Jump to content

Foarte puţine firme cu peste o sută de angajaţi în satele gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Foarte puţine firme cu peste o sută de angajaţi în satele gălăţene

Dacă până şi orăşeanului cu şcoală multă îi este greu să-şi găsească loc de muncă, ţăranului cu liceu sau doar cu şcoală generală îi e aproape imposibil. Firmele din comune şi sate care au pe statele de plată peste o sută de oameni de la ţară se numără pe degete. În multe comune cu populaţie de mii de oameni, piaţa autohtonă a muncii înseamnă doar câteva slujbe de bugetar la Primărie şi încă vreo câteva pe la firme mici, care se chinuiesc să plătească salarii de mizerie. Tinerii cu putere de muncă mai norocoşi emigrează. Ceilalţi, fie trag de un ajutor social de la o lună la alta, fie se mai bucură când au pe unde munci cu ziua. Ce-i de făcut ca să o ducă şi ţăranul un pic mai bine? Primarii mai harnici se străduiesc să asfalteze drumuri comunale, să tragă apă şi canalizare, doar-doar o veni vreun investitor să bage bani în vreo fabrică şi în comuna lor şi să le dea o pâine mai albă câtorva zeci de săteni. Firme şi instituţii cheltuiesc mii de euro din fonduri europene nerambursabile pe tot soiul de cursuri de specializare pentru săteni. Nimic nu merge.

Zeci de mii de oameni s-au obişnuit cu sărăcia

Agenţia Judeţeană a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi are, de ani buni, în evidenţe, peste 10.000 de şomeri de lungă durată din mediul rural. Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în Brăhăşeşti (1.025 persoane), Ghidigeni (910 persoane) şi Barcea (519 persoane), potrivit Nicoletei Harţegan, directorul adjunct al AJOFM Galaţi. Dacă doar atâţia ar fi oamenii fără loc de muncă din cele trei comune, nivelul de trai ar fi ridicat. De fapt, aceştia sunt doar şomerii rămaşi de curând fără loc de muncă şi cei care, la expirarea perioadei în care au primit indemnizaţie, au completat cerere ca să rămână în baza de date a Agenţiei, ca şomeri de lungă durată.

La Brăhăşeşti trăiesc vreo 9.500 de oameni, iar dacă dintre aceştia ar munci măcar jumătate, ar fi mare lucru! Comuna Ghidigeni are o populaţie de circa 7.300 de oameni, iar angajatorii mari lipsesc. Cine are pământ îl lucrează. Cine nu, merge cu ziua sau trăieşte din te miri ce. La Barcea locuiesc, potrivit celui mai recent recensământ, vreo 6.000 de oameni. Cei mai mulţi adulţi cu putere de muncă fac legumicultură de subzistenţă sau muncesc în străinătate.

Comunele din nordul judeţului suferă cel mai mult de pe urma lipsei investitorilor, deşi unele dintre cele situate în centrul judeţului - cum ar fi Griviţa sau Smulţi - lipsa locurilor de muncă este la fel de acută. Sunt locuri sufocate de sărăcie.

În preajma oraşului sunt angajatorii mai mari

Spre deosebire de nordul judeţului, în comunele situate în apropierea Galaţiului, lucrurile stau ceva mai bine. La Smârdan, spre exemplu, cele mai multe locuri de muncă sunt asigurate de SC Derpan SRL, companie care produce croissanturi şi alte sortimente de patiserie. Derpan, investiţie a fraţilor Ancuţa, funcţionează de peste 12 ani şi are, pe ştatele de plată, peste o sută de angajaţi. Nici măcar în timpul celei mai aspre recesiuni economice numărul oamenilor care muncesc aici, din Galaţi şi Smârdan, nu a scăzut prea mult. În 2008, lucrau 154 de oameni. În 2009, numărul scăzuse la 145, dar a crescut la loc, până la 155, în 2010. În cursul lui 2014, Derpan lucra, în flux continuu, cu 160 de angajaţi.

Şi angajatorii cu mai puţină putere economică sunt importanţi, în zonele rurale. Spre exemplu, la Smârdan şi SC Vestibus SRL, firmă care are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, asigură circa 52 de locuri de muncă. Vorbim despre doar o treime din locurile de muncă pe care le oferă Derpan, dar procentul acesta e important, în economia locală a comunei.

Investiţii ce aduc locuri de muncă pe termen lung

În comuna Pechea, comunitate cu 11.000 de oameni, cel mai mare angajator este o companie fondată şi dezvoltată de localnici. Este vorba despre SC Company Med SRL, firmă care şi-a început activitatea în anul 2007. Cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro şi cu ajutorul experienţei acumulate în străinătate, familia Mâncilă a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes. Angajaţii firmei execută parte din montajul unor subansambluri de motoare electrice pentru autoturisme. În primul an, Company Med a mers greu, cu doar patru angajaţi. Numărul pechenilor care şi-au găsit aici loc de muncă a sporit însă anual. A fost o creştere susţinută a afacerii. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, numărul mediu de angajaţi în firmă a evoluat astfel: 15 persoane (2008), 58 persoane (2009), 80 persoane (2010), 92 persoane (2011), 130 persoane (2012) şi 159 persoane (2013). În cursul anului trecut, numărul de angajaţi ajunsese la 180.

Mobilă pe timp de criză

Tot la Pechea funcţionează o secţie SC Marcel Prod SRL, una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din judeţ. Sediul principal al producătorului este în comuna Tudor Vladimirescu. Per total, firma are, potrivit declaraţiilor depuse la Finanţe, peste 160 de angajaţi. Merită menţionat faptul că niciodată, nici măcar în cele mai dure perioade de recesiune financiară, numărul angajaţilor fabricii de mobilă nu a scăzut sub o sută. Cei mai mulţi au fost în 2008, când pe statele de plată erau 229 de oameni. Cei mai puţini rămăseseră în 2009, când firma mai avea 131 de angajaţi.  În 2012 şi 2013 s-a lucrat, în medie, cu 168 de angajaţi. Important este longevitatea pe piaţă a SC Marcel Prod SRL pare să îi fi inspirat şi pe alţii să intre pe această nişă de business şi să creeze locuri de muncă. În localitatea Hanu Conachi din comuna Fundeni, a început să producă firma SC Oana Petromob SRL. Este o fabrică deschisă în 2011 şi care oferă, în medie, opt locuri de muncă.

Firmele cu profil agricol, angajatoare de bază

Matca e una dintre comunele în care localnicii şi sătenii de prin jur îşi pot găsi de treabă cu ziua, în orice sezon, dat fiind faptul că în solariile cu legume se munceşte, indiferent de anotimp. Din fericire, nu angajează doar legumicultorii mici şi medii. În comună sunt şi doi angajatori mai mari. SC Agrimat SA, spre exemplu - fermă de vaci cu lapte, dar care are şi exploataţii de cultură mare, plante tehnice, vie şi livadă - avea în medie 130 de angajaţi, potrivit celor mai recente raportări către finanţe. Foarte importantă pentru piaţa muncii din comună este şi activitatea SC Condor Matca SA, cea mai mare fermă avicolă gălăţeană, care raportează către Finanţe un număr mediu de 63 de angajaţi.

Chiar dacă are sediul în Galaţi, firma SC Suintest SRL a familiei Prună îşi desfăşoară bună parte din activitate în puncte de lucru din judeţ, cu oameni din comunele respective. Cel mai important punct de lucru - un complex de creştere a porcilor -  este în drum spre Munteni, la Prisaca. Per total, la SC Suintest SRL lucrează 160 de oameni.

Lieştenii au aproape o sută de locuri de muncă la grupul de firme format din SC Floarea Salcâmului SRL, SC Ferm Suin SRL şi SC Livada Şerbăneşti SRL.

Nu toate firmele recrutează din sate

Există şi companii care nu-şi recrutează personal din comunele pe teritoriul cărora îşi au sediul. Spre exemplu, în comuna Vânători îşi au sediul sau un punct de lucru mai multe firme mari, printre Metro Cash and Carry Galaţi, Staer, Asil Group şi DMT Marine Equiment. Parte dintre ele, cum ar fi Asil Group, mai angajează şi oameni din comună, chiar dacă grosul angajaţilor vine, totuşi, din oraş. Altele, însă, cum e DMT Marine Equipment, au sediul de birou în Vânători, dar lucrează cu personal de înaltă calificare, nu cu localnici care nu-şi găsesc loc de muncă. Există, însă, şi firme care îşi au sediul în alte judeţe şi angajează ţărani gălăţeni.

La Iveşti, spre exemplu, sunt două: SC Vimini Prod SRL din Bucureşti care are punct de lucru în comună şi lucrează cu angajaţi iveşteni, dar şi SC Vanbet SRL, firmă cu profil avicol din oraşul vasluian Bârlad, dar care lucrează, în Iveşti, cu peste o sută de localnici.

N-a fost dintotdeauna jale şi prăpăd

În economia socialistă, aproape în fiecare comună mare existau industrie uşoară sau unităţi de procesare a recoltelor. Plus CAP-urile şi IAS-urile. Toate asigurau locuri de muncă.  Spre exemplu, La Braniştea exista o fabrică de cărămidă unde lucrau vreo 60 de oameni. La Lieşti exista o fabrică de zahăr în care lucrau, în 2008, 441 de oameni. La Ghidigeni, una dintre comunele cu cele mai slabe oportunităţi de angajare din judeţul Galaţi, exista o fabrică de spirt care asigura un loc de muncă pentru zeci de oameni. Toate sunt pe linie moartă.

Soluţii

Lipsa utilităţilor îi alungă pe investitori din unele comune gălăţene. Prin alte localităţi, oamenii de afaceri nu investesc  din cauză că acolo nu găsesc oameni calificaţi pe care să-i angajeze. Lucrurile s-ar putea rezolva, dar nu de pe o zi pe alta şi în niciun caz nu irosind bani europeni pentru a instrui, la ţară, zeci de coafeze sau inspectori de resurse umane.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Ţăranul gălăţean, condamnat la sărăcie. Angajatorii rurali pot fi număraţi pe degete

* Foarte puţine societăţi comerciale de la ţară au peste o sută de angajaţi * La sat, şansele să-ţi găseşti un loc de muncă sunt infime * Dacă nu munceşti măcar vreo câţiva ani în străinătate, tragi mâţa de coadă toată viaţa

 

Dacă şi în municipiul Galaţi e greu să-ţi găseşti de muncă, în oraşele foarte mici, cum e Bereştiul, sau la ţară e aproape imposibil. Nu-i vorbă, cine are poftă de treabă reuşeşte să câştige un ban şi nu moare de foame. Cine are pământ îl munceşte. Oamenii care vor salarii mari pleacă în străinătate şi se întorc peste câţiva ani, ca să-şi deschidă o mică fermă sau o altă afacere, din care să trăiască decent. Cei care se mulţumesc şi cu un trai mai modest, în schimb, fie se lipesc de vreun agent economic local, pentru un salariu minim, fie se duc cu ziua pe la fermieri sau îşi găsesc ceva de treabă în cel mai apropiat oraş, chiar dacă tot salariul îl dau pe mâncare şi transport.

Niciun gălăţean din o sută nu are servici

Statistic, un gălăţean din trei munceşte. Dar dacă din statistică am elimina datele legate de piaţa muncii din oraşul Galaţi, lucrurile ar sta mult mai rău. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi avea în evidenţe, la începutul lunii trecute, 14.806 şomeri. N-ar fi mulţi deloc, la populaţia rurală a Galaţiului, de 271.986 de persoane! Problema este că cei aproape 15.000 de şomeri de lungă durată de la ţară sunt doar cei care şi-au exprimat, în scris, acordul pentru a rămâne în baza de date a AJOFM. În afara de aceştia, mai sunt pe puţin vreo sută şi ceva de mii de oameni care n-au nici ocupaţie şi nici vreo perspectivă să-şi găsească. Dacă ar munci un ţăran dintr-o sută, ar fi mare lucru. Dar momentan, nici atât...

În nordul judeţului, piaţa muncii e...  pustie

Dacă vrei să o duci bine din muncă, orice îţi poţi dori, mai puţin să trăieşti într-o comună în care cel mai mare angajator e primăria. Un astfel de caz este, spre exemplu, comuna Bălăbăneşti. La fel de prost - dacă nu chiar mai rău - stau lucrurile în comuna Brăhăşeşti. Niciun investitor mai serios, care să ofere câteva zeci de locuri de muncă nu s-a lipit prin aceste locuri. Şi cam la fel se întâmplă în cele mai multe dintre comunele din nordul judeţului. Şi nu numai acolo.

Ce-i drept, sunt şi comune unde există angajatori mari, cum e Iveştiul (unde funcţionează parte din Vanbet SRL şi Vimini Prod SRL, fiecare cu peste o sută de angajaţi) sau comune în care sunt angajatori medii şi mici, dar mai mulţi, precum Lieştiul. Totuşi, şi în aceste comune ar mai fi nevoie de cel puţin câteva sute de locuri de muncă, pentru a putea vorbi despre un nivel de trai decent.

Şi dacă la ţară lucrurile stau prost, nici în aşa-zisele oraşe piaţa muncii nu e prea alertă. Spre exemplu, la Bereşti, cel mai mare angajator e o fabrică de pâine, SC Lazpop SRL, care nu are nevoie de mai mult de 34 de angajaţi ca să îşi poată desfăşura activitatea.

Marii angajatori din comune şi sate

Firmele gălăţene care activează în mediul rural şi care să poată ţine, fie vară, fie iarnă, peste o sută de angajaţi pe statele de plată se numără pe degete. Două sunt cele de la Iveşti. Iată şi altele. SC Derpan SRL de la Smârdan, fabrica de croissanturi a fraţilor Ancuţa, are un personal destul de numeros. Societatea funcţionează de peste 12 ani şi are, pe statele de plată, peste o sută de angajaţi. Nici măcar în timpul celei mai aspre recesiuni economice, numărul oamenilor care muncesc aici, din Galaţi şi Smârdan, nu s-a redus prea mult. În 2008, lucrau 154 de oameni. În 2009, numărul scăzuse la 145, dar a crescut la loc, până la 155, în 2010. În cursul lui 2014, Derpan lucra, în flux continuu, cu 160 de angajaţi.

Sigur că nu-i musai să ai peste o sută de angajaţi, ca prezenţa societăţii să se simtă pe plan local. Tot în peisajul economic auster al comunei Smârdan, spre exemplu, prezenţa SC Vestibus SRL este remarcabilă. Firmă care are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului şi asigură circa 52 de locuri de muncă.

La Pechea, cel mai mare angajator este societatea SC Company Med SRL, fondată în anul 2007 de actualul primar al comunei, Mihăiţă Măncilă, şi de soţia acestuia, Daniela. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, societatea are circa 200 de angajaţi. Angajaţii firmei execută parte din montajul unor subansambluri de motoare electrice pentru autoturisme, iar dezvoltarea societăţii a fost, pe cât de grea pentru investitori, pe atât de spectaculoasă. În primul an, Company Med a mers greu, cu doar patru angajaţi. Numărul pechenilor care şi-au găsit aici loc de muncă a sporit, însă, anual. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, numărul mediu de angajaţi în firmă a evoluat astfel: 15 persoane (2008), 58 de persoane (2009), 80 de persoane (2010), 92 de persoane (2011), 130 de persoane (2012) şi 159 de persoane (2013).

Tot la Pechea funcţionează o secţie SC Marcel Prod SRL, una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din judeţ. Sediul principal al producătorului este în comuna Tudor Vladimirescu. Per total, firma are, potrivit declaraţiilor depuse la Finanţe, circa 185 de angajaţi. Merită menţionat faptul că niciodată, nici măcar în cele mai dure perioade de recesiune financiară, numărul angajaţilor fabricii de mobilă nu a scăzut sub o sută. Cei mai mulţi au fost în 2008, când pe statele de plată erau 229 de oameni. Cei mai puţini rămăseseră în 2009, când firma mai avea 131 de angajaţi. În 2012 şi 2013 s-a lucrat, în medie, cu 168 de angajaţi. Important este faptul că longevitatea pe piaţă a SC Marcel Prod SRL pare să-i fi inspirat şi pe alţii să intre pe această nişă de business şi să creeze locuri de muncă. În satul Hanu Conachi, din comuna Fundeni, a început să producă firma SC Oana Petromob SRL. Este o fabrică deschisă în 2011 şi care oferă, în medie, opt locuri de muncă.

La Matca, îţi găseşti de lucru cu ziua, mai mereu. Există însă şi companii mari, care crează peste o sută de locuri de muncă. Exemplul elocvent este SC Agrimat Matca SA - fermă de vaci cu lapte, dar care are şi exploataţii de cultură mare, plante tehnice, vie şi livadă - care are în medie 130 de angajaţi, potrivit raportărilor către finanţe. Foarte importantă pentru piaţa muncii din comună este şi activitatea SC Condor Matca SA, cea mai mare fermă avicolă gălăţeană, care raportează către Finanţe un număr mediu de 63 de angajaţi.

Chiar dacă are sediul în Galaţi, firma SC Suintest SRL a familiei Prună îşi desfăşoară bună parte din activitate în puncte de lucru din judeţ, cu oameni din comunele respective. Cel mai important punct de lucru - un complex de creştere a porcilor - este pe drumul spre Munteni, la Prisaca. Per total, la SC Suintest SRL lucrau peste 160 de oameni, potrivit raportărilor recente către finanţe.

Cu toate acestea, până când nu vom avea, în fiecare comună, cel puţin doi-trei angajatori mari, adică măcar vreo câteva sute de angajaţi, viaţa la ţară o să continue să fie sărăcăciosă…

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.