Jump to content

Micul palat al Securităţii, de pe Domnească


Recommended Posts

Posted

Micul Palat al Securităţii, de pe Domnească

A fost un mic palat al unor gălăţeni înstăriţi de la începutul secolului XX, apoi sediu al Securităţii comuniste, apoi club sportiv, Facultate de Sport, Facultate de Arte… Cele două cutremure de după ´90 i-au pus capac şi în ultimii ani, clădirea, instabilă, a fost abandonată. Intenţia conducerii Universităţii de a demola ruina fostului edificiu avea nevoie însă de o aprobare specială. Şi nu a primit-o.

Ne-a explicat, chiar la începutul lunii ianuarie, directorul Direcţiei pentru Cultură a judeţului, dr. Cătălin Negoiţă, care a fost, în acel moment, şansa clădirii: „Clădirea de pe Domnească 102 - fostul Club CSU, cel de lângă Poliţia Rutieră, [era o] clădire care se voia a fi demolată. Dosarul a plecat la Iaşi, la Comisia Zonală [a Monumentelor Istorice] şi s-a venit cu propunerea de clasare ca monument istoric. Universitatea ne-a zis: „Domnule, n-o să avem bani să refacem clădirea!” Varianta pe care ei ar fi mers era să se dărâme clădirea şi să se refacă faţada. Clădirea a fost clasată ca monument istoric”. Dar lucrurile nu s-au rezolvat, căci clasarea întârzie şi vină!

Universitatea de stat ar vrea să o reabiliteze cu finanţare europeană: „Astăzi, fostul sediu al Securităţii este în custodia Universităţii „Dunărea de Jos”, se intenţionează să se depună un proiect de restaurare şi vom colabora mult cu cei de la Institutul pentru Investigarea crimelor Comunismului”, al cărui director Radu Preda, va fi prezent la Galaţi, pentru a ne da o mână de ajutor, a declarat săptămâna trecută şi lector dr. George Enache, profesor la Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie a Universităţii.

O istorie întortocheată

O lungă şi interesantă istorie a construcţiei (în etape!), dar şi a unei transmutări, a micului palat al Securităţii am aflat de la consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură a judeţului. Aflăm astfel că recensământul din 1908 arăta că lângă Catedrala ortodoxă figurau vecinii Gheorghe Mavromati la nord şi la sud, adică pe locul care ne interesează, Gherasim Cordali. „Un Dimitrie Cordali apare ca proprietar al mai multor case gălăţene la 1856, când Sfatul Orăşănesc alegea pentru găzduirea comisarilor Comisiei Europene a Dunării [înfiinţată chiar atunci] casele lui Cordali”, dar şi ale altor oameni cu stare gălăţeni.

Nu se ştie dacă între Dimitrie are o legătură de rudenie cu acel Gherasim, spune consilierul. Am mai găsit şi o plasticiană de marcă sibiancă, Veronica Costea-Cordali (n.1943, la Galaţi) artistă decoratoare (tapiserie), pictoriţă, graficiană, posibil urmaşă a fondatorului gălăţean. În 1934, mai aflăm de la consilierul Mitrof, imobilul aparţinea lui Alexandru Doiciu, dintr-o familie înstărită din Galaţi, deţinând mai multe proprietăţi în oraş, dar şi moşii în judeţ. „La 1881, Ilie Doiciu, împreună cu G. Antachi şi G. Cavallioti, toţi liberali, au creat Liga Progrsului Naţional, cu scopul de a „forma educaţiunea vieţei publice””. La 1846, în imobil erau plasaţi chiriaşi şi birouri. Naţionalizat, imobilul a devenit apoi sediul unor birouri ale administraţiei de stat şi, din 1958, sediul al Securităţii Statului.

Securitatea, vecină cu Catedrala!

Consilierul îl citează pe George Enache, fragment de interviu cu preotul Alexandru Capotă, în „Analele Universităţii Dunărea de Jos” 2012: „Securitatea era gard în gard cu catedrala […]. Am ieşit pe poarta catedralei şi am intrat imediat pe poarta Securităţii, pe care le despărţea un zid. Acolo, când am intrat, ne-a dus în fund acolo şi m-a vârât într-o cameră”… În 1965, renumerotarea imobilelor a dat numărul 102, păstrat până azi. După 1870, când noul sediu al Securităţii s-a finalizat în Ţiglina I, imobilul str. Republicii nr. 102 devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea”. În anii ´90, aici va fi sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport şi, după 2004, a găzduit Facultatea de Arte.

Istoria unei case care... a păşit spre stradă!

„Deşi pare una unitară, construcţia este alcătuită din trei corpuri de clădire edificate în perioade diferite”, lucru dovedit de stilul diferit al cornişei, iar „plastica faţadelor, doar la o privire atentă îţi dezvăluie diferenţele de abordare a ornamenticii”. Într-o fotografie de la un miting pacifist din 1917, „se distinge în plan secund un corp de clădire principal şi un alt corp în prelungirea primului, iar în fundal Catedrala”. Clădirea cu demisol şi parter mai capătă în perioada interbelică încă două corpuri, dintr-o fotografie aeriană de atunci, „se observă dorinţa de redefinire identitară a arhitecturii naţionale, neoromâneşti. Pe faţada sudică a acestui corp de clădire era o intrare monumentală de tip romanic, străjuită de colonete în stilul neoromânesc, ornamente care pot fi văzute şi astăzi. Această intrare a fost ulterior modificată ca simplu gol de fereastră”.

În anii 1936-37, e construit un nou corp, spre nord. „Era o clădire retrasă de la aliniamentul străzii”. Aducerea ei ulterioară la aliniamentul străzii este un lucru de remarcat. Acum este o ruină, spre deosebire de surata de la sud, casa negustorului de peşte Bănică Grigorescu de la nr. 100, excelent reabilitată în ultimii ani şi devenită restaurant.

„Valoroasă arhitectural”

Chiar aşa o defineşte consilierul, adăugând: „Coerenţa planimetrică şi structurală este dată prin jocul volumelor, a alternanţelor plin-gol, a materialelor folosite, astfel încât, privită în ansamblu, edificiul are aspectul unui palat. Construcţia a suferit modificări arhitectonice în perioada de după 1950, reiese din compararea cu imaginile de arhivă.” Consilierul mărturiseşte că acestea sunt motivele pentru care susţine că imobilul trebuie să rămână în picioare, găzduind un Muzeu al Comunismului, aşa cum doreşte şi Universitatea.

Birocraţia ne omoară şi casele: Clasarea ca monument întârzie

„Nu e încă monument”, precizează însă consilierul Marius Mitrof, despre clădirea de pe str. Domnească nr. 102. Şi, din păcate, introducerea clădirii pe Lista de patrimoniu întârzie îngrijorător, apropiindu-se termenul după care clădirea poate deveni o banală „casă”, numai bună de demolat! „Am tot sunat la Minister [al Culturii], la cabinetul ministrului, am sunat la Direcţia de Patrimoniu”, spune îngrijorat consilierul. Şi când te gândeşti că avem un gălăţean şef al comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor! Îl somăm să se autosesizeze!

Directorul Direcţiei pentru Cultură a judeţului, dr. în Istorie Cătălin Negoiţă, spunea, referitor la imobil: "Nu ştiu dacă Comisia de la Iaşi, prin decizia pe care a oferit-o, a făcut bine sau a făcut rău. A făcut bine că a lăsat o clădire monument istoric construită cândva, care e în picioare, dar nu ştim cât timp va mai fi în picioare, sau au făcut rău că n-au spus: „Bine domnule, dărâmaţi, păstraţi faţada la reconstrucţie, exact faţada iniţială, şi în spate faceţi ceea ce doriţi!” Niciodată nimeni nu va fi mulţumit, în niciuna dintre variante. Să sperăm că în cazul Palatului Securităţii care, iată, îşi găseşte finanţare, forurile „de sus” se vor mişca la timp!

viata-libera.ro

Posted

Muzeu al comunismului la Galaţi

"La jumătatea acestei luni, Radu Preda, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, va susţine o conferinţă la Muzeul de Istorie, unde se va discuta şi despre un proiect foarte important: Muzeul Comunismului pentru regiunea Dunării de Jos, zonă mai importantă decât alte regiuni de concentrare - aici au fost şi lagăre de concentrare, şi spaţii de deportare, aici au fost deportaţi şi saşii din Banat etc.”, a declarat, la o lansare a ultimelor volume scoase de Editura Muzeului de Istorie Galaţi, redactorul-şef al revistei muzeului, lector dr. George Enache. "Astăzi, fostul sediu al Securităţii [situat vizavi de Facultatea de Mecanică] este în custodia Universităţii „Dunărea de Jos”. Se intenţionează să se depună un proiect de restaurare şi o colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului”, a mai spus Enache.

Un Dej de 200 kilograme va străjui intrarea

Despre o expoziţie permanentă dedicată perioadei comuniste aflasem şi dintr-o discuţie anterioară cu directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Dragoş Căldăraru. Muzeul a intrat şi în posesia unei piese serioase de expoziţie: bustul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, conducătorul comunist al Republicii Populare Române, bust despre care se credea că a fost furat.

Fotograful Nicolaie Sburlan surprinsese, în zilele revoluţiei din decembrie ˝89, cum patru persoane cărau bustul cu un căruţ de butelie şi a presupus că fusese furat şi dat la topit. Muzeograful Adrian Zăinescu a aflat însă că Primăria îl păstrează într-o magazie şi a informat conducerea muzeului.

Cam aceasta este odiseea postdecembristă a bustului în greutate de 200 de kg, care, spunea directorul muzeului, ar putea fi plasat la intrarea în clădirea de pe Domnească, unde la etajul întâi ar putea funcţiona o expoziţie dedicată unei retrospective a comunismului. Vom putea vedea astfel expuse costume de pionier, haine mohorâte purtate în epoca frigului din case şi a cozilor nesfârşite la orice, de la lapte la gheare („tacâmuri”) de pasăre, aparate de radio şi televizoare vechi, bibelouri şi kitschuri specifice, fotografii vechi, sticle de lapte şi de ulei, conserve, cico, pe un fond de muzică "patriotică".

Dej, sifonarul, navele şi Combinatul

Sunt cunoscute legăturile speciale ale lui Dej cu Galaţiul, dictatorul comunist înfiinţând aici Combinatul Siderurgic, care i-a purtat o vreme numele, şi învăţământul superior de construcţii navale, prin detaşarea la Galaţi a profesorilor de la alte facultăţi din ţară, ordonând construcţia primelor blocuri destinate profesorilor şi specialiştilor. Dej a fost căsătorit cu o gălăţeancă, de care a divorţat ulterior, socrul său fiind un sifonar de pe strada Balaban, acum Caragiale. Liderul comunist a stat ascuns, în perioada ilegalităţii, într-una din casele omului de afaceri Ştefan H. Ştefan, primar al oraşului. În plus, clădirea din dreapta vechii gări feroviare, din părculeţul unde fusese plasat, până la revoluţie, panoul „fruntaşilor în întrecerea socialistă”, avea pe zidul intrării o placă de marmură care amintea despre prezenţa lui Dej la Galaţi.

viata-libera.ro

  • 2 years later...
Posted

Fostul sediu al Securităţii din Galaţi, o ruină protejată. Când istoria face şi glume

Clădirea din str. Domnească 102, de lângă sediul Poliţiei Rutiere, stă să cadă la un cutremur mai măricel, dar nu poate fi demolată, aşa cum intenţionează actualul proprietar, Universitatea „Dunărea de Jos”, ca să ridice în loc altceva, pentru că a fost clasată ca monument istoric în 2014. Imobilul a găzduit, printre altele, Clubul Sportiv Universitatea şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, dar a fost, până în anii ’70, şi sediul Securităţii.

Corpul W este denumirea „universitară” a clădirii din Domnească 102, aflată în proprietatea instituţiei de învăţământ superior de stat din Galaţi. Încadrată la clasa I de risc seismic, clădirea este dezafectată de mai mulţi ani şi zace în paragină, la fel ca multe alte clădiri din centrul istoric al Galaţiului. Acum câţiva ani, Universitatea „Dunărea de Jos” a încercat să rezolve situaţia clădirii. A vrut să o demoleze, pentru a construi în loc o altă clădire, altfel structurată, care să corespundă nevoilor actuale ale studenţilor săi. Numai că, surpriză, clădirea a fost clasată ca monument istoric în grupa B de importanţă locală şi, în consecinţă, ea nu mai poate fi demolată, ci doar consolidată şi reabilitată. Soluţia este departe de a-i mulţumi pe reprezentanţii universităţii, pentru că preţul acestei operaţiuni impuse prin lege ar fi de trei ori mai mare, adică ar ajunge la aproximativ şase milioane de euro, bani pe care universitatea nu este dispusă să-i plătească.

„Am intenţionat acum câţiva ani să demolăm corpul W, pentru că el nu mai corespunde conform expertizelor tehnice, are clasa I de risc seismic. Când am depus toate documentele, ne-am trezit că acel corp a fost reclasat şi trecut în zona monumentelor istorice, astfel că nu mai aveam cum să-l demolăm. Cineva de la Cultură – există o comisie la Iaşi –, fără a se deplasa şi a vedea despre ce este vorba, a pus o semnătură şi a spus că acel corp nu poate fi demolat. Am făcut o evaluare: consolidarea acelui corp, care nu mai corespunde necesităţilor noastre pentru că el are o anumită compartimentare, ne costă cam de trei ori mai scump decât dacă l-am demola, i-am păstra faţada, că asta am intenţionat, şi l-am recompartimenta, să-l facem după necesităţile noastre. Intenţia de a-l demola nu s-a materializat, trebuie să-l păstrăm în picioare, aşa cum este el. Am solicitat în nenumărate rânduri bani de la bugetul de stat pentru a remedia această problemă, dar nu avem la momentul actual niciun răspuns favorabil. Deci acest corp rămâne şi anul acesta în conservare. Este vorba de şase milioane de euro, o sumă enormă. Noi am înţeles şi am fost de acord să păstrăm faţadele ca să nu stricăm arhitectura zonei, dar nu putem să dăm şase milioane de euro, în contextul în care o clădire nouă ar ajunge maximum două milioane. Nu se poate”, a declarat pentru „Viaţa liberă” şeful Direcţiei Generale Economice, Investiţii şi Relaţii Internaţionale din Universitatea „Dunărea de Jos”, Cezar Bichescu, care a menţionat că universitatea face demersuri pentru declasarea clădirii de pe lista monumentelor istorice.

„Clădirea nu mai poate fi pusă la pământ”

„În 2013, a fost înaintat la Direcţia Judeţeană pentru Cultură un proiect de desfiinţare a imobilului de către Universitatea «Dunărea de Jos» în vederea emiterii avizului. Documentaţia fiind analizată în cadrul Comisiei zonale a monumentelor istorice, a primit aviz nefavorabil, cu solicitarea comisiei ca imobilul să fie clasat ca monument istoric. Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, s-a declanşat, la solicitarea Comisiei zonale, procedura de clasare ca monument istoric, iar documentaţia din clasare s-a făcut din oficiu şi a fost înaintată Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. În 2014, clădirea a fost clasată ca monument în grupa B de importanţă locală, fiind introdusă în lista monumentelor istorice din anul 2015. Orice lucrări făcute trebuie să menţină substanţa, arhitectura monumentului. Acum, clădirea nu mai poate fi pusă la pământ, ea poate fi reabilitată, consolidată, i se poate schimba funcţiunea, toate cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi,

Construcţia, finalizată înainte de al doilea război mondial

Conform unei lucrări publicate în Revista Danubius 2016, clădirea din strada Domnească 102 a fost construită în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale sec.XIX şi până în deceniul patru al sec. XX. Aparţinând unor proprietari care au contribuit într-o oarecare măsură la istoria oraşului, imobilul din Domnească 102 a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă, Securitatea statului.

În 1934, imobilul îi aparţinea lui Alexandru Doiciu. Familia Doiciu era o familie înstărită din Galaţi, deţinând mai multe proprietăţi în Galaţi, Brăila, Sinaia, Bucureşti, Constanţa, o fabrică de cherestea în portul Galaţi, păduri, moşii în judeţul Covurlui, Cuca fiind una dintre ele. De familia Doiciu este legat şi episodul sângeros din martie 1907 întâmplat la Galaţi, când locuitorii din mahalele Lozoveni şi Vadu Ungurului, care munceau în dijmă pe moşia lui Anton Doiciu, nemulţumiţi de contractele de arendare încheiate cu acesta, au pornit către Prefectura Covurlui. Lor li s-au adăugat şi locuitorii din Bădălan, iar finalul a fost unul cu numeroşi morţi, a căror memorie este păstrată de monumentul amplasat în parcul de lângă sediul „Vieţii libere”.

După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina a fost finalizat, imobilul din strada Domnească 102 a devenit sediul Clubului Sportiv Universitatea. În anii ’90 a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi.

Ansamblul urban „Strada Domnească”

Aflată în prezent pe lista monumentelor istorice, clădirea din Domnească 102 face parte din ansamblul urban „Strada Domnească – monument istoric”. Acesta începe, pe partea stângă, de la Parcul Municipal „Mihai Eminescu” până la Palatul Episcopal, astăzi Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii la Dunărea de Jos, iar pe partea dreaptă începe de la nr.24 (Palatul Simion Gheorghiu), până la Grădina Publică.

Din ansamblul urban „Strada Domnească” face parte şi o altă clădire care a aparţinut unuia dintre membrii familiei Doiciu, cea care în 1934 figura ca proprietar al clădirii din Domnească 102. Clădirea respectivă, fostul sediu al Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport, se află în zona complexului „Parfumul Teilor” şi poate fi „povestită" astfel: „Stingheră, după o suită de blocuri, se remarcă o clădire albă, cu o intrare laterală monumentală, acoperită cu o impresionantă lucrare din metal forjat menită a feri de ploaie sau de razele de soare pe cei care urmau să păşească pe treptele din marmură. Imobilul a aparţinut familiei Sturdza-Doiciu, arhitectura cu vădite influenţe neoclasice marcând personalitatea familiei. Revendicată şi retrocedată, a fost vândută unei persoane private din oraş care ar fi dorit să o desfiinţeze şi să construiască o clădire modernă”.

viata-libera.ro

  • 3 years later...
Posted

Cum arată fostul Palat al Securităţii din Galaţi, clădire în care au fost torturaţi sute de deţinuţi politici

Palatul Securităţii, clădire în care au fost anchetaţi, chinuiţi şi torturaţi sute de deţinuţi politici, a ajuns astăzi o ruină. De-a lungul anilor clădirea a fost afectată de cutremure, iar un incendiu produs din anul 2014 i-a afectat o parte din acoperiş.

Fostul palat al Securităţii Statului din Galaţi nu mai este - din punct de vedere al stării clădirii - decât o umbră palidă a ceea ce a fost odinioară. Abandonată de peste două decenii, clădirea a ajuns într-o stare avansată de degradare şi prezintă risc seismic. Bucăţi din tencuială se desprind de pe faţadă, pe ziduri fiind montate plăcuţe de avertizare pentru trecători: „Atenţie, pericol de accidentare!” 

Imobilul din Galaţi, situat pe strada Domnească nr. 102, ascunde între zidurile sale multe amintiri dureroase. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în 1934, clădirea aparţinea lui Alexandru Doiciu. Era o familie înstărită care deţinea mai multe proprietăţi în Galaţi, Brăila, Sinaia, Bucureşti, Constanţa, o fabrică de cherestea în portul Galaţi, păduri, moşii în judeţul Covurlui.

Construit în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi până în deceniul IV al secolului al XX-lea, aparţinând unor proprietari, imobilul a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă: Securitatea Statului. 

Într-un interviu al preotului gălăţean Alexandru Capotă, luat cu puţin timp ca acesta să treacă la cele veşnice, reiese că Securitatea era gard în gard cu catedrala. „Am ieşit pe poarta catedralei şi am intrat imediat pe poarta Securităţii, pe care le despărţea un zid.  Acolo când am intrat, ne-a dus în fund acolo şi m-a vârât într-o cameră. Dar când am intrat în cameră, am văzut că de jur-împrejurul pereţilor erau oameni care stăteau pe scaun cu faţa la perete. Cât am putut aşa am tras cu ochiul, dar n-am văzut pe nimeni cunoscut”, mărturisea părintele.

Tot în urmă cu câţiva ani, Mihai Dionisie, unul dintre supravieţuitorii regimului de exterminare in închisorile Gherla, Jilava, Aiud, Baia Sprie, Periprava şi Galaţi, povestea pentru „Adevărul” că a fost arestat împreună cu alţi nouă colegi de la Grupul Şcolar CFR din Galaţi. A fost legat la ochi şi dus la Securitate. „A scos pistolul şi a spus: <Ăsta e mandatul de arestare>. Am ajuns la securitate şi m-au băgat în celula 12. Ne torturau în camerele de anchetă sau în camerele de la subsol unde să nu se audă zgomot, pentru că mai ţipai, plângeai, te durea tot ce se întâmpla cu tine. Cei care făceau de pază erau cred lipoveni pentru că strigau <'orbăria>. Adică să nu se audă vorba. Avem doar 17 ani când mi s-a întâmplat”, îşi amintea fostul deţinut politic. 

După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina I a fost finalizat, imobilul de pe Domnească 102, devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea” Galaţi. În anii 1990, a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi. „Pe parcursul exploatării imobilului, acesta a suferit o serie de degradări cauzate de cutremurele din 1940, 1977, 1986, 1990, dar şi de dezinteresul manifestat de cei care l-au avut în administrare sau proprietate. În anul 1994, în urma unei expertize tehnice au fost recomandate luarea unor măsuri tehnice de consolidare la structură şi fundaţii. Nu se cunosc cauzele pentru care nu au fost luate măsurile respective. În 2003, s-a solicitat o nouă expertiză. Nici de această dată nu au fost aplicate măsurile care aveau ca rezultat asigurarea unei exploatări normale a construcţiei. Au început să apară, din ce în ce mai evident, fracturi deschise în zidărie, deplasări ale pereţilor şi ale plafoanelor, fără însă a pune în pericol clădirea. În jurul anului 2009, imobilul ajuns în stare improprie de funcţionare, a fost evacuat”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. 

Un incendiu produs în iarna anului 2014 i-a afectat o parte din acoperiş şi interiorul corpului de clădire mai vechi. Clădirea a rămas, însă, în picioare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură solicitând astfel proprietarilor găsirea soluţiilor pentru restaurarea şi revigorarea ei. „Imobilul, prin arhitectura sa, încadrându-se în tipicitatea străzii Domnească de la început de secol XX, nu numai ca arhitectură, ci şi prin faptul că este înconjurat de clădiri monumente istorice, a fost clasat ca monument istoric în anul 2014, clasare contestată, în temeiul Legii 244 din 2001, republicată în 2006, privind protejarea monumentelor istorice, de către proprietarul imobilului, la Ministerul Culturii”, încheie Marius Mitrof de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.  

adevarul.ro

  • 1 year later...
Posted

Istoria zbuciumată a Palatului Securităţii din Galaţi. Fonduri europene pentru fostul loc de tortură

Palatul Securităţii, clădire în care au fost anchetaţi şi torturaţi sute de deţinuţi politici, are un trecut zbuciumat. De-a lungul anilor, a fost afectată de cutremure, iar un incendiu i-a afectat o parte din acoperiş. Pentru a o salva de la ruinare, singura soluţie o reprezintă fondurile europene.

Imobilul de lângă Catedrala din Galaţi a găzduit, în perioada comunismului, între 1956 şi 1970, sediul Securităţii Statului, iar după Revoluţie a intrat în patrimoniul Universităţii Dunărea de Jos, funcţionând un club sportiv, apoi Facultatea de Sport şi de Arte. Clădirea a fost afectată de cutremure, astfel a ajuns într-o stare avansată de degradare şi prezintă risc seismic.

Potrivit istoricilor, imobilul din Galaţi, situat pe strada Domnească nr. 102, aparţinea în 1934, lui Alexandru Doiciu. Era o familie înstărită care deţinea mai multe proprietăţi în Galaţi, Brăila, Sinaia, Bucureşti, Constanţa, o fabrică de cherestea în portul Galaţi, păduri, moşii în judeţul Covurlui.

Construit în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi până în deceniul IV al secolului al XX-lea, aparţinând unor proprietari, imobilul a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă: Securitatea Statului. 

Sute de deţinuţi politici au fost anchetaţi şi torturaţi în camerele de la subsolul imobilului. „Am fost arestat împreună cu alţi nouă colegi de la Grupul Şcolar CFR din Galaţi.  Am fost dus la securitate şi m-au băgat în celula 12. Ne torturau în camerele de anchetă sau în camerele de la subsol unde să nu se audă zgomot, pentru că mai ţipai, plângeai, te durea tot ce se întâmpla cu tine. Cei care făceau de pază erau cred lipoveni pentru că strigau <'orbăria>. Adică să nu se audă vorba. Avem doar 17 ani când mi s-a întâmplat”, îşi amintea Mihai Dionisie, unul dintre supravieţuitorii regimului de exterminare in închisorile Gherla, Jilava, Aiud, Baia Sprie, Periprava şi Galaţi. 

După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina I a fost finalizat, imobilul de pe Domnească 102, devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea” Galaţi. În anii 1990, a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi.

De-a lungul anilor, clădirea a suferit o serie de degradări cauzate de cutremurele din 1940, 1977, 1986, 1990, dar şi de dezinteresul manifestat de cei care l-au avut în administrare sau proprietate. În anul 1994, în urma unei expertize tehnice au fost recomandate luarea unor măsuri tehnice de consolidare la structură şi fundaţii. Nu se cunosc cauzele pentru care nu au fost luate măsurile respective. 

În 2003 s-a solicitat o nouă expertiză. Nici de această dată nu au fost aplicate măsurile care aveau ca rezultat asigurarea unei exploatări normale a construcţiei. Au început să apară, din ce mai multe deplasări ale pereţilor şi ale plafoanelor, fără însă a pune în pericol clădirea. În jurul anului 2009, imobilul, ajuns în stare improprie de funcţionare, a fost evacuat. Un incendiu produs în iarna anului 2014 i-a afectat o parte din acoperiş şi interiorul corpului de clădire mai vechi. 

Ce planuri are Universitatea cu fostul Palat al Securităţii 

Deoarece starea clădirii este tot mai şubredă, pe ziduri fiind montate de ceva vreme plăcuţe de avertizare pentru trecători: „Atenţie, pericol de accidentare!”, conducerea Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi intenţionează ca să o reabiliteze cu ajutorul fondurilor europene.  

„În acest moment avem demarate procedurile de actualizare a DALI pentru Consolidare, reabilitare şi reconversie corp W pentru Centrul de transfer tehnologic al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi. Intenţionăm să obţinem finanţare în actualul exerciţiu de fonduri europene, fiind într-o colaborare instituţională cu cei de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, clădirea fiind monument istoric”, ne-a transmis dr. Alexandru Nechifor, prorectorul universităţii gălăţene. 

Imobilul a fost clasat ca monument istoric în anul 2014.

adevarul.ro

  • 10 months later...
Posted

Ce se va întâmpla cu Securitatea din Galați, unde au fost torturaţi sute de deţinuţi

Palatul Securităţii din centrul orașului Galați, clădire în care au fost anchetaţi şi torturaţi sute de deţinuţi politici, ar putea fi transformată în muzeu. Clădirea este în stare avansată de degradare, fiind grav afectată de cutremure și incendii. 

Imobilul a găzduit, în perioada comunismului, între 1956 şi 1970, sediul Securităţii Statului, iar după Revoluţie a intrat în patrimoniul Universităţii „Dunărea de Jos”, funcţionând un club sportiv, apoi Facultatea de Sport şi de Arte. Clădirea a fost afectată de cutremure, astfel că a ajuns într-o stare avansată de degradare şi prezintă risc seismic.

Construit în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi până în deceniul IV al secolului al XX-lea, imobilul a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă: Securitatea Statului. Sute de deţinuţi politici au fost anchetaţi şi torturaţi în camerele de la subsolul imobilului. 

După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina I a fost finalizat, imobilul de pe Domnească 102, devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea” Galaţi. În anii 1990, a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi.

De-a lungul anilor, clădirea a suferit o serie de degradări cauzate de cutremurele din 1940, 1977, 1986, 1990, dar şi de dezinteresul manifestat de cei care l-au avut în administrare sau proprietate. În anul 1994, în urma unei expertize tehnice au fost recomandate măsuri tehnice de consolidare la structură şi fundaţii. Nu se cunosc cauzele pentru care nu au fost luate măsurile respective. 

În 2003 s-a solicitat o nouă expertiză, însă nici de această dată nu au fost aplicate măsurile care aveau ca rezultat asigurarea unei exploatări normale a construcţiei. Au început să apară, din ce mai multe deplasări ale pereţilor şi ale plafoanelor, fără însă a pune în pericol clădirea.

În preajma anului 2009, imobilul, ajuns în stare improprie de funcţionare, a fost evacuat. Un incendiu produs în iarna anului 2014 i-a afectat o parte din acoperiş şi interiorul corpului de clădire mai vechi.

În ultimii ani, clădirirea fostei Securități este tot mai şubredă, pe ziduri fiind montate de ceva vreme plăcuţe de avertizare pentru trecători: „Atenţie, pericol de accidentare!”, conducerea Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi intenţionează să o transforme într-un muzeu. „Acolo a fost Securitatea. Este o clădire care a luat foc de trei ori, a fost inundată. Am discutat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, Primăria și Consiliul Județean și dorim să o transformăm într-un muzeu. Dorim să facem un parteneriat pentru a atrage fonduri europene”, susține rectorul universității gălățene, Puiu Lucian Georgescu. 

Imobilul a fost clasat ca monument istoric în anul 2014. Potrivit istoricilor, imobilul din Galaţi, situat pe strada Domnească nr. 102, aparţinea în 1934, lui Alexandru Doiciu. Era o familie înstărită care deţinea mai multe proprietăţi în Galaţi, Brăila, Sinaia, Bucureşti, Constanţa, o fabrică de cherestea în portul Galaţi, păduri, moşii în judeţul Covurlui.

adevarul.ro

  • 9 months later...
Posted

Cum a ajuns Securitatea să facă probleme la Galați chiar și la 35 de ani de la căderea comunismului. Pericolul care îi paște pe trecători

Fostul sediu al Securităţii din centrul orașului Galați, clădire în care au fost anchetaţi şi torturaţi sute de deţinuţi politici, stă să se prăbușească. Clădirea este în stare avansată de degradare, fiind un pericol pentru trecători. 

Imobilul de lângă Catedrala din Galaţi a găzduit, în perioada comunismului, între 1956 şi 1970, sediul Securităţii Statului. Construit în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi până în deceniul IV al secolului al XX-lea, aparţinând unor proprietari, imobilul a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă: Securitatea Statului.

Sute de deţinuţi politici au fost anchetaţi şi torturaţi în camerele de la subsolul imobilului. 

După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina I a fost finalizat, imobilul de pe Domnească 102, devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea” Galaţi. În anii 1990, a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi.

De-a lungul anilor, clădirea a suferit o serie de degradări cauzate de cutremurele din 1940, 1977, 1986, 1990, dar şi de dezinteresul manifestat de cei care l-au avut în administrare sau proprietate. În anul 1994, în urma unei expertize tehnice au fost recomandate luarea unor măsuri tehnice de consolidare la structură şi fundaţii. Nu se cunosc cauzele pentru care nu au fost luate măsurile respective. În 2003 s-a solicitat o nouă expertiză. Nici de această dată nu au fost aplicate măsurile care aveau ca rezultat asigurarea unei exploatări normale a construcţiei. Au început să apară, din ce mai multe deplasări ale pereţilor şi ale plafoanelor, fără însă a pune în pericol clădirea.

În jurul anului 2009, imobilul, ajuns în stare improprie de funcţionare, a fost evacuat. Un incendiu produs în iarna anului 2014 i-a afectat o parte din acoperiş şi interiorul corpului de clădire mai vechi. Deoarece starea clădirii este tot mai şubredă, pe ziduri fiind montate de ceva vreme plăcuţe de avertizare pentru trecători: „Atenţie, pericol de accidentare!”.

Conducerea Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi intenţionează să o reabiliteze cu ajutorul fondurilor europene, însă până în prezent nu au găsit soluțiile de finanțare. Imobilul a fost clasat ca monument istoric în anul 2014.

adevarul.ro

  • 8 months later...
Posted

5 milioane de euro pentru o clădire de patrimoniu. O investiție a Universității „Dunărea de Jos” din Galați

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a obținut fonduri pentru a va reface o clădire în care se desfășurau laboratoare în cadrul Facultății de Mecanică. Imobilul, cunoscut sub numele de Corpul W, situat pe strada Domnească, lângă Poliția Rutieră, se află  într-o stare avansată de degradare. Clădirea de patrimoniu va fi renovată, restaurată și transformată în centru de studii și cercetare cu bani europeni.

„A fost aprobat pentru finanțare proiectul <Consolidarea, reabilitarea și reconversia Corpului W>. Este un proiect de peste 5 milioane de euro, prin care această clădire, monument istoric al Galațiului, va fi consolidată și reabilitată. De asemenea, vor fi dotate laboratoarele cu echipamente performante”, spune rectorul Universității Dunărea de Jos Galați, Marian Barbu.

presagalati.ro

Posted

O clădire monument istoric din Galați va fi reabilitată

Veşti bune de la Universitatea "Dunărea de Jos", aflăm chiar de la rectorul instituţiei de învăţământ superior, prof. univ. dr. Marin Barbu. A fost aprobat pentru finanțare proiectul "Consolidarea, reabilitarea și reconversie Corp W", în valoare de peste 5 milioane de euro, prin care o clădire monument istoric a Galațiului va fi consolidată și reabilitată. De asemenea, vor fi dotate laboratoare cu echipamente performante.

Proiectul "Consolidarea, reabilitarea și reconversie Corp W" face parte din apelul "Dezvoltarea infrastructurii educaționale în învățământul universitar", finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, Autoritate de Management: ADR Sud-Est. Obiectul propus spre reabilitare se află în intravilanul municipiului Galați. Clădirea a fost construită în 1910, iar de atunci a funcționat iniţial ca locuință particulară (până în 1948), apoi ca birouri administrative de stat, fiind apoi trecută în administrarea Universităţii „Dunarea de jos”. 

Prin proiect se vor face intervenţii la structura de rezistență a clădirii, ce vor asigura soluţii constructive care să permită asigurarea rezistenţei şi stabilităţii clădirii. Aceasta va fi reabilitată din punct de vedere al finisajelor interioare şi exterioare, din punct de vedere termic, fiind înlocuite şi instalațiile interioare. Se urmăreşte modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale universitare a UGAL, inclusiv prin realizarea de laboratoare de cercetare și săli multimedia.

În situaţia de faţă, clădirea propusă pentru consolidare, reabilitare şi reconversie este alcătuită din două corpuri legate între ele printr-un coridor, cu regim de înălţime variabil. Necesitatea lucrărilor de intervenţii este dată de vechimea spaţiului şi de faptul că se afla într-o stare avansată de uzură fizică şi morală. Se pot constata fracturi deschise în pereţii structurali sau fisuri, crăpături, deplasări la pereţi şi tavane, desprinderi ale tencuielilor. Acoperişul are elementele şarpantei afectate de umezeală în exces, ce prezintă degradări prin putrezirea grinzilor şi a podinei.

De asemenea, instalaţiile sanitare şi termice sunt dezafectate. După realizarea investiției, infrastructura educațională rezultată o să ofere servicii de educație de calitate pentru studenții de la domeniul Calculatoare și cel de Inginerie navală. În corpul W se vor regăsi laboratoarele prevăzute în planurile de învățământ ale celor două domenii de studii prevăzute în proiect. Valoarea totală a proiectului se ridică la 32.146.014,84 lei.

viata-libera.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.