Jump to content

Jaf ca-n codru în pădurea Buciumeni


dcp100168
 Share

Recommended Posts

La Buciumeni

MASACRUL PĂDURII A FOST STOPAT

* În locul urletelor de drujbă, ciripit de păsărele * De câteva luni, toate exploatările forestiere a fost oprite

După mai bine de zece ani de controverse, scandaluri şi "fitile", masacrul ecologic din pădurea de la Buciumeni a fost oprit. Din câte am aflat de la Petrache Năstase, primarul de la Buciumeni, în ultimele patru‑cinci luni nu au ieşit maşini cu lemne din pădure decât ocazional, după ce, în urmă cu un an, zona era "survolată" zilnic de 30‑40 de camioane încărcate cu buşteni. "Mai sunt o serie de tăieri de întreţinere a pădurii, dar tăierile masive, în ras, au încetat", ne‑a declarat primarul.

Într‑adevăr, cu prilejul vizitei noastre în pădure ne‑am convins că situaţia este incomparabil mai bună acum. Dacă în urmă cu 1‑2‑3 ani locul era dominat de urletele drujbelor şi de zgomotul motoarelor de camion turate la maximum, acum se aud doar păsările: mierla, cucul, privighetoarea... La parcelele de pădure aflate în concesiunea lui Marcel Cosor (cel care tăia într‑o veselie acum doi ani) este, de asemenea, linişte. Se vede clar că nu s‑au mai tăiat copaci de câteva luni. Există şi o explicaţie: autorităţile au contestat actele de proprietate asupra pădurii şi actele de concesiune, aşa că omul de afaceri şi‑a domolit brusc pornirile de "killer" al codrului secular.

O problemă a mai rămas cu hoţii de lemne, dar nu mai vorbim de bandele organizate din trecut, ci de amărăştenii din satele vrâncene învecinate. Însă ăştia fură cu căruţa (şi numai iarna, ca să aibă ce pune‑n sobă), nu cu zeci de camioane, cum procedau în anii trecuţi bandele de traficanţi de cherestea. Chiar şi pe porţiunile unde s‑a tăiat clandestin, "în ras", în ultimii ani pădurea revine la viaţă, lăstărişul fiind acum des ca peria. Una peste alta, la Buciumeni, masacrul a încetat. Să dea Domnul să nu mai înceapă niciodată!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=24275

Link to comment
Share on other sites

  • 6 years later...

Jaf ca-n codru în pădurea Buciumeni

* Sute de copaci au fost doborâţi în pădurea disputată de omul de afaceri Maricel Cosor şi Romsilva * Anchetă, bănuieli, dar încă nicio certitudine * Sătenii din Buciumeni spun că, noaptea, pădurile sunt pline de ţigani vasluieni, înarmaţi cu drujbe, veniţi la furat

Vreo 500 de arbori au fost tăiaţi ras, săptămâna trecută, într-o pădure privată de zece hectare de la Buciumeni. Oamenii legii fac cercetări, dar nimeni nu spune, încă, deschis, cine brăcuieşte codrul. Pădurea respectivă e în litigiu. În acte, îi aparţine unei firme controlate de un cunoscut om de afaceri vrâncean, Maricel Cosor, dar o cere şi statul în instanţă, prin Direcţia Silvică Galaţi, reprezentantul în teritoriu al Romsilva.

Poveştile despre defrişări, spuse de oamenii din satul Buciumeni, sunt cutremurătoare. De ceva timp, spun localnicii, dealurile împădurite se transformă, noaptea, în ţinuturi fără stăpân, prin care legea o fac ţiganii vasluieni, veniţi călare, cu drujbele-n mâini, la furat lemn. Pe unde e pădurea statului, le fac faţă hoţilor, cum şi cât pot, pădurarii Direcţiei Silvice. Prin corpurile de pădure care n-au pază asigurată potrivit legii, însă, hoţii au cale liberă, mai spun oamenii.

A cui este pădurea din care se taie

În acest moment, pădurea e deţinută de firma Didamar Prodex SRL Broşteni, controlată de omul de afaceri vrâncean Maricel Cosor. Suprafaţa îi fusese, de fapt, retrocedată lui Matei Costin Sturdza, al cărui procurist fusese Maricel Cosor. Sturdza, care avea pădurea pe un titlu de proprietate de la începutul anilor 2000, i-a vândut pădurea lui Cosor. Prin firma sa, omul de afaceri vrâncean deţine, de fapt, vreo 40 de hectare la Buciumeni. În loturi de câte zece hectare, celelalte părţi ale proprietăţii le fuseseră retrocedate, iniţial lui Petru Şerban, Ceciliei Apostoleanu şi lui Gheorghe Gussi, pentru care Cosor fusese, de asemenea, procurist.

Direcţia Silvică Galaţi a reuşit să dovedească faptul că punerea în posesie a lui Sturdza fusese ilegală, dat fiind faptul că acesta nu avea cetăţenie română la momentul împroprietării sale. Astfel, nefiind cetăţean al ţării, nici nu i s-ar fi putut retroceda, legal, o astfel de proprietate. Ulterior, Direcţia Silvică a atacat în instanţă şi valabilitatea actului de vânzare-cumpărare a pădurii, prin care Sturdza vindea zece hectare de pădure către Didamar Prodex SRL Broşteni. Acţiunea este înregistrată la Judecătoria Tecuci, în dosarul 4732/324/2014, având ca obiect "nulitatea act de vânzare cumpărare", iar cauza e în curs de judecată. De altfel nu este sigurul dosar de acest gen. Şi în cazul unei păduri retrocedată la Drăguşeni, aceluiaşi M.C Sturdza, s-a ajuns tot la proces.

Dacă va câştiga Cosor, îi va rămâne pădurea de zece hectare, tăiată ras de hoţi, în totalitate sau nu. Dacă are câştig de cauză Direcţia Silvică, ce va mai rămâne din pădure revine în proprietatea statului.

Clar e tăiere ilegală!

Potrivit Codului Silvic, proprietarul nu are voie să taie mai mult de un metru cub de lemn, la hectar, pe an, din pădurea neajunsă încă la vârsta exploatării. Dacă taie mai mult, încalcă legea. Tăierile masive de la Buciumeni sunt, deci, ilegale. De ce ne interesează pe noi, direct, furtul din pădurile lui Cosor? Pentru că, deşi astăzi cele zece hectare de pădure sunt în proprietatea privată a Didamar Prodex SRL, statul a investit în paza şi întreţinerea lor până la retrocedare. Şi cum există chiar şi posibilitatea ca ele să se întoarcă în proprietatea statului, e treaba noastră, interesul nostru, al tuturor gălăţenilor, să-i oprim pe hoţi.

Dacă hoţii reuşesc să taie arborii de pe cele zece hectare, ar fi nevoie, din calculele Ocolului Silvic Tecuci, de minimum şase ani şi de vreo 46.572 de lei ca să poată fi replatată întreaga pădure. Până va mai fi iar codru vor trece însă decenii... La Direcţia Silvică, banii se alocă în sistem de buget anual, aşa că nimeni n-ar putea băga mâna în foc acum că vor exista, într-adevăr, fonduri pentru regenerarea pădurii. Singura soluţie să fim singuri că va mai fi pădure pe cele zece hectare este să-i vedem pe hoţi în zeghe.

Legea 46/2008 îi obligă pe proprietarii de pădure să îşi păzească proprietăţile. Astfel, dacă se fură lemn, iar hoţul nu e prins, paznicului i se impută paguba. Cineva tot trebuie să plătească!

Proprietarul nu (prea) comentează

Contactat telefonic, Maricel Cosor a declarat că prea multe comentarii nu vrea să facă. „Este o anchetă în curs şi nu vreau să mi se spună după aceea că fac vreo presiune. Din această cauză, nu vă pot spune prea multe. Dar vă spun că autorităţile statului nu-şi fac treaba. Au tăiat nişte hoţi, care au fost instigaţi. Mai mult nu comentez”, a precizat Maricel Cosor.

Atribuţii de control în pădurile private are Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Focşani. Detalii despre ce s-a întâmplat în pădurea de la Buciumeni ne-a oferit inspectorul-şef al instituţiei, Alexandru Lefter: „Paguba, din ceea ce s-a putut inventaria până la acest moment, este de 480 de metri cubi. S-a tăiat două sau trei nopţi la rând. Continuă ancheta. Nu ştim, momentan, cui i-ar reveni masa lemnoasă abandonată în pădure. După lege, i-ar putea reveni proprietarului, dar numai în cazul în care se demonstrează că tăierea nu a fost făcută de acesta şi că nu s-au doborât arborii cu permisiunea sa. Dacă există aceste suspiciuni, nu i se mai încredinţează masa lemnoasă. Încă nu ştim ce se va decide, vom vedea la finalul anchetei. Vă pot spune că, până prin anul 2012, firma care deţine pădurea aceasta a avut contracte de pază cu ocoale din Vrancea. La un moment dat, acele ocoale nu i-au mai asigurat paza. Problema e că proprietarul pădurii vrea să i se asigure paza doar de către acele ocoale pe care le alege el. Or, după principiul teritorialităţii, Ocolul Silvic Tecuci ar trebui să păzească acolo. Dar proprietarul a solicitat mai multor ocoale de la noi, cum ar fi Vidra, să-i facă paza. Gândiţi-vă şi dumneavoastră, cine să vină la Buciumeni, din alt judeţ, să-ţi facă pază? Potrivit legii, la acest moment, pădurea era nepăzită. I-am aplicat amenzi pentru asta, cum cere legea”.

Poliţia cercetează furtul

La solicitarea de informaţii a "Vieţii libere", purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţeană (IPJ) Galaţi, cms.Cristina Tatulici, a precizat: „Proprietarul pădurii ne-a sesizat că s-au tăiat vreo sută de arbori. Poliţiştii au constata că se tăiaseră circa 550 de arbori, dintre care cam 160 mai sunt încă acolo, pe sol. Ceilalţi fuseseră luaţi. La anchetă nu lucrează doar poliţişti din Buciumeni, ci şi poliţişti din Galaţi".

Ce ştiu oamenii din sat

Oamenii de prin sat ştiu altceva. Spun că prin pădurile lui Maricel Cosor şi-ar face veacul, de prin toamna trecută, vreo doi bărbaţi veniţi din satul Argea, comuna Ploscuţeni. Adică de la nord de graniţa judeţului nostru cu Vasluiul. Amendaţi în repetate rânduri de poliţie şi de pădurarii din Buciumeni, aceştia ar fi cei care abandonează trunchiurile la locul în care fuseseră tăiate. Cine ar avea de câştigat din asta? Lemnul i-ar putea rămâne, totuşi, proprietarului. Curios e şi că gorunul mare, cu diametru de vreun metru la cioată, a rămas pe loc… Cine taie zeci de arbori pe noapte şi fură doar lemne de foc? E greu de înţeles, mai ales în condiţiile în care, spun oamenii locului, noaptea prin pădure bântuie ţigani veniţi călare din satul Argea, înarmaţi cu drujbe. Taie, agaţă buştenii cu nişte laţuri şi îi târâie în urma cailor, până la Vaslui. Pe asfalt sunt, încă, urme de lemn târâit. Ştiu să iasă din pădure pe o vale abruptă, ca să-i ocolească pe poliţiştii gălăţeni. Cum de scapă hoţii şi de oamenii legii din Ploscuţeni? Nimeni din Galaţi nu poate să spună…

Numai anul trecut, pădurarii din zonă au băgat în puşcărie vreo patru hoţi din satul Argea. Din păcate, când cade un hoţ, alţii doi îi iau locul. Oricum ar fi, sutele de arbori care au dispărut din pădurile Buciumenilor n-au putut fi căraţi cu calul.  Ai nevoie de o maşină mare, ca să poţi căra atâta lemn. Şi nimeni n-a văzut nimic, nici în Galaţi, nici în Vaslui!

Silvicul, prin tribunale cu Cosor de ani şi ani

Războiul din justiţie dintre Maricel Cosor şi Direcţia Silvică Galaţi, reprezentând Romsilva, a început în urmă cu vreo zece ani şi nu dă semne că s-ar termina prea curând. În 2007, spre exemplu, erau şase dosare pe rol. În 2008, lupta se dădea în 14 dosare, iar în 2009 erau încă şase pe rol. Procesele se judecă la Tribunalul Galaţi, la Judecătoria Tecuci, dar în 2009 s-a ajuns cu o cerere de strămutare până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a trimis un dosar la Judecătoria Braşov.

„Instituţional, am avut o problemă, în instanţă, foarte mult timp. Prin anii 2004-2005, spre exemplu, noi eram administratorii pădurii, dar nimic mai mult. Adesea, Curtea ne spunea că noi nu avem calitate procesuală, că cel care trebuie să vină în instanţă ca reprezentant al statului pentru pădure era Ministerul de Finanţe. Iar reprezentanţii ministerului nu se pricepeau la pădure. A fost foarte greu şi a durat ani până când Silvicul a început să prindă putere şi să poată reprezenta interesele statului în procesele cu proprietarii care voiau să ia pădure sau de la care statul trebuia să recupereze”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, ing. Gheorghe Luca.
viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Frăţia “boierilor” din Vrancea, decimată de DNA. Şpăgarul şef, Alexandru Lefter, a fost reţinut 24 de ore

Şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Alexandru Lefter, a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru că a cerut şpagă de 25.000 de euro. Pentru aceşti bani, Lefter trebuia să îşi dea acordul pentru ca Gheorghe Ceteraş să primească o pădure. Avizarea de către ITRSV a titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere este o condiţie prevăzută de lege.  “În perioada 31 mai 2011 – 02 iunie 2011, inculpatul Lefter Alexandru, în calitate de inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, a pretins inculpatului Ceteraş Gheorghe suma de 25.000 euro şi a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării şi aplicării ştampilei instituţiei menţionate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău, dar şi pentru urgentarea derulării acestei proceduri”, se precizează în ordonanţa de reţinere.
Povestea lui Alexandru Lefter a început în iunie 2010, când baronii locali din Vrancea, susţinuţi de preşedintele PDL Vrancea, deputatul Alin Trăsculecu, au reusit să îl numeasca în funcţia de inpector sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani (ITRSV). Miza acestei functii este enorma, pentru ca ITRSV Focsani controleaza padurile si vanatul de pe raza a sase judete: Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Vaslui si Vrancea. Controversatul silvicultor Alexandru Lefter este cunoscut ca un mare “combinator” de paduri. Invartelile cu paduri l-au transformat pe Lefter intr-un prosper milionar. El s-a mai ocupat de gestionarea padurilor si in perioada 2000-2004. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, Alexandru Lefter a fost gasit responsabil pentru devalizarea padurilor din Vrancea. Practic, inspectorii au constatat ca au fost rase zeci de hectare de padure, a caror valoare a fost estimata la aproximativ 22 de milioane de euro. Pentru acest dezastru nu a platit nimeni.
Avere de inspector
Potrivit declaratiei de avere depusa in ianuarie 2011, Alexandru Lefter detinea impreuna cu sotia sa, Florentina Lefter, mai multe hectare de teren achizitionate in anul 2007 si un depozit bancar in valoare de 11 mii de euro. Se pare ca Lefter a uitat sa mentioneze in declaratia de avere o importanta suma de bani obtinuta in urma unor tranzactii cu paduri. La inceputul anului 2007, Florentina Lefter, impreuna cu Nicusor Cosor, Nelu Scanteianu, Ionel Gutan si Ion Alexe, a pus mana pe 1.234 ha de padure de la Nicolae Mihai Diamandescu si Teresa Olga Maria. Dupa numai o luna de zile, toata aceasta suprafata de padure a fost vanduta firmei Scolopax Srl, din Brasov, cu 11 milioane de Ron. In urma acestei tranzactii, Florentinei Lefter i-a revenit suma de 1.315.800 Ron. Banii nu s-au regasit in declaratia de avere a sotului. Aceeasi suma de bani a primit-o si Ion Alexe, consilier judetean din partea PDL Vrancea. Pe langa invartelile cu paduri, consilierul vine si cumpara masa lemnoasa. In urma unor astfel de contracte a obtinut de la Trans Lemn Nehoiu aproape un miliard de lei vechi. Aceasta grupare este cunoscuta in judet sub denumirea de "Enigma". Dar Florentina Lefter si Ion Alexe au continuat sa achizitioneze terenuri peste terenuri. Cei doi impreuna cu Nicusor Cosor si Nelu Scanteainu au cumparat de la mostenitorii Ioanei Tarnowski, nascuta Ghica-Cantacuzino, si de la Irene Ghica Cantacuzino, 50 de hectare de livada defrisata situata in extravilanul municipiului Focsani.
Un alt baron local aflat care l-a sustinut pe Alexandru Lefter este Maricel Cosor, zis Procuratorul. Acesta a făcut primele afaceri cu lemn la inceput in 2000, exact in perioada in care Lefter era responsabil cu pa­du­rea. La scurt timp dupa ce Lefter a fost demis in 2004, inspectorii silvici au scos la iveala, dupa doi ani de controale, prapadul din padurile private controlate de Nicusor si Maricel Cosor. Inspectorii au constatat ca au fost taiati ilegal in jur de 14.000 de metri cubi de lemn a caror valoare se aproprie de un milion de euro. Cinci ani mai tarziu, Cosor a inceput sa dea marile tunuri forestiere. Rand pe rand, a cumparat drepturile litigioase de la urmasi boierilor din zona, devenind unul dintre cei mai mari proprietari de padure din zona Mol­do­vei, cu proprietati situate in Vran­cea, Vaslui, Suceava, Botosani si Bacau. In tot acest timp, a stat sub aripa protectoare a lui Marian Oprisan. Pana in anul 2009, Maricel Cosor a fost patronul firmei forestiere Aldmar Forest Srl si figura ca asociat alaturi de sotia sa, Didina, in Didamar Prodex Srl. In schimb, fiul sau era patronul firmel Alcos Prodcomimpex Srl. Toate isi aveau sediu in comuna Brosteni din Vrancea. Potrivit Registrului Comertului, Aldmar Forest si Alcos Procomimpex au fost radiate, fiind inghitite de Didamar Prodex. In urma fuziunii s-a schimbat si numarul de parti sociale detinute de fiecare membru al familie Cosor. Astfel, Alexandru detine 98,32%, Maricel - 1,32, iar Didina - 0,23. Noua societate a avut in anul 2010 o cifra de afaceri de 475.912 lei si un profit net de doar 21.698 lei. 
Pentru ca succesul in afaceri sa fie deplin, magistratii vranceni l-au aju­tat sa faca un schimb de terenuri fo­restiere. A dat o padure de 4.000 de hectare, situata pe malul Siretului, pe una situata in munti, la Soveja. Cu un astfel de schimb l-au ajutat si ju­de­catorii vasluieni, care au aprobat transferul dreptului de propri­e­tate asupra a 30 de hectare din padurea de la Zapodeni in cea din Vladia, dupa ce si-au dat acordul initial Directia Silvica Vaslui si Comisia de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Vaslui. La scurt timp, dupa ce Tribunalul Vaslui a emis aceasta decizie definitiva, Curtea Constitutionala a constatat ca articolele de lege in baza carora "Procuratorul" Cosor cerea mutarea vechilor amplasamente sunt neconstitutionale.

jurnalul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Opt vrânceni sunt cercetaţi după ce au tăiat ilegal material lemnos în judeţul Galaţi

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Ordine Publică împreună cu poliţiştii vrânceni au efectuat opt percheziţii pe raza comunei Ploscuţeni, judeţul Vrancea, la opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 32 şi 57 de ani, bănuiţi de tăiere ilegală şi furt de material lemnos.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat de la domiciliile percheziţionate nouă m3 de material lemnos de diferite esenţe, pentru care nu existau acte de provenienţă, precum şi patru drujbe.

„Din cercetări a reieşit că materialul lemnos ar fi fost sustras la sfârşitul anului 2014 de pe o proprietate privată, din extravilanul comunei Buciumeni, judeţul Galaţi. Cercetările sunt continuate de către poliţiştii gălăţeni pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale”, a declarat Bogdan Cojocaru, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.