Constantin Cristea, a dat, astăzi, exlicaţii, în şedinţa CJ, despre nivelul acestor cheltuieli.

Constantin Cristea a spus că suma pentru toate serviciile (telefonie, internet, cablu TV, mentenanţă) este plătită într-un singur cont, motiv pentru care, la solicitarea Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor de a transmite suma plătită pentru sevicii de telefonie, CJ a transmis întreaga sumă. Raportat, însă, la sumele cheltuite strict pentru telefonie, reprezentanţii CJ Galaţi susţin că acestea reprezintă doar 30-40% din suma totală de 800.000 de lei.

Constantin Cristea a prezentat explicaţii şi pentru alte cheltuieli prin care CJ Galaţi este „fruntaş” la nivel naţional: cele pentru serviciile de salubritate şi electricitate. Potrivit acestuia, majoritatea consiliilor judeţene din ţară au sedii pe care le împart cu Prefectura, Primăria etc, motiv pentru care şi cheltuielile cu salubritatea se impart cu ceilalţi locatari. La Galaţi însă, CJ are sediu propriu, iar în 2013, instituţia avea 8 sedii şi cinci contracte de salubritate, de unde rezultă şi sumele mari plătite. Cât priveşte electricitatea, reprezentantul CJ aduce acelaşi argument al sediilor multiple, dar şi faptul că una din clădiri - cea a Direcţiei de Economie şi Finanţe - are încălzire exclusiv electrică!

Totodată, vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza, a precizat că instituţia avea în 2013 opt clădiri, iar funcţionarii comunicau între ei pe telefoane şi serviciul de intranet, motiv pentru care s-au plătit acele sume.

Acum, după prezentarea acestui studiu, vicepreşedintele CJ Galaţi promite că va încerca să renegocieze contractele de telefonie şi mentenanţă, pentru a diminua, pe viitor, cheltuielile.

presagalatibraila.com

[riaji]

Doar 30-40%? Va incerca sa renegocieze? Dar ce-i opreste..?

[dcp100168]

Cum a cheltuit CJ Galaţi banii publici în 2014

Cu 30,8 milioane de euro, bani îndreptaţi spre achiziţii publice, judeţul Galaţi este al 21-lea în topul cheltuielilor la nivel local în 2014. Peste 19,5 milioane de euro, majoritatea din bugetul intern, au mers spre lucrări publice - întreţinere sau reparaţii de drumuri, refacerea clădirilor sau lucrări pentru locuri de agrement. A doua prioritate judeţeană la Galaţi, în 2014, a fost programul „Cornul şi laptele” căruia i s-au alocat 4 milioane de euro, de asemenea din bugetul intern. Alte 2,6 milioane de euro din taxe şi impozite au ajuns în servicii şi un milion şi jumătate din aceeaşi sursă în maşini, dotări şi echipamente pentru instituţiile publice. Fondurile europene (un milion de euro) s-au cheltuit, în schimb, pentru proiecte IT. Peste 18 milioane de euro din cele 30,8 pe care Gândul le-a centralizat pe baza contractelor anunţate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice au fost cheltuite de primăriile de oraşe din judeţ şi doar 12,5 milioane de euro prin Consiliul Judeţean.

Analiza Gândul privind achiziţiile locale în 2014, an cu două runde electorale, arată că judeţul Galaţi se află, în topul cheltuielilor locale ale celor 41 de judeţe şi ale municipiului Bucureşti, pe locul al 21-lea, cu 30.826.000 de euro împărţite între 38 de contracte şi 29 de firme sau asocieri de companii care le-au câştigat, fie integral, fie parţial.

Datele extrase din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, până pe 10 decembrie inclusiv, indică faptul că mai puţin de jumătate din cele 38 de contracte, mai exact 17, au fost câştigate la licitaţie deschisă. Mai mult, 11 din cele 17 licitaţii s-au încheiat în condiţiile în care câştigătorul a fost şi singurul ofertant sau a avut singura ofertă admisibilă. Alte 8 au fost atribuite prin negociere fără anunţ de participare, iar 13 prin cerere de ofertă.

Cele mai multe contracte din judeţ (26) s-au semnat în ultimele şase luni ale anului. Primăriile, în special, au respectat "schema naţională" prin care cele mai multe fonduri  - peste 87%  în acest caz - s-au atrbuit în trimestrele al doilea şi al treilea, în campaniile electorale.

Până la final, Consiliul judeţean a cheltuit 12,5 milioane de euro din care 77,6% (mai exact 9,7 milioane de euro) în semestrul al doilea. Primăriile de oraşe, pe de altă parte, au semnat contracte de 18,2 milioane de euro, 65,6% din bani fiind cheltuiţi în trimestrul al doilea, 23,1% în al treilea şi 11,2% în al patrulea trimestru.

Cum au fost cheltuite fondurile publice şi sursele acestora, care sunt primele cinci cele mai valoroase investiţii din acest an, pe de o parte ale CJ, pe de altă parte ale primăriilor de oraşe din judeţ, ca şi topul primelor 10 firme care au încheiat în 2014 contracte cu statul la nivel local, în judeţul Galaţi, se poate vedea, detaliat, mai jos.

gandul.info

[dcp100168]

Călătorii de aproape 100.000 de lei la Consiliul Judeţului Galaţi

* New York, Stockholm, Oslo, Bruxelles şi Atena sunt doar câteva dintre oraşele vizitate, anul trecut, de reprezentanţii Consiliului Judeţului * Costul călătoriilor depăşeşte 95.000 de lei, însă nu toate deplasările au fost finanţate din bani publici

Nu mai puţin de 25 de călătorii în afara graniţelor au bifat, în 2014, reprezentanţii Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, cu patru mai multe faţă de anul 2013. Cei care au efectuat deplasări au mers în Statele Unite ale Americii, Suedia, Norvegia, Belgia, Grecia, Italia, Republica Moldova şi Ucraina. Totalul cheltuielilor efectuate în aceste deplasări s-a ridicat la peste 95.000 de lei, însă nu toate au fost plătite din bani publici, unele beneficiind de finanţări prin diverse proiecte şi programe.

Bacalbaşa, doar două călătorii în străinătate

Străinătatea nu i-a mai făcut cu ochiul preşedintelui Consiliului Judeţului Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, recunoscut drept un „campion” al deplasărilor în afara graniţelor pe bani publici. Dacă, în anul 2013, şeful CJ a vizitat Belgia, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia şi China, în anul 2014 a călătorit doar de două ori în străinătate. Prima deplasare a efectuat-o la Atena (Grecia), în perioada 6-9 martie, alături de consilierul judeţean Dan Lilion Gogoncea. Cei doi reprezentanţi ai CJ au participat la al şaselea "Summit european al regiunilor şi oraşelor", organizat de Comitetul Regiunilor, iar costul deplasării s-a ridicat la 7.453 de lei. Conform datelor furnizate de CJ, la solicitarea "Vieţii libere", Nicolae Bacalbaşa a cheltuit atunci pe transport 864 de lei, 1.453 de lei pe cazare şi 1.529 de lei pentru masă, în timp ce Dan Lilion Gogoncea a cheltuit 1.119 de lei pe transport, 1.442 de lei - cazare şi 479,32 de lei - masă. La aceste cheltuieli s-au mai adăugat 567 de lei, reprezentând "costuri comune transfer aeroport".

Preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi a efectuat ultima deplasare de anul trecut pe data de 18 octombrie, în Republica Moldova, împreună cu şoferul său. Costul acesteia a fost de 173,62 de lei, dintre care 105,60 de lei au reprezentat cheltuieli cu masa ale şefului CJ, iar 68,02 lei ale şoferului său. Nicolae Bacalbaşa a participat la Forumul Agricol Transfrontalier România - Republica Moldova cu tema "Impactul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană asupra sectorului agricol din Republica Moldova".

Vicele Hamza a vizitat Suedia

După ce, în anul 2013, Cornel Hamza, vicepreşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, a vizitat trei ţări (Franţa, Germania şi Republica Moldova, în cea din urmă mergând de două ori), în 2014 vicepreşedintele CJ a fost plecat la Umea (Suedia), în perioada 23-28 septembrie, pentru a participa la Adunarea Generală a Conferinţei Regiunilor Periferice Maritime (CRPM). Deplasarea acestuia a costat nu mai puţin de 7.757 de lei, din care 2.279 de lei au reprezentat cheltuieli de transport, 3.728 de lei cheltuieli cazare, iar 1.750 de lei - masa.

Arhitectul-şef, la New York

Cum era de aşteptat, deplasarea la New York (4 - 12 noiembrie) a arhitectului-şef Mărioara Dumitrescu, care a participat la Programul multidisciplinar de instruire managerial, organizat de Manhattan Institute of Management în colaborare cu OK Service Corporation, a fost cea mai costisitoare. Consiliul Judeţului Galaţi a optat, în acest caz, pentru un pachet de servicii de 15.517 lei, iar cheltuielile pentru masă s-au ridicat la 855 de lei. În total, deplasarea la New York a costat 16.372 de lei.

Peste 11.800 de lei pentru o deplasare în Suedia

O deplasare la Stockholm (Suedia) a Cristinei Lupaşcu, auditor în cadrul Biroului de Audit Public Intern din cadrul CJ, în perioada 25-31 august, se clasează pe locul doi în topul călătoriilor costisitoare. Şi în acest caz, Consiliul Judeţului Galaţi a optat pentru un pachet de servicii, în valoare de 11.370 de lei, iar cheltuielile cu masa au fost de 469 de lei. În total, deplasarea la Stockholm a costat 11.839 de lei. Conform conducerii CJ, Cristina Lupaşcu a participat la Programul de specializare „Managementul şi Contabilitatea Instituţiilor Publice în Spaţiul Economic European”, organizat de Uppsala Universitet şi Institutul Suedez pentru Administraţie Publică - SIPU, în parteneriat cu OK Service Corporation.

Şeful Biroului de Audit, în Norvegia

Una dintre cel mai puţin costisitoare deplasări în străinătate a fost făcută de Florin Grigore, şeful Biroului de Audit Public Intern. Acesta a fost plecat la Oslo (Norvegia), în perioada 24 - 29 martie, unde a efectuat o vizită de studiu în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea dialogului social pentru funcţionari publici”, finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, în cadrul Programului Muncă Decentă şi Dialog. CJ a suportat, în acest caz, doar cheltuieli cu masa, de 477 de lei.

Constantin Cristea, trei deplasări cu 1.064 de lei

Directorul Direcţiei Patrimoniu a CJ, Constantin Cristea, a călătorit de trei ori în afara ţării, anul trecut, însă costul deplasărilor a fost de doar 1.064 de lei. În perioada 16 - 20 iunie, acesta a fost la Genova (Italia), unde a participat la activităţi reunite sub denumirea „TRANSFORMation dialogue”, organizat la iniţiativa REGEA - Agenţia de Energie Nord-Vest Croaţia, pentru a discuta despre modalităţile de planificare a unui „oraş inteligent”.

Câteva zile mai târziu, directorul din cadrul CJ s-a aflat la Bruxelles (Belgia), pentru a participa la Conferinţa de politici la nivel înalt a Federaţiei Europene a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu. Cele două deplasări nu au presupus finanţare din partea CJ. Singura vizită de lucru a lui Cristea care a necesitat costuri a fost cea de la Bruxelles (Belgia), din perioada 6 - 10 octombrie, când au fost înregistrate cheltuieli de transport de 1.064 de lei. Constantin Cristea a efectuat, de această dată, un stagiu de pregătire în cadrul Agenţiei Locale pentru Energie şi Mediu a metropolei Bordeaux şi a departamentului Gironde.

Peste graniţă au mai călătorit Lucean Mihalcea, directorul Direcţiei Economie şi Finanţe a CJ, dar şi consilierul judeţean Magdalena Gaiu, împreună cu unul dintre şoferi. Aceştia au mers, pe 24 ianuarie, la Cahul (în Republica Moldova), unde au participat la şedinţele comisiilor din cadrul Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”, respectiv Comisia pentru dezvoltare economică locală şi planificare strategică şi Comisia pentru educaţie, ştiinţă şi activităţi sportive. Costul deplasării a fost de circa 500 de lei, din care 129 de lei cheltuieli pentru masă, pentru fiecare persoană în parte, şi 97 de lei cheltuieli de trecere a graniţei.

Direcţia de Dezvoltare Regională, cele mai multe călătorii

Reprezentanţii Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Judeţului au efectuat cele mai multe deplasări anul trecut. Nu mai puţin de 14 dintre cele 25 de călătorii aparţin Direcţiei. Cu toate acestea, costurile delegaţiilor nu au sugrumat bugetul Consiliului Judeţului, întrucât cele mai multe din cheltuielile aferente acestor deplasări au fost susţinute prin proiectul „Mediul de afaceri - promovare şi dezvoltare sustenabilă”.

Reprezentanţii Direcţiei de Dezvoltare Regională au mers în Republica Moldova, Ucraina, Germania, Belgia şi Italia. Cea mai costisitoare dintre deplasările Direcţiei de Dezvoltare Regională este cea din Italia, efectuată de Camelia Epure (consilier Centru Europe Direct, Direcţia de Dezvoltare Regională), în perioada 20-24 octombrie. Cheltuielile de transport s-au ridicat la 1.150 de lei, iar cele privind masa la 783,12 lei. Camelia Epure a participat la Programul „Management public în contextul noilor fonduri structurale europene”, organizat de două universităţi, din Roma şi Napoli, în colaborare cu OK Service Corporation.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bacalbaşa, politicianul care a dat ocolul Pământului pe bani publici

Deși mimează populismul, renunțând la Touareg-ul de serviciu pentru o Dacia „Papuc“, Nicolae Bacalbaşa a cheltuit sume imense pe deplasări, multe dintre ele la talkshow-uri.

Pentru un demnitar e suficientă o singură mașină de serviciu, însă lui Nicolae Bacalbașa, pre­șe­dintele Consiliului Judeţean Galați, îi trebuie două. După preluarea mandatului, în 2012, a început deplasările, atât cu Volkswagen-ul Touareg, alocat președintelui CJ, cât și cu Skoda Octavia, alocată până atunci unui vicepreședinte al instituţiei. Ambele sunt conduse de omul său de încredere, Bogdan Lungeanu, care a preluat cheile Touaregului preziden­țial pe 26 iunie, iar pe 1 iulie și cheile Skodei. În perioada iulie-septembrie 2012, președintele CJ Galați s-a deplasat ilegal cu Skoda Octavia, pentru că avea la scară doar VW Touareg. Pentru a intra în legalitate, a dat dispoziția nr. 426/28.09.2012, prin care și-a alocat ambele autoturisme și și-a dublat cota de carburanți. Dacă fostul preșe­din­te al CJ, actualul deputat UNPR Eugen Chebac, avea o singură mașină de serviciu și 150 litri/lună, consumul alocat deplasărilor lui Bacalbașa cu două autoturisme de serviciu era de 300 de litri/lună.

La emisiuni pe banii gălățenilor

Nicolae Bacalbașa este un obișnuit al talkshow-urilor. O dovedesc și postările de pe facebook ale șoferului, care uneori înșiră locațiile în care îl poartă pe șeful său. Conform foii de parcurs nr. 000498/01.12.2013, pe 1 decembrie 2013 Lungeanu l-a transportat pe Bacalbașa la București, cu VW Touareg. Numai că 1 decembrie era de două ori zi nelucrătoare - şi pentru că picat într-o duminică, și pentru că era Ziua Națională. Ușile ministerelor erau închise, deci Bacalbașa nu avea cum să facă lobby pentru proiectele Galațiu­lui, însă a participat la talkshow-uri. Pe contul de facebook al lui Bogdan Lungeanu este și ordinea intrării în emisie a lui Bacalbașa: „1 decembrie 2013 - 6.45 la RTV”; „1 decembrie 2013 - Urmează… - la Antena 3”. Cursa Galați-București-Galați, de 500 km, e confirmată prin semnătura lui Bacalbașa. După două zile, pe contul lui Lungeanu, o nouă postare: „3 decembrie - Lungeanu Bogdan a fost la RTV”.

Noua „prezidențială“: Dacia 1307 „Papuc“

În 2014, președintele CJ Galați a reorganizat parcul auto: adică a constituit două parcuri auto, unul de şase autoturisme, cu cote de 150 litri, între care Skoda președintelui CJ, respectiv un parc comun, de autoutilitare. Touaregul a fost trecut în rezervă, fără cotă de carburanți. Noua „bijuterie a coroanei”, a doua mașină cu care se deplasează președintele CJ Galați, a devenit autoutilitara Dacia 1307 „Papuc”, condusă tot de Bogdan Lungeanu. Dacia e folosită ilegal de președintele CJ, pentru că prin Hotărârea nr 25/2014, îi e alocată doar Skoda GL-42-CJG. Este un abuz în funcție. Într-o ședință a CJ, Nicolae Bacalbașa a explicat pasiunea sa pentru „Papuc”: „Eu, unul, o să mă duc cu utilitara la Parlament dacă mă cheamă, că mie nu-mi cad (galoanele - n.red.)… mie chiar îmi place miștocăreala asta”.

Exces de populism? Nu, perdea de fum! Avantajul Daciei este că, fiind autoutilitară, poate avea alocată și o cotă lunară de 750 sau 1.000 de litri. Pentru Papuc s-au alocat 350 de litri/lună, mimându-se cumpătarea în cheltuirea banului public, dar după „reorganizare” Bacalbașa are la dispoziție pentru Skoda și „Papuc” 500 litri/lună, cu 200 litri mai mult decât cotele lunare din 2012 și 2013 ale Touaregului și Skodei. Scriptic, în 2014, cu Dacia „Papuc” au fost efectuate 20 de deplasări la București, Iași, Tulcea și Constanța. Pe 10 octombrie, Nicolae Bacalbașa s-a deplasat cu Dacia „Papuc” la Iași, însă deplasarea nu a avut legătură cu activitatea CJ Galați, ci cu participarea la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din Iași, unde a primit premiul special.

Bacalbașa a mai impus și regula că niciunul dintre cele 18 autoturisme ale CJ nu poate părăsi municipiul Galați fără aprobarea sa. Toți funcționarii sunt obligați să depună cererile de deplasare în județ la cabinetul președintelui CJ Galați cu o zi înaintea deplasării, până la 15.00. Nicolae Bacalbașa a mai inclus în normativul CJ și un aliniat al articolului 5 din Legea 80/2001, stabilind o regulă de „amortizare” a depășirilor de consum a unui autovehicol din cota totală alocată parcului auto al CJ: „Nu se va considera depășire la consumul de carburanți normat pe mijloc de transport consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita consumului de combustibil normat în raport cu numărul total de mijloace de transport aprobat”.

Prin toate aceste decizii, președintele CJ Galați a stabilit de fapt că el se poate deplasa oricât de mult, ba cu Tuareg-ul, ba cu Skoda Octavia, pentru că oricum consumul al parcului auto al CJ nu va fi depășit, consumul total anual putând fi eventual „reglat” prin limitarea deplasărilor în județ ale funcționarilor CJ.

Este posibilă depășirea cotei cu 300%?

În 2013, pentru deplasările lui Nicolae Bacalbașa cu VW Touareg a fost alocată cantitatea de 1.800 litri de carburant (150 litri lunar), dar conform foilor de parcurs s-au consumat 7.081 litri, cu 5.281 litri mai mult. O depășire cu 293%! În septembrie 2013, Touaregul a consumat 850 de litri, cu 700 litri peste cotă. Consumuri mari au fost și în aprilie (760), mai (805) și noiembrie (727). La deplasările cu Skoda, cota a fost depășită cu numai 68 de litri. În total, în 2013, s-au consumat pentru deplasările președin­telui CJ Galați 8.949 litri. Întrebarea este cum se poate justifica un consum de 9.000 de litri de carburant pentru deplasările președintelui CJ Galați. La drum întins, un Touareg consumă 9-10 litri la sută, dar consumul unei Skoda Octavia e de 5,5-6 litri la sută! În cele 253 de zile lucrătoare din 2013, cu Touaregul s-au făcut 7.000 km, iar cu Skoda 31.000 km. Dacă ținem cont că un președinte de CJ are totuși mai mult muncă de birou, cifra dă vizibil de gândit.

Înconjurul Pâmântului pe la Ecuator

În 2014, mașina de serviciu oficială a lui Bacalbașa, Skoda Octavia, a parcurs 14.375 km, iar Dacia „Papuc” a aceluiași Bacal­bașa a parcurs 28.375 km. În total, deplasările președin­telui CJ Galați au însumat 42.750 km, mai mult decât circumferinta Pământului la Ecuator, de 40.076 km. Practic, Bacalbașa a înconjurat pământul pe la Ecuator, pe banii gălățenilor.

Pe 8 mai am solicitat punctul de vedere al președintelui CJ Galați, de ce are nevoie de două mașini de serviciu și cum se justifică cei 42.000 km parcurși în 2014? Nu am primit nici un răspuns.

Uneori se muncește la două volane?!

Am întâlnit în documentele puse la dispoziție de Nicolae Bacalbașa și situații care iscă alte semne de întrebare. În general, o deplasare Galați - București și retur, cu vizite la ministere și talkshow-uri TV, ocupă o zi întreagă. Și în foile de parcurs de la CJ Galați se observă că o astfel de deplasare începe de obicei între orele 6.00 și 9.00 dimineața și se încheie la 22.00 - 23.00. Totuși, în cel puțin două zile, pe 9 ianuarie și 21 iunie, președintele Bacalbașa i-a semnat șoferului Bogdan Lungeanu și curse la București cu Tuaregul GL-01-CJG, dar și curse în Galați cu Skoda Gl-42-CJG, pe distanțe de 50-60 kilometri.

Taxa pe „protecția informativă”: 3 lei copia A4

Ne-am pus întrebarea firească de ce un președinte CJ are nevoie de două mașini de serviciu și pentru a afla ce se întâmplă în 2014 i-am solicitat președintelui CJ Galați foile de parcurs la autovehicolele din parcul auto al CJ pe anii 2012 și 2013. Pentru descurajarea unor astfel de solicitări de documente în baza Legii 544/2001, Bacalbașa a inițiat și consilierii județeni au votat Hotărârea CJ Galați nr 11/30.01.2014, prin care a fixat la 3 lei prețul unei banale xerocopii A4.

Pentru cele 1.197 de xerocopii, „România liberă” a achitat suma de 3.591 lei. Recent, am solicitat și copii pentru foile de parcurs din 2014 pentru patru dintre autovehicolele CJ, cele două „prezidențiale” și două utilitare, dar și deconturile conducătorului auto Bogdan Lungeanu. De această dată am plătit doar 592 de lei, pentru că între timp „taxa pe informațiile publice” a fost redusă de la 3 lei la un leu. A meritat efortul, pentru că acum avem toate aceste documente cu semnătura președintelui Bacalbașa.

romanialibera.ro