Alba Iulia a atras de trei ori mai mulţi bani europeni decât Galaţiul

[dcp100168]

Alba Iulia a atras de trei ori mai mulţi bani europeni decât Galaţiul

* În perioada 2009 - 2014, Primăria Alba Iulia a atras fonduri europene de 5,4 milioane de lei la mia de locuitori, în timp ce Primăria Galaţi a avut la dispoziţie doar 1,7 milioane de lei la mia de locuitori

Când vine vorba de investiţii şi dezvoltare pe bani europeni, ne uităm cu jind la Iaşi, Braşov, Craiova sau Timişoara şi ne întrebăm de ce ei au putut şi noi nu. Ei bine, dacă vreţi un motiv în plus de invidie sau de îngrijorare, aflaţi că ne-au luat-o înainte şi oraşe mult mai mici, precum Alba Iulia.

În condiţiile în care are o populaţie de patru ori mai mică decât Galaţiul, Alba Iulia a reuşit, în perioada 2009 - octombrie 2014, să atragă fonduri europene de trei ori mai mari! Cel puţin aşa reiese din informaţiile pe care ni le-au furnizat, la cererea noastră, cele două administraţii locale.

Cât a avut Galaţiul

Valoarea totală a fondurilor europene atrase de Primăria Galaţi, în perioada 2009 - octombrie 2014, depăşeşte 431,2 de milioane de lei, adică peste 98 de milioane de euro. Raportat la numărul de locuitori ai oraşului stabilit la ultimul referendum - 249.432 de cetăţeni, Primăria a avut la dispoziţie 1,7 milioane de lei la mia de locuitori.

Cât a avut Alba Iulia

Potrivit datelor oficiale, valoarea totală a fondurilor europene atrase de Primăria municipiului Alba Iulia, în perioada 2009 - octombrie 2014, a fost de 343,4 milioane de lei, adică 78 de milioane de euro. Raportat la cei 63.536 de locuitori număraţi la ultimul recensământ, municipalitatea din Alba a avut la dispoziţie 5,4 milioane de lei la mia de cetăţeni, adică de trei ori mai mult decât Galaţiul. Mai simplu, dacă Primăria Galaţi a atras 393 de euro pe cap pe gălăţean, Alba a avut la dispoziţie 1.200 de euro pe locuitor.

Ce-am făcut noi

La numărul de proiecte europene realizate - finalizate şi în implementare - stăm mai bine. Noi - 38 de proiecte, Alba - 27, cu 11 mai puţine. Mai important decât numărul proiectelor este, însă, tipul investiţiilor realizate!

Galaţiul a investit bani europeni în reabilitarea infrastructurii urbane şi de transport (reţele de apă şi canalizare, străzi, parcuri, piaţa de gros şi parcare de TIR-uri). Municipalitatea noastră se mai laudă cu extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ, dar şi a infrastructurii de sănătate (ambulatoriul şi centrul de recuperare al Spitalului de Copii). Primăria Galaţi adaugă pe listă şi dezvoltarea serviciilor sociale şi a infrastructurii necesare acestora (centre comunitare, centre de urgenţă, centre pentru copii, cămine de bătrâni şi centre medico-sociale). Ultima, dar nu cea din urmă, este reabilitarea infrastructurii de mediu, adică sistemul integrat de management al deşeurilor şi laboratorul de monitorizare integrată a factorilor de mediu. Pe scurt, câte puţin din toate!

Ce-a făcut Alba Iulia

La o primă privire, Alba Iulia a avut două priorităţi: restaurarea şi valorificarea comorilor de patrimoniu şi infrastructura rutieră. N-a uitat, totuşi, nici de crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor turistice naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice. În acest caz, obiectivul principal l-a constituit valorificarea resurselor turistice în zona Mamut - Parcul dendrologic "Dr. Ioan Vlad" - Valea Popii, din municipiul Alba. A modernizat şi reabilitat căminul de persoane vârstnice, a făcut reparaţii capitale la străzi şi dotare edilitară. Dar mai importante i s-au părut modernizarea a trei tronsoane de drumuri naţionale care fac legătura cu străzile oraşului, un pod şi două pasaje superioare peste căile ferate.

O serie întreagă de proiecte au transformat complet imaginea oraşului. Primăria Alba numără aici: reabilitarea Centrului istoric Alba Iulia - căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban, zona interioară, reconstituirea şi punerea în valoare a accesului pe latura de vest la Cetatea Alba Carolina.

În ceea ce priveşte restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea infrastructurii conexe, Primăria Alba Iulia se mândreşte cu revitalizarea centrului istoric - Traseu Estic, Traseu Sudic, Traseu Nordic, fortificaţia de tip Vauban - căi de acces, iluminat şi mobilier urban specific.

Şi cu Castrul cum rămâne?

O să spuneţi că Galaţiul nu-i Alba Iulia! E adevărat, nu e. Dar avem o comoară care merită să fie pusă în valoare! Chiar la ultima lansare de proiecte europene a Primăriei, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, a făcut un apel direct către Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe din cadrul Primăriei. „Îmi doresc, domnule director, să mă sprijiniţi şi să ne sprijiniţi să rezolvăm un proiect la care eu ţin imens: Tirighina. De ce insist? Pentru că acolo este istoria noastră, ca popor, şi este păcat să nu punem în valoare ceea ce avem! Şi acum ştim cu toţii ce înseamnă Spania, ce înseamnă Grecia şi Italia, care-şi pun extrem de bine în valoare aceste vestigii istorice şi câţi bani aduc prin turism!", a declarat prefectul. "Suntem în pregătire cu Complexul Tirighina, împreună cu Muzeul Judeţean de Istorie şi aşteptăm cu interes lansarea ghidurilor pentru noul program de finanţare", a răspuns Costel Hanţă.

Spectacolul vremurilor de odinioară

Valorificarea comorii de la Tirighina ar avea cu siguranţă succes, dovadă interesul uriaş de care s-a bucurat, anul trecut, prima ediţie a „Festivalului Antic” - „Antiquitas Rediviva” când „dacii” şi „romanii” au descins din istorie chiar pe locul fostului castru de la Tirighina, apoi pe Faleza Inferioară, oferind un spectacol inedit. La fel de atractiv ca spectacolul viu care se petrece la Alba Iulia ori de câte ori se schimbă garda cetăţii.

Joburi create de proiectele UE

Prin implementarea proiectelor europene, în Alba Iulia, în perioada 2009 - octombrie 2014, s-au creat, spune Primăria, 806 locuri de muncă, temporare şi permanente. La Galaţi, în aceeaşi perioadă, în etapa de implementare a proiectelor europene, au fost create 627 de locuri de muncă (140 până în 2012 şi 487 după 2012), iar în etapa postimplementare doar 147 (100 până în 2012 şi 47 după 2012).

viata-libera.ro