Ceauşescu şi vânătoarea la Adam

[dcp100168]

Ceauşescu şi vânătoarea la Adam

* Dictatorul împuşca mistreţi în Galaţi. Cei mai înfricoşători „monştri“ au fost doborâţi în pădurea Adam

Puţini ştiu că în judeţul nostru, ca de altfel şi prin alte câteva zone ale ţării, au fost şi încă mai sunt case sau palate chiar învăluite în umbre de mister. Printre acestea se numără Cabana Stroiu, situată în comuna Drăguşeni, lângă satul Adam, la nici 15 kilometri de comuna Bălăbăneşti. Cabana a fost construită în anii 1979-1980, din elemente de zidărie cu mortar de ciment, cu parter, un etaj iar la subsol o pivniţă. La început erau trei dormitoare, din care două la etaj şi unul la parter, fiind destinată să servească, cui altul, decât celui mai iubit fiu al poporului, atunci când acesta alegea să se relaxeze la partidele de vânătoare organizate pe fondul de vânătoare Adam.

Cele mai mari trofee (colţi) de mistreţi, Ceauşescu le-a obţinut la Galaţi în pădurea Adam

La Cabana de la Adam (n.r. - aşa era cunoscută, mai puţin Cabana Stroiu) venea Nicolae Ceauşescu să vâneze, în mirifica pădure care o înconjoară. Înainte de 1989, oamenii de rând nu prea puteau să-i treacă pragul. Culmea este că nici fiul iubit al poporului nu prea s-a bucurat de frumuseţile naturale din zonă. 

Ultima dată când Ceauşescu a venit la vânătoare la Adam a fost în iarna anului 1989. După cum atestă martorii oculari, şi acea mare „acţiune" a fost una făcută în mare grabă, Ceauşescu plecând val-vârtej imediat după ce s-a făcut evaluarea trofeelor de mistreţ. Atunci au fost doborâte 106 exemplare, care fuseseră aduse în bătaia celor câtorva „puşti" de sute de gonaci atent aleşi. Potrivit celor de la Direcţia Silvică, aceştia mânau mistreţii într-un loc mai îngust. Erau îngrămădiţi că la o scurgere printr-o pâlnie şi acolo se declanşă măcelul. Asta se întâmpla după ce în timpul anului mistreţii (câteva sute) erau hrăniţi cu mare grijă şi protejaţi cu gard. Erau aşa de sălbatici încât atunci când îngrijitorii le aduceau de mâncare, se ţineau aţă în urmă căruţei sau a saniei.

Cabana „Stroiu"  este proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor - Direcţia Silvica Galaţi şi se află în grija pădurarului care gestionează cantonul silvic din Pădurea Adam. După anul 1989 cabana de vânătoare a servit nevoilor de cazare pentru vânătorii străini. Întrucât spaţiul de cazare era redus, în anul 1994 s-au luat măsuri de recompartimentare interioară prin împărţirea sufrageriei, reuşind să se amenajeze 5 dormitoare cu câte două paturi fiecare, toate cu baie şi WC comun. S-a realizat acoperişul din şindrilă, s-au construit sobe de teracotă în fiecare cameră iar în curtea interioara s-a amenajat un foişor. Între anii 2002-2004 s-au executat lucrări ample de modernizare. S-a înlocuit toata tîmplăria de lemn cu una din termopan, s-a înlocuit sistemul de încalzire cu sobe cu încalzire centrală, s-a înlocuit tot mobilierul, lenjeria şi instalaţia de iluminare, s-au dotat toate camerele cu TV propriu, s-a modernizat şi reutilat bucătăria, s-au recompartimentat şi utilat băile aşa încât trei camere au baie proprie. Deasemenea s-a înlocuit învelitoarea clădirii cu una tip Lindab, dânduise clădirii un aspect foarte modern.

Cabana este folosită numai atunci când în Pădurea Adam se organizează vânătoare cu străinii. În ianuarie 2005, de pildă, au venit aici, pentru cinci zile, la vânătoare de mistreţi, opt cetăţeni spanioli, care, conform tarifelor stabilite la centru (Regia Naţională a Pădurilor) „au lăsat" 18.000 euro, în care au fost incluse servicii de cazare, de organizare a vânătorii etc. Cu o lună înainte a mai fost organizată o acţiune similară al cărei profit a fost de 7.000 euro. În fine, de reţinut este că lucrurile au intrat într-o nouă normalitate dacă se poate spune aşa. De ce? Pentru că aici, în pădure, pe două fonduri de vânătoare („Adam" şi „Cerţeşti"), pot fi împuşcaţi, conform normativelor legale în vigoare, doar zece, respectiv, opt mistreţi din care s-au împuşcat doar opt, respectiv şase mistreţi.

Interes mare dinspre vecini

Totuşi, până când s-a reînfiinţat Direcţia Silvică Galaţi, ordinea firească a lucrurilor la Cabana „Stroiu" de la Adam a mai fost deturnată un pic de Marian Oprişan, vestitul baron de Focşani. Acesta, pentru că silvicultura gălăţeana era controlată de Direcţia Silvică Vrancea, şi-a permis să vină la vânătoare la Adam, situaţii în care a uzat şi de cabană. 

Pornind de la faptul că din ce în ce mai des „baronul" Oprişan călca, împreună cu invitaţii săi, domeniile de vânătoare de la Adam, Dan Lilion Gogoncea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi de la vremea respectivă (alintat de cunoscuţi cu apelativul „sir" Gogoncea) a cerut şi a obţinut desprinderea judeţului său de Direcţia Silvică Vrancea. Preşedintele Gogoncea, care nu este vânător, a fost informat de oamenii săi că Marian Oprişan, omologul din judeţul vecin, apare foarte des la vânătoare de mistreţi în pădurea de la Adam.

Despre eventuala reacţie a preşedintelui Marian Oprisan, Gogoncea spunea, la vremea respectivă: „Mie îmi place că există tipi care adună tot felul de cioburi de pe stradă, dar aceştia nici nu le lustruiesc şi nici nu le spală". Nici faptul că Direcţia Silvică Vrancea ar fi investit aproximativ 30 miliarde lei vechi pentru împăduriri în judeţul Galaţi nu l-a impresionat pe Gogoncea, care a replicat: „Nu există sistem de comparaţie referitor la ceea ce a făcut Galaţiul în domeniul împăduririi. Suntem pe locul întâi în ţară, iar locurile până la şase nu sunt ocupate".

De cealaltă parte, preşedintele C.J. Vrancea a ţinut şi el să spună: „Este o prostie, eu am fost de 2-3 ori la vânătoare la Adam. De fiecare dată, cu autorizaţie şi am plătit. Romsilva a făcut noua împărţire, care a fost apoi trecută prin Guvern, nu Gogoncea. Noi nu ne supăram, deşi Direcţia Silvică Vrancea a investit în cabana de vânătoare de la Adam, a investit din fonduri extrabugetare, din bani făcuţi din vânzarea fructelor de pădure. Nu am nici o legătură cu dorinţele lui Gogoncea, să dea Dumnezeu să se gospodărească cum trebuie".

adevarul.ro

[Vicu Eftimie]

Habar nu aveam ca Ceasca vana porci la noi

[dcp100168]

Ce s-a ales de cabana din codrul Adam, unde mergea Nicolae Ceauşescu pentru partidele de vânătoare la mistreţi

Cabana „Stroiu” se află în proprietatea Romsilva şi, după o perioadă în care a  fost deschisă pentru public (mai ales pentru grupuri de vânători), a revenit într-un circuit închis. Poate fi rezervată doar pentru evenimente speciale, cu aprobare de la Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Aflată într-un codru secular din apropiere de satul Adam (din comuna gălăţeană Drăguşeni), cabana de vânătoare „Stroiu” de-abia mai aminteşte de faima de dinainte de 1989, când devenea, cel puţin odată pe an, locul de unde dictatorul Nicolae Ceuşescu conducea România.

Deşi a fost renovată de câteva ori în ultimele trei decenii (acoperişul din ţiglă fiind schimbat cu unul din tablă, iar tâmplăria din lemn cu termopan) cabana şi-a pierdut misterul de altădată, fiind acum un banal „mijloc fix”, cu circuit intern, din patrimoniul Romsilva.

„Ce era cândva aici...”

Localnicii îşi amintesc cu nostalgie de vremurile de dinainte de 1989, atunci când Nicolae Ceauşescu venea cel puţin odată pe an la cabana Stroiu, iar toată suflarea satelor din vecinătate (Adam, Ştieţeşti, Drăguşeni, Nicopole, Bălăbăneşti, Ciureşti, Bălăşeşti, Rădeşti etc) era convocată la muncă pentru a-i face pe plac dictatorului.

Trebuie spus că amintitul complex cinegetic a fost construit în anii 1979- 1980, din elemente de zidărie cu mortar de ciment, cu parter, un etaj, iar la subsol o pivniţă. La început erau trei dormitoare, din care două la etaj şi unul la parter, fiind destinată să servească pentru şederea şefului statului la acţiunile de vânătoare organizate pe fondul de vânătoare. Ulterior, însă, clădirea a fost extinsă pentru a putea găzdui şi suita dictatorului.

„Îi plăcea să împuşte mistreţi pentru trofee. Se ştie asta. Venea aici cu o suită formată din mai-marii ţării. Era tot cam face acum Ţiriac cu vânătorile lui organizate. Se împuşcau câte o sută şi ceva de mistreţi, se mânca, se bea, se chefuia. Ce era cândva aici...”, îşi aminteşte localnicul Spiridon Codreanu.

Sute de oameni erau adunaţi să facă pădurea şi câmpurile „lună”, dar şi să adune vânatul în bătaia puştii dictatorului, iar pentru a face mâncare şi a servi erau mobilizaţi cei mai buni bucătari şi chelneri.

Se povesteşte chiar că la un moment dat ar fi fost amenajată o cale ferată secretă (nu era trecută pe nicio hartă) pentru ca trenul special al lui Ceauşescu să ajungă până aproape de pădure. În vremurile noastre, din ce spun localnicii, linia ferată s-a furat.

Locuri minunate, deloc exploatate

Pădurea de la Adam şi în special zona unde se află cabana Stroiu arată extraordinar, mai ales la începutul toamnei, când frunzele încep să se coloreze în toate nuanţele posibile. Din păcate, însă, frumuseţea locului şi cabana de vânătoare nu sunt deloc exploatate de statul român (care deţine în proprietate totul, prin Romsilva). Până acum doi ani, cabana era o atracţie pentru vânătorii străini, care venea şi pentru bogăţia vânatului, dar şi pentru a vedea unde îşi făcea Ceauşescu partidele de vânătoare.

Acum, cabana este cu circuit închis, doar cu o aprobare specială de la minister putând fi închiriată. „Am înţeles că o închiriază doar pentru anumite acţiuni. Partide de vânătoare nu se mai fac. Înainte, veneau nemţii, austriecii, polonezii. De vreo doi-trei ani, nu mai vine nimeni. Vânat este, s-au înmulţit mistreţii şi ne fac probleme, distrug culturi. Se mai găsesc căprioare, cerbi lopătari, iepuri”,  spune Dumitru Vintilă, primarul comunei Drăguşeni.

Cum se ajunge în zonă, ce atracţii mai sunt

Cabana Stroiu este situată în comuna Drăguşeni, lângă satul Adam (la circa 25 de kilometri de Bârlad), în partea de nord a judeţului Galaţi. Cel mai uşor se poate ajunge acolo dinspre municipiul Tecuci ( aflat la 45 km), pe soşeaua de asfalt ce trece prin satele Matca, Corod, Blânzi, Bratuleşti, Nicopol, Fundeanu, Ştieţeşti.

Drumul este asfaltat până la doi km de cabană, fiind urmat de o porţiune pietruită, pâna la obiectiv. Din municipul Galaţi (95 km) se poate ajunge pe soşeaua (DN24D) care trece prin satele Cuca, Băleni, Vârlezi, Drăguşeni, Fundeanu, Ştieţeşti. De asemenea, se poate ajunge şi din municipiul Bârlad, pe ruta Trestiana, Griviţa, Bălăbăneşti, Bursucani, Drăguşeni, Fundeanu, Ştieţeşti.

Ca puncte de atracţie existente în zona ar fi de menţionat un stejar secular care ar data din timpul domniei lui Ştefan Cel Mare, iar la circa 5 kilometri se află Mănăstirea Adam (care pe vemea comuniştilor a fost transformată în CAP Tractorul Roşu). Deloc lipsit de importanţă este că în zonă, pe o rază de 30 de kilometri sunt cel puţin cinci amenajări piscicole de înalt standard, folosite inclusiv pentru competiţii internaţionale de pescuit sportiv.

adevarul.ro