Galaţiul are o nouă strategie de încălzire

[dcp100168]

Galaţiul are o nouă strategie de încălzire

Primăria Galaţi a intrat în posesia unei analize comandate în toamna anului trecut firmei ATH energ S.R.L. Bucureşti, în baza unui contract semnat în septembrie, cu nr 95692/ 2014. Analiza a fost structurată în două părţi, respectiv „Strategie de alimentare cu energie termică” şi „Studiu de soluţie optimă de alimentare cu energie termică”. În prima parte sunt trecute în revistă ipotezele elaborării strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi în contextul tabloului actual al sistemelor de alimentare centralizată din România, prezentându-se totodată situaţia actuală din punct de vedere juridic şi financiar în privinţa încălzirii în municipiu.

Situaţia actuală a sistemului de încălzire

În elaborarea strategiei de care vorbim, s-au analizat datele privind căldura livrată în anul 2013, puse la dispoziţie de CET Galaţi şi de SC Apaterm SA, auditul sistemului de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi, elaborat în anul 2012 precum şi valorile investiţiilor pentru sistemul de distribuţie.
„În acest moment, sursele de alimentare cu căldură sunt centrale termice sau centrale de cogenerare. Centralele de cogenerare sunt în general centrale cu puteri mari, puse în funcţiune în anii ’60-’70, amplasate în apropierea platformelor industriale, fiind dimensionate atât pentru consumul industrial cât şi cel urban. Procesul de restructurare a industriei a dus la dispariţia marilor consumatori industriali, ceea ce a făcut ca aceste centrale de cogenerare să funcţioneze la sarcini parţiale, asigurând consumuri de căldură inferioare celor pentru care au fost dimensionate. În prezent, duratele medii de funcţionare sunt de cca. 30-50 ani, iar încărcarea termică medie anuală a sistemului existente este de 30-60% faţă de capacitatea disponibilă. De asemenea, subvenţionarea producătorilor de energie a determinat lipsa de interes a acestora pentru reducerea costurilor şi realizarea de investiţii în creşterea eficienţei”, se arată în analiza realizată.

Propunerea

Soluţia propusă porneşte de la ipoteza de bază conform căreia actualul sistem de încălzire trebuie să aparţină în întregime Primăriei (sursa-CET Galaţi, sistemul de transport al energiei termice şi sistemul de distribuţie). Fără această ipoteză, strategia de alimentare cu căldură nu îşi poate atinge scopul, întrucât administraţia locală nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului sistem de alimentare centralizată cu căldură (SACC). În ultimii 5-6 ani s-a realizat modernizarea a 18 puncte termice iar în prezent este în derulare proiectul de realizare a dispecerizării sistemului de distribuţie. Zonele deservite de punctele termice modernizate au fost declarate zone unitare de încălzire şi acolo, conform legii, nu se mai pot efectua debranşări individuale. În prezent există un număr de 14 zone unitare de încălzire: Port, Mazepa II, str.Domnească, Micro 16, str. Siderurgiştilor, Micro 17, Micro 20, Micro 38, Port, Micro 39, Micro 19, Ţiglina 1 (str. Regiment 11 Siret), Siderurgiştilor Vest, Micro 14.
Sursa actuală de producere a căldurii, CET Galaţi, alimentează cu energie termică două tipuri de consumatori: un consumator industrial, alimentat cu căldură sub formă de abur, şi consumatorii branşaţi la sistemul centralizat, alimentaţi cu căldură sub formă de apă fierbinte. În prezent există o interdependenţă între consumatorul industrial şi consumatorii din sistemul centralizat. Actuala strategie este dedicată strict sistemului de alimentare centralizată cu căldură a consumatorilor urbani, pentru a-i proteja de efectele negative ale eventualei dispariţii a cererii de abur din diverse motive.

Trei zone, fiecare cu propria sursă de căldură

Soluţia care acoperă un grad optim de descentralizare este compusă din trei zone, fiecare zonă având propria sursă de producere şi respectiv propriul sistem de transport şi distribuţie a căldurii, în care sistemul de distribuţie cuprinde actualalele puncte termice şi reţele de distribuţie. Racordarea punctelor termice la noile surse de producere a căldurii se va face, iniţial, utilizând reţeaua termică de transport existentă. Comparativ cu soluţia centralizată (o singură sursă de producere a căldurii, pe amplasamentul actualei CET Galaţi), soluţia descentralizată necesită lungimi mai mici ale reţelelor de transport şi diametre mai mici ale conductelor. Prin eliminarea conductelor magistrale cu diametre mari, investiţia în reţelele termice primare se reduce substanţial.
Pentru cazul de faţă, tehnologia de cogenerare recomandată de executantul strategiei este cea bazată pe instalaţii de cogenerare cu motor cu ardere intenă, pe bază de gaz natural.
Durata de realizare a investiţiei este de 2 ani pentru sursele noi de producere a căldurii – 2015, 2016 şi 8 ani pentru reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie. Nivelul actual al pierderilor în sistemul de transport şi distribuţie este de 40%, dar după finalizarea lucrărilor de reabilitare va fi de doar 15%. Căldura e prevăzut a fi vândută în proporţie de 91% către populaţie şi 9% către agenţii economici.
Pentru amplasarea celor trei surse de producere a energiei termice s-au avut în vedere amplasamentele unor puncte termice: Zona 1: SC 57, strada C-tin Levaditi, Zona 2: PT CAF, Zona 3: SC 20, str. Macedona nr. 4 sau SC 25, str. Oltului nr. 17 sau SC 32, str. Textiliştilor nr. 2. Varianta finală a amplasamentului se va stabili de comun acord cu beneficiarul.

Care sunt următorii paşi

Din punct de vedere tehnic, soluţia recomandată pentru alimentarea cu căldură este o variantă semicentralizată care constă în trei sisteme fiecare având propria sursă de producere a căldurii (SPC) şi propriul sistem de transport şi distribuţie. Sursele de producere a căldurii (SPC) sunt centrale de cogenerare echipate cu motoare cu ardere internă (MAI) ca instalaţii de bază şi cazane de apă fierbinte (CAF) ca instalaţii de vârf.
„Implementarea prezentei strategii, respectiv realizarea celor trei centrale de cogenerare ca surse de producere a căldurii şi a sistemelor de transport şi distribuţie a căldurii aferente, presupune parcurgerea următoarelor etape:
I. Măsuri prioritare pentru perioada imediat următoare:
- Realizarea formelor legale pentru transferul sursei şi a sistemului de reţele termice primare în proprietatea municipalităţii
II. Măsuri pe termen scurt, respectiv 1-2 ani:
- Realizarea surselor de producere a căldurii ca proiect/proiecte la cheie. Până la punerea în funcţiune a surselor noi, actuala sursă – CET Galaţi – trebuie să rămână în funcţiune.
- Verificarea metrologică a contoarelor de branşament pentru încălzire şi apă caldă şi înlocuirea celor care au durata de viaţă depăşită.
- Introducerea tarifului binom la facturarea energiei termice, măsură care poate să conducă la reducerea decalajului între factura pe timpul iernii şi cea pe timpul verii.
- Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea sistemului de transport şi distribuţie a căldurii, dimensionat după consumurile actuale şi cele previzionate de căldură şi corelat cu sursele de producere a căldurii.
- Elaborarea proiectului tehnic şi începerea lucrărilor în reţelele termice primare cu abordarea prioritară a tronsoanelor principale pentru conectarea surselor de producere a căldurii.
- Stoparea fenomenului de debranşare: activitate de marketing şi control riguros din partea primăriei la asociaţiile de proprietari.
- Verificarea de către personalul primăriei a atestatelor administratorilor asociaţiilor.
- Actualizarea HCL nr. 167/2008 cu menţionarea zonelor unitare de termoficare şi respectarea acesteia prin care se va declara tot oraşul zonă unitară.
III. Măsuri pe termen mediu, 3-8 ani: continuarea lucrărilor din etapa anterioară şi a celor aflate deja în curs:
- Reabilitarea sistemului de distribuţie (puncte termice, reţele termice secundare pentru încălzire şi apă caldă de consum).
- Realizarea sistemului de dispecerizare.
- Reabilitarea reţelelor termice primare.

Concluzii

Principala ipoteză care a stat la baza realizării strategiei de alimentare cu căldură: întregul sistem de alimentare centralizată cu căldură, cu toate elementele componente (sursă - reţea de transport - sistem de distribuţie) aparţine Primăriei Galaţi. Fără această ipoteză, strategia de alimentare cu căldură nu îşi poate atinge scopul, întrucât administraţia locală nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului sistem de alimentare centralizată cu căldură. Implementarea acestui studiu de soluţie este condiţionată de
implementarea strategiei de alimentare cu energie termică prin care trebuie să se realizeze sistemul integrat de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice.
Din punct de vedere tehnic, soluţia recomandată pentru alimentarea cu căldură este o variantă semicentralizată care constă în trei sisteme fiecare având propria sursă de producere a căldurii şi propriul sistem de transport şi distribuţie. Sursele de producere a căldurii sunt centrale de cogenerare echipate cu motoare cu ardere internă ca instalaţii de bază şi cazane de apă fierbinte ca instalaţii de vârf.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Viitorul încălzirii Galaţiului: CET nou, cu 95% bani „gratis”

În alte mari oraşe, precum Focşani, Buzău, Giurgiu, Bacău sau Cluj, în care autorităţile locale au investit în construirea unor noi centrale termice sau modernizarea celor vechi, nu se pune, ca la Galaţi, problema debranşării a zeci de blocuri de la sistemul de încălzire centralizată. Sistemele de termoficare au fost modernizate, sunt mai eficiente, dar au fost introduse şi noi reguli, cum ar fi facturarea individuală, care creşte gradul de încasare la 90%. Sunt investiţii care se pot face cu fonduri europene, ca în cazul Focşaniului, unde noul CET a costat 33 de milioane de euro, dar Primăria Focşani a plătit pentru centrală numai 1,5 milioane de euro. Faptul că ce a fost posibil la Focşani nu s-a întâmplat şi la noi este o dovadă în plus că cei care au condus Galaţiul de-a lungul anilor au fost mai degrabă delăsători, lipsiţi de iniţiativă, plictisiţi. După ani de nepăsare, acum nu ştie nimeni dacă în luna noiembrie va mai putea fi pus în funcţiune sistemul de încălzire centralizată, pentru că procedurile de insolvenţă ale Electrocentrale şi Apaterm pot ajunge în etapa următoare: falimentul.

90% dintre români nu pot plăti utilităţile

Diferenţele dintre situaţia Galaţiului şi ce s-a întâmplat în alte oraşe cu sistemele de termoficare au reieşit din cele prezentate de specialişti în domeniu la dezbaterea organizată vinerea trecută de liberalii gălăţeni. Au fost invitaţi specialişti care nu au nicio apartenenţă sau simpatii politice şi s-a discutat concis şi la obiect, pe chestiuni tehnice. Printre invitaţi s-a aflat şi Vasile Munteniţă, preşedintele Cogen România, asociaţia profesională a producătorilor de energie termică şi electrică prin cogenerare. Potrivit acestuia, principala problemă cu care se confruntă în general sistemele de termoficare este faptul că populaţia nu poate suporta costurile mari. „Faptul că acest serviciu este declarat public impune respectarea unor standarde, respectiv accesibilitate, suportabilitate, continuitate şi transparenţa stabilirii preţurilor şi tarifelor. Din păcate, aceste lucruri nu au fost înţelese de niciunul din guvernele din 1990 şi până acum. În această situaţie, toate sistemele de termoficare din România sunt în colaps, în pragul falimentului, iar investiţiile care s-au făcut şi se vor mai face pe acest sistem vor agrava starea de sărăcie a populaţiei, pentru că toţi banii din investiţii se răsfrâng asupra populaţiei. Alt lucru pe care vreau să îl spun cu tot discernământul este că, la această oră, în România, 90% din populaţie nu poate suporta preţul utilităţilor”, a spus Vasile Munteniţă, care a mai adăugat că guvernele de după 90 mai degrabă au complicat situaţia: „Politicile guvernelor de până acum au creat un sistem de subvenţii şi ajutorare încrucişat şi suprapus, încât s-a creat un talmeş-balmeş şi nu se mai ştie care sunt preţurile reale. Totul a pornit de la aruncarea unui <<cartof fierbinte>> de la un guvern la altul şi nimeni nu a avut curajul să spună stop, să tăiem în carne vie şi să facem preţul corect al combustibililor”.

Sistemul centralizat: un Mercedes fără roţi

Toţi specialiştii au fost de părere că centralele termice vor fi scoase de pe piaţă, din cauză că prin emanaţiile de gaze arse induc în zonele rezidenţiale un grad mare de poluare. Soluţia tehnică optimă rămâne sistemul centralizat de termoficare dar, în lipsa unor măsuri concrete, legislative şi economice, acesta nu poate fi viabil. „Din păcate, sistemul centralizat este ca un Mercedes fără roţi şi responsabilitatea autorităţilor locale şi centrale este să pună roţi, să facă aceste sisteme viabile şi în primul rând să depolitizeze preţurile”, a spus preşedintele Ecogen România.

La noi, sistemele de încălzire centralizată sunt privite cu reticenţă, dar, spre exemplu, în cel mai libertin oraş din Europa, Amsterdam, care are 800.00 de locuitori, există 67.000 de apartamente racordate la sistemul de încălzire centralizată. Proiectul municipalităţii din Amsterdam este ca în 2040 să se ajungă la 230.000 de branşamente, ceea ce ar însemna ca întreg oraşul să fie încălzit în sistem centralizat.

La Bacău, Buzău şi Giurgiu, CET-uri noi

În multe mari oraşe, edilii au modernizat sistemele de termoficare. La Bacău au fost două investiţii majore în modernizarea CET-ului. La Buzău, în 2010, s-a investit în CET-ul preluat de la fosta fabrică de zahăr. A fost înfiinţată o firmă de proiect – Ecogen Energy, în care s-au asociat Romelectro Bucureşti (25%), Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti (25%), firma Eximprod Grup (23,48%), Regia Autonomă Municipală Buzău (21,42%) şi Consiliul Municipal Buzău (5,1%). Noul CET de la Buzău este compus din două motoare termice de 3 MW fiecare şi două cazane, asigurând încălzirea a 25.000 de apartamente, care au rămas branşate la sistemul centralizat. Anterior construirii noii centrale, toate reţele de distribuţie a energiei termice au fost modernizate, înlocuirea conductelor mâncate de rugină fiind realizată în baza unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Din păcate, au mai rămas racordate la sistemul centralizat mai puţine apartamente decât numărul celor pentru care poate asigura încălzirea noua centrală. Alt exemplu este cel de la Giurgiu, unde, după ce vechiul CET a intrat în faliment, un privat a investit într-un nouă centrală, cu patru motoare de cogenerare, cu o capacitate totală de 18 MW. CET-ul de la Galaţi este de 5,3 MW. La Giurgiu, preţul de livrare a energiei termice este de 130 lei/gcal. 

La Focşani, CET nou, cu 31 de milioane de euro bani europeni

Şi la Focşani a fost construit un nou CET. Potrivit lui Valter Popescu, consilier la Enet Focşani, noua centrală este dotată cu două motoare cu ardere internă Rolls Royce, de 6,8 MW fiecare şi două cazane de apă fierbinte, cu randament 97%. Investiţia a costat 33 de milioane de euro şi a fost asigurată în procent de 50% din fonduri europene şi 45% cu fonduri obţinute prin POS Mediu, Consiliul Municipal Focşani contribuind cu numai 5% din costurile investiţiei. „Sursa de finanţare cea mai atractivă sunt fondurile europene. Noi asta am făcut la Focşani. În 2007, am început cu Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti masterplanul necesar pentru accesarea fondurilor. Acest program vi-l recomand şi dumneavoastră, la Galaţi, pentru că este cel mai rentabil, deoarece 95% din fonduri sunt nerambursabile. Din totalul de 33 de milioane de euro, Primăria a dat doar 1,5 milioane. Cu aceşti bani am făcut un nou CET. Mai mult a durat partea de birocraţie, pentru că toţi, inclusiv AM POS Mediu, erau la început. Acum au învăţat şi merge repede. Practic, în 2012 am început, iar la sfârşitul lui 2013 am pus în funcţiune centrala”, a spus Popescu.

Centrala de la Focşani asigură încălzirea pentru 15.000 de apartamente, 50% din apartamentele din Focşani, dar nu pentru că nu ar avea capacitate, ci pentru că foarte mulţi focşăneni s-au debranşat.

Tot la Focşani, 75% facturare individuală

Edilii din Vrancea ţin sub control încasarea facturilor, pentru că se face facturare individuală în procent de 75%, în oraş existând casierii ale furnizorului de căldură la care focşănenii îşi plătesc facturile la încălzire. „La populaţie, noi avem facturare individuală în peste 75% din oraş. Suntem prima mână la bani. Pe zonele noastre, unde avem facturarea individuală, bazată pe convenţie, cetăţenii plătesc la noi. Avem şi casierii ale noastre, dar avem şi încasatori de teren”, a precizat reprezentantul Enet Focşani, care a mai adăugat că şi acolo mai sunt probleme cu încasările, dar gradul de încasare a facturilor este de 90-92%.

Marea problemă la Galaţi: CET-ul, prea departe de oraş

Cristian Atanasovici, director al ATH Energ SRL Bucureşti, firma care a realizat Strategia de asigurare a serviciului de termoficare la Galaţi, aprobată recent de Consiliul Municipal, a spus că la acest moment este nejustificată funcţionarea Electrocentrale ca furnizor de energie termică pentru Apaterm, deoarece CET-ul a fost construit pentru a deservi platforma siderurgică a Sidex şi în secundar oraşul, dar în condiţiile în care ArcelorMittal şi-a asigurat propriile echipamente, producţia de energie termică la 6-7 km de oraş e păguboasă. „Cândva, CET-ul construit a avut ca scop în primul rând deservirea consumatorului industrial, Sidex, deci nişte echipamente foarte mari care, în momentul de faţă, nu mai pot să funcţioneze având ca unic consumator numai oraşul Galaţi, pentru alimentarea cu căldură, platforma Sidex făcându-şi propria sursă de energie termică, respectiv abur”, a spus Atanasovici.

Potrivit acestuia, altă mare problemă a termoficării de la Galaţi este că nu s-a investit în reabilitarea sistemului de distribuţie, punctele termice fiind modernizate în procent de 50%, iar reţele de conducte de la punctele termice la blocuri numai în procent de 5-10%. 

Soluţia tehnică: zonarea termoficării Galaţiului

Din punct de vedere tehnic, soluţia propusă în strategie este împărţirea Galaţiului în 3 zone, fiecare cu propria termoficare. „Am stabilit ca soluţie descentralizarea sistemului şi împărţirea oraşului în trei zone, fiecare zonă cu propriul sistem de producere, transport şi distribuţie a energiei termice. Din punct de vedere al soluţiei tehnice de producere a căldurii, am analizat soluţia cu centrale termice pentru fiecare zonă şi soluţia cu cogenerare. Ca indicatori economici, ne-a rezultat ca fiind viabilă soluţia cu cogenerare cu motoare cu ardere internă”, a mai spus reprezentantul ATH Energ, care a mai precizat că prin soluţia propusă au fost diminuate investiţiile şi costurile de exploatare: „Din punctul de vedere al reţelei de transport, am eliminat traseul de conducte de la actuala sursă, Electrocentrale, până la intrarea în oraş, ceea ce înseamnă reducerea unor investiţii în 14 km de conducte cu diametre foarte mari. Am urmărit în continuare să diminuăm conductele de transport atât din punct de vedere al traseelor, cât şi din punct de vedere al diametrelor, ceea ce înseamnă investiţii mai reduse şi o mai bună eficienţă energetică a întregului sistem”.

Condiţia de bază: termoficarea, 100% sub controlul Primăriei Galaţi

Autorul strategiei de termoficare a Galaţiului a mai adăugat că o condiţie de bază pentru buna funcţionare a sistemului este ca şi noile centrale termice, deci întreg sistemul de încălzire centralizată să fie sub controlul municipalităţii: „Toată această construcţie are la bază o idee care este fundamentală, şi anume ca întregul sistem de termoficare să fie în mâna administraţiei locale, pentru că astăzi CET-ul şi reţeaua termică primară sunt la Ministerul Energiei, iar distribuţia este la administraţia locală. Din acest motiv apar foarte multe sincope de ordin financiar”, a precizat Atanasovici.

presagalati.ro

[dcp100168]

Din necesarul de 125 de milioane, primarul are promisiunea unui împrumut de 35!

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, s-a declarat încântat de perspectiva ca Banca Europeană de Investiţii să acorde municipalităţii un împrumut bancar în valoare de 34 de milioane de euro, la care s-ar putea adăuga alţi 1,5 milioane de euro, grant (împrumut nerambursabil) din partea aceleiaşi instituţii bancare. Potrivit primarului Marius Stan, banii ar urma să fie folosiţi pentru punerea în aplicare a strategiei de alimentare cu energie termică a Galaţiului, strategie ale cărei lucrări sunt estimate, totuşi, la 125 de milioane de euro.

"Eu, joi, am fost plecat din localitate, dar reprezentanţii Primăriei s-au întâlnit cu cei ai BEI şi aceştia din urmă au venit cu variante mai mult decât fezabile, ei cred în sistemul centralizat, au făcut calculele specialiştii şi sunt dispuşi să finanţeze acest proiect, chiar să ofere un grant de 1,5 milioane de euro, deci lucrurile pot intra pe un făgaş normal, evident, dacă populaţia va plăti facturile. Banii pe care ar urma să ni-i dea împrumut BEI, ar urma să fie investiţi în realizarea programului de revitalizare a sistemului de termoficare din oraş. Conform acelui program, ar urma să se facă investiţii în 2 motoare electrice de nouă generaţie, cu cogenerare, care să producă energie termică şi electrică. Unul din acele motoare ar urma să fie instalat chiar pe platformă, unde este CET, dar aceste planuri nu vor fi posibile până când nu vom prelua sistemul de producţie şi distribuţie a agentului termic, la primărie. Cedarea CET (de către Guvern către primărie - n.a) este o simplă formalitate. Problema este îngheţarea datoriilor şi o eşalonare a plăţii acestora, pentru că nu putem să ne îndatorăm cu 160 de milioane de lei”, a declarat primarul Marius Stan.

presagalatibraila.com

[Mikka]

Aproape ca nici nu mai merita sa comentezi... Totul e minunat, primaria (galatenii) se imprumuta de zeci de milioane de euro, mai raman alte zeci de milioane restante, in rest - totul e minunat, vorba cantecului. Si mai raman, evident - intre 35 si 125 - fo nouj de meleoane de euroi de adus de undeva. Mai misto e ca toate mis-mas-urile astea financiare trebuie facute in maxim vreo doua luni pentru a spera la caldura in iarna 2015/16. 

[dcp100168]

Primăria face "recensământul" caloriferelor, pentru a şti cât de rentabil este sistemul

Nu mai puţin de 150.000 de lei au fost alocaţi, prin rectificarea bugetului local de venituri şi cheltuieli al Galaţiului, pentru un studiu privind apartamentele conectate la reţeaua termică. Potrivit Biroului de presă al Primăriei Galaţi, studiul presupune inventarierea locuinţelor racordate la sistemul centralizat şi este necesar „pentru a şti cât de rentabil mai este sistemul”.

Mai exact, după cum explică SC Calorgal, autorităţile încearcă să afle, astfel, numărul de gigacalorii de care au nevoie gălăţenii pentru a se încălzi la iarnă. Acest consum necesar nu poate fi stabilit prin simpla numărare a apartamentelor branşate în acest moment la reţeaua termică. Este nevoie, spun reprezentanţii Calorgal, să se ştie câte dintre apartamente au caloriferele funcţionale, pentru că, de exemplu, din cele peste 46.000 de apartamente branşate, 12.000 sunt nelocuite.

Ar mai fi de spus că, odată cu studiul, au fost alocaţi câte 275.000 şi, respectiv, 272.000 de lei pentru centrale termice şi instalaţii de încălzire la Creşa nr. 1 din Micro 19 şi la Creşa nr. 36 din Ţiglina I.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii părăsesc în masă sistemul public de încălzire din cauza şanselor tot mai mici ca acesta să funcţioneze la iarnă

Doar aproximativ o treime dintre locuinţele din Galaţi au contracte valabile de furnizare a agentului termic şi mai sunt branşate în acest moment la sistemul public de încălzire. Primăria a comandat un studiu pentru a se afla numărul exact de apartamente dependente de sistemul centralizat.

La 15 august a expirat termenul până la care se putea face debranşarea de la sistemul public de apă caldă şi încălzire, iar cifrele înregistrate arată că gălăţenii părăsesc în masă „corabia”. În ultimele 12 luni, nu mai puţin de 5.200 de familii din oraşul Galaţi au renunţat la serviciul centralizat de termie. Potrivit unor estimări parţiale ale companiei de furnizare a agentului termic Calorgal, circa un sfert dintre solicitanţi au renunţat totuşi doar la apa caldă, nu şi la căldură. Restul, potrivit cererilor depuse la societatea de furnizare, au optat pentru centrale termice de apartament.

Interesant este că în „hora” debranşării au intrat şi o serie de instituţii publice, care au preferat să treacă la un sistem de încălzire individual. În această vară, au renunţat la sistemul public opt apartamente de tip familial ale Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Galaţi, dar şi două creşe (din Ţiglina I şi Micro 19). Ele se adaugă zecilor de şcoli, grădiniţe şi unităţi medicale care au deja centrale proprii, încă din anii trecuţi.

A fi sau a nu fi căldură la iarnă

Şansele ca sistemul public de furnizare a agentului termic să fie funcţional la iarnă sunt destul de mici. Contractul actual de furnizare a apei calde expiră peste doar o lună, iar modernizările promise la CET sunt foarte departe de a fi făcute, asta cu atât mai mult cu cât societatea din urmă este în insolvenţă, iar şansele să scape de faliment par minime. Datoriile ei depăşesc 170 de milioane de lei, în condiţiile în care are de încasat doar 100 de milioane, iar fierul vechi (pe care administratorul special îl tot taie şi-l vinde de câteva luni) nu face în nicun caz 70 de milioane de lei. În acelaşi timp, datoriile populaţiei la întreţinere au rămas constante, în jurul sumei de 80 de milioane de lei (circa 18 milioane de euro), în ciuda miilor de procese pornite împotriva datornicilor de către defunctul Apataterm.

Faptul că nici Primăria Galaţi nu prea mai crede în soluţia pornirii sistemului public de încălzire este atestat de faptul că în urmă cu câteva zile Consiliul Local Galaţi, reunit în şedinţă de îndată, a alocat, prin rectificare bugetară, suma de 150.000 de lei pentru realizarea unui studiu care să spună câte apartamente au rămas conectate la reţeaua de furnizare în sistem centralizat a agentului termic.

Doar o treime din Galaţi mai depinde de sistemul public

Estimările Calorgal (noua societate de distribuţie, care a preluat atribuţiunile famentarei Apaterm) arată că ar fi branşate la sistem şi sub contract de furnizare circa 48.000 de apartamente (din 436 de asociaţii de proprietari), însă cam un sfert dintre dintre acestea sunt nelocuite şi au robineţii închişi. Asta înseamnă, la un calcul sumar, că de căldura centralizată beneficiază, în fapt, doar în jurul a o treime dintre gălăţeni, restul având fie surse independente de încălzire, fie fiind plecaţi din localitate (cei mai mulţi la muncă în străinătate) şi având căldura închisă.

Trebuie spus şi că jumătate dintre asociaţiile de proprietari din Galaţi au refuzat să încheie cu Calorgal contracte de furnizare a agentului termic, ceea ce înseamnă că fie nu pot prezenta garanţiile financiare cerute, fie că, pur şi simplu, nu mai doresc branşarea la sistemul public.

adevarul.ro

[dcp100168]

Distribuţia apei calde şi a căldurii, în curtea Electrocentrale?

Acest lucru îl doreşte administratorul special al Electrocentrale, Mustafa Sinan, în a cărui opinie Calorgal ar fi  „aceiaşi Mărie, cu altă palarie”,  în timp ce avariile înregistrate pe reţeaua de termoficare a furnizorului de agent termic primar continuă.

Deşi conducerea Calorgal a fost schimbată recent, problemele existente în curtea furnizorului local de apa caldă si căldură nu au dispărut.

În acelaşi timp, nici avariile pe reţelele Electrocentrale nu au dispărut, semn că acesta ar putea deveni un lucru obişnuit, ceea ce înseamnă că situaţiile în care gălăţenii nu vor avea pe o perioadă determinată apa caldă sau caldură, nu vor deveni o amintire. Mustafa Sinan a ajuns la concluzia personală că nu fostul director Cristian Istrate era problema acolo, ci procedura procedurii de lucru.

“Aştept cu interes noua numire şi sper în rezolvarea problemelor de la distribuitor. Așa cum am mai spus în trecut, în repetate rânduri, important este ce vom face de acum încolo în a identifica și implementa o soluție viabilă pe viitor dacă ne dorim cu toţii meninerea funcțională a sistemului centralizat de termoficare.

în acest sens, noi am propus încă din septembrie 2014, singurul scenariu viabil de reorganizare a SACET. Aceasta soluție a fost verificată inclusiv de consultanţii BEI cu care municipalitatea a avut şi are discuţii în vederea atragerii unor fonduri pentru modernizarea reţelei de transport, şi eventual producţie”, susţine Mustafa Sinan.  

Surse din cadruul Electrocentrale ne-au spus că valoarea creditului care ar putea fi luat de la BEI ar fi de 34 de milioane de euro, bani care ar putea fi folosiți pentru investiții și modernizare.

Ce doreşte Electrocentrale

Administratorul special al Electrocentrale a propus ca furnizorul local de agent termic primar să preia şi distribuţia apei calde şi a căldurii în oraş, serviciu furmizat la acea vreme de Apaterm, intrata în faliment. Mustafa Sinan propune “cooptarea ca si acţonar în Electrocentrale Galaţi a municipalităţii, implementarea imediată a planului de reorganizare, în baza legii insolvenței (86/2006), care va implica inclusiv o ajustare și eşalonare a datoriilor pe care societatea le are, cu acordul creditorilor. Apoi atragerea de fonduri mult necesare pentru modernizare /retehnologizare a sistemului de transport şi eventual producţie de exemplu de la BEI, şi derularea producţiei, transportului şi distribuţiei printr-o singură societate și nu două”.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Sistemul centralizat de termoficare, încotro? 2015 - anul promisiunilor, bâlbelor şi contradicţiilor

* Strategiile de termoficare pentru care municipalitatea a achitat, în acest mandat, peste 50.000 de euro zac în sertare, la fel ca şi protocolul CET privind crearea societăţii integrate pentru producerea, transportul şi distribuţia agentului termic * Şi "recensământul caloriferelor", de 150.000 de lei, a rămas la stadiul de intenţie * Anul viitor, autorităţile ar putea să pună cruce sistemului public de încălzire, dacă declaraţiile nu vor fi înlocuite de fapte

 

"Trebuie să", „vom face”, „urmează să”, „am discutat”, „intenţionăm”, „credem că”, „vrem să” şi, în final, „dacă nu...”. Acestea sunt cuvintele de ordine care au marcat anul 2015, la Galaţi, în materie de termoficare. Autorităţile au demonstrat că nu duc lipsă de idei, intenţii sau planuri pentru a repune pe picioare sistemul centralizat de termoficare, însă continuă să aibă serioase probleme în transpunerea lor în realitate.

Aşa se face că, după aproape un an de la "Strategia locală de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi", aprobată, în luna ianuarie, de Consiliul Local (prin HCL nr. 3/2015), municipalitatea, Calorgal şi Electrocentrale (CET) nu au reuşit să facă vreun pas concret sau să parafeze vreun document care să le garanteze celor circa 100.000 de gălăţeni, care depind de sistemul public, că autorităţile îşi doresc să menţină în funcţiune sistemul, ba chiar să-l redimensioneze şi să-l modernizeze, două condiţii necesare pentru eficientizarea serviciului, care acum este supradimensionat, învechit şi generează pierderi colosale.

Mai bine de trei luni fără apă caldă

Anul 2015 va fi, cu siguranţă, greu de uitat! După ce mulţi dintre gălăţeni au experimentat traiul lipsit de apă rece (din cauza sistărilor operate de Apă Canal, pe fondul datoriilor asociaţiilor de proprietari), a venit rândul celor racordaţi la sistemul public de termoficare să fie obligaţi să supravieţuiască, mai bine de trei luni, fără apă caldă menajeră. Aşa s-a ajuns în situaţia în care multe apartamente din oraş nu au mai fost alimentate, simultan, nici cu apă potabilă şi nici cu apă caldă menajeră.

Cele mai sumbre scenarii şi atenţionări ale Electrocentrale, semnalate încă din toamna anului 2014, s-au confirmat la finele lunii marti 2015e, când conducerea societăţii a anunţat că intră în conservare şi îşi trimite angajaţii în şomaj tehnic, în condiţiile în care Romgaz urma să sisteze, de la 1 aprilie, livrarea de gaze naturale către CET, din cauza datoriilor Apaterm. Ceea ce s-a şi întâmplat.

La acel moment, conducerea CET anunţa că poartă negocieri cu municipalitatea pe marginea unui protocol care să permită investiţii într-un cazan de apă fierbinte, amplasat în Ţiglina II, cu ajutorul căruia să fie asigurată apa caldă a gălăţenilor pe timpul verii şi a readus în discuţie crearea societăţii integrate de producere, transport, distribuţie şi furnizare a agentului termic în municipiu.

În prima jumătate a lunii aprilie, primarul Marius Stan anunţa că a descoperit, la CET Brăila, aflată în lichidare, un cazan de apă fierbinte, scos la licitaţie, care le asigura apa caldă celor din oraşul vecin în sezonul cald. Asta după ce planul edilului de a prelua CET a fost sortit eşecului, la fel ca şi cel privind instituirea situaţiei de urgenţă pe termoficare. În final, după numeroase declaraţii şi discuţii pe tema achiziţionării cazanului, dar şi criticilor venite din partea municipalităţii cu privire la condiţiile impuse de creditorii CET (Romgaz şi Transgaz), în speţă scrisoarea de garanţie bancară, autorităţile au anunţat, în luna iunie, că apa caldă va fi produsă cu abur furnizat de ArcelorMittal Galaţi. Iar convenţia încheiată cu ArcelorMittal, valabilă iniţial până la finele lunii septembrie, când CET ar fi trebuit să îşi reia activitatea, a tot fost prelungită până în luna noiembrie, când a fost repus în funcţiune sistemul de termoficare.

Cu toate acestea, CET a subliniat că achiziţia cazanului va trebui totuşi făcută, pentru a asigura apa caldă menajeră a oraşului în verile ce vor urma!

Studiul caloriferelor şi creditul de 20 de milioane de lei

În luna august, când autorităţile încă nu ştiau cum vor reuşi să furnizeze căldură în sistem centralizat, aleşii locali au alocat 150.000 de lei pentru ceea ce am numit "recensământul caloriferelor", un studiu care ar fi trebuit să determine câte apartamente mai sunt branşate la sistemul centralizat şi ce-şi doresc de fapt cei captivi. În luna septembrie, reprezentanţii Primăriei ne declarau că se află „în faza premergătoare demarării procedurilor de licitaţie pentru atribuirea realizării studiului”, iar de atunci nu s-a mai amintit de acest proiect. Cum nu s-a mai spus nimic nici despre cele două strategii de termoficare, pentru care actuala administraţie a plătit peste 50.000 de euro.

După cum ştiţi, pentru sezonul rece 2015-2016, căldura şi apa caldă în sistem centralizat sunt asigurate prin creditul de 20 de milioane de lei, contractat de municipalitate, întrucât creditorii CET, Romgaz şi Transgaz, au impus plata în avans a combustibilului, condiţia majoră pentru ca Electrocentrale să-şi reia activitatea de producere de agent termic. Însă acestea nu sunt singurele costuri suportate din bugetul local pentru menţinerea în funcţiune a sistemului de termoficare. Cum Calorgal, la doar câteva luni de la pornirea activităţii, înregistrează pierderi (cu acordul aleşilor locali!), în urma furnizării de apă caldă pe baza aburului primit de la ArcelorMittal, Consiliul Local a alocat 3,35 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a găurii (din cele 5,2 milioane de lei, solicitate iniţial). Pe lângă aceste sume, municipalitatea a mai alocat aproximativ 10,5 milioane de lei pentru termoficare, întrucât de banii din împrumut a beneficiat abia la începutul lunii decembrie.

Rămâne, însă, întrebarea ce se va întâmpla cu sistemul centralizat după încheierea actualului sezon rece. Mai ales că demisia directorului Calorgal (la cererea primarului), Cristian Istrate, nu schimbă cu nimic nevoia de apă caldă şi căldură a zecilor de mii de gălăţeni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tratative pe termoficare - CET şi Primăria Galaţi, discuţii pe tema creării societăţii integrate

Conducerea Electrocentrale (CET) şi cea a municipalităţii reiau discuţiile pe tema creării societăţii integrate de producere, transport şi distribuţie a agentului termic în municipiul Galaţi, soluţia avansată de CET, încă din toamna anului 2014, pentru restructurarea şi menţinerea în funcţiune a sistemului centralizat de termoficare.

„Vom relua atât discuţiile, cât şi comunicările oficiale pe această temă şi, cel mai probabil, vor exista inclusiv la nivel de minister (Ministerul Energiei n.r.) astfel de discuţii”, ne-a declarat Sinan Mustafa, administratorul special al CET, care a reiterat că de la 1 aprilie gălăţenii dependenţi de sistemul public de termoficare riscă să rămână, din nou, fără apă caldă, dacă nu va fi achiziţionat cazanul de apă fierbinte, pentru asigurarea apei calde menajere a oamenilor în sezonul cald.

„Trebuie implementată soluţia cazanului, pentru că, în caz contrar, chiar şi cu plata în avans, riscăm să nu mai putem funcţiona de la 1 aprilie, din cauză că sistemul actual implică pierderi foarte mari pe perioada verii”, a afirmat reprezentantul CET.

Crearea societăţii unice, integrate, de producere, transport şi distribuţie a agentului termic presupune, printre altele, cooptarea municipalităţii ca acţionar, alături de statul român, posibil majoritar (în funcţie de rezultatul negocierilor) în cadrul noii structurii, care, conform soluţiei avansate de CET, ar urma să aibă aproximativ 500 de angajaţi (mai puţini decât are Calorgal, în prezent), dintre care în jur de 200 de oameni să fie preluaţi de la Calorgal.

În acest fel, susţine conducerea CET, pe lângă restructurările de personal, soluţia ar reprezenta un avantaj, printre altele, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri pentru redimensionarea şi modernizarea reţelelor vechi de zeci de ani. Sinan Mustafa a afirmat că, în cazul în care autorităţile şi CET nu vor implementa această strategie, Electrocentrale are mari şanse să intre în faliment şi, odată cu ea, întregul sistem centralizat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Termoficarea orașului, salvată prin proiecte europene?

Subcomisia special constituită pentru termoficarea orașului, înființată la nivelul Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii Galați și-a prezentat, recent, punctul de vedere. Reamintim că pe 23 februarie, în cadrul unei ședințe a Comisiei de Dialog Social la care au luat parte și liderii Blocului Naţional Sindical Dumitru Costin şi vicepreşedintele BNS Ion Pisc s-a discutat cu îngrijorare despre soarta termoficării din oraș, ocazie cu care s-a stabilit înființarea unei comisii speciale care să stabilească un punct de vedere pe acest subiect. La aproape o lună și jumătate distanță, comisia, condusă de Felix Căprariu (fost consilier personal al ministrului Energiei din Guvernul Ponta) a prezentat un punct de vedere.
Făcând referire la strategia de termoficare - studiu realizat și aprobat de CL în ianuarie 2015 -, șeful comisiei opinează că Galațiul trebuie să mențină sistemul de termoficare, dar modernizat așa cum s-a implementat deja în alte municipii din țară, precum Brașovul sau mai aproape, Focșaniul. În acest sens, comisia recomandă implementarea în două cartiere ale orașului - zone critice - a unui sistem pilot de termoficare care însă să îndeplinească mai multe cerințe, precum: să reabiliteze actualele instalații uzate ale Calorgal, să promoveze tehnologii eficiente și curate prin utilizarea de surse cu randament ridicat - cogenerare de înaltă eficiență - și care îndeplinesc normele de protecție a mediului. Cât privește alegerea tioului instalațiilor de cogenerare, trebuie ținut cont de nivelul consumului, accesibilitatea și siguranța alimentării cu combustibil, nivelul de poluare, volumul de investiții necesare și prețul energiei termice la consumatorul final.
Totuși, avertizează comisia “investiția în cogenerare e mare, iar recuperarea ei se face în termen de 7-10 ani și mai mult, în funcțiile de condițiile concrete de funcționare”. Totodată, comisia face trimitere și la posibilitatea de finanțare a realizării unui astfel de sistem, prin accesarea de proiecte cu finanțare europeană. În context, se face referire la Programul - Axa Prioritară 3 - Sprijinirea Tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiție 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a a energiei și utilizării enerfgiei din surse regenerabile în infrastructuri publice. “În stabilirea soluţiilor de eficientizare a al alimentării cu energie termică a municipiului Galati trebuie avut în vedere și cadrul legislativ aflat în modificare datorită adoptării de noilor recomandări a Comisiei Europene - DG Energy, Strategia Energetică Națională, aflata în dezbatere publică, în consecință recomandăm continuarea activității Subcomisiei de Termoficare a Muncipiului Galați pentru a putea realiza un plan de măsuri ce pot fi integrate în Strategia de dezvoltare locală, în Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Galați și nu în ultim rînd în Strategia SC CALORGAL”, mai arată raportul comisiei.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Dezbatere CET pe termoficare

La doar câteva zile după ce au anunţat că intenţionează să organizeze o dezbatere publică pe tema sistemului centralizat de termoficare, la care sunt invitaţi să participe, printre alţii, cei 12 candidaţi pentru fotoliul de primar şi delegaţi ai asociaţiilor de proprietari, reprezentanţii Electrocentrale au anunţat, miercuri, 11 mai, că evenimentul va avea loc pe data de 20 mai, la ora 11,00, în sala de conferinţe a Parcul de Soft.

În cadrul dezbaterii, producătorul de agent termic primar va prezenta soluţia sa pentru a menţine în funcţiune sistemul public de alimentare cu energie termică şi modul în care acesta ar putea fi restructurat. Totodată, conducerea CET a avertizat candidaţii şi partidele politice că nu sunt permise mesaje de propagandă electorală. "Intenţionăm ca, în acest fel, să tranşăm clar şi definitiv această problemă, iar dacă vom concluziona că soluţia propusă de Electrocentrale este cea mai bună, să demarăm de îndată toate procedurile necesare implementării ei. În cazul în care aceasta nu va fi agreată, vom lua în analiză alte soluţii propuse în acest sens (…) Discuţiile se vor purta strict pe soluţia propusă, nefiind permisă lansarea de mesaje electorale", a transmis Sinan Mustafa, administratorul special al Electrocentrale.

La eveniment au fost invitaţi să participe, alături de reprezentanţi ai Primăriei şi Prefecturii, delegaţi ai Electrica, GDF Suez (Engie), ANRSC, COGEN România şi specialişti în domeniu, care au contribuit la elaborarea unor strategii de termoficare, printre care şi cea a municipalităţii, aprobată de Consiliul Local la începutul anului 2015, dar nepusă în practică.

Rămâne de văzut dacă dezbaterea va genera şi o decizie concretă din partea autorităţilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Dezbatere interesantă pe tema termoficării oraşului

Cu o mică excepţie (momentul în care candidatul la Primărie Cătălin Cristache a fost dat afară din sală de Sinan Mustafa, supărat că acesta i-a jignit activele societăţii, denumind “gunoaie” conductele CET), dezbaterea publică privind viitorul sistemului de termoficare s-a dovedit a fi fost o idee bună, care poate ar fi avut mai mult succes dacă ar fi fost organizată în urmă cu jumătate de an, cel puţin. Punctele de vedere expuse - majoritatea pertinente şi bine argumentate - au demonstrat că cei prezenţi chiar s-au interesat îndeaproape de subiect.

Astăzi, la Parcul de Soft a avut loc o dezbatere publică pe tema termoficării oraşului, dezbatere iniţiată de administratorul special al Electrocentrale, Sinan Mustafa, care a invitat la discuţii toţi candidaţii la alegerile pentru Primăria şi CL Galaţi. Dezbaterea a urmărit identificarea de soluţii de viitor în privinţa menţinerii sau nu a sistemului de termoficare a oraşului, în condiţiile în care fosta firmă locală de distribuţie a agentului termic, SC Apaterm, a intrat în faliment fapt ce a determinat intrarea în insolvenţă şi a producătorului de agent termic SC Electrocentrale. În aceste condiţii, livrarea agentului termic către cele 40.000 de apartamente (în care locuiesc circa 100.000 de gălăţeni) racordate la sistemul de încălzire centralizată a oraşului a fost de mai multe ori sistată în ultimii ani, iar vara trecută, gălăţenii nu au primit apă caldă menajeră din luna aprilie până în luna iulie.

La invitaţia adminsitratorului special al CET au venit următorii candidaţi care au şi luat cuvântul: primarul Marius Stan, Iulian Aramă, Cătălin Cristache, Dorin Butunoiu, Constantin Telegan, Gregor Teodorescu. Au absentat inexplicabil candidaţii Nicuşor Ciumacenco, Ionuţ Pucheanu şi Eugen Durbacă, în schimb, PSD i-a avut ca reprezentanţi pe viceprimarul Florin Popa şi Vergiliu Vals, iar ALDE a avut şi el reprezentanţi care au luat cuvântul. Din partea PNL însă nimeni nu şi-a expus nici un punct de vedere.

Dezbaterea a început cu prezentarea făcută de Sinan Mustafa în care acesta a explicat soluţia pe care o susţine CET pentru salvarea termoficării oraşului: implementarea unui plan de modernizare a reţelelor şi sistemelor (care ar dura 2-3 ani) adaptate la realităţile din teren (căci CET a fost construit pe când Galaţiul avea 90.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat iar acum nu mai are decât 40.000) şi funcţionarea în cadrul unei societăţi mixte în care acţionar majoritar să fie Primăria Galaţi. Până la implementarea soluţiei tehnice de medernizare, CET ar urma să continue ca şi până acum, să livreze agent termic, în perioada de vară, folosind abur industrial de la ArcelorMittal pentru producerea de apă caldă menajeră. “Există sau nu voinţă politică să continuăm în actualul sistem de termoficare centralizat? , asta este de fapt întrebarea”, a încheiat Sinan Mustafa, care a adăugat, “cu toată responsabilitatea, că motivul pentru care am ajuns aşa [în insolvenţă] nu e populatia... am ajuns în insolvenţă pentru că Apaterm, păstorit de Consiliul Local, avea 170 de milioane de recuperat de la populaţie, dar avea, în schimb, de achitat către CET 600 de milioane”.

Ulterior, atât reprezentanţii Electrica dar şi al Engie au precizat public faptul că dacă cele 40.000 de apartamente s-ar debranşa astăzi, nici unul din furnizorii de energie elecrică sau de gaze naturale nu ar putea acoperi necesarul energetic. Nu este de neglijat nici efectele nicive asupra mediului înconjurător pe care le-ar putea avea 40.000 de noi centrale termice de apartament, a avertizat şi Cristian Atanasovici, specialist al unei firme care a realizat un studiu comandat de municipalitate privind sistemul de termoficare.

Rând pe rând, candidaţii care au dorit şi-au spus punctele de vedere. Alexandru Gregor Teodorescu a fost de părere că sistemul centralizat de termoficare al oraşului ar trebui să îşi schimbe, pe viitor, sursa de producere a agentului termic, fapt care ar conduce şi la o scădere semnificativă a preţului gigacaloriei şi, în consecinţă, la o creştere a capacităţii de plată a populaţiei. Astfel, în loc ca SC Electrocentrale - producătorul de agent termic în sistem centralizat - să producă căldura folosind gaze naturale sau păcură, ar putea folosi, în incineratoare, gunoiul menajer de la cele două gropi de gunoi ale oraşului - una închisă şi cealalată ecologică. Propunerea a fost, însă, demontată de directorul tehnic al CET, Dorin Ciobotaru, carea preciuat că un astfel de sistem se aplică în ţările nordice, dar costurile incineratoarelor sunt mult mai mari decât costul actual al gigacaloriei (400 de lei/gigacalorie, preţ total, din care populaţia plăteşte doar 174 de lei/gigacalorie, restul reprezentând subvenţie de la CL).

Fost director la Electrica, Vergiliu Vals a luat cuvântul considerând că strategia pe termen lung de termoficare a Galaţiului trebuie să se bazeze pe reducerea costurilor şi pe “insularizarea consumului”. Vergiliu Vals a precizat că în prezent, conform ultimelor studii, pierderile de agent termic din reţelele principale şi secundare dar şi din punctele termice se ridică la 55%, iar dacă aceste perderi s-ar reduce, automat s-ar reduce şi preţul gigacaloriei. Astfel, populaţia ar fi în măsură să îşi achite facturile. Pentru rău-platnicii care vor refuza în continuare să îşi achite facturile se va putea trece la debranşrea lor de la sistem, lucru ce va putea fi făcut dacă toate apartamentele vor fi contorizate individual, lucrări ce ar putea fi realizate prin accesarea de proiecte europene.

Iulian Aramă a susţinut un discurs scurt, declarându-se susţinător al propunerii CET privind înfiinţarea unei societăţi în care Primăria să fie acţionar, unitate care apoi, cu ajutorul proiectelor europene, ar putea moderniza sistemul de termoficare al oraşului.

A vorbit şi Constantin Telegan, acesta opinând că situaţia în care a ajuns CET se datorează asociaţiilor de proprietari care gestionează banii încasaţi după bunul plac, plătind cât şi către cine le convine. Pentru corectarea acestei situaţii, Telegan a propus ca aleşii locali să voteze o hotărâre de Consiliu Local prin care adminstratorii să fie obligaţi să taie chitanţe şi să încaseze bani separat, pe fiecare utilitate în parte - gaze naturale, apă, agent termic.

După o altă prezentare făcută de Mihai Costache, din partea Apaterm, care a argumentat în cifre faptul că, de fapt, locatarii cu datorii nu sunt cei săraci (căci săracii primesc ajutoare de încălzire de la stat, deci nu au cum să acumuleze mari datorii), ci cei nesimţiţi, iar datorile uriaşe acumulate la asociaţii nu este vina oamenilor, ci a administratorilor care achită discreţionar (cu bani încasaţi pe agent termic plătesc apa potabilă sau gazele naturale), la final a luat cuvântul primarul Marius Stan.

“Fiecare vorbitor are dreptate. Aşa este, sistemul de termoficare are pierderi mari, dar aşa a fost mereu şi altul nu avem în momentul de faţă. Aşa a fost mereu, numai că în ultimii patru ani s-a întâmplat ca Apaterm să intre în faliment, CET, în insolvenţă, iar Romgaz a ajuns să fie listat pe bursă şi, ca atare, nu şi-a mai permis să livreze combustibil fără plata anticipată. Ce am reuşit noi a fost să facem o strategie de termoficare a oraşului, pe care să o aplicăm, însă trebuie să fim conştienţi că orice soluţie de modernizare am lua, ea nu va fi gata decât peste 2-3 ani, timp în care suntem condamnaţi să mergem aşa. Sperăm să reuşim să rezolvăm şi o problemă juridică, întrucât o societate nouă, Primărie-CET nu prea poate să convingă un investitor atât timp cât activele sunt gaj, căci toată reţeaua CET este gajată la Romgaz. Noi încercăm să rezolvăm asta dar deocamdată nici Guvernul nu poate garanta pentru o investiţie într-o astfel de situaţie”.

presagalatibraila.com

 

Centralele de apartament reprezintă o bombă cu ceas pentru sănătate, a atras atenţia inginerul energetician Cristian Athanasovici * Electrica şi Engie au confirmat că reţelele electrice şi de gaz nu vor face faţă în cazul în care autorităţile vor îngropa sistemul public de termoficare

Dezbaterea organizată, ieri, de Electrocentrale, producătorul de agent termic primar, pe tema menţinerii în funcţiune a sistemului centralizat de termoficare, prin crearea societăţii unice de producţie, transport şi distribuţie, s-a încheiat cu o concluzie clară: gălăţenii nu pot fi văduviţi de căldura şi apă caldă furnizată în sistem centralizat! Numai că, deşi la nivel declarativ, majoritatea participanţilor au pledat pentru continuitate, confortul minim al celor aproximativ 100.000 de consumatori depinde de viitorul Consiliu Local, care se va constitui după alegerile din 5 iunie.

"Ce facem cu oamenii în această iarnă, în iarna care urmează, dar şi în cealaltă? Ca să retehnologizăm, trebuie să ne asumăm o strategie şi să nu mai reacţionăm în ultimă instanţă pentru a rezolva pompieristic orice problemă, dacă vrem să avem un plan şi să rezolvăm pentru totdeauna această problemă! Trebuie să hotărâm. Sunt două variante: ne putem focusa doar pe conceperea şi implementarea unui nou sistem, cu tehnologie adaptată la nevoile actuale, blocând până la finalizarea lucrărilor furnizarea de agent termic în oraş, şi ne asumăm cu toţii lucrul acesta, sau nu ne permitem acest lucru şi suntem obligaţi să gândim o soluţie în paralel. Asta ar însemna să funcţionăm pe instalaţiile actuale, până la înfiinţarea noului sistem", le-a spus celor prezenţi la dezbatere Sinan Mustafa, administratorul special şi directorul general al Electrocentrale (CET).

Riscăm să rămânem toţi fără energie electrică şi gaz

Cel puţin asta este concluzia care reiese din declaraţiile unor specialişti din cadrul Electrica şi Engie, prezenţi la dezbatere, care au precizat că, în cazul în care autorităţile vor pune cruce sistemului de termoficare, reţelele celor două companii nu vor putea face faţă unui val de zeci de mii de consumatori. Asta ar însemna că avariile s-ar ţine lanţ, iar sistemul ar ceda constant, existând chiar varianta ca acesta să nu mai poată funcţiona!

Mai mult, pentru ca Electrica să acopere o astfel de solicitare, ar trebui practic să dubleze capacitatea de distribuţie, iar o investiţie de asemenea amploare nu va putea fi făcută mai devreme de şapte ani. Şi reprezentantul Engie a subliniat că, cel mai probabil, compania de gaze nu este pregătită pentru un val de zeci de mii de branşări, atât din punct de vedere tehnic, cât şi fizic, ceeea ce ar putea conduce la o perioadă de aşteptare de câţiva ani.

"Vreţi sau nu vreţi?"

La dezbatere a participat, printre alţii, şi inginerul energetician Cristian Athanasovici, care a contribuit la crearea strategiei de termoficare a Galaţiului, aprobată la începutul anului trecut de aleşii locali, dar încă nedemarată. Făcând referire la o lucrare elaborată de un reputat profesor din Cluj, împreună cu specialişti străini, acesta a atras atenţia asupra impactului pe care gazele emanate de centralele termice le au asupra sănătăţii oamenilor. "Colegii de la Electrica şi de la GDF Suez au spus că este nevoie de câţiva ani pentru investiţii, dar este cert că, atât pe electric, cât şi pe gaze naturale, nu există disponibilitate pentru a prelua un val de 30.000-40.000 de apartamente, care ar dori surse individuale pe căldură. Îmi permit să vă recomand să citiţi lucrarea domnului profesor Benga, medic în cadrul Universităţii de Medicină din Cluj, să vedeţi care sunt problemele din punct de vedere al sănătăţii aduse de gazele evacuate din coşurile centralelor de apartament, să vedeţi efectele cancerigene puternice la nivel pulmonar din cauza compuşilor grei din gazul ars, care, în momentul în care intră în contact şi cu apa, au un grad de dispersie şi volatilitate extrem de mare. Locuitorii acestui oraş trebuie să beneficieze de această utilitate publică, de care este responsabilă administraţia locală, aşa cum este responsabilă de alimentarea cu apă rece, de strângerea gunoiului sau asigurarea transportului. Se face acest parteneriat sau nu se face? Aveţi voinţa să faceţi acest parteneriat? Vreţi sau nu vreţi? Aceasta este întrebarea. Soluţiile există, v-au fost prezentate, pot fi îmbunătăţite", a punctat inginerul enegetician, acuzat însă de câţiva participanţi că este prea dur.

Nu neglijaţi asociaţiile de proprietari!

Este semnalul de alarmă tras de Cristian Chiru, reprezentant al Serviciului de Relaţie cu Asociaţiile de Proprietari al Primăriei. "Nu trebuie să neglijăm nici asociaţiile de proprietari, unde este foarte mare deranj şi se pare că nu a vrut nimeni niciodată să facă ordine pentru că există destul de multe interese. În asociaţiile de proprietari se rulează bani cam cât în economia Galaţiului. Există nişte grupuri de interese care-şi fac de cap. Cine o să fie mai departe, să se gândească serios la aceste lucruri. Lucrurile sunt grave şi ar trebui să le tratăm cu responsabilitate, nu pe bază de interese", a precizat Chiru, care a afirmat că autorităţile nu trebuie să îşi asume iresponsabilitatea de a-i lăsa în frig pe oameni.

"Important este să avem o strategie, pe care să o punem în aplicare şi să o respectăm", le-a spus Sinan Mustafa participanţilor, la încheierea dezbaterii. Conducerea CET a precizat că aceasta va fi înaintată noii administraţii, după ce va fi postată pe site-ul societăţii spre consultare şi eventuale modificări.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum va fi asigurată căldura gălăţenilor în această iarnă. 100.000 de oameni aşteaptă o soluție

Atât reprezentanţii CET, cât şi primarul ales al Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, par să fie de acord cu un lucru: caloriferele oamenilor nu trebuie să mai fie reci în prag de iarnă, ceea ce înseamnă că, până în toamnă, autorităţile sunt obligate să încheie tratativele pe termoficare

Peste doar câteva zile, noua conducere a Primăriei şi cea a Electrocentrale (CET), producătorul de agent termic primar, se vor aşeza la aceeaşi masă, pentru a decide cum şi în ce condiţii le vor furniza căldură şi apă caldă în sistem centralizat, în această iarnă, celor aproximativ 100.000 de gălăţeni care încă mai depind de sistemul public.

Prima întâlnire a „actorilor” termoficării va avea loc, cel mai probabil, la sfârşitul lunii iunie, după ce va fi constituit noul Consiliu Local, iar proaspătul primar va fi învestit în funcţie, au estimat reprezentanţii producătorului de agent termic primar, care au precizat că sunt pregătiţi să iniţieze seria tratativelor cu autorităţile locale.

De cealaltă parte, Ionuţ Pucheanu, care îi va lua locul, în curând, edilului în exerciţiu, Marius Stan, ne-a declarat că îşi propusese deja să demareze discuţiile pe această temă. Semn că, până la acest moment, cel puţin la nivel declarativ, cei de care va depinde încălzirea oraşului în sezonul rece sunt nerăbdători şi motivaţi să se aşeze la masa negocierilor. De altfel, atât Sinan Mustafa (administratorul special şi directorul general al CET), cât şi Ionuţ Pucheanu au precizat că îşi doresc ca, cel mai târziu la începutul toamnei, să convină asupra condiţiilor în care Galaţiul va beneficia de agent termic. Mai mult, spun cei doi, gălăţenii nu trebuie să mai îndure frigul în propriile locuinţe, întrucât autorităţile nu sunt capabile să ia o decizie în timp util.

Soluţia se cunoaşte, doar termenii se negociază

Chiar dacă menţinerea în funcţiune, pe termen lung, a sistemului centralizat de termoficare, prin restructurarea şi modernizarea acestuia, presupune, în viziunea CET, aşa cum v-am mai informat, crearea societăţii unice de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic, pentru iarna 2016-2017 autorităţile sunt obligate să opteze tot pentru sistemul actual, întrucât o altă soluţie nu există, după cum au recunoscut atât reprezentanţii CET, cât şi cei ai Primăriei. Astfel, negocierile care se vor purta între producătorul de agent termic primar, municipalitate şi Calorgal vor viza, în special, condiţiile financiare. Cel mai probabil, municipalitatea, prin distribuitorul de apă caldă şi căldură - Calorgal, va fi obligată să plătească în avans combustibilul livrat de Romgaz Mediaş, aşa cum s-a întâmplat şi în sezonul rece trecut. Aceeaşi condiţie (impusă de Romgaz şi Transgaz) se va menţine, cel mai probabil, şi în cazul combustibilului furnizat Electrocentrale pentru producţia energiei electrice. La toate acestea se va mai adăuga şi plata eşalonată a datoriilor istorice pe care CET le înregistrează către cei doi mari creditori ai săi.

Scenarii pe care conducerea CET nu le-a negat, ba chiar a precizat că „iarna aceasta va fi una mult mai grea”. Asta pentru că, potrivit lui Sinan Mustafa, societatea va trebui să prezinte instanţei, în luna septembrie, un plan de reorganizare, care se bazează strict pe soluţia privind crearea societăţii integrate de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic, prin cooptarea municipalităţii ca acţionar, alături de statul român. În cazul în care municipalitatea nu va agrea această variantă de restructurare a sistemului şi nu va încheia protocolul în acest sens cu Electrocentrale, administratorul special al societăţii a afirmat că CET are toate şansele să intre în faliment.

„Sunt convins că domnul Pucheanu, tânăr şi ambiţios, va aborda această problemă cu toată atenţia care se impune şi cu profesionalism, astfel încât să avem o decizie privind restructurarea acestui sistem pe mai departe”, a afirmat reprezentantul Electrocentrale.

Reţelele electrice şi de gaz nu pot fi o alternativă acum

Ionuţ Pucheanu a precizat că apa caldă a gălăţenilor va fi asigurată, în continuare, prin parteneriatul cu ArcelorMittal, deoarece o altă soluţie nu există la acest moment. În ceea ce priveşte asigurarea căldurii pentru populaţie, acesta ne-a spus că, întrucât nu există alternativă, sistemul trebuie menţinut în viaţă, până la redimensionare şi modernizare. „Principale sunt problemele cu care ne vom lovi la iarnă - apa caldă şi căldura, cu care trebuie să intrăm în linie dreaptă de acum, să nu mai stăm cu emoţii în decembrie”, a precizat Ionuţ Pucheanu, în urmă cu doar câteva zile, după ce a primit certificatul de ales. Ieri, însă, acesta a dat asigurări că variantele propuse de Electrocentrale vor fi analizate „la momentul oportun şi vom alege cea mai bună soluţie pentru gălăţeni”.

În cazul în care autorităţile vor pune cruce sistemului public de termoficare, cei aproximativ 100.000 de gălăţeni nu vor avea cum să îşi încălzească apartamentele, întrucât atât reţelele electrice, cât şi cele de gaz nu vor face faţă unui val de branşări. Informaţia a fost reconfirmată, în urmă cu aproximativ o lună, la dezbaterea organizată de Electrocentrale, de către reprezentanţii Electrica şi Engie. Aceştia au arătat că reţelele celor două companii nu vor putea face faţă. Asta ar însemna că avariile s-ar ţine lanţ, iar sistemul ar ceda constant, existând chiar varianta ca acesta să nu mai poată funcţiona! Mai mult, pentru ca Electrica să acopere o astfel de solicitare, ar trebui practic să-şi dubleze capacitatea de distribuţie, iar o investiţie de asemenea amploare nu va putea fi făcută mai devreme de şapte ani. Şi reprezentantul Engie a subliniat că, cel mai probabil, compania de gaze nu este pregătită pentru zeci de mii de branşări, atât din punct de vedere tehnic, cât şi fizic, ceea ce ar putea conduce la o perioadă de aşteptare de câţiva ani. De altfel, într-o informare oficială adresată CET, la solicitarea producătorului de agent termic primar, reprezentanţii Electrica au afirmat: „Creşterea consumului de energie electrică, datorat eventualei utilizări a instalaţiei electrice pentru încălzire, va afecta coloanele de alimentare, firidele şi cablurile subterane, părţi componente ale reţelei electrice, cu grave consecinţe în asigurarea continuităţii alimentării cu energie electrică a consumatorilor”.

În cadrul dezbaterii din luna mai, Electrica şi Engie au dezvăluit că s-au confruntat cu avarii în iarna trecută, iar în zona de sud a oraşului au existat probleme la presiunea gazului metan, tocmai pentru că unii dintre gălăţeni au apelat la cele două surse de încălzire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul Ionuţ Pucheanu vrea o nouă strategie de termoficare. A treia!

Cele peste 3,7 milioane de lei, alocate de la bugetul local, pentru acoperirea pierderilor, nu acoperă cheltuielile de furnizare a apei calde decât până la jumătatea lunii viitoare. Singura soluţie pentru a nu se ajunge la o nouă alocare financiară ar fi, potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, ca societatea Calorgal să recupereze sumele încă neîncasate, care se ridică la 3,5-3,7 milioane de lei.

Deocamdată, singura certitudine este noul director interimar, Marian Alexandru, care va avea misiuni dificile în următoarea perioadă: să afle câţi clienţi mai are Calorgal şi să propună reduceri de personal. Pe baza acestor date, va fi realizată o nouă strategie de termoficare. A treia!

Optimist, Pucheanu pare convins că, în doi ani, Galaţiul şi-ar putea câştiga independenţa termică.

Optimism

"Eu cred că la conducerea Apaterm, în perioada declinului, au fost doar specialişti în calorifere, nu oameni cu viziune. Ca să conduci o societate cum este Calorgal, nu trebuie să fii expert în termoficare", a declarat, ieri, Pucheanu, convins că a găsit, în Marian Alexandru, omul care „va reuşi să implementeze viziunea noii echipe din Primărie pentru rezolvarea problemelor". Desigur, nu până la iarnă, spune edilul, pentru că este imposibil, „dar în decursul a maximum doi ani, Galaţiul are mari şanse de a deveni independent din punct de vedere al apei calde şi căldurii”.

Primul pas

Primarul este mulţumit că a reuşit să-i aducă la aceeaşi masă pe reprezentanţii Calorgal, ai Electrocentrale, ai Primăriei şi ai mediul academic.

"Sistemul, aşa cum funcţionează acum, nu poate merge mai departe. Sunt extrem de mulţi angajaţi care nu doresc altceva decât să se repete greşelile. Tocmai de aceea, ne-am grăbit să numim un director general. Lucrurile ar trebui să intre pe un făgaş normal până în noiembrie, astfel încât să nu mai stăm cu sabia deasupra capului dacă vom avea sau nu căldură”, a declarat Pucheanu.

Calorgal are misiunea de a afla cu exactitate câţi abonaţi are în total, dar şi pe fiecare punct termic: „Din informaţiile pe care le am, sunt puncte termice care mai deservesc 20-30 de abonaţi. Ţinem un mamut în funcţiune, în anumite zone, unde cu o investiţie mică a Primăriei putem acorda subvenţii cetăţenilor pentru a-şi monta centrale de apartament şi să închidem respectivul punct termic".

Edilul a cerut conducerii Calorgal şi o analiză pertinentă a personalului: „Să lase la o parte toate parti-prisurile şi să fie sinceri cu ei înşişi, pentru că, dacă vor continua cu 500 şi ceva de angajaţi, suntem deja în faţa unui Apaterm 2", a spus edilul.

O nouă strategie

Pasul următor va fi o strategie de termoficare, a treia la număr. „Niciuna dintre strategii nu se bazează pe informaţii serioase. De data asta, strategia va fi elaborată de către cei de la Facultate de Inginerie. Nu poţi să schimbi un sistem atâta timp cât orbecăim: ba că e supradimensionată magistrala Electrocentrale, ba că sunt energofage cazanele lor, ba că avem la Calorgal pierderi pe reţea. Vreau să facem o dată pentru totdeauna lumină", a explicat primarul.

Aşa cum propune şi în programul său politic, Ionuţ Pucheanu consideră că punctele termice ar putea fi transformate în centrale de cartier, iar sistemul de producţie trebuie să devină unul unitar, în care producătorul şi distribuitorul să fie acelaşi.

Cu ce bani? Fie prin finanţare europeană, fie printr-un împrumut, fie prin alocări anuale de la bugetul local. "Cred că municipalitatea acordă aproximativ zece milioane de euro anual, prin subvenţii sau pierderi asumate. Într-un ciclu electoral de patru ani, s-ar putea, cu toate fondurile care se duc pe apa sâmbetei, să ai o unitate de producţie proprie şi să nu mai înregistrezi pierderi. Evident, aceste demersuri trebuie dublate de contorizarea separată", a mai spus edilul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Calorgal a aflat câți consumatori are

Astăzi, 19 iulie 2016, a avut loc o a doua întâlnire cu reprezentanții CET, Calorgal și ai mediului academic. Calorgal a prezentat numărul actual al consumatorilor branșați. Există un număr de 35.910 de apartamente (conform datelor colectate de la asociațiile de locatari), 209 agenți economici, 74 de unități bugetare și 285 de clienți privați. S-a convenit la alcătuirea unei comisii tehnice comune ce va analiza în zilele următoare consumul de energie termică pe fiecare punct termic și optimizarea sistemului în funcție de numărul de consumatori. Următoarea întâlnire va avea loc peste două săptămâni.

Primaria Municipiului Galati

[dcp100168]

La Galați, termoficarea produce o „gaură“ de 10 milioane euro anual

Echipa ajunsă la conducerea Primăriei Galați după alegerile locale nu are soluții concrete și nici prea multe idei de rezolvare a celei mai dificile situații cu care se confruntă gălățenii, aceea a falimentului sistemului de încălzire centralizată. Din cauza neîncasării de la asociațiile de proprietari a banilor pentru energia termică furnizată, sistemul a intrat în faliment.

Fosta societate de distribuție, Apaterm SA, a intrat în faliment, în locul acesteia distribuția fiind preluată de nou-înființata Calorgal SA. Tot din cauza neîncasării facturilor, a intrat în reorganizare judiciară și CET-ul Electrocentrale SA. În ultimul an, sistemul a funcționat pe avarie, cu plata în avans. Încălzirea în sistem centralizat a fost asigurată în iarna trecută în baza unui împrumut de 20 de milioane de lei luat de la Trezorerie pentru plata în avans, către Romgaz, a contravalorii gazelor furnizate.

Din aprilie, când încălzirea a fost oprită, este asigurată apa caldă preparată cu abur tehnologic de la ArcelorMittal, dar pentru că municipalitatea trebuie să preia de la combinat o cantitate de abur cu mult mai mare decât necesarul pentru consum, 90% sunt pierderi. În cele 7 luni de furnizare a apei calde municipalitatea trebuie să acopere pierderile de 24,5 milioane lei.

Astfel, un an de funcționare a sistemului de termoficare înseamnă o gaură de 10 milioane de euro în bugetul municipalității, fapt confirmat și de noul primar, Ionuț Pucheanu: „Municipalitatea acordă aproximativ zece milioane de euro anual, prin subvenţii sau pierderi asumate”.

În loc de măsuri concrete, apare a treia strategie

Pentru reorganizarea sistemului au fost elaborate până acum două strategii, dar nu a fost pusă în practică nici una. Cele două strategii au impus o singură variantă de rezolvare, aceea a renunțării la energia produsă de CET-ul aflat la 7-8 km de cartierele de blocuri și înființarea unor centrale de cartier. „Strategia de asigurare a serviciilor de termoficare”, aprobată de Consiliul Municipal în februarie 2015, prevedea înființarea a 3 CET-uri de cartier. Era bazată pe analize ale consumurilor și pierderilor la toate cele aproape 120 de puncte termice.

În mod normal, Primăria și Consiliul Municipal ar fi trebuit să demareze elaborarea unui proiect tehnic și procedurile de accesare a finanțării achizițiilor, după modelul aplicat la Focșani, unde municipalitatea a plătit doar 5% din costurile înființării unui nou CET. După ce a organizat o primă analiză cu toți cei care administrează termoficarea, noul primar, Ionuț Pucheanu, a anunțat însă că în loc de aceste măsuri concrete va fi elaborată și o a treia strategie: „Nici una dintre strategii nu se bazează pe informaţii serioase. De data asta, strategia va fi elaborată de către cei de la Facultatea de Inginerie. Nu poţi să schimbi un sistem atâta timp cât orbecăim, ba că e supradimensionată magistrala Electrocentrale, ba că sunt energofage cazanele lor, ba că avem la Calorgal pierderi pe reţea”, a explicat primarul.

Punct și de la capăt!

În bunele sale intenții de a rezolva problema reorganizării termoficării, noul primar se învârte în cerc, pentru că se ajunge la aceleași soluții tehnice din strategiile de până acum. Pucheanu spune că punctele termice ar putea fi comasate și transformate în centrale de cartier. Nu are încă o opinie clară cu privire la posibilitatea obținerii finanțărilor, deși e evident că principalele surse sunt banii europeni și Fondul de Mediu, însă crede că investiția ar fi justificată, prin faptul că ar fi eliminată plata anuală a celor 10 milioane de euro pentru a menține în funcțiune sistemul falimentar. „Într-un ciclu electoral de patru ani, s-ar putea, cu toate fondurile care se duc pe apa sâmbetei, să ai o unitate de producţie proprie și să nu mai înregistrezi pierderi”, spune primarul Galațiului.  .

Municipali­tatea acordă aproximativ zece milioane de euro anual, prin subvenţii sau pierderi asumate.“ Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați

Soluție

În loc de elaborarea celei de a treia strategii, noul primar ar putea să demareze punerea în practică a „Strategiei de asigurare a serviciilor de termoficare” aprobată de Consiliul Municipal în februarie 2015, care prevede descentralizarea termoficării, prin împărțirea Galațiului în trei zone, fiecare cu propria centrală în cogenerare.

Cele trei CET-uri ar costa 44 milioane euro, dar cu tot cu înlocuirea rețelelor și finalizarea modernizării punctelor termice, investițiile ar fi de 125 milioane euro. O variantă ar fi ca de la bun început să se meargă doar pe punerea în funcțiune a celor 3 centrale în cogenerare, modernizările de rețele și puncte termice fiind realizate ulterior. Asta dacă se merge pe varianta strategiei deja aprobate.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Ce facem? Ne punem sau nu centrale termice de apartament?

Un număr de maxim 150 de apartamente din municipiul Galaţi, aflate în blocuri ai căror locatari (majoritatea) s-au debranşat de la sistemul de termoficare ar putea beneficia, până la sfârşitul anului, de centrale termice inviduale, achiziţionate cu fonduri alocate de Primăria Galaţi, a anunţat, astăzi, primarul Ionuţ Pucheanu. “Sunt apartamente aflate în aşa numite insule, zone în care majoritatea s-a debranşat şi au mai rămas câte 2-3 apartamente legate la sistemul centralizat. Trebuie să le oferi acelor oameni o alternativă dacă decizi să întrerupi furnizarea de agent termic în sistem centralizat în acea zonă”, a spus primarul, precizând că, pentru astfel de situaţii, cheltuielile de alimentare cu agent termic în sistem centralizat sunt extrem de mari, aşa că mai nimerit ar fi ca locatarii să fie ajutaţi de Primărie să îşi achiziţioneze şi instaleze în apartamente centrale individuale. “Serviciul Economic din cadrul Primăriei analizează impactul financiar al unei astfel de măsuri şi funcţie de rezultate vom putea anunţa şi în ce proporţie am putea subvenţiona gălăţenii pentru achiziţia unei centrale termice”, a adăugat Pucheanu, precizând însă că aceste situaţii nu vor reprezenta viitorul termoficării din oraş, ci doar rezolvarea unor cazuri izolate.

Pe de altă parte, Ionuţ Pucheanu a ţinut să demitizeze o "legendă urbană [susţinută de fosta administraţie a lui Marius Stan] potrivit căreia sistemul de alimentare cu gaze naturale nu ar face faţă dacă toate apartamentele din Galaţi ar avea centrale termice. Dintr-o discuţie cu directorul Engie, am aflat că sistemul ar face faţă dacă s-ar trece la centrale de apartament, sunt câteva zone din Galaţi care ar trebui, pe cheltuiala Engie, să-şi supradimensioneze ţevile pe interioarele de cartier. În rest, pe infrastructură şi volum de gaze pe care îl poate prelua sistemul nu e nici o problemă".

Pentru restul oraşului se va proceda la aplicarea unei strategii de termoficare (a treia, cronologic vorbind, după două strategii comandate de fostul primar Marius Stan şi plătite din bani publici) care va fi gata în maxim 2 luni şi care “este gratuită, fiind vorba de un studiu al CET, Calorgal şi mediul academic din Galaţi... dacă mă refer doar la a doua strategie comandată mandatul trecut, cea a BEI, aceea prezintă o soluţie pentru termoficarea oraşului, un plan care ar presupune o investiţie de circa 40 de milioane de euro... mie mi se pare extraordinar de mult, dar, ce să spun, când comanzi un astfel de studiu unei instituţii care vinde bani, la ce te aştepţi? Apoi, prima strategie de termoficare, făcută în mandatul trecut, a fost făcută pentru 50.000 de apartamente racordate, ceea ce nu mai este valabil”, a mai spus Ionuţ Pucheanu.

Potrivit acestuia,”problema la Galaţi e legată de faptul că producătorul se află sub cupola Ministerului Energiei, iar distribuitorul e subordonat Primăriei, adică parcursul agentului termic e rupt în două. Chair dacă Primăria investeşte în capacităţi de producţie, ne-ar costa triplu sistemul de transport, adică acele conducte, până la punctele termice. Există varianta - dacă CET va fi de acord - să închiriem ţeava CET, să construim un sistem denumit ţeavă în ţeavă, căci conductele CET sunt supradimensionate faţă de câţi consumatori avem, aşa că, pentru a nu scormoni tot Galaţiul, prin ţeva CET se instalează tubular o ţeavă nouă la dimensiunile de care avem nevoie”, a mai spus Pucheanu. Acesta a adăugat că şi reducerile de personal ale Calorgal sunt în discuţie în această perioadă, urmând ca până la finalul lunii septembrie să se clarifice problema.

Primarul a mai precizat că una din componentele planului pe termen lung de termoficare a oraşului va fi implementată începând de anul viitor - este vorba despre un proiect-pilot, ce se va derula în Micro 19, (unde este cea mai mare aglomerare de apartamente racordate la sistemul de încălzire centralizată), unde s-ar putea uni conductele de la 5 puncte termice, iar acestea ar putea fi alimentate de la o minicentrală de cartier, în fapt un cazan de abur fierbinte (CAF) care să producă şi să distribuie agentul termic, folosind gaze naturale pe post de combustibil. “Va fi o investiţie cifrată la circa 500.000 de euro şi nu, nu luăm în calcul variante de tip SH”, a adăugat primarul, referindu-se la varianta promisă de fostul primar Marius Stan, cel care, vara trecută, când gălăţenilor nu li s-a mai furnizat apă caldă menajeră, vorbea de posibilitatea achiziţionării unui CAF folosit, de la CET Brăila şi aducerea sa la Galaţi, pentru asigurarea agentului termic.

Pe de altă parte, primarul Ionuţ Pucheanu spune că “deocamdată, pentru căldura din această iarnă nu pot încă garanta 100% gălăţenilor că o vor avea, dar eu zic că în proporţie de 90% lucrurile sunt rezolvate. Mai există posibilitatea - dar eu zic că e puţin probabilă - de refuz al consiliului creditorilor al CET al programului de iarnă, poate acest consiliu consideră că nu mai e rentabil să livreze agent termic oraşului, dar, repet, nu cred că se va întâmpla acest scenariu, cu atât mai mult cu cât Primăria va plăti, ca şi anul trecut, în avans facturile la agentul termic. Dacă însă CET nu va aproba proiectul de furnizare a agentului termic, e greu de crezut că vom găsi soluţii în timp util pentru toţi”. Întrebat ce i-ar sfătui pe gălăţenii care se gândesc să îşi cumpere centrale termice, Pucheanu a răspuns: "să mai aibă puţină răbdare şi ne vom lămuri cât de rapid".

Potrivit estimărilor Calorgal, pentru perioada de iarnă, CET ar trebui să furnizeze agent termic unui număr de 36.000 de apartamente, în timp ce pe vară, se asigură apa caldă menajeră doar unui număr de 18.000 de apartamente. Iniţial, sistemul de termoficare al CET a fost construit şi dimensionat pentru alimentarea cu agent termic a 96.000 de apartamente.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Electrocentrale intenţionează să renunţe la Calorgal!

Actualul primar, Ionuţ Pucheanu, ca şi Marius Stan în mandatul trecut, tot face strategii, consultări şi încearcă să găsească soluţii viabile de furnizare a căldurii în sistem centralizat. Deşi sezonul rece se apropie, încă nu s-a găsit nicio variantă acceptabilă şi nu mai este mult până în octombrie, când Electrocentrale are termen pentru a prezenta un plan de reorganizare în faţa instanţei, astfel încât societatea să poată fi salvată de la faliment. Ca urmare a declaraţiilor oficialilor Primăriei Galaţi, administratorul special al Electrocentrale SA, Sinan Mustafa, a luat poziţie, arătând o altă realitate.

În urmă cu câteva zile, cotidianul nostru a publicat un articol în care se relata despre un planul pe termen lung de termoficare a oraşului ce va fi implementat începând de anul viitor în Micro 19, unde s-ar putea uni conductele de la 5 puncte termice, iar acestea ar putea fi alimentate de la o minicentrală de cartier, în fapt un cazan de abur fierbinte (CAF) care să producă şi să distribuie agentul termic, folosind gaze naturale pe post de combustibil. “Va fi o investiţie cifrată la circa 500.000 de euro şi nu, nu luăm în calcul variante de tip SH”, declara primarul.

Ei bine, Sinan Mustafa răstoarnă situaţia prezentată de Primărie, aducând următoarele precizări:
”1. Întâlniri nu au fost aşa multe, ci două la iniţiativa noastră (CET), iar pe cea de-a treia am solicitat-o tot noi, pentru săptămâna viitoare.
2. Strategia de funcţionare aferentă sezonului rece următor, bazată pe estimarea de consum transmisă de distribuitor, a fost finalizată şi trimisă spre aprobare creditorilor CET încă de la începutul acestei luni. De atunci şi până acum, fiind respinsă încă, purtăm negocieri intense pentru a obţine acordul acestora. În acest sens avem pe data de 29.08.2016 o nouă adunare a creditorilor şi atunci sperăm să avem şi votul final. Precizez aici faptul că nemulţumirea creditorilor este dată de datoria înregistrată de fostul distribuitor, Apaterm SA, de peste 50 milioane RON, creată în sezonul 2014-2015 şi care în cea mai mare parte nici până astăzi nu este plătită, datorie care a generat la rândul nostru o sumă restantă aproximativ egală ca şi datorie către Romgaz şi Transgaz, restanţă purtătoare încă de penalităţi. Având în vedere că societatea noastră nu are resurse pentru a onora aceste restanţe, altele decat cele generate de încasările de la fostul distribuitor, total insuficiente până în prezent, încercăm să obţinem acordul creditorilor pentru o nouă eşalonare.
3. Eu, personal, pe baza informaţiilor pe care le deţin, îmi exprim opinia rezervată faţă de posibilitatea distribuitorul de gaz de face faţă valului de branşari/ creşteri de consum ce s-ar înregistra în cazul nefuncţionarii sistemului centralizat de termoficare pe perioada sezonului rece. Aici cred că trebuie să vorbim pe documente oficiale şi invit public pe această cale ca reprezentanţii Engie să ia o pozitie faţă de acest subiect.
4. Consider că este nevoie de continuitate în funcţionarea sistemului centralizat, o dată pentru că nu avem ce pune în schimb (am fi avut dacă recuperam cele peste 400 milioane RON de la fostul distribuitor) pentru a oferi o soluţie celor 36.000 de apartamente încă dependente de acest sistem, iar apoi pentru că, dacă l-am opri/bloca, atunci soluţia restructurată de funcţionare, oricare ar fi ea, chiar şi cea magică de 500.000 euro descrisă în articol, nu ar mai avea doritor în sistem, datorită timpului de implementare.
5. Noi încă din septembrie 2014 am avut şi transmis public o soluţie, cea a societăţii integrate în care municipalitatea să vina ca şi acţionar majoritar. Aceasta, din diverse motive, se pare ca nu se doreste a fi îmbrîţişată. Deşi am solicitat în vederea elaborării planului de reorganizare date aferente activităţii de distribuţie, nu le-am primit până în acest moment. Drept urmare, Electrocentrale Galaţi SA, va regândi scenariul de reorganizare în felul următor: separarea activităţii viabile şi transferul acesteia pe o noua societate, la care acţionari să devină creditorii garantaţi (Romgaz 100%, în principiu) prin conversia unei părţi din datorie în acţiuni, iar activitatea neviabilă, împreună cu datoria netransferată, să rămână pe societatea actuală, ce ar urma să fie lichidată. Societatea nou formată va avea ca obiect principal de activitate producţia energiei electrice şi termice, precum şi transportul energiei termice. Datorită lipsei de implicare a distribuitorului pe scenariul societăţii integrate gândit de noi, suntem obligaţi să renunţăm la acesta”.

Ceea ce înseamnă că societatea Calorgal ar putea fi sărită din lungul drum al agentului termic spre caloriferele gălăţenilor, iar Primăria ar rămâne pe cap cu un Apaterm falimentar şi cu un Calorgal care nu ar mai avea obiectul muncii. Gălăţenii ar putea beneficia de un sistem de termoficare fără intermediari, care s-ar putea dovedi mult mai eficient decât orice alte soluţii despre care doar se discută de ani de zile fără a se pune nimic în aplicare. Electrocentrale, silită a se salva de la faliment, ar putea să-şi rezolve problemele de insolvenţă cu această societate nouă, fără datorii, dar mai ales fără un Apaterm/Calorgal care s-a dovedit în toţi aceşti ani un distribuitor de agent termic păgubos pentru bugetul Primăriei, dar mai ales pentru gălăţeni.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

O să avem strategie, dar nu şi căldură!

Deşi noaptea este foarte frig, deocamdată nu poate fi pornită încălzirea în sistem centralizat. Nici măcar la şcoli! "Nu avem la ce da drumul, atâta timp cât noi nu avem un acord semnat", a explicat primarul Ionuţ Pucheanu.

Astăzi este programată o întâlnire între Primărie, Calorgal, Electrocentrale şi ArcelorMittal, pe tema agentului termic. "În urma discuţiilor, vom vedea dacă nu cumva se pretează - dacă şi cei de la Electrocentrale vor reuşi să scoată de sub gaj anumite bunuri - să formăm, pe viitor, o societate comună. Dacă nu vor putea, cred că vom merge, în viitorul imediat, pe varianta pe care o veţi putea citi, în câteva zile, pe site-ul Primăriei, cuprinsă în strategia de termoficare", a precizat edilul.

Cea de-a treia strategie pe tema încălzirii în sistem centralizat pe care o capătă Galaţiul, este, spun autorităţile, una cât se poate de actuală. "De această dată, e o strategie gratuită din punct de vedere al costurilor, făcută de specialiştii celor de la Calorgal împreună cu Universitatea. Ea presupune o zonare a Galaţiului şi realizarea unor puncte de producere de energie termică la nivelul cartierelor. Vor fi unite între patru şi şase puncte termice, care vor beneficia de agent termic de la o singură sursă de producţie. În felul acesta, spunem noi, se vor reduce pierderile de pe reţea, ba mai mult de atât, reţelele pe care în momentul de faţă le avem la dispoziţie din partea CET sunt cu mult peste nevoile noastre din punct de vedere al mărimii", a declarat Ionuţ Pucheanu.

Documentul va fi spus dezbaterii şi aprobării aleşilor în luna noiembrie şi va fi pus în aplicare din 2017. "Ne-am grăbit să avem o astfel de strategie, tocmai pentru a vedea încotro o apucăm, pentru că toate celelalte strategii pe care le-am avut până în momentul de faţă nu au luat în calcul numărul real al apartamentelor rămase branşate la sistemul centralizat. Sunt în jur de 36.000 de apartamente branşate la sistemul centralizat, cred că este o cifră uşor augmentată, eu cred că sunt mai puţine, pentru că sunt zone unitare unde, deşi Calorgal nu a dat aviz de debranşare, ştiu destul de multe cazuri de oameni care nu au mai aşteptat", a punctat primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Studiu de fezabilitare pentru independența termică a gălăţenilor din Micro 19

La finele lunii august, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, anunţa că Micro 19 ar putea deveni primul cartier independent din punct de vedere termic, graţie unui proiect pilot. În octombrie, Primăria a anunţat pe site-un propriu că organizează o achiziţie directă pentru servicii de proiectare - studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii "Realizarea unei surse de producere şi distribuţie energie termică pentru cartierul Micro 19". Valoarea estimată a contractului este de 83.400 de lei fără TVA, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut. Detalii despre acest demers au fost făcute publice la recenta şedinţă de Consiliu Local, când aleşii au aprobat două proiecte de hotărâre privind acoperirea pierderilor induse de sistemul de încălzire.

Pierderi, dar până când?

La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii au fost de acord cu redirecţionarea sumei de 5.322.817 lei, rămasă din totalul de 11.143.582 de lei, votat în septembrie pentru acoperirea parţială a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, în perioada iunie 2015 - iulie 2016. Banii au fost redirecţionaţi ca avans pentru subvenţia pentru perioada rece ianuarie - martie 2016.

Aleşii au aprobat şi acoperirea parţială a pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, din municipiul Galaţi, în perioada august - octombrie 2016, în sumă de 9.763.471 de lei, cu precizarea că suma nu va fi efectiv plătită către Calorgal SA, fiind destinată justificării avansului de subvenţie încasat în perioada sezonului rece 2015-2016, din care s-au efectuat cheltuielile în cauză. "Este o pierdere indusă, nu plătim efectiv sumele, ci mai degrabă le acceptăm. Din cele nouă milioane de lei, cred că se vor plăti undeva la 3,5 milioane de lei, efectiv", a precizat primarul.

Şi el, şi aleşii au căzut de acord că nu aceasta este soluţia: "Într-adevăr, nu putem merge la nesfârşit aşa. Oricum, dacă vom merge aşa, îmi asum ceea ce spun acum, la anul, pe vremea aceasta, nu cred că va mai exista un Calorgal! Este un sistem energofag, cu nişte capacităţi de producţie nu neapărat neviabile, ci nişte mastodonţi. Din păcate, în momentul de faţă, pentru apa caldă, folosim, cred, mai puţin de zece la sută din ceea ce intră în sistem. Până când nu vom găsi o alternativă de încălzire, din păcate trebuie să ne asumăm pierderile", a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

Ce vrea Primăria

"Vom începe cu un proiect care va însemna rezolvarea problemei pe Micro 19. Studiul de fezabilitate este un demers minim legal pe care îl poţi face pentru a demara o investiţie", a explicat edilul anunţul lansat de Primărie privind achiziţia publică privind realizarea unei surse de producere şi distribuţie energie termică pentru cartierul Micro 19.

Potrivit documentaţiei publicate de Primărie, zona care face obiectul studiului de fezabilitate este "cartier Micro 19 şi parţial Micro 21, realizată prin interconectarea a şase puncte termice. La aceste puncte termice sunt racordate 5.717 apartamente, trei şcoli şi şase grădiniţe, din care numai 3.181 apartamente şi o şcoală sunt alimentate cu apă caldă de consum".

Prin elaborarea studiului de fezabilitate Primăria vrea să afle costurile, lucrările şi durata necesare pentru "realizarea unei surse de producere a energiei termice pentru încălzire şi apa caldă de consum pentru cele şase puncte termice cu instalaţii de cogenerare şi cu propriul sistem de transport, zona devenind independentă faţă de sistemul actual de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi. Combustibilul utilizat va fi gazul natural. Sursa pentru încălzire şi apă caldă de consum va fi amplasată într-o construcţie nouă, în zona punctului termic SC 32. Reţelele de transport agent termic de la sursa de producere la punctele termice se vor monta în tunelurile comune concesionate de SC Apă Canal şi circa 100 metri în tunelul tehnic ce aparţine Electrocentrale", se precizează în documentul Primăriei.

"La anul, pe vremea asta, vor fi zone din Galaţi care vor fi independente energetic", a promis primarul Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Achiziţie publică directă a Primăriei Galați. Cine face documentaţia pentru apa caldă şi căldura Cartierului Micro 19

Studiul de fezabilitate pentru „Realizarea unei surse de producere şi distribuţie energie termică pentru cartierul Micro 19” va fi realizat de ATH Energ SRL, contra sumei de 48.000 de lei fără TVA. Anunţul de atribuire directă a acestui contract a fost postat de Primăria municipiului Galaţi pe portalul propriu. Trebuie spus că aceeaşi firmă a realizat şi „Strategia locală de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi”, aprobată în ianuarie 2015 de aleşii locali, document pentru care tot Primăria i-a plătit ATH Energ SRL 160.102 lei.

Reamintim că Primăria municipiului Galaţi a mai plătit un document „Studiu strategie pentru alimentare cu căldură a municipiului Galaţi” şi a fost realizat (prin încredinţare directă) de SC Chimenerg Invest SRL, contra sumei de 74.400 de lei, bani publici. Şi că o altă strategie de încălzire în sistem centralizat, de această dată gratuită, a fost promisă de primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.

Rămâne de văzut, de îndată ce studiul de fezabilitate va fi realizat, în cât timp va fi pus în aplicare şi dacă, aşa cum promitea edilul urbei, Micro 19 ar putea deveni primul cartier independent din punct de vedere termic, graţie unui proiect pilot.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noua strategie de alimentare cu energie termică a Galaţiului

Primăria municipiului Galaţi a pus la dispoziţia cetăţenilor proiectul de hotărâre privind "Aprobarea strategiei de alimentare cu energie termica a municipiului Galaţi 2017 - 2030". Proiectul, care are 128 de pagini, este supus dezbaterii publice până la data de 26.12.2016.

În documentul supus dezbaterii publice se arată că principala ipoteză care a stat la baza realizării strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi este aceea că întregul sistem de alimentare centralizată cu căldură, cu toate elementele componente (sursă - reţea de transport - sistem de distribuţie) aparţine Primăriei municipiului Galaţi.

Pentru aplicarea strategiei într-o perioadă de timp cât mai scurtă trebuie realizate foarte repede toate formele legale de transfer al reţelelor termice primare în proprietatea municipalităţii. Fără acest transfer, strategia de alimentare cu energie termică îşi va atinge greu scopul, întrucât administraţia locală nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului Sistem de Alimentare Centralizată cu Căldură (SACET) pentru a putea asigura infrastructura alimentării cu energie termică în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

În varianta implementării unui sistem de producere a agentului termic în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă, din veniturile realizate prin vânzarea producţiilor de energie electrică, se pot derula în continuare programe sustenabile de reabilitare a întregului sistem de transport şi distribuţie al SACET Galaţi. Odată cu modernizarea punctelor termice şi a reţelelor de transport, implicit se vor extinde şi zonele unitare, iar în felul acesta se stopează fenomenul debranşărilor necontrolate.

„Un alt aspect care trebuie regândit şi schimbat în profunzime este actualul sistem de facturare şi încasare a contravalorii serviciilor de termoficare. În prezent există dificultăţi majore legate de facturarea corespunzătoare şi creşterea gradului de încasare a facturilor. Lanţul actual prin care se desfaşoară aceste operaţiuni este ineficient. Există situaţii în care locatarii plătesc prin cheltuielile de întreţinere toate utilităţile (apă, energie electrică, energie termică, gaze), distribuţia sumelor încasate, efectuate ulterior de asociaţiile de proprietari nu respectă ponderea acestor utilităţi în cheltuielile de întreţinere. Asociaţiile achită cu prioritate energia electrică, gazele şi apa rece pentru a evita întreruperea acestora, după care restul se achită pentru energia termică. Datorită acestui mod de gestionare a resurselor financiare ale asociaţiei, frecvent se ajunge la situaţia în care nu au nicio restanţă către alţi furnizori de utilităţi, toate datoriile neachitate fiind lăsate pe seama contravalorii facturilor de energie termică”, se arată în document.

Proiectul a fost realizat de Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi - Facultatea de Inginerie şi supune dezbaterii 10 variante, însă numai varianta cu nr.10 este recomandată a fi luată în calcul.   Ce propune varianta 10   Această variantă analizează în principal potenţialul de substituire a gazelor naturale cu energie termică produsă din biomasă. Trebuie menţionat faptul că în municipiul Galaţi există două surse importante de producere a peleţilor din biomasă, acestea fiind SC Ecosal SA (cu o capacitate de circa 1.500 tone peleţi biomasă/an, cu posibilităţi de creştere a producţiei) şi SC Prutul SA Galaţi (cu o capacitate de producere de peste 20.000 tone peleţi biomasă/an).

Soluţia propusă constă în interconectarea punctelor termice din zona aferentă cartierului Micro 16 şi montarea surselor de producere a agentului termic în zona punctului termic SC 57 şi realizarea unui studiu de fezabilitate.

În cartierul Dunărea, soluţia propusă constă în interconectarea punctelor termice aferente cartierelor Micro 18, Micro 19 şi partial Micro 20 şi Micro 21 şi montarea surselor de producere a agentului termic pe gaze naturale, în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă. În cadrul acestei zone se va analiza posibilitatea montării surselor în zonele aferente punctelor termice SC 53 şi/sau SC 50.

În restul oraşului, unde acest lucru nu este posibil sau nu se justifică din punct de vedere tehnico-economic, se vor instala surse (CAF-uri) direct în punctele termice, care să poată asigura necesarul de consum pentru apă caldă curentă şi încălzire. Se consideră a fi un avantaj al acestei variante faptul că se renunţă total la reţelele termice primare existente, ce aparţin SC Electrocentrale.

Costurile estimate pentru această variantă pot depăşi 7.000.000 euro. Durata estimată de realizare a investiţiei este de 2 ani pentru sursele noi de producere a căldurii (2017, 2018) şi 8 ani pentru reabilitare reţele, începând din anul 2017.    Încă 3 studii de fezabilitate şi scoaterea Electrocentrale din jocul furnizării căldurii   În perioada următoare se recomandă elaborarea următoarelor studii de fezabilitate:

- Studiu de fezabilitate pentru asigurare surse de producere agent termic in cogenerare pentru cartierele Micro 18, Micro 19, parţial Micro 20 şi Micro 21;
- Studiu de fezabilitate pentru asigurare agent termic în cogenerare pe bază de biomasă pentru cartierul Micro 16;
- Studiu de fezabilitate pentru asigurare cu surse proprii de producere agent termic pentru restul oraşului.

În cadrul soluţiei propuse se va renunţa total la actuala reţea termică primară, care aparţine SC Electrocentrale. Astfel, o parte semnificativă din pierderile de transport agent termic va fi eliminată.

Se impune şi o analiză amănunţită şi în perspectivă pentru reabilitarea sistemului de distribuţie a căldurii, dimensionat după consumurile actuale şi cele previzionate de căldură şi corelat cu sursele noi de producere a căldurii, în care să se ţină seama de caracterul public şi social al serviciului alimentării cu căldură. Activitatea de reabilitare a reţelelor urmează a se desfăşura pe o perioadă de mai mulţi ani, după montarea echipamentelor de producere a agentului termic, care să asigure independenţa faţă de producătorul actual.

O eventuală preluare a Electrocentrale de către municipalitate este nesustenabilă tehnic şi economic deoarece aceasta nu poate funcţiona decât cu mari costuri operaţionale şi necesită investiţii majore. ”Amintim că în ţară există SACET-uri moderne, cu echipamente de ultimă generaţie, care produc agent termic (comparabil ca necesar cu municipiul Galaţi) cu scheme de personal de ordinul a 20-30 de persoane. În afară de acestea, în ambele strategii de termoficare pentru municipiul Galaţi, efectuate în 2012 şi 2014, se specifică faptul că funcţionarea în continuare a societăţii de producere a agentului termic nu va mai fi sustenabilă în cazul dispariţiei celor 2 clienţi industriali cărora Electrocentrale le furniza agent termic sub formă de abur (ArcelorMittal şi Linde Gaz). După cum este cunoscut, în afara sezonului rece (noiembrie - martie), apa caldă de consum este asigurată cu agent termic (abur tehnologic) de la ArcelorMittal, ceea ce duce la costuri foarte mari”, se arată în document.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Cum se vor încălzi gălăţenii în următorii ani. O nouă strategie termică a oraşului

• Peste 45.000 de apartamente au fost debranşate de la sistemul centralizat de termoficare, în ultimii şapte ani
• Preluarea CET de către municipalitate este "nesustenabilă tehnic şi economic", avertizează autorii studiului supus dezbaterii

În timp ce Electrocentrale insistă, de mai bine de doi ani, să se asocieze cu municipalitatea pentru crearea unei societăţi unice de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic, ba chiar planul pe care conducerea societăţii l-a gândit pentru a salva CET de la faliment vizează, printre altele, continuarea relaţiilor comerciale cu autorităţile locale, municipalitatea se pregăteşte să renunţe la producătorul de agent termic primar şi să-şi pună la punct propria reţea de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice.
Cel puţin asta reiese din "Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi 2017 - 2030". Studiul, elaborat la comanda autorităţilor locale, de Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, a fost publicat pe portalul Primăriei şi este supus dezbaterii publice până pe data de 26 decembrie.

„Principala ipoteză care a stat la baza realizării strategiei este aceea că întregul sistem de alimentare centralizată cu căldură aparţine Primăriei (…) Reţelele de transport primar al agentului termic sunt, în proporţie de 90 la sută, pe domeniul public al municipiului Galaţi, drept pentru care se recomandă tuturor factorilor decidenţi din zona politicului şi a administraţiei publice locale să întreprindă acţiuni concertate în demersul preluării acestora de către municipalitate. Fără acest transfer, strategia de alimentare cu căldură îşi va atinge greu scopul sau, altfel spus, soluţia optimă din punct de vedere tehnico-economic a acestei strategii nu va putea fi realizată, întrucât administraţia locală nu va avea dreptul de a interveni asupra tuturor elementelor componente ale actualului sistem", afirmă autorii strategiei, care precizează totodată că "o eventuală preluare a Electrocentrale de către municipalitate este nesustenabilă tehnic şi economic. Aceasta nu poate funcţiona decât cu mari costuri operaţionale şi necesită investiţii majore".

Independenţă energetică şi biomasă

Autorii Strategiei de alimentare cu energie termică, care are nu mai puţin de 128 de pagini, au oferit municipalităţii zece variante pentru eficientizarea sistemului centralizat de termoficare, însă în final au recomandat-o pe cea de-a zecea. Practic, conform soluţiei propuse, Galaţiul este împărţit în trei zone, iar fiecare dintre acestea va avea propriul sistem de încălzire şi apă caldă. Prima se referă la "cartierul Dunărea (Micro 18, 19, 20 şi 21), cu interconectarea punctelor termice aferente şi montarea unor surse de producere agent termic pe gaze naturale în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă". Cea de-a doua zonă se referă la cartierul Micro 16, prin interconectarea punctelor termice şi montarea unei surse de producere agent termic în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă utilizând drept combustibil biomasa. "Această variantă analizează în principal potenţialul de substituire a gazelor naturale cu energie termică produsă din biomasă. Trebuie menţionat faptul că în municipiul Galaţi există două surse importante de producere a peleţilor din biomasă, acestea fiind SC Ecosal SA (cu o capacitate de circa 1.500 de tone peleţi biomasă pe an, cu posibilităţi de creştere a producţiei) şi SC Prutul SA (cu o capacitate producere de peste 20.000 de tone peleţi biomasă pe an)". Cea de-a treia zonă vizează restul oraşului, pentru care au fost gândite surse independente de producere a agentului termic în toate celelalte puncte termice.

Autorii Strategiei au recomandat municipalităţii elaborarea a unui studiu de fezabilitate pentru fiecare zonă. "Menţionăm că în cadrul soluţiei propuse se va renunţa total la actuala reţea termică primară, care aparţine SC Electrocentrale. Astfel, o parte semnificativă din pierderile de transport agent termic va fi eliminată", se arată în document.

Costurile estimate pentru această variantă de redimensionare şi eficientizare a sistemului public de termoficare pot depăşi şapte milioane de euro.

Trebuie gândit un nou sistem de facturare

Autorii strategiei avertizează municipalitatea că sistemul de facturarea şi încasare a contravalorii serviciilor de termoficare trebuie regândit şi schimbat în profunzime, întrucât cel actual s-a dovedit total ineficient. "Există dificultăţi majore legate de facturarea corespunzătoare şi creşterea gradului de încasare a facturilor. Lanţul actual prin care se desfaşoară aceste operaţiuni este ineficient. Există situaţii în care locatarii plătesc prin cheltuielile de întreţinere toate utilităţile (apă, energie electrică, energie termică, gaze), distribuţia sumelor încasate efectuate ulterior de asociaţiile de proprietari nu respectă ponderea acestor utilităţi în cheltuielile de întreţinere. Asociaţiile achită cu prioritate energia electrică, gazele şi apa rece, pentru a evita întreruperea acestora, după care restul se achită pentru energia termică. Datorită acestui mod de gestionare a resurselor financiare ale asociaţiei, frecvent se ajunge la situaţia în care nu au nicio restanţă către alţi furnizori de utilităţi, toate datoriile neachitate fiind lăsate pe seama contravalorii facturilor de energie termică", se arată în document.

Au "evadat" pe capete

Din cauza facturilor mari, a serviciilor de proastă calitate, ba chiar sistate la grămadă, în repetate rânduri, atât pentru bun platnici, cât şi pentru datornici, aproape trei sferturi dintre abonaţi au părăsit sistemul centralizat de termoficare, în ultimii şapte ani. Conform studiului, în anul 2009, aproape 83.000 de apartamente erau racordate la sistemul public de termoficare. În iulie 2016, după aproape şapte ani, reprezentanţii municipalităţii raportau doar 35.910 apartamente dependente de agentul termic furnizat de autorităţi. După cum am scris în repetate rânduri, este posibil ca numărul consumatorilor să fie chiar mai mic, întrucât municipalitatea (prin Calorgal) nu a efectuat în teren un "recensământ" al propriilor clienţi şi s-a bazat mai degrabă pe datele furnizate de asociaţiile de proprietari.

În cazul în care autorităţile locale vor reuşi să implementeze proiectele recomandate de Universitatea "Dunărea de Jos", unii clienţi ar putea opta din nou pentru serviciile furnizate de municipalitate. Aleşii trebuie să demonstreze, în schimb, că strategia nu va rămâne doar pe hârtie, aşa cum s-a întâmplat până acum.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Strategia de termoficare, criticată de Electrocentrale

Conducerea Electrocentrale (CET) solicită Primăriei să organizeze o dezbatere serioasă pe tema noii strategii de termoficare a Galaţiului, întrucât consideră că modul în care municipalitatea a ales să lanseze studiul în dezbatere publică, în preajma sărbătorilor de iarnă, când cetăţenii au alte preocupări, „este total nepotrivit pentru un subiect de importanţă majoră”.

Conducerea CET şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că reprezentanţii societăţii, unicul producător şi transportator de agent termic primar, nu au fost consultaţi şi nici invitaţi să participe la elaborarea strategiei. Mai mult, potrivit lui Sinan Mustafa, administratorul special şi directorul general al CET, acesta a aflat din presă că noua strategie de termoficare a fost lansată în dezbatere publică, iar în posesia acesteia a intrat de pe site-ul Primăriei, fără ca autorităţile locale, cu care CET are relaţii comerciale de ani buni, să facă un minimum efort pentru a informa oficial reprezentanţii producătorului de agent termic primar. Conducerea CET consideră că noua strategie de termoficare este incompletă şi „tratează mai mult problemele de transport şi producţie a agentului termic, în timp ce sunt ignorate multe dintre cele care vizează activitatea de distribuţie”.

„Referindu-ne stric la document, considerăm ca fiind mult mai util să fi insistat mai mult în comparaţia soluţiilor propuse, care să cuprindă de la costurile de producţie totale (şi nu doar cele de combustibil prevăzute), investiţii necesare şi alte estimări financiare, decât pe o detaliere a legislaţiei în vigoare, a unor formule tehnice de calcul neinteresante pentru marea majoritate a cititorilor şi altor aspecte de genul "tranzacţiilor comerciale cu gaze angro sau cu amănuntul"", a precizat Sinan Mustafa, subliniind totodată că susţine varianta menţinerii în funcţiune a sistemului centralizat de termoficare prin crearea societăţii unice de producţie, transport şi distribuţie a agentului termic. „Noi considerăm categoric că cel mai bun scenariu este cel cu numărul 1 şi într-o asociere cu Romgaz (dacă vor mai dori în aceste condiţii), cu investiţii în sistemul actual. De asemenea, considerăm că această dezbatere trebuie reluată într-un cadru organizat şi cu participarea largă a factorilor interesaţi”, a declarat conducerea CET.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Micro 19 scapă de monopolul CET. Cât vor costa primele centrale termice de cartier

Nu mai puţin de 45.035.015 de lei, aceasta ar fi valoarea totală a investiţiei necesare pentru ca unul dintre cele mai populate cartiere din Galaţi, Micro 19, să devină independent de Electrocentrale. Studiul de fezabilitate şi principalii indicatori tehnico-economici pentru „Realizarea unei surse de producere şi distribuţie a energiei termice pentru cartierul Micro 19” se vor supune aprobării aleşilor la şedinţa de joi, 26 ianuarie.

Reamintim că, la finele lunii august, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, anunţa că Micro 19 ar putea deveni primul cartier independent din punct de vedere termic, graţie unui proiect pilot. Documentaţia acestei investiţii a fost realizată, după cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", de ATH Energ SRL, căreia Primăria i-a plătit 48.000 de lei fără TVA. Pentru că soluţia generală avută în vedere de municipalitate pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului centralizat de încălzire este montarea de centrale termice în cogenerare, în Micro 19 va fi implementat proiectul pilot.

Alternativa la Electrocentrale

Prin proiectul de hotărâre care a ajuns pe masa aleşilor sunt prevăzute două centrale de cogenerare din staţiile de căldură (SC) 53 şi 50, şi o centrală termică în staţia de căldură 25, instalaţiile de cogenerare fiind dimensionate după consumul minimum de iarnă aferent fiecărei grupări „La SC 53 şi SC 50 vor fi sisteme de reţele termice de transport (sistem bitubular tur-retur) care folosesc cât mai mult actualele canale tehnice. Pentru asigurarea consumului de căldură la «vârf de iarnă», şi a consumului de apă caldă pe timpul verii, se vor amplasa cazane de apă caldă care vor fi racordate direct la reţelele de distribuţie pentru încălzire şi apă caldă de consum. În SC 25 se vor amplasa numai cazane pentru iarnă care vor furniza energia termică pentru încălzire întrucât pentru acesta nu mai există cerere de apă caldă de consum”, se arată în proiectul de hotărâre, care prevede şi conducte preizolate aferente celor două staţii de căldură.

Banii pentru finanţarea acestui proiect pilot ar putea veni de la bugetul local dar şi de la buget de stat şi/sau dintr-un împrumut.

Rămâne de văzut dacă aleşii locali vor fi de acord cu această investiţie.

viata-libera.ro