Jump to content

Sistemele de termoficare sunt falimentare în toată ţara


dcp100168
 Share

Recommended Posts

RADIOGRAFIA DEZASTRULUI

Sistemele de termoficare sunt falimentare în toată ţara
       Sistemele naţionale de termoficare sunt în faliment, potrivit datelor ANRSC (reglementatorul din domeniu), care arată că nivelul total al datoriilor cumulate este de 5,46 miliarde de lei, în timp ce creanţele totale ajung la 1,97 miliarde de lei. Reprezentanţii ANRSC au făcut o amplă radiografie a dezastrului din domeniu, în care atrag atenţia că preocuparea şi atitudinea indiferentă a operatorilor şi neimplicarea majoră a autorităţilor administraţiei publice locale au condus la degradarea prematură a sistemelor de încălzire centrală şi, uneori, la dispariţia în unele unităţi administrativ-teritoriale a serviciilor energetice de interes local.
       Conducerea autorităţii propune, în documentul citat, ca producţia în cogenerare să reprezinte principiul fundamental pentru restructurarea sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice, subliniind că trebuie urgentată modernizarea sistemului pe tot lanţul, de la producere, la furnizarea către consumatorul final.
       În opinia ANRSC, dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire este o opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea lor cu alte sisteme individuale pe gaze naturale conduce la utilizarea neraţională a resurselor energetice primare şi necesită investiţii în noi infrastructuri de distribuţie a acestora.
    Sistemele centralizate de termoficare din ţara noastră au cumulat, până la 30 noiembrie 2014, datorii totale de 5,46 miliarde de lei şi creanţe totale de 1,97 miliarde de lei, potrivit unui amplu studiu realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).
     Confruntaţi cu aceste date, deputaţii din Comisia de Industrii şi specialiştii prezenţi, la finele săptămânii trecute, la dezbaterile privind noua lege în domeniu, au concluzionat că sistemele de termoficare se află, de facto, în faliment şi că Guvernul şi Parlamentul trebuie să asigure urgent un cadru legal adecvat salvării şi reabilitării lor, alături de mecanisme de finanţare adecvate.
     Conform studiului ANRSC, în perioada 1997 - 2003, în circa 40% din localităţile urbane, s-au desfiinţat în totalitate serviciile publice de alimentare cu energie termică furnizate în sistem centralizat. De altfel, în perioada 1990 - 2014, din 315 localităţi care dispuneau de servicii de alimentare cu energie termică în sisteme centralizate pentru populaţie au mai rămas doar 70.
     Specialiştii autorităţii afirmă că activitatea prestatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a fost subfinanţată. "Aceste aspecte, cât şi gradul de îndatorare ridicat au dus la declararea falimentului în cazul unor operatori importanţi din punct de vedere al numărului de utilizatori (de exemplu Galaţi, Bacău, Suceava, Piatra Neamţ)", indică documentul citat, care subliniază că procesul de debranşare/deconectare este în plină desfăşurare, conducând balanţa energetică de la un proces relativ de economisire individuală la pierderi şi utilizare neeconomică a resurselor energetice şi, implicit, la creşterea facturii pe termen mediu şi lung.
     Reducerea producţiei fizice, imposibilitatea întreţinerii şi modernizării tehnologiilor, pierderile mari de energie termică din reţelele de distribuţie au contribuit la creşterea accelerată şi uneori excesivă a tarifelor plătite de populaţie.
     În peste 80% din cazuri, reabilitarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice nu mai poate fi realizată cu surse exclusive de la bugetele locale, mai spun oficialii ANRSC. Operatorii sistemelor centralizate de producere a energiei termice se confruntă cu necesitatea stringentă de a le îmbunătăţi, de a face investiţii în infrastructură (reţele de transport şi de distribuţie, de eficientizare a surselor de producţie a energiei termice şi de conformare a acestora la normele de mediu). Insuficienţa resurselor financiare şi, în unele cazuri, modul defectuos de administrare a celor existente conduc la o uzară morală şi fizică avansată a sistemelor existente, concluzionează autoritatea.
     "Preocuparea şi atitudinea indiferentă a operatorilor care, coroborată cu neimplicarea majoră a autorităţilor administraţiei publice locale, au condus la degradarea prematură a sistemelor de încălzire centrală şi, uneori, la dispariţia în unele unităţi administrativ teritoriale a serviciilor energetice de interes local", atrag atenţia reprezentanţii ANRSC.
     Conducerea autorităţii propune, în documentul citat, ca producţia în cogenerare să reprezinte principiul fundamental pentru restructurarea sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice: "Un obiectiv major pentru serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat trebuie să fie creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul: resurse, producere, transport, distribuţie, consum. Trebuie urgentată modernizarea sistemului de energie termică pentru combustibilul gazos (gaz combustibil natural), care se constituie ca intrare în serviciile energetice de interes local, cu pondere importantă în preţul produsului final (gigacaloria). Ritmul investiţiilor în sistemele de producere şi distribuţie a energiei termice trebuie corelate cu ritmurile dezvoltării locale, regionale şi naţionale".
     Sursa citată recomandă controlul modului în care sunt respectate prevederile din domeniul serviciilor de alimentare cu energie termică de către toţi participanţi la piaţa de energie termică: autorităţile administraţiei publice locale, furnizorii şi utilizatorii serviciului de alimentare cu energie termică, precum şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor administraţiei publice locale, în strictă concordanţă cu atribuţiile şi compentenţele instituite de lege.
     ANRSC propune ca viitoarea legislaţie în domeniu să includă utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru micşorarea preţului la energia termică şi conformarea la cerinţele de mediu.
Alimentarea centralizată a dispărut din 245 de localităţi
     În perioada 1989 - 2014, 245 de localităţi au renunţat la serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică, reprezentând 77,78% din numărul de localităţi conectate în anul de referinţă (1989).
     Potrivit Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor, aprobată prin H.G. 882/2004, în zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studii realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.   
    Din sistemul centralizat, în 2010, s-au retras cinci localităţi: Câmpina şi Cornu (Prahova), Slobozia (Ialomiţa), Mioveni şi Topoloveni (Argeş); în anul 2011 - şase localităţi: Ştefăneşti (Argeş), Măgurele şi Chitila (Ilfov), Petrila (Hunedoara), Panciu (Vrancea), Băile Herculane (Caraş-Severin), urmând ca în 2012 să mai dispară din sistem alte 24: Alba Iulia şi Ocna Mureş (Alba), Zărneşti (Braşov), Mizil (Prahova), Reghin (Mureş), Tg. Neamţ şi Roman (Neamţ), Negreşti (Vaslui), Râmnicu Sărat şi Pogoanele (Buzău), Eforie şi Neptun (Constanta), Curtea de Argeş (Argeş), Bolintin Vale (Giurgiu), Feteşti (Ialomiţa), Calafat şi Corabia (Olt), Govora (Vâlcea), Ineu şi Sebiş (Arad), Turceni (Gorj), Uricani şi Aninoasa (Hunedoara), Videle (Teleorman).
     Ritmul dispariţiei încălzirii centralizate s-a mai diminuat în 2013 (Baia Mare, Roşiorii de Vede şi Alexandria, Târgovişte, Măcin, Brăila, Târgu-Mureş şi Sânnicolau Mare), dar şi în 2014, când din sistem s-au retras localităţile Oneşti, Huşi, Caracal, Balş, Chişineu Criş, Reşiţa, Zalău, Cîmpulung Moldovenesc.
Pierderi de până la 77% pe sistemul de transport şi distribuţie
     Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 stipulează că sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică şi cogenerarea reprezintă subsectorul energetic cel mai deficitar, din cauza uzurii fizice şi morale a instalaţiilor şi echipamentelor, pierderilor energetice totale mari între sursă şi clădiri (de 35-77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, întreţinere, reabilitare şi modernizare şi, nu în ultimul rând, datorită problemelor sociale complexe, legate de suportabilitatea facturilor energetice.
     ANRSC atrage atenţia că primăriile au alocat fonduri insuficiente pentru investiţii şi reparaţii şi prin urmare, a fost realizat în grad redus programul de modernizare a reţelelor: "Observăm o preocupare slabă sau chiar dezinteresul unora dintre autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică, elemente ce au constituit obligaţiile legale ale acestora şi care aveau ca atribuţii să asigurare continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi să aprobe programul de dezvoltare, modernizare şi contorizare. Acest program trebuia să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului".
Debranşări pe bandă rulantă
     În recensământul populaţiei şi locuinţei din anul 1992, sunt evidenţiate 72.540 de clădiri tip bloc cu instalaţii de încălzire centrală, cărora le corespunde un număr de 2.885.012 de locuinţe, în care locuiesc 8.463.550 de persoane.
     În iarna 2001-2002, au fost înregistrate ca fiind conectate la sistemele de termoficare 2.485.295 de apartamente, reprezentând 6.900.000 de locuitori. Această cifră s-a diminuat la 2.115.186 de apartamente racordate, cu 6.000.000 de locuitori, la 1 septembrie 2003, urmând ca la 31 martie 2004 cifrele să ajungă la 1.920.000 apartamente, racordate cu 5.500.000 locuitori.
     În perioada mai 2008 - noiembrie 2014, ANRSC a constatat că evoluţia numărului de apartamente deconectate este atipică. Astfel, în anul 2008, s-au deconectat 40.064 apartamente, respectiv 32.582 de apartamente în anul 2009. În anul 2010, numărul de apartamente deconectate creşte la 59.035, cu 81,2% mai multe decât în anul 2009, iar în anul 2011 la 70.432 apartamente deconectate, cu 19,3% mai multe faţă de anul 2010.
     În anul 2012, s-a înregistrat un număr de 66.112 de apartamente deconectate din sistem, cu doar 8,8% mai mic faţă de cel din 2011, dar cu 53,5% mai mare faţă de cel din 2007, iar în anul 2013 au mai dispărut din sistemul centralizat alte 49.288 de unităţi locative.
     Autoritatea consideră că fenomenul debranşărilor va continua şi în 2015, fapt ce va influenţa negativ, în mod semnificativ, sistemele de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din zonele de dezvoltare regională.
     În opinia ANRSC, dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire este o opţiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea lor cu alte sisteme individuale pe gaze naturale conduce la utilizarea neraţională a resurselor energetice primare şi necesită investiţii în noi infrastructuri de distribuţie a acestora.
     Principalele cauze care au condus la accentuarea fenomenului de debranşare sunt: apariţia şi manifestarea caracteristică a crizei economico-financiare, care a modificat managementul şi comportamentul comercial al furnizorilor şi beneficiarilor; creşterea masivă a preţului resurselor energetice, care au ponderea cea mai mare în preţul căldurii furnizate, în comparaţie cu veniturile populaţiei; înregistrarea de creanţe mari la debitorii beneficiari casnici, industriali şi instituţii publice, care, la rândul lor, au determinat intrarea în incapacitate de plată a producătorilor, furnizorilor şi a distribuitorilor locali de energie termică. Nerealizându-se plata furnizorilor de materiale, materii prime, combustibili (preţul gazelor naturale a crescut cu peste 400%, în perioada 2001 - 2013), s-a ajuns la situaţia în care aceştia din urmă au refuzat să mai asigure aprovizionarea producătorilor/furnizorilor de energie termică şi, în consecinţă, la sistarea totală sau parţială a furnizării serviciului.
Investiţii mici faţă de necesar
     Investiţiile realizate în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au avut o valoare mică, situată între 175.161,97 mii lei în 2011 şi 243.800 mii lei în 2009. Cea mai mare valoare a investiţiilor, de 2.024.513 mii lei, s-a înregistrat în anul 2012, prin realizarea proiectului privind sistemul centralizat de termoficare a localităţii Beiuş, din cadrul regiunii Nord - Vest, finanţat din POS Mediu. În realitate, valoarea investiţiilor în anul 2012 se situează la 264.057 mii lei.

     În perioada 2009 - 2011, gradul de realizare al investiţiilor, analizat per ansamblu, s-a situat doar la jumătate din nivelul planificat (52,79% - 2009, 51,69% - 2010, 53,62% - 2011), mai spun oficialii ANRSC în studiul citat.
     Autoritatea concluzionează: "Constatăm manifestarea unui interes scăzut al autorităţilor publice locale, precum şi al operatorilor în atragerea de fonduri europene şi în alocarea de fonduri din surse proprii pentru realizarea de investiţii în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Programarea investiţiilor nu are la bază o fundamentare corectă, în funcţie de necesităţile şi posibilităţile reale de realizare a acestora. Există o insuficientă preocupare a operatorilor şi a autorităţilor publice locale pentru asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor la nivelul planificat, în scopul funcţionării în condiţii de eficienţă a sistemului centralizat de termoficare".

     În Bucureşti, se furnizează 41,21% din întreaga cantitate de energie termică vândută la nivel naţional, următoarea regiune fiind Sud-Est, în care se furnizează circa 12% din cantitatea de energie termică vândută la nivel naţional.
     În Bucureşti, s-au produs/cumpărat cumulat, de la începutul anului 2014, o cantitate de energie termică de 4.329.231,93 Gcal, reprezentând 41% din totalulla nivel naţional, dar s-au vândut 3.092.852,19 Gcal reprezentând 42,27% din cantitatea de energie termică vândută la nivel naţional. Aceste date sunt o reflectare, potrivit ANRSC, a faptului că pierderea realizată la nivelul Bucureştiului este mai mică (de doar 28,56%) faţă de pierderea de 31,6% ce se înregistrează la nivel naţional. "Cauza principală care determină acest fenomen este explicabilă, în primul rând, prin cantităţile de energie termică produse/cumpărate, care la nivelul capitalei au rămas aproximativ constante şi mari, cererea de energie termică reducându-se mai mult în nivel naţional".
     Valoarea medie naţională a pierderilor din sistem înregistrată în anul 2005 a fost de 23%, iar în anul 2007 aceasta este de 27%.

     
     Până în anul 1997, nivelul preţurilor în sistemul de producere şi distribuţie a energiei termice a fost stabilit oficial de Ministerul Finanţelor, prin organismele de specialitate. Astfel, nivelul lor nu reflecta condiţiile locale care determină costurile de producere şi de furnizare a energiei termice, potrivit ANRSC. Din anul 2008, odată cu apariţia Legii energiei, principiul de stabilire, ajustare sau de modificare a acestora s-a schimbat esenţial. În nivelul lor s-au inclus nu numai cheltuielile operaţionale, ci şi cele aferente modernizărilor, dezvoltării şi protecţiei mediului (cu verificarea instituţiilor nominalizate de legiuitor).
     Acum, populaţia plăteşte un preţ aprobat prin hotărâre de consiliu local, care este stabilit în funcţie de puterea de cumpărare, diferenţa dintre acesta şi costurile cu care se produce şi distribuie energia termică fiind subvenţionată. Această subvenţie ajunge greu la producător, deoarece bugetul local, care asigură o cotă însemnată din aceasta, nu are lichidităţile necesare pentru a o plăti la timp.
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.