Galaţiul se scufundă din cauza infrastructurii proaste

[dcp100168]

Galaţiul se scufundă din cauza infrastructurii proaste

* Strada Brăilei, în zona Trei Star, s-a tasat la nici două săptămâni de la reparaţie * Dacă nu vom construi un sistem de drenaj al apelor, blocurile riscă să intre în pământ  din cauza ochiurilor de apă subterane

Surpările sunt în oraş la ordinea zilei. La cât de des fuge pământul, serviciile publice nici nu apucă să astupe o groapă în asfalt că apare o alta, în altă parte. Practic nu există cartier al Galaţiului în care să nu fi apărut surpări sau tasări. Numai în ultimele două săptămâni, lăsând la o parte gropile de pe Faleză şi de pe Stadionului, au răsărit în oraş cel puţin patru noi puncte de interes.

Tasare după două săptămâni de la reparaţie

Nu mai departe de acum două săptămâni, pe trotuarul străzii Brăilei, în apropiere de Trei Star, s-a căscat un crater. Ecosal a astupat golul, iar Primăria a dat vina pentru prăbuşirea trotuarului pe „infiltraţiile repetate ale apelor pluviale”. Altfel spus, toate bune şi frumoase, nu este nimeni de vină, ci doar apa de ploaie. Luni, pe 2 februarie, în schimb, am sesizat că, în aceeaşi zonă, trotuarul s-a tasat din nou şi este pe cale să apară o groapă chiar mai mare decât cea anterioară. După cum pare a se contura, noul crater ameninţă nu numai o bună parte din trotuar, dar are toate şansele să afecteze şi carosabilul. De altfel, stâlpii de protecţie care delimitează şi apără trotuarul de zona carosabilă sunt deja înclinaţi.

Infiltraţiile apelor pluviale au mai creat săptămâna trecută alte trei goluri de pământ, una la Prefectură, alta pe Brăilei - în Ţiglina, în zona magazinului Vodafone, pe spaţiul verde, şi încă una aproape de gară. Toate au fost astupate, cel puţin provizoriu, şi sunt monitorizate. Toate "au avut cauze naturale".
Fenomenul tasărilor este din ce în ce mai vizibil şi în fostul Complexul Francezi. Acolo nu vezi numai doi-trei metri de teren înclinat, ci întregul Complex este în valuri, iar perspectiva creării unor hăuri care înghită după sine pământul cu tot cu clădire dă frisoane pe şira spinării oricărui trecător.

În Micro 19, cum dai din strada Brăilei pe Textiliştilor, te aşteaptă la colţ o canalizare care stă să prăbuşească cu totul. În jurul ei sunt numai găuri, una depăşeşte 30 de centimetri diametru, iar dedesubt te paşte hăul. Oricum, tot trotuarul din aria respectivă este deformat şi vizibil instabil. Zona nu este semnalizată în niciun fel. La câţiva paşi, pe Costache Conachi, la limita dintre trotuar şi carosabil, se află o altă surpare.

De ce ne înghite pământul

Problema tasării străzilor şi a surpărilor din Galaţi ar avea cel puţin patru cauze, spun specialiştii în construcţii, iar dacă municipalitatea nu va demara un plan de modernizare a infrastructurii, cu o reţea de drenaj a apei meteorice, oraşul nostru s-ar putea confrunta cu probleme mult mai mari, cum ar fi ruperea malurilor sau tasarea şi surparea blocurilor.

„În primul rând, Apă Canal nu deţine harta tuturor reţelelor de apă. Are numai părţi din această hartă. Neavând o perspectivă a întregii reţele, acestea nu pot fi întreţinute. În al doilea rând, vechimea reţelelor şi a racordurilor face ca apa să se infiltreze necontrolat, nu mai este captată de cămine. În al treilea rând, Galaţiul are o structură ca "o găleată". Pentru că nu are un sistem de drenare, apa meteorică, în loc să se ducă în cei trei emisari, Brateş, Cătuşa şi Dunăre, se strânge în pământ, creând pungi de apă subterane, iar aici putem da ca exemple strada Stadionului sau Faleza. Nu în ultimul rând, efectul acesta de tasare este cauzat şi de calitatea foarte proastă a lucrărilor de infrastructură din ultima vreme. Căminele de apă sunt realizate defectuos, nu sunt etanşe, impermeabile, iar după ce plouă se produc, pe lângă cămine, cărări”, ne-au explicat surse din domeniul construcţiilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fenomenul de tasare de la Trei Star continuă

Porţiunea de trotuar de pe strada Brăilei, din apropierea ceasului de la Trei Star, care s-a tasat la nici două săptămâni după ce Serviciul Public Ecosal a acoperit cu pământ craterul, a fost împrejmuită de municipalitate.

„Monitorizăm evoluţia solului, fiindcă surpările nu s-au oprit. Solul este instabil şi trebuie să vedem cum evoluează surparea”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.

Reamintim că, pe 21 ianuarie, o porţiune din trotuarul respectiv a cedat, lăsând o gaură de proporţii destul de mari. Reprezentanţii municipalităţii au susţinut atunci că de vină pentru prăbuşirea trotuarului sunt „infiltraţiile repetate ale apelor pluviale”, iar „comisia de evaluare a stabilit că este vorba de cauze naturale”.

Pe 22 ianuarie, angajaţii Ecosal au acoperit craterul, însă de la sfârşitul săptămânii trecute o arie mai largă, care include şi vechea surpare, a început să se taseze.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unde nu s-a surpat, s-a tasat. Primăria, atacată de gropi

O ditamai groapă s-a căscat fix sub nasul Primăriei municipiului Galaţi, care nu mai pridideşte, de ieri încoace, să tot numere surpările şi tasările din oraş.

Pe strada Domnească, mai bine de jumătate din trotuarul din zona Universităţii s-a prăbuşit pur şi simplu în gol. Groapa a înghiţit dalele, dar încă nu s-a săturat. Terenul continuă să se surpe până la bordură, iar dalele se clatină, dovadă că nu mai au pe ce să stea. În zona respectivă, întreg trotuarul a fost restricţionat circulaţiei pietonilor, care, cu mic cu mare, se minunează de noua groapă. Care se alătură multor altora despre care ştiu sau urmează să afle.

Tocmai de aceea am încercat să aflăm ieri, de la Primăria municipiului Galaţi, în câte locuri din oraş pământul a cedat. Autorităţile ne-au răspuns că nu au o situaţie centralizată, că încă inventariază pagubele de după furtuna de marţi, ruperea de nori de joi şi ploile din weekend. Am primit asigurări că toate surpările şi tasările vor fi semnalizate şi că vor intra în programul de reparaţii. Până când vom afla lista oficială de la Primărie, iată o fugară trecere în revistă a locurilor unde trotuarul şi/sau carosabilul au cedat, în urma ploilor de săptămâna trecută.

Un hău s-a căscat în centrul oraşului, pe trotuarul strazii Brăilei, la doi paşi de intersecţia cu Aleea Şcolii, şi din fericire, este semnalizat cu benzi de protecţie pentru a nu se întâmpla vreo nenorocire.

O surpare şi-o tasare marchează pe carosabilul străduţei Ciprian Porumbescu, asortate cu un arbore rupt. Trebuie spus că groapa mai mică, semnalizată cu crengi provenite din copacul rupt de furtună. Mult mai periculoasă pare tasarea carosabilului, chiar dacă şi ea este plină de resturi din arborele rupt. Deocamdată, se pare că Primăria n-a aflat de ele.

Două surpări au atacat gurile de scurgere de pe strada Română. Dar aici avem măcar o veste bună! Ieri, la cele două guri de scurgere unde asfaltul a cedat se lucra. Da fapt, ca să fim sinceri, doar una dintre găuri beneficia de atenţia unei echipe de muncitori, cealaltă fiind „păzită” strategic de un târnăcop şi-o lopată puse cruce.

Revenind la groapa născută în faţa Primăriei, trebuie spus că îi va ţine de urât celeilalte gropi, căscate încă din vremea primarului Dumitru Nicolae, în parcarea administraţiei locale, pitită sub un capac ruginit...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Oraşul s-a umplut de gropi

"Groapa supremă" - cum am putea boteza surparea apărută exact sub nasul Primăriei, pe trotuarul străzii Domnească - beneficia ieri de atenţia unei echipe de muncitori, dintre care unul intrase până la brâu în hăul căscat. Potrivit administraţiei locale, mai întâi a intervenit SC Apă Canal, la un branşament, apoi vor fi luate măsurile de astupare a gropii.

În context, Primăria Galaţi ne-a comunicat că a identificat şi semnalizat nu mai puţin de 11 accidente de teren, adică surpări şi tasări, apărute în urma ploilor abundente de săptămâna trecută. Autorităţile promit că vor interveni pentru remedierea fiecăreia dintre acestea.

Pentru că nu sunt convinse că au descoperit toate gropile şi nu le este simplu să acopere cu precizie întregul oraş, autorităţile îi invită pe cetăţeni să semnaleze accidente de teren: "Aş vrea să vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor celor care ne-aţi sesizat aceste aspecte şi vă rog să o faceţi în continuare! În felul acesta, veniţi în sprijinul nostru şi putem interveni prompt. Se execută deja lucrări de reperații în mai multe zone semnalate, pentru a remedia situația cât mai repede cu putință", a scris primarul Ionuţ Pucheanu, într-o postare pe pagina de Facebook.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Între realitate şi proiecte. Ce face Primăria Galați acolo unde orașul o ia la vale

Tasări care dau senzaţia că se adâncesc de la o zi la alta, fisuri lungi care croiesc suprafeţe întinse, dale sfărâmate, pavele frânte şi dislocate care ţintesc către cer… toate acestea sunt nu doar capcane pentru picioarele cetăţenilor neatenţi pe unde merg, ci motive de îngrijorare pentru gălăţenii care locuiesc în zona cuprinsă între Potcoava de Aur şi strada Roşiori. Mai ales că în acest areal se află şi blocul B8 (scările I şi II), care, afectat de tasări, a fost încadrat de experţi în clasa de risc seismic I - risc de prăbuşire la cutremur.

Deşi este o zonă de promenadă şi relaxare, o plimbare pe jos între Trei Star şi Potcoava de Aur devine, mai degrabă, o incursiune plină de capcane şi adrenalină. Gălăţeanul trebuie să fie atent la fiecare pas, dacă nu vrea să se împiedice de pavelele măcinate şi dislocate ale aleilor. Mai îngrijorătoare decât fisurile mari, care croiesc aleile pietonale, sunt tasările, tot mai multe şi mai adânci.

Cea mai spectaculoasă dintre acestea a denivelat serios o alee din apropierea zonei modernizate de la Potcoava de Aur. În vecinătate, o altă tasare marchează o bucată de trotuar. Pământul s-a lăsat vizibil şi pe aleile cu pavele sfărâmate care fac legătura cu trotuarul străzii Brăilei. În parc, o bancă pare că se scufundă în pământ, iar zona din jurul fântânii arteziene este vizibil denivelată, în timp ce partea de jos a bazinului se macină văzând cu ochii.

Bloc cu risc seismic

Dincolo de disconfortul estetic şi pietonal, multiplele tasări sporesc motivele de îngrijorare ale locuitorilor zonei, în condiţiile în care, anul trecut, blocul B8 (scara I şi scara II), afectat de un accident de teren, a fost încadrat în clasa I de risc seismic. S-a întâmplat în toamna anului trecut, când o crăpătură lungă de circa zece metri, care începea din dreptul uşii blocului R2 și mergea până spre parcul din faţă, a impus convocarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă. Încadrarea blocului în clasa I de risc seismic s-a făcut de către experţii care au realizat, la comanda Primăriei municipiului Galaţi, o expertiză tehnică structurală şi un studiu geotehnic. Specialiştii au recomandat, chiar, luarea în calcul a realizării unui imobil nou, în locul consolidării blocului afectat, avertizând că, dacă nu se intervine în primă fază prin consolidarea terenului de fundare, este posibil ca structura de rezistenţă a blocului să cedeze şi fără producerea unui seism.

Tot atunci, Primăria municipiului Galaţi informa printr-un comunicat de presă că va monitoriza cu măsurători topografice perimetrul afectat.

Planuri de modernizare

Nu mai puţin adevărat este că, tot anul trecut, pe 30 august, consilierii locali au decis că amenajarea peisagistică urbană şi arhitecturală începută la Potcoava de Aur trebuie să continue până pe strada Roşiori, motiv pentru care au aprobat Hotărârea Consiliului Local nr. 457/2018.

Pornind de la premisa că spaţiul vizat "a rămas la stadiul iniţial de amenajare şi nu mai corespunde cerinţelor actuale", erau prevăzute lucrări menite să aducă acest perimetru la un stil arhitectural urban contemporan: "modernizarea şi reabilitarea zonelor care vor fi transformate în scuaruri urbane cu spaţii pentru socializare, înlocuirea mobilierului urban, reabilitarea reţelelor electrice şi a iluminatului, refacerea fântânii arteziene, inclusiv a instalaţiilor şi a echipamentelor hidraulice, canalizaţii subterane pentru coborârea reţelelor, spaţii verzi reabilitate şi dotate cu sisteme de irigaţii performante". Lucrările, care includeau şi o pistă de 672 mp pentru biciclete, ar fi trebuit să fie realizate de la bordura de delimitare a carosabilului până la limita de proprietate a blocurilor adiacente amplasamentului.

Licitaţie eşuată

Pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de "Amenajare a străzii Brăilei între strada Roşiori şi Potcoava de Aur", Primăria a organizat o licitaţie. Procedura a fost anulată pe 27 decembrie 2018, pe motiv că "au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme". Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, pentru contractul cu o valoare estimată de 10,2 milioane de lei cu TVA s-a depus o singură ofertă, de către asocierea Lemacons SRL - Tancrad SRL - Proiect SA - Btfarch Ro Company SRL. Este vorba despre aceeaşi asociere care realizează lucrările în zona Potcoava de Aur - limita blocurilor P şi care va executa şi lucrările de modernizare a primului tronson al străzii Domnească, între Brăilei şi Gamulea (Avântului), şi de reabilitare a Pasajului "Dunărea".

Ce spune acum primarul Ionuţ Pucheanu

Ce planuri are acum municipalitatea cu privire la zona cuprinsă între Trei Star şi Potcoava de Aur, am aflat din declaraţiile făcute de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, în emisiunea "Cetăţeanul X", de la ProFM LiderFM: "În zona blocurilor B, acolo unde au fost şi probleme, am sistat momentan începerea lucrărilor pentru amenajarea esplanadei, tocmai pentru a intra în subsol, pentru a vedea care sunt problemele. Realizăm că acolo sunt nişte probleme, sunt ţevi foarte vechi, sunt avarii dese, prin urmare nu are rost să pui de deasupra aur dacă dedesubt stă cu totul şi cu totul pe altceva. Eu spun că solul din zonă s-a stabilizat, nu mai sunt problemele de la acel moment. Zona întreagă va fi abordată. Dacă dă Dumnezeu - şi de data asta mă rog eu - să găsim, aşa cum se tot spune, şi nişte vechi pivniţe, care cică ar cam împânzi zona respectivă, cu siguranţă vom reface studiul de fezabilitate pentru esplanada respectivă. Să includem, poate, ca potenţial viitor punct de atracţie şi vizitarea unor astfel de pivniţe, pe distanţe mai mici sau mai mari, depinde de ce vom găsi, evident, dacă vom găsi", a explicat edilul-şef.

Potrivit acestuia, una dintre ţevile care deservesc zona a fost înlocuită anul trecut: "Legat de blocul B7, vom vedea, la momentul în care decopertăm, care este situaţia, ce se impune, avem soluţiile date de specialişti şi, cu siguranţă, Primăria va fi alături de locatarii din zona respectivă", a mai spus primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Prăpădul subteran din Galaţi: oraşul este afectat de surpări grave, care pun în pericol străzile şi clădirile

Doar în ultimele două săptămâni s-au produs trei surpări grave de teren, în trei puncte diferite din oraş. Surpările din ultimii zece ani au costat circa 10 milioane de euro. Primăria a plătit aproape două milioane de euro pentru studii de fezabilitate şi expertize, însă nu a luat nicio măsură concretă de prevenire.

Locuitorii oraşului Galaţi trăiesc zi de zi cu frica-n sân că locuinţele li s-ar putea dărâma în orice clipă din cauza zecilor de surpări subterane care apar cu o frecvenţă din ce în ce mai mare. Doar în ultimele două săptămâni s-au produs trei accidente de teren grave (surpări de câţiva metri adâncime, pe o suprafaţă de peste 100 de metri pătraţi, în fiecare caz), care au dus la închiderea a trei dintre cele mai importante străzi ale oraşului: Domnească, Brăilei şi Basarabiei.

Mai mult decât atât, semne ale unor surpări subterane se văd la mai tot pasul, mai ales în zona centrală şi pe Faleză, unde s-au format crăpături mari şi sunt semne că sub asfalt se află caverne produse de tasarea solului (sub Galaţi se află un strat de loess de 7-30 metri grosime, acest tip de sol având proprietatea de a se comprima cu 30-35% dacă este umezit).

Boală veche, „tratament” zero

Primele efecte ale tasărilor au apărut în 1999, atunci când un bloc din cartierul Ţiglina 1 a început, ca din senin, să se crape şi să se încline. Alertate de proprietari, autorităţile au comandat atunci o expertiză care a fost gata în anul 2000. Şeful echipei de experţi, regretatul prof.dr.ing Octavian Coşovliu, concluziona, ferm, că la Galaţi există două fenomene foarte grave: alunecările de teren de la faleza Dunării şi tasarea agresivă a stratului de loess.

Raportul mai arăta că se impun măsuri urgente pentru stoparea şi prevenirea fenomenelor, prin consolidarea versantului falezei cu piloni introduşi la 20-30 de metri adâncime, prin stabilirea unor zone în care construcţiile să fie interzise şi prin refacerea în regim de urgenţă a reţelelelor de apă şi de canalizare.

În următorii 19 ani, Primăria Galaţi a mai plătit alte zece studii de fezabilitate pe aceeaşi temă, plus şase expertize. În total s-au cheltuit în acest scop aproape două milioane de euro, la care se adaugă circa zece milioane de euro tocate pe înlăturarea efectelor unor accidente de teren majore. Însă pentru partea de prevenţie recomandată de specialişti nu s-a făcut nimic.

În loc de stabilizare, blocuri

În ciuda avertizărilor experţilor, pe faleză nu s-a construit nici măcar un singur pilon pentru stabilizarea solului (în schimb este în curs o monitorizare care costă 30.000 de euro pe an). Ba, mai mult, au fost ridicate, de către o firmă privată, blocuri cu 10 etaje care au accentuat fenomenul de alunecare.

Pe anumite porţiuni, malul se duce la vale, cu tot cu construcţii, cu până la 12 centimetri pe an. Fenomenul este difuz. Cei 12 centimetri se împrăştie în mai multe zone de fractură (întinsă pe circa 300 de metri), unde sunt numeroase crăpături transversale de câţiva milimetri lăţime, însă specialiştii avertizează (în special în raportul întocmit în 2014 de către Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti) că versantul s-ar putea prăbuşi oricând.

Tot din amintitul  raport rezultă că problemele falezei au la origine două cauze: pierderile uriaşe de apă din reţelele publice şi din canalizare, dar şi faptul că o serie de lucrări edilitare a blocat scurgerea naturală a izvoarelor subterane către Dunăre, iar apa se acumulează sub oraş.

Unde dispar 7,7 milioane de metri cubi de apă?

O altă cauză majoră a surpărilor subterane o reprezintă pierderile masive de apă din reţeaua publică.  Datele transmise de compania publică Apă Canal SA arată că societatea extrage şi cumpără în total 25,5 milioane de metri cubi de apă pe an. Din această cantitate, 3,8 milioane de metri cubi reprezintă pierderile tehnologice (15%) ca urmare a avariilor şi a operaţiunilor diverse).

Alte 14 milioane de metri cubi sunt facturate. În total, deci, societatea justifică doar 17,8 milioane de metri cubi de apă. Restul de 7,7 milioane de metri cubi de apă (adică 7,7 miliarde litri) dispar în neant. În total, ar fi peste o treime din apa procesată de Apă Canal, valoarea pierderilor (ţinând cont că furnizarea apei, plus canalizarea, costă 7,33 lei/mc) ridicându-se la 56,4 milioane de lei.

Conducerea societăţii pune această cantitate uriaşă pe seama furturilor a problemelor tehnice de la contori. Totuşi, în ultimii cinci ani, conform datelor obţinute de la Poliţie, au existat doar cinci cazuri de persoane reclamate că fură apă, iar în cazul lor s-a estimat că ar fi vorba de circa 2.000 de metri cubi. Adică doar 0,03% din cantitatea care dă cu minus.

Misterioasa apă de sub oraş

Experţii care au făcut analize de sol în ultima vreme în contrazic însă categoric pe cei de la Apă Canal. Astfel, expertiza făcută în octombrie 2018 de o firmă din Iaşi, cu prilejul unei surpări de teren care a afectat grav un bloc din cartierul Mazepa, a relevat că „principala cauză a tasărilor o reprezintă infiltraţiile masive de apă provenită din pierderile la instalaţiile de apă potabilă şi de canalizare”.

Mai mult decât atât, însăşi societatea publică recunoaşte că are mari probleme cu ţevile. Conform unui raport prezentat în decembrie 2018 de Apă Canal SA, la solicitarea prefectului judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, starea conductelor de apă este de-a dreptul alarmantă. Practic, asistăm la un dezastru în pregătire, surpările recente fiind doar începutul unor probleme din ce în ce mai grave.

În documentul amintit se precizează că „44% dintre ţevile de sub oraş au peste 36 de ani vechime, deşi durata de exploatare normată  este de numai 24 de ani, conform HG nr. 2139 din 2004”. Ba chiar există şi ţevi, încă în exploatare, care au peste 50-60 de ani.

Cum reţeaua urbană de apă potabilă a Galaţiului are 572 de kilometri, rezultă că mai bine de 250 de kilometri de conducte sunt praf şi pulbere şi mai rezistă doar prin cârpeli periodice. Alţi 40 de kilometri de ţevi au o vechime între 24 şi 36 de ani, deci ar trebui, de asemenea, înlocuite în regim de urgenţă.

adevarul.ro

[dcp100168]

Primăria, acuzată pentru tasările din Galaţi. Creșterea apelor subterane, necontrolată

Hidrotehnicianul Romeo Cândea, un cunoscut militant gălățean în ceea ce privește ecologismul prin intermediul Asociației Eco-Gal, a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, împotriva primarului Ionuț Pucheanu și a directorului tehnic al Primăriei Galați (directorul Direcției Infrastructură și Lucrări Publice, Cristian Capeţis – n. red), acuzându-i că au permis, prin neintervenție, distrugerea caselor și locuințelor în urma creșterii nivelului apei subterane.

Plângerea a fost înregistrată în data de 4 aprilie la unitatea de parchet menţionată, cu numărul 2359/P/2019. „Vă comunicăm faptul că a fost constituit dosarul cu numărul de mai sus, acesta fiind trimis către Poliţia Municipiului Galaţi, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii/lor prevăzute de Art.297 NCP”, se arată în înştiinţarea trimisă pe adresa lui Romeo Cândea şi semnată de prim-procurorul Cristina Emanuela Mărgărit.

În opinia lui Romeo Cândea, vinovați pentru situația creată sunt mai mulţi. Şi detaliază: „Acuz pe primarul Ionuţ Pucheanu şi pe directorul tehnic din Primărie pentru distrugerea proprietăților noastre (apartamente şi case) prin încălcarea Normativului NP 125/2008 şi a Legii 10/1995 de către SC Apă Canal, SC Gospodărire Urbană şi cele 130 de asociaţii de proprietari care au pierderi de apă în subsol.

1. SC Apă Canal nu face exploatarea corectă a reţelelor purtătoare de apă şi a construcţiilor hidrotehnice concesionate (control zilnic, întreţinere şi reparaţii). Conform unui raport al Inspectoratului în Construcţii Galaţi, în 2001 erau 90 de asociaţii cu pierderi de apă în subsol. Cât de mult s-a „străduit” Apă Canal, dacă în 2019 apar 130 de asociaţii cu apă în subsol? Societatea ar trebui să treacă la controlul zilnic, să raporteze situaţia Primăriei, iar aceasta să aplice sancţiuni asociaţiilor de proprietari cu pierderi în subsoluri şi fără racorduri pluviale şi menajere la canalizare. În trei luni vom avea toate asociaţiile fără pierderi de apă.

2. Proprietarii din cele 130 de asociații trebuie să înţeleagă că zadarnic au gresie, parchet, centrală termică în apartamente şi izolaţie termică la exterior, dacă au apă în subsol şi nu au racorduri pluvial şi menajer la canalizare. Mai devreme sau mai târziu, blocul se va tasa sau chiar nărui.

3. În ceea ce priveşte SC Gospodărire Urbană, revoltătoare este paragina de suprafaţă, începută în vremea totalitară (1963-1992), continuată de ADP şi apoi de Gospodărire Urbană pe circa 30 la sută din intravilanul municipiului Galaţi. Nici astăzi directorul Primăriei şi cel al Gospodărire Urbană nu ştiu că sunt obligaţi să amenajeze zona construită conform NP 125/2008”, menţionează Romeo Cândea în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. 

Hidroenergeticianul a dat mai multe exemple care să ilustreze situaţia reclamată de el: blocul E4 din Ţiglina I, Şcoala 5 şi blocul K1 din Micro 17, blocul C20 din Ţiglina I, tasarea din str.Stadionului produsă în anul 2014, blocurile B8 şi B7 din Mazepa I (unde s-au identificat probleme mari anul trecut) şi chiar clădirea Parchetului din str.Traian. 

Conform lui Romeo Cândea, primarul „poate petici situaţia pe banii vinovaţilor: directorii Apă Canal, ADP şi cei din Primărie din perioada 1992-2018” sau „poate introduce normalitatea”, prin actualizarea hotărârilor de CL 259/2001 şi 21/2004, prin care să se precizeze că SC Gospodărire Urbană salvează construcţiile în suprateran, Apă Canal pe cele din subteran, iar directorul responsabil din Primărie coordonează de acum înainte toate aceste activităţi.

Biroul de presă al Primăriei Galaţi nu a dorit să facă niciun comentariu pe marginea acestui subiect.

Apă Canal a notificat Primăria şi asociaţiile de proprietari

În februarie 2019, Apă Canal dădea publicității un raport în care arăta următoarele: „S-au constatat deficiențe majore în ceea ce privește funcționarea instalațiilor interioare de canalizare la un număr de 130 asociații de proprietari din municipiul Galați, respectiv la 412 blocuri/scări. În cazul acestora, racordurile de preluare apă menajeră fie lipsesc (403 blocuri/scări), fie sunt rupte sau deteriorate (9 blocuri/scări), deversarea apelor uzate menajere făcându-se direct în subsolurile blocurilor și pe radierul tunelelor tehnice aferente blocurilor sau domeniului public. Aceste deficiențe conduc în primul rând la acumularea de ape uzate în subsolurile blocurilor și ulterior în tunelele tehnice, ceea ce poate conduce la afectarea stabilității construcțiilor/blocurilor din zonă și a tunelului tehnic, prin infiltrațiile de apă uzată produse în timp. Reamintim, în acest sens, situația similară constatată în anul 2018 la blocul B8 din Mazepa I. În al doilea rând, folosirea drept colector de canalizare a subsolurilor blocurilor și a tunelului tehnic în care sunt pozate rețelele de utilități (dintre care cea mai importanta este rețeaua de alimentare cu apă potabilă), contravine normativelor tehnice și igienico-sanitare în vigoare, generând un focar de infecții ce poate pune în pericol sănătatea populației. Nu în ultimul rând, aceste deficiențe conduc la uzura prematură a rețelelor purtătoare de fluid pozate în subsoluri și în tunelele tehnice”.

viata-libera.ro